31 octombrie 2024
Acasă Blog Pagina 5460

Fotbal, Divizia C / „Burebista” merge in continuare pe mana tinerilor

@ AEROSTAR Bacau – FCM Husi 2 – 0 (1 – 0)

Stadion: &#8221Aerostar&#8221 Spectatori: 100 Teren: foarte bun Timp: excelent

AEROSTAR: Pantilimon – Avram, Andronache, Avadanei, Constantin (85 Ciobanu), Dragomir – Dediu, Gavril, Petrea – Pintilie (65 Dutciuc), Laslau (76 Ghinga). Rezerve: Biliboc – Ciuperca, Farcas, Dunava. Antrenori: Costel Campeanu – Vali Cioanca si Tica Sofrone. FCM Husi: Haisan – Teodorescu, Fofici, Grigore, Balan – Nicolau, Hapiuc, Patrascu (83 Andron), Feraru – Buhaescu, Moraru. Rezerve: Babiuc – Botu, Cozma. Antrenori: Cristinel Botez si Catalin Nicolau. Cornere: 11 – 2 Cartonase galbene: Avram, Dragomir / Fofici, Grigore, Patrascu. Arbitri: Bogdan Zamfirescu (Botosani) – Nicoleta Chirila (Galati) si Viorel Cumpanici (Galati). Observator FRF: Corneliu Popa (Iasi).

Au marcat: DRAGOMIR (min. 30, in urma executarii unui corner) si PETREA (min. 75, din penalty, dupa un fault in careu asupra lui Dutciuc).

Ofensiva tineretii continua la AEROSTAR. Fara sa i se ceara un obiectiv anume, antrenorul Costel Campeanu mizeaza mai departe pe aportul jucatorilor tineri care, incet, incet incep sa dea satisfactie. „N-avem nici un obiectiv decat formarea unei echipe noi, alcatuita din jucatori tineri&#8221, spunea la sfarsitul partidei presedintele CS AEROSTAR, directorul economic Doru Damaschin. Poate si din acest motiv, jucatorii folositi de antrenorii bacauani evolueaza fara complexe si roadele acestei operatii se vor vedea in curand. „Aviatorii&#8221 au jucat si vineri cu mult curaj, au dominat aproape tot timpul, dovada si suita de cornere de la poarta lui Haisan, care face parte din lotul divizionarei A FC Vaslui, dar au si ratat cateva ocazii importante. Din pacate, problemele din atac sunt datorate si eclipsei de forma a „varfului&#8221 Cozmin Pinitilie, care vineri n-a fost sustinut nici de tanarul Laslau, mai putin inspirat ca alte dati. Desi a jucat foarte putin in acest inceput de sezon, a lasat o impresie deosebita tanarul Dutciuc, dotat cu o viteza si un dribling deosebite. De altfel, lui i se datoreaza obtinerea penalty-ului din care s-au desprins „aviatorii&#8221 pe tabela de marcaj, fiind faultat in careu dupa o patrundere debordanta. Forma buna in care se afla mijlocasul Gabi Petrea sta la baza jocului bun desfasurat de „aviatori&#8221. Cei trei antrenori vor trebui insa sa gaseasca solutia unei formatii viabile pentru partida viitoare, cand vor intalni in deplasare Poli II Iasi, o formatie care inscrie multe goluri. Pana una alta, Costel Campeanu demonstreaza ca are valente pentru a deveni un antrenor de baza in fotbalul romanesc.Scris de Dan MINDIRIGIU

Karting \ Doru Sechelariu, campion al Ucrainei!

De ieri, Doru Sechelariu este noul campion al Ucrainei la karting, clasa ICA/J. Pilotul Selenei Motor Sport a reusit sa dea lovitura in ultima etapa a campionatului, desfasurata sambata si duminica la Kiev. Castigand ambele manse ale finalei, Sechelariu l-a detronat pe liderul competitiei, Vadim Berdakin, marcandu-si astfel in palmares primul titlu international. Succesul e cu atat mai important cu cat bacauanul a avut de surmontat o serie de handicapuri. Primul este cel al varstei, Doru fiind cu un an mai mic decat adversarii sai. Altul fiind legat de starea de oboseala acumulata de sportivul bacauan, nevoit sa astepte 50 de ore in vama ucraineana. In fine, Sechelariu a fost dezavantajat si de o pana la motor care l-a obligat sa ia startul de pe ultima pozitie in prima mansa a finalei. &#8222In precalificari, din cauza ploii, motorul a refuzat pur si simplu sa porneasca. In aceste conditii, Doru a inceput cursa de pe ultimul loc”, a declarat mecanicul Vladimir Bortov. Pozitionarea pe ultima pozitie a grilei de start nu l-a demobilizat pe campionul roman. A fortat inca de la inceput, depasindu-si rand pe rand adversarii. Nu a comis greseli de pilotaj care puteau sa-l penalizeze, evitand carambolul creat in prima curba. &#8222Asa cum in alte randuri a avut ghinion, de data aceasta Doru a avut si sansa. Si cand spun acest lucru ma refer in special la faptul ca nu a fost implicat in busculade care puteau sa-l scoata de pe pista”, a explicat Bortov. Gratie unui parcurs foarte bun, Sechelariu si-a adjudecat prima mansa a finalei, castigand dreptul de a pleca de pe locul intai in ultimul act al competitiei. &#8222Stiam ca de aceasta ultima cursa depinde totul. Eram hotarat sa o castig, dar eram constient ca nu trebuie sa fac nici o greseala”, a povestit Doru Sechelariu. A dominat cursa da capo al fine, trecand primul linia de sosire. Succesul din Ucraina este principalul obiectiv atins de pilotul Selenei Motor Sport in acest sezon. Urmeaza Campionatul Romaniei (etapa de la Bacau, programata pe 1 si 2 octombrie), unde Doru Sechelariu se lupta pentru titlu cu Dumitru Teslari. In fine, pe 7 si 8 octombrie, bacauanul va participa la Istanbul la ultima runda a Campionatului Europei, zona Sud-Est. &#8222Imi doresc mult sa castig si la Bacau, si la Istanbul, insa nu-mi place sa vorbesc inainte. Dorinta exista, ramane de vazut si ce va fi in concurs”, a declarat Sechelariu, care a demonstrat ca politica pasilor mici este prezenta chiar si in sporturile de viteza.

Scris de Dan SION

Premierul a „descalecat” din nou la Comanesti \ Tariceanu trimite sinistratii in padure

    Premierul Calin Popescu Tariceanu s-a aflat sambata, timp de aproximativ doua ore, in mijlocul sinistratilor din Comanesti si Asau. In jurul orei 12:30, elicopterul in care se afla primul ministru si ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, a aterizat pe stadionul din Comanesti. Din comitetul de primire au facut parte, printre altii, prefectul de Bacau, Gabriel Berca, subprefectul Constantin Avram, primarul Comanestiului, Viorel Miron. Scopul declarat al vizitei premierului a fost cel de a verifica stadiul lucrarilor la infrastructura afectata de inundatii. Desi majoritatea sinistratilor de pe strada Sublaloaia i-au multumit premierului pentru ajutoarele acordate, au existat si voci care s-au plans de absenta lucrarilor de regularizare si decolmatare a albiei Trotusului, precum si de lipsa locurilor de casa. Pastrind aceeasi tonalitate de nemultumire, edilul Comanestiului, Viorel Miron, i-a atras atentia premierului Tariceanu asupra ritmului lent de finalizare a lucrarilor la digul de protectie a orasului. In replica, primul ministru a dat asigurari ca se va incerca gasirea de solutii financiare pentru finalizarea macar partiala a lucrarilor la digul de aparare.

    La scoala din Ciobanus, distrusa in proportie de 80 la suta de puhoaie, primarul comunei Asau, Stefan Potoroaca i-a prezentat premierului stadiul lucrarilor sI i-a solicitat acestuia suplimentarea fondurilor necesare reconstructiei drumului catre localitatile situate pe Apa Asau. In acest context, sinistratii din zona au asaltat delegatia oficiala cu intrebari legate de modul in care autoritatile s-au implicat sau se vor implica in procesul de reconstructie. Intr-un final, prefectul de Bacau, Gabriel Berca, a reusit sa tempereze multimea, promitand ca se va implica personal in rezolvarea

    problemelor ridicate de oameni.

    La usa elicopterului, premierul a declarat: &#8222Sunt multumit pentru ca vad ca se lucreaza, s-a lucrat intens si corect. In momentul acesta, fata de necesitatile de reconstructie, fondurile care s-au alocat vor putea sa acopere in buna parte costurile acestor lucrari. In masura in care vom mai avea disponibilitati financiare, sigur ca nu vom pregeta sa dam acesti bani. Sunt peste 60 de obiective care sunt in lucru, in refacere, in judetul Bacau, ceea ce demonstreaza ca nu decem lipsa de bani, ci trebuie sa le terminam intai, ca sa putem sa incepem si altele&#8221. Tinand cont de faptul ca una dintre problemele ce greveaza procesul de reconstructie tine de lipsa terenului construibil, Tariceanu a dat asigurari ca in cel mai scurt timp va initia un o hotarare de guvern, prin care se vor trece unele suprafate de teren din fondul Romsilva in administrarea autoritatilor locale.

    Inainte de a decola, primul ministru a trebuit sa faca fata tirului de nemultumiri lansat de omul de afaceri, Gheorghe Milea care

    s-a erijat in purtatorul de cuvint al somerilor din Darmanesti. &#8222Am utilaje de peste 200.000 de euro care zac la mine in curte, in timp ce la refacerea infrastructurii lucreaza pe bani grei societati din Baia Mare. Si ar mai fi ceva, s-a adus cherestea pentru sinistratii din Comanesti si Asau, tocmai din Bistrita Nasaud, cu un pret cifrat in jurul sumei de patru milioane de lei metru cub. Eu o aveam in curte gata pregatita cu doua milioane de lei, ca sa nu mai vorbim de cheltuielile legate de transport, care daca ar fi fost aprovizionate de la Darmanesti erau zero. Sunt foarte multe probleme care s-au adunat in timp aici. Sunt mii de oameni care nu au unde sa lucreze&#8221 &#8211 a subliniat plin de indignare Gheorghe Milea. Tariceanu a evitat un raspuns concret, promitand doar ca situatia va fi analizata. Dupa care, s-a gabit catre elicopter, de unde le-a urat sinistratilor si oficilitatilor locale &#8222Spor la treaba!&#8221.

    Scris de Cristi AIOANEI

    BNR a stabilit noi limite pentru banci / Piedici in calea creditului in valuta

    Cei care sunt interesati sa mai faca un imprumut la banca in valuta ar fi bine sa se grabeasca. Asta, pentru ca b&#227ncile vor acorda amprumuturi an valut&#227 an limita a cel mult 300 la suta din fondurile proprii sau capitalul ini&#254ial de&#254inute de fiecare institu&#254ie de credit. Masura este prevazuta de normele B&#227ncii Na&#254ionale a Romaniei (BNR), care vor intra an vigoare la 26 septembrie. Prin urmare, de la aceasta data, va fi ceva mai dificil sa se obtina un imprumut in valuta.

    Reglement&#227rile, care au aparut deja in Monitorul Oficial, mai prev&#227d ca procentul s&#227 fie respectat atat la nivel individual, cat &#186i la nivel consolidat, corespunz&#227tor activit&#227&#254ii desf&#227&#186urate pe teritoriul Romaniei. Institu&#254iile bancare si non-bancare care la data intr&#227rii an vigoare anregistreaz&#227 dep&#227&#186iri ale procentului prev&#227zut se vor ancadra an limit&#227 antr-o perioad&#227 ce va fi stabilit&#227 de BNR, avand an vedere scaden&#254ele stabilite an contractele de credit valabile la 26 septembrie. an termen de 30 de zile de la data de aplicare a normelor, institu&#254iile de credit vor transmite Direc&#254iei Supraveghere din BNR planul de ac&#254iuni, care urmeaz&#227 s&#227 fie aprobat de banca central&#227 an vederea conform&#227rii cu noile prevederi. Norma stabile&#186te c&#227 limita nu include &#186i expunerile din credite an valuta acordate acelor persoane juridice &#186i fizice care sunt acoperite an mod natural la riscul valutar, adic&#227 ob&#254in venituri an deviza an care se amprumut&#227. Institu&#254iile de credit vor raporta, lunar, an termen de cel mult 17 zile calendaristice de la finele perioadei pentru care se face raportarea, nivelul expunerilor din credite an valut&#227 acordate, cu defalcare pe persoane fizice &#186i persoane juridice, care nu sunt acoperite an mod natural la riscul valutar, precum &#186i nivelul expunerilor din credite an valut&#227 acordate, cu defalcare pe persoane fizice &#186i persoane juridice, care sunt acoperite an mod natural la riscul valutar. Totodat&#227, banca central&#227 a modificat regulamentul privind clasificarea creditelor, perfoman&#254a financiar&#227 fiind amp&#227r&#254it&#227 an cinci categorii, notate de la A la E, an sens descresc&#227tor. an cazul popula&#254iei, persoanele care nu au venituri exprimate an moneda an care este denominat amprumutul nu pot fi ancadrate an prima categorie.

    Potrivit celei mai recente raportari facuta de BNR in privinta

    comportamentului bancar al

    populatiei, intr-o singura luna, bacauanii s-au mai indatorat la banci cu aproape 7,5 milioane de lei noi (75 miliarde de lei). Astfel, la finele lunii iulie, datoriile totale la banci ale bacauanilor au crescut la 798.697.000 lei noi (7.986 miliarde de lei vechi) fata de 791.225.000 lei RON (7.912,2 miliarde de lei vechi) in luna iunie. Cu alte cuvinte, intr-o singura luna, bacauanii s-au mai indatorat cu inca 7,5 milioane de lei noi. Aceeasi statistica arata ca imprumuturile in lei ale bacauanilor au fost intr-o singura luna de 3.585.800 lei noi (35,8 miliarde de lei vechi), reprezentand jumatate din total. Atractia a fost insa mai mare pentru creditele in valuta, capitol unde s-a inregistrat o suma de 3.806.000 lei noi (38 miliarde de lei vechi).

    Scris de Florentin RADU

    Beresti-Bistrita, intre modern si arhaic \ O comuna rupta-n doua

    Comuna Beresti-Bistrita este asezata pe terasa superioara a raului Siret, la circa 17 kilometri de municipiul Bacau, de care o leaga atat o cale ferata, cat si soseaua nationala. Este atestata documentar de acte din anii 1457 – 1458, iar numele i se trage de la hatmanul Berea, aflat in slujba domnitorului Stefan cel Mare. Comuna, cu 2.050 de locuitori,

    dispune de o suprafata de aproximativ 5.000 de hectare teren arabil, revenind in medie cate 3,4 hectare de familie. 70 la suta din populatie se ocupa cu agricultura. Ca si in alte localitati, populatia este imbatranita, numarul persoanelor cu varsta peste 65 ani fiind cu aproape 30 de procente mai mare decat al celor cu varste intre 1 si 19 ani.

    Primaria plateste chirie

    Pe gospodarul comunei, primarul Mihai Dascalescu, l-am gasit, la prima ora a diminetii de joi, la serviciu, semnand de zor cateva documente. Ne-a primit zambind, curios de misia noastra: &#8222La noi totul este in regula. Singura suparare este faptul ca, din 14 iulie, Itesti si alte trei sate s-au despartit de noi formand o alta comuna. S-a dat totul peste cap, dar vom reveni la normal cat mai curand&#8221. Realizarea &#8222mareata&#8221 cu care se poate lauda, anul acesta, primarul este aprobarea unui proiect Sapard, in valoare de un milion de euro, care s-a concretizat prin apa curenta in majoritatea caselor din comuna. Acum, primaria este la capitolul studiu de fezabilitate pentru canalizare, studiu pe care trebuie sa-l finalizeze pana la sfarsitul anului. Exista si o &#8222buba&#8221: cladirea primariei este pe o proprietate privata. &#8222Acum, noi vom deveni chiriasi. Deocamdata, nu stiu cat vom plati chiria pe luna, dar in alta parte nu am unde sa mut primaria. Nu am teren si nici bani pentru ridicarea unei alte cladiri. Iar de cumparat terenul nu stiu daca ne putem permite&#8221, spune primarul Dascalescu. La capitolul bani, ca peste tot. Buget de austeritate, fara prea multe sanse de investitii. Concret, dupa despartirea comunei Itesti, bugetul comunei pe anul 2005 a ramas la 13,430 miliarde lei, cu 938 milioane lei mai putin. &#8222Banii sunt foarte putini. Pentru tot anul, numai salariile cadrelor didactice se ridica la suma de 5 miliarde lei. Proiectul de canalizare a mancat deja 200 de milioane lei, igienizarea scolilor in vara – 50 milioane lei, Parohia Sfintii Voievozi Mihail si Gavril- 125 milioane lei, parohia Maicii Domunului- 25 milioane lei, Parohia Sfantul Nicolae- 50 milioane lei. Nu mai spun ca refacerea drumurilor se ridica la 800 milioane lei, suma la care avem restante de 480 milioane lei. Si asta in conditiile in care, acum, mai avem lichiditati in cont de numai 300 milioane lei&#8221, ne-a declarat contabila Elena Soare. Primarul Dascalescu este optimist si spera ca, pana la sfarsitul anului, o va &#8222drege&#8221 intr-un fel sau altul cu banii. Nu de alta, dar nu da bine la sefii de sus. Bani putini, insa proiecte multe. Asta daca punem la socoteala si consolidarea noului Centru Rezidential pentru copii, inceput in primavara si musai de finalizat in decembrie anul curent. &#8222Capacitatea este de 21 de copii. Va fi ca o gradinita de zi pentru copiii saraci, ai caror parinti abia traiesc de pe o zi pe alta. La noi sunt multi oameni necajiti care au nevoie de un astfel de centru pentru pruncii lor. Eu sunt ferm convins ca, la noi, este la fel ca si in celelalte comune: buget mic, insa pretentii mari&#8221, incheie primarul Dascalescu.

    Dispensarul medical, pe lista de asteptare pentru apa curenta

    O adolescenta cu un bebelus in brate se foieste de colo-colo in fata Dispensarului Medical. Nu are curaj sa intre. Ii este teama de ce poate afla ca sufera baietelul ei, care nu are mai mult de patru luni. &#8222Face febra de doua zile si nu ii mai trece&#8221, explica fata, despre care aflam ca nu are mai mult de 15 ani. Cu inima in dinti, intra la consult, la medicul de familie Marciana Fuica. Holul dispensarului este pustiu. Aflam imediat ca nu prea este timp pentru consultatii, fiind vremea batutului fasolei si a recoltatului de cartofi. La un moment dat, in cladire intra un batran cu mainile asprite de munca, sprijinindu-se intr-o carja si imbracat

    in haine de sarbatoare. Il doare o masea si vrea neaparat sa o scoata. Nu sa o trateze, ca nu are timp de venit mereu la stomatolog. &#8222Patologia de la oras este cu mult diferita de cea de la tara. Aici, se practica mai mult extractiile si protezele. Oamenii nu vin in timp util la mine, ca sa-si poata salva dantura proprie&#8221, ne-a declarat dr.Liliana Frigura. Si asta desi cabinetul stomatologie arata precum unul din oras, atat din punctul de vedere al dotarii, cat si al aspectului estetic. Revenim la cele doua doctorite de familie, Marciana Fuica si Cristina Chiribau. Fiecare are cabinetul ei, dotat dupa buget. Cabinetul dr.Fuica este la parterul cladirii. Proaspat igienizat, mirosind inca a var, arata destul de bine. Exista o masa ginecologica, un autoclav si un electrocardiograf, inca din anul 1995, aparatura obtinuta prin Banca Mondiala. &#8222E frumos la noi, dar pacat ca, inca nu avem apa curenta. S-a tras apa pana in fata dispensarului, insa mai trebuie facute racordarile. Suntem pe lista de asteptare de doua luni. Inca mai avem rabdare, dar nu stiu pana cand. Iar cu banii este jale. Cu un buget de 30 milioane lei nu poti sa-ti dotezi cabinetul cu un calculator sau cu un echograf. Si asta pentru ca toate cheltuielile, inclusiv salariul asistentei medicale, sunt platite din cele 30 milioane lei&#8221, spune, cu of in glas, dr.Fuica, care are pe lista de asigurati 1.470 de persoane. Cu doar 700 de asigurati, deci cu un buget de numai 15 milioane, dr.Chiribau face medicina de familie in comuna. S-a saturat sa se planga de bani, asa ca a recurs la alte surse de finantare pentru a-si moderniza cabinetului. Cu termopan si jaluzele verticale, insa cu o improvizatie empirica pentru apa. &#8222Daca nu vom avea apa curenta riscam sa nu mai primim autorizatie de functionare. Este bataie de joc pentru noi. Taranii au apa la robinet in case, iar noi ne aducem apa

    de la fantana&#8221, incheie dr.Chiribau.

    Cu microbuzul pe dreapta, copiii ajung la scoala contracost

    In trei sate, Beresti-Bistrita, Padureni si Climesti, functioneaza cate o scoala. Cea de la Brad a fost inchisa de mai bine de sase ani, spre revolta si disperarea parintilor. Pana nu demult, copiii de aici erau dusi la scoala cu un microbuz. Acum, parintii dau in fiecare zi cate 10.000 lei de copil sa ajunga la Scoala Beresti-Bistrita cu o caruta. &#8222Ne-am saturat de promisiunile primarului. Numai vorbe, dar fapte deloc. Noi, parintii, vrem sa cumparam materiale si chiar sa muncim pentru refacerea scolii din sat. Din banii nostri si cu noi ca mana de lucru. Dar nu se vrea&#8221, spune, nervoasa, Simina Grapa, mama a doi elevi in clasa a I-a si a III-a. Per total, la ora actuala, 16 copii de varsta scolara sunt adusi cu o caruta, zilnic, aproximativ trei kilometri, la Beresti-Bistrita. Se trezesc cu noaptea-n cap, infuleca ceva pe graba si dau fuga la caruta, sa nu intarzie la scoala. Dar ce se va intampla pe timpul iernii, cand drumul va fi inzapezit? Deocamdata, nimeni nu are raspuns. Primarul spera ca microbuzul, care acum sta undeva pe dreapta, fara sa fie folosit de nimeni, sa fie din nou pus in circulatie pentru copiii de la Brad. &#8222De cand s-a despartit Itesti-ul de noi, am ramas fara microbuz. Cei de la Itesti il revendica, dar noi nu vrem sa il dam. Inainte, 45 de copii, din Brad, Itesti si Ciumasi, se foloseau de acesta, dar acum, pentru 16 copii, nu imi pot justifica cheltuiala pe motorina si pe sofer&#8221, spune primarul Dascalescu, desi parintii s-au oferit sa plateasca ei combustibilul.

    Profesori si zugravi de ocazie

    Scoala din Padureni &#8222gazduieste&#8221 49 de copii, la gradinita si ciclul gimnazial. Cladirea a fost recent igienizata, din banii Primariei, insa mana de lucru au fost cadrele didactice. &#8222Ne-a dat var si vopsea, dar nu s-a gandit cine va zugravi si vopsi. De la alegeri, primarul nu a mai pus piciorul in scoala noastra. Oare stie cum mai arata si pe unde este? Toata vara am muncit noi, ca toti copiii sa poata invata in clase igienizate&#8221, ne spune Ileana Turcu, director la Scoala Padureni. La un pas de inchidere se afla Scoala Climesti, unde doar noua elevi invata. Cladirea sta sa cada, este veche si necesita lucrari de consolidare. Pentru ca nu sunt bani, iar elevii sunt extrem de putini, in lunile viitoare, scoala ar putea fi inchisa. &#8222Mandria&#8221 comunei pare sa fie Scoala Beresti-Bistrita. Aici invata 29 de copii de gradinita, 74 de clasele primare si 171 gimnaziu. Insa, potrivit situatiei de la capacitate, unora nu le prea place sa invete. Concret, din cei 26 de copii care au sustinut capacitatea, doar 12 au reusit sa promoveze. &#8222La limba si literatura romana s-au obtinut multe note de 3, pentru ca, la celelalte materii, notele au fost peste

    sase. Avem copii care la geografie au obtinut nota zece, iar la romana 3. Asa ceva nu este posibil. Clar, copilul nu este analfabet&#8221, explica Maria Mardare, directorul scolii. Exista si o parte frumoasa: scoala este prinsa intr-un program de dotare cu mai multe calculatoare. In plus, aici este demarat proiectul Scoala, centru de educatie comunitara – pastrator al traditiilor locale. &#8222Prin acest proiect, vom incuraja copiii sa invete si sa-i sprijine pe cei dezavantajati, performantele didactice vor fi imbunatatite, iar relatiile la nivelul comunitatii vor fi intarite. De fapt, obiectivul general este ca scoala sa pastreze si sa transmita din generatie in generatie traditiile si obicieiurile locale&#8221, conchide prof.Mardare.

    Biblicoteca functioneaza in acelasi apartament de bloc cu

    Dispensarul Veterinar. Pe usa inchisa era lipit programul dispensarului, iar alaturi doua vaci pozate ne zambeau ironic. Despre biblioteca, insa, nimic. &#8222Bibliotecarul este in concediu&#8221, ne spune un pusti, dezamagit ca nu poate imprumuta nici o carte.

    Parashiva Furdu, 101 ani petrecuti in Beresti-Bistrita

    Comuna pare una linistita. Taranii trec grabiti pe ulitele pietruite, fiecare cu gandurile lui. In satul Brad, locuieste cea mai varstnica taranca din comuna. Paraschiva Furdu a implinit pe 28 iulie anul curent incredibila varsta de 101 ani. Am gasit-o luand masa: cateva prune uscate fierte pe care cu greu le putea mesteca. &#8222A, va rog poftiti la noi. Ma scuzati ca este cam deranj in camera, dar nu am stiut ca voi avea musafiri&#8221, se scuza, politicos, batrana. Arata exact ca bunica din poveste: cu parul alb, prins intr-o basma de culoare inchisa, cu straiele curate si sprijinindu-se de un toiag. Isi freaca mainile emotionata si face eforturi sa-si aminteasca de copiii ei: &#8222Am trei baieti, dar doi, unul care a fost profesor de matematica si un altul care a predat biologie, mi-au murit. A mai ramas Valentin, care ma ajuta la curatenie si la facut de mancare&#8221. Locuieste intr-o casa batraneasca, usor inclinata din cauza anilor, dar nu se plange. Pana in urma cu doi ani putea baga ata in ac si coase. Acum, vederea ii cam joaca feste. &#8222Nu am purtat niciodata ochelari. Nici bolnava de ceva anume nu am fost. Am imbatranit sanatos. Am nepoti si stranepoti, dar nu prea ajung pe la mine. Sunt la oras si au serviciu. Aici, in comuna, eu m-am nascut si tot aici vreau sa mor. Nicaieri nu este mai bine ca in Beresti-Bistrita. Dar, mai am o rugaminte: sa nu duceti vorba in sat ca la mine era deranj&#8221, ne roaga mamaia, insa nu inainte de a ne ura drum bun, facandu-ne cu mana din pridvorul casei.Scris de Carmen SERBAN

    Cereri pentru retrocedarea terenurilor, depuse pana in 22 septembrie \ Mii de tarani mai spera la pamantul confiscat de comunisti

    Bacauanii care si-au recuperat, in baza vechilor legi, doar o parte din proprietati, mai au la dispozitie foarte putin timp pentru a solicita acest drept. Potrivit noii legislatii, cei indreptatiti pot cere retrocedarea pamantului pana in data de 22 septembrie. Singurul demers pe care-l pot face este sa depuna o cerere la primariile de care apartin. La nivel de judet, in aceasta situatie sunt mii de proprietari (tarani, parohii, institutii de invatamant etc). Sindicatul Judetean &#8222Obstea Romana” este organizatia care a luptat din greu pentru

    restabilirea legalitatii in acest domeniu.

    Gospodarii din satele Dofteana, Haghiac, Seaca, Valea Campului, Bogata si Stefan Voda nu si-au primit inapoi proprietatile. Taranii din aceste localitati ar avea de primit 5.711 hectare. Dand inapoi paginile istoriei, retinem faptul ca, la reforma agrara din 1921, razesii din satele respective au fost asigurati ca vor primi 9.100 de hectare, insa obligatia de punere in posesie nu a fost pusa in aplicare de organele statului. A urmat reforma agrara din 1945, cand s-au intocmit si finalizat documentatiile, in cadrul Preturii Tg. Ocna, prin care s-a recunoscut dreptul de improprietarire a 940 de tarani, cu suprafata de 5.711 hectare, insemnand cam 6,1 hectare de fiecare, drepturi care au ramas blocate in cadrul Preturii. Nici in 1948, cand s-a incercat, prin Legea 59, sa fie improprietariti locuitorii comunei Dofteana, cu sprafata de 516 hectare pentru fanete si vetre de sat, lucrurile nu au avut finalitate. &#8222Pentru rezolvarea acestei situatii anormale, s-a solicitat si implicarea organismelor de resort din cadrul Prefecturii Bacau si a Primariei Dofteana”, se arata intr-un document intocmit de Sindicatul Judetean &#8222Obstea Romana”. Situatia se prezinta asemanator la nivelul intregului judet. Bunaoara, 5.879 de hectare de teren amplasat in 10 comune din zona muntoasa isi astepta adevaratii proprietari. Din diverse motive, improprietarirea celor indreptatiti din comunele Moinesti, Darmanesti si Dofteana nu s-a realizat pana in prezent. Partea buna este ca drepturile respective au fost recunoscute si de actuala conducere a statului roman, prin Legea 247/2005. Prin aceasta lege s-a decis ca pana in data de 22 septembrie 2005 sa fie depuse cererile pentru improprietarire. In lege a fost inclusa si comuna Dofteana, cu 516 hectare, suprafata inclusa in cele 5.711 hectare care nu au revenit pana acum celor in drept.

    Bisericile din judet si elevii Scolii Tamasi, pe lista nedreptatitilor

    Exploatarea comunista a fost indreptata si impotriva slujitorilor bisericii si prin desfiintarea bazei materiale, incepand cu anul 1953, cand, prin Decretul 308, le-au fost confiscate terenurile agricole. Numai in judetul Bacau au fost luate cu forta 523 de hectare de teren unui numar de 47 de parohii din 26 de comune. Din cauza birocratiei, parohiile nu si-au primit nici pana in ziua de azi drepturile. Pentru reintregirea patrimoniului bisericesc, trebuie depuse cereri la primarii de catre preotii-parohi, pana cel tarziu in data de 22 septembrie. O situatie similara intalnim si in cazul celor 600 de hectare de padure si teren arabil, lasate prin testament de colonelul Peret, la sfarsitul secolului 19 bisericii si scolii din Tamasi. Mai exact, colonelul. Peret, prin testamentul autentificat de Tribunanlul Bacau, a donat bisericii si scolii care urma sa fie construite in Tamasi, 200 de hectare de teren arabil si 400 de hectare de padure. Veniturile ce urmau a fi obtinute de pe mosia respectiva, dupa construirea celor doua institutii, urma sa fie folosite pentru intretinerea bisericii cu toate cele necesare si cu traiul a doi preoti, doi cantareti si un dascal, precum si pentru intretinerea scolii, asigurarea burselor pentru tinerii din sat la scoli din Franta, asigurandu-se pentru fiecare o bursa de 3.000 de lei pe an. Cele doua institutii au fost ridicate cu efortul cetatenilor din sat, insa nu au fost acordate niciodata drepturile lasate prin testament. &#8222Aceasta problema de onoare si morala crestina poate si trebuie sa fie rezolvata prin interventia autoritatilor bisericesti si scolare, in vederea respectarii testamentului raposatului. Documentele respective se gasesc la Arhivele Nationale – filiala Bacau, fondul

    Prefectura Bacau, rola 169, dosarul 29/1941, administratia Mosiei Tamasi”, a precizat Constantin Bulibasa, presedintele Sindicatului Judetean &#8222Obstea Romana”.

    Proprietarii terenurilor stapanite in devalmasie asteapta sa fie pusi in drepturi

    Un caz la fel de special este cel al suprafetelor de teren ocupate cu plantatii de salcami si alte lucrari specifice. In aceasta situatie se gasesc 4.667 hectare de terenuri din 18 comune ai caror proprietari inca mai asteapta sa fie improprietariti. Procesul restituirii a fost intarziat nejustificat de catre primari, situatie accentuata si de alegerile din toamna trecuta. SN Imbunatatiri Funciare Bacau a prezentat, de asemenea, in primavara trecuta, situatia acestor terenuri Prefecturii. Un alt caz la fel de interesant este cel al suprafetelor de imas si al golurilor de munte &#8222in devalmasie” pentru care nu au fost terminate operatiunile de restituire. In cauza sunt terenurile ce apartin satenilor ce tin de Ocolul Agricol Bacau (Ciumasi, Fantanele, Letea Veche, Prajesti, Racova, Serbesti, Saucesti si Traian) si Ocolul Agricol Vasile Roaita (Luncani, Margineni, Calugara, Luizi Calugara, Vasile Roaita, Sarata, Valea Seaca, Nicolae Balcescu, Faraoani si Cleja) si Ocolul Agricol Parincea (Parincea, Tamasi, Geoseni, Horgesti, Lecca, Pancesti si Filipesti). Forma de cooperare in devalmasie a functionat pana in anul 1948, data cand se consemneaza ca existau, in cele 25 de comune (din totalul de 40) incluse in cele trei ocoale agricole, 1.971 de hectare de islaz si 193 hectare de goluri de munte. &#8222Probleme asemanatoare, probabil ca exista si in alte comune din judet, astfel ca se impune de la sine ca proprietarii acestora sa depuna cereri la primariile respective pentru restituirea in baza Legii 247/2005″, a subliniat Constantin Bulibasa.

    Scris de Florentin RADU

    Un singur scriitor a fost prezent la aniversarea lui Bacovia

    Singura institutie din Bacau care l-a aniversat ieri pe George Bacovia la 124 de ani de la nastere a fost Biblioteca Judeteana „Costache Sturdza&#8221 Bacau, care are in aministrare Casa memoriala a poetului. Scoala care ii poarta numele, „George Bacovia&#8221, nu a marcat nici intr-un fel evenimentul, iar persoana care ne-a anuntat ieri prin telefon in jurul orei 15.00 ca directorul este plecat a fost uimita de intrebarea noastra. „N-am organizat nimic. Trebuia?&#8221. „Mai bine singuratic si uitat…&#8221 , manifestarea organizata la Casa memoriala George Bacovia a fost o aniversare cu o densa incarcatura emotionala. Actorii Teatrului Municipal „Bacovia&#8221, Firuta Apetrei, Luiza Sarivan si Florin Zancescu au redat in mod diferit versurile poetului, inducand auditoriului stare de tristete dar si de amuzament.

    O surpriza apreciata de public a fost „duetul&#8221 Firuta Apetrei – Razvan Apetrei, mama recitand din Bacovia acompaniata la pian de fiu. Mai mult, acesta a interpretat pentru cei prezenti o piesa compusa chiar de el, inspirata de versurile poetului George Bacovia. Astfel, talentatul pianist, Razvan Apetrei elev in clasa a XI-a la Liceul de Arta „George Apostu&#8221, promite a fi si un bun compozitor. Plecand de la poeziile bacoviene, Razvan Apetrei a compus „Trio Bacovia&#8221. Este o piesa pentru violoncel, vioara si pian&#8221. Initial am vrut sa fie pentru bas si soprana cu versuri din Bacovia, dar am renuntat. A fost compusa in aceasta vara. Sper ca revenind la scoala sa realizez un recital impreuna cu doi colegi&#8221. Remarcand ca declaratia nu ar putea fi neaparat reprezentativa pentru elevii de varsta lui, de care se cam deosebeste in ceea ce face, Razvan a spus cu mana pe inima ca a compus aceasta piesa pentru ca se mandreste cu orasul lui. „Bacovia reprezinta Bacaul. Bacovia este pentru mine o sursa de inspiratie, Poezia mea preferata este &#171Rar&#187&#8221. Universitarul Ioan Danila a vorbit auditoriului despre „Singuratatea poetului de cursa lunga&#8221, codimentandu-si discursul, asa cum stie sa faca Ioan Danila, cu amanunte care sa atraga atentia chiar si a elevilor prezenti. Expozitia de Ex-Libris „Figura si opera poetului in viziunea artistilor plastici&#8221 si „prezenta&#8221 lui George Bacovia recitand din versurile sale au completat atmosfera creata. Cu inima stransa probabil sau cu un suras intelegator Bacovia a putut observa ca un singur scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania – Filiala Bacau a venit la aniversarea sa, profesorul Stefan Munteanu. Au mai fost prezenti Carmen Mihalache, redactorul sef al Revistei „Ateneu&#8221, poetul Dumitru Braneanu, istoricul Ioan Mitrea si Petre Enasoae, presedintele Comisiei de Cultura a Consiliului Judetean Bacau. Si, desigur, gazdele.

    Scris de Laura HUIBAN

    Bolnavii inchipuiti ne costa miliarde \ Internati pentru bataturi si paduchi

      Toate diagnosticele pacientilor care au fost internati anul trecut in

      spitalele bacauane au fost verificate de o comisie. Bolnavi cu chelie sau urechi clapauge au ocupat un pat de spital si au consumat in jur de 15 miliarde de lei. Casa de Asigurari nu mai accepta &#8222scurgeri” de

      fonduri.

      Sistemul sanitar se zbate in saracie si este zguduit de scandaluri. Notiunile de sanatate si criza au ajuns legate indisolubil. Pentru toate lipsurile se da vina pe subfinantare. Sunt si voci care spun ca banii, dupa ce ca sunt prea putini, se risipesc. O comisie formata din reprezentanti ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS), ai Directiei de Sanatate Publica (DSP) si ai Colegiului Judetean al Medicilor a analizat toate internarile raportate anul trecut de spitalele din judet.

      Peste 2.500 de pacienti au stat degeaba in spital

      &#8222Fiecare membru al comisiei a votat pentru fiecare diagnostic, hotarand daca pacientul trebuia internat sau tratat la domiciliu, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Peste 2.500 de cazuri au primit de la jumatate de comisie vot negativ. Pacienti cu diagnostice ca pediculoza (paduchi, adica), scabie (raie), alopecie (chelie) sau bataturi nu aveau ce cauta in spital&#8221. Printre diagnosticele votate ca nejustificate pentru ocuparea unui pat de spital se numara: faringita acuta, ascaridioza (viermi intestinali), guturai comun, cistita acuta, vaginita acuta, infectia cu trichomonas (care poate fi tratata usor, la domiciliu, spune dr. Tioc), episod depresiv mediu (&#8222De aceea e plin la Psihiatrie&#8221). Milioane bune din buget au inghitit pacienti cu boli inchipuite sau diagnostice hilare: fractura la alt deget, sarcina constatata, convalescenta dupa tratamentul unei fracturi, obezitate datorita unui exces caloric, repetarea unei prescriptii (!!!). Un bacauan a primit ingrijiri in spital chiar si pentru ca avea… urechi proeminente.

      Opt milioane pentru o batatura

      &#8222Aceste diagnostice au fost votate individual de specialisti, pentru a nu se lasa influentati de colegi, a mai spus dr. Tioc. Vom aduce la cunostinta sefilor de spital ce a reiesit din verificari. Trebuie sa fie foarte atenti pe viitor. Vor fi si alte controale. Pentru orice scurgere de bani eu voi da socoteala, asa ca nu mai accept risipa.&#8221 Directorul CJAS mai spune ca astfel de diagnostice consuma sume importante de bani. Indiferent daca tratamentul pentru o batatura a costat pe perioada spitalizarii 300.000 lei si ar fi putut fi usor administrat la domiciliul bolnavului, spitalul primeste de la CJAS tariful pe caz rezolvat, care poate fi chiar si de opt milioane de lei.

      Greseala de soft?

      Dr. Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta, ne-a declarat ca nu are incredere in rezultatele acestei verificari. &#8222Este cu siguranta vorba despre erori de codificare. Raportarea se face dupa coduri, care sunt niste cifre. Este de ajuns sa gresesti o cifra si inseamna un alt diagnostic. Ni s-a intamplat si noua cu raportarile catre Bucuresti. Am aparut acolo ca efectuam transplant de maduva. De la o cifra gresita. Ma indoiesc ca diagnosticele de care vorbiti sunt reale. Este exclus sa se interneze cineva pentru bataturi&#8221. Conducerea CJAS este convinsa insa ca in spitale se face abuz de internari si atrage atentia ca fiecare caz va fi verificat la sange. Spitalele prinse pe picior gresit vor avea probleme la incheierea contractului de finantare pe anul viitor.

      Scris de Doina MINCU

      Fotbal, Divizia A/ Dupa 0-6 cu Dinamo, bacauanii au pierdut si in fata iesenilor / Cosmarul continua

      @ FCM Bacau-Politehnica Iasi 0-1 (0-1)

      Stadion „Municipal&#8221, spectatori: circa 2.000. A inscris: AD. ILIE (min. 45). Suturi la poarta: 3-6 (pe poarta: 1-3). Cornere: 5-3.

      FCM Bacau: Manea-Codreanu, Geaman, David, Ganea-Doltea (min. 53 Neagu), M. Croitoru, Trofin, Matei (min. 59 Gheorghiu)- Dobos-M. Tanasa (min. 77 Petcu). Antr.: Cr. Popovici.

      Poli Iasi: Branet-Toma, R. Ciobanu, Onut, Bordeanu-Onofras (min. 62 Mitruc), D. Rednic, Ad. Ilie, Gavatorta, Miclea (min. 85 Pacurar)-Balba (min. 70 Vrajitoarea). Antr.: I. Popa.

      Cartonase galbene: Ad. Ilie (min. 25), M. Tanasa (min. 49), Ganea (min. 60), Geaman (min. 89).

      Arbitri: O. Trandu-N. Marodin, I. Radu.

      E un film vazut si revazut. Acelasi scenariu, aceiasi protagonisti. Se schimba doar mana care tine pistolul. In toamna trecuta a apasat pe tragaci Bernard. In aceasta primavara a fost Miclea. Aseara, rolul pistolarului care nu greseste tinta a fost interpretat de Adrian Ilie. Astfel, Poli Iasi a nimerit in plin, iar Bacaul a cazut pe propriul teren, rasucindu-se in aer inainte de a face praf clasamentul „adevarului&#8221. De la +1 la -2: totul in cateva secunde tampite, ultimele ale primei reprize. Adica atunci cand ILIE l-a pierdut pe drum pe Croitoru, a sprintat in diagonala cale de 50 de metri, ocolind ca un rugbyst gramada fundasilor bacauani care s-a pravalit de neinteles spre stanga terenului. Ajuns singur cu Manea, ieseanul a sutat prost, balonul a lovit pamantul, iar portarul bacauan l-a scapat in poarta ca pe un sapun teribil de alunecos. In filme, eroii pozitivi se imbraca intotdeauna in alb. Nu e cazul si in fotbal. In jocul de ieri, bacauanii au fost baietii rai, fara ca iesenii sa fie neaparat baietii buni. Desi l-a tinut doar pe Tanasa avansat, Cristi Popovici a inclus in primul unsprezece mai multi jucatori de atac: Doltea si Matei pe flancuri, Dobos la sustinere si M. Croitoru la inchidere, alaturi de Trofin. De partea cealalta, Ionut Popa a „conservat&#8221 acel 4-5-1 din ultimele jocuri, avandu-l pe Balba ca varf de lance. Echilibrul creat din punct de vedere tactic a fost stricat de factori de ordin tehnic. Doltea a avut doua situatii foarte bune in minutele 5 si 38, insa atunci cand vii de la Divizia C ori luftezi, ori ti-e frica sa sutezi, preferand o pasa prea tare inapoi. La finalul primei jumataati de ceas, tehnicianul iesean a simtit nevoia sa faca o schimbare, fara a-si destabiliza asezarea. Prin urmare, a inversat jucatorii de banda, iar din acel moment Miclea a devenit blestemul lui Ganea. Fundasul bacauan a respins aiurea in mai multe situatii, una din degajari transformandu-se intr-un pretios assist pentru Miclea, care a fost insa blocat de Manea. Ganea-timorat, Geamnan-total nesigur, iar lista poate continua. Marea deziluzie a fost M. Croitoru, care a pierdut net duelul cu autorul unicului gol al meciului, Ad. Ilie. Dupa pauza, Popovici l-a aruncat in lupta pe Neagu in locul lui Doltea, retragandu-l pe Dobos mijlocas dreapta. Neagu a iesit imediat la rampa, trimitand primul sut spre buturile Politehnicii. In minutul 73 a venit si unicul sut pe spatiul portii iesene (autor Trofin), iar in rest, jocul Bacaului s-a axat doar pe mingi aruncate la intamplare spre sau in careul iesean. Oaspetii s-au masat bine in jumatate lor de teren, incercand de cateva ori arma contraatacului. Asa cum avea insa sa se vada pana la urma, pistolul iesen a avut un singur glonte. Si chiar daca lui Adrian Ilie i-a tremurat mana in minutul 45, FCM Bacau a incheiat jocul iesind de pe teren cu picioarele inainte. Ca in orice „remake&#8221 despre un cosmar care nu

      vrea sa te paraseasca.

      Scris de Dan SION

      Fotbal, Cupa UEFA / Seara echipelor romanesti

      Echipele romanesti prezente in Cupa UEFA au facut spectacol. Nimeni nu se astepta la asa ceva. Cel mai bine pentru ceea ce am vazut joi seara se potriveste melodia lui Queen, &#8222A kind of magic” (Un fel de magie). O seara de exceptie am trait joi. Dinamo a umilit pe Everton, Steaua a batut sec in Norvegia, iar Rapidul s-a luat de guler cu Feyenoord in Olanda pentru un egal meritat.

      Magie in Stefan cel Mare

      Dinamo – Everton 5-1

      O victorie incredibila a reusit joi seara Dinamo in fata lui Everton! 5-1! Dupa ce au deschis scorul si au fost egalati, dinamovistii au reusit sa isi impuna jocul si sa mai marcheze de patru ori! O seara magnifica pentru Dinamo, un meci de zile mari! Everton a anceput mai bine, dar fara a pune an real pericol poarta lui Gaev. Dinamo a reusit sa anscrie la prima sa sansa de gol: Claudiu Niculescu a trimis cu capul an poarta din 3-4 metri, dupa centrarea lui Florentin Petre, la capatul unei combinatii cu Zicu (27): 1-0. Din pacate, Dinamo nu a condus decat doua minute, pentru ca Everton a marcat prin nigerianul Yobo (29), care a trimis an poarta cu capul de la 6 metri, la lovitura libera executata de Davies, profitand de faptul ca portarul Gaev nu a iesit la centrare: 1-1. Partea a doua aduce pe teren o alta echipa Dinamo. Jucatorii lui Ioan Andone ataca mai incisiv si reusesc sa treaca din nou an avantaj an min. 51, cand centrarea de pe stanga a lui Niculescu este reluata spectaculos, din saritura, de Zicu, la coltul lung – un adevarat eurogol: 2-1. Dinamo al pierde apoi pe Claudiu Niculescu, accidentat, dar, anlocuitorul lui, Bratu, al suplineste cu brio. Dupa o minge respinsa de apararea engleza, Florentin Petre (70) prinde un sut naprasnic de la marginea careului, fara sperante pentru Martyn: 3-1. Bratu ameninta din nou poarta lui Everton (72), dar sutul sau ocoleste buturile adverse. Peste trei minute (75), Bratu, aflat liber an mijlocul careului, suteaza plasat si ridica scorul la 4-1. Si pentru ca totul sa fie perfect, pe fondul unei presiuni engleze, aflata an cautarea unui nou gol, care sa le ofere sanse mai mari de calificare, Dinamo a marcat si al cincilea gol. A fost mai antai o sansa de gol a lui Neville, dar Gaev a salvat golul (90), pentru ca an prelungiri, pe o contra, Bratu sa ridice scorul la un incredibil 5-1 (90+2).

      Dinamo: Gaev – Goian, Tamas, Moti, Pulhac – Petre (George Galamaz, 83), Magaitescu, Plesn (Vlad Munteanu, 78), Grigorie – Niculescu (Florin Bratu, 61), Zicu. Antrenor: Ioan Andone. Everton: Martyn – Hibbert, Yobo, Weir, Valente – Davies (Kilbane, 73), Cahill, Osman, Neville – McFadden (Ferguson, 78), Bent. Antrenor: David Moyes. Arbitri: Gianluca Paparesta, la centru Alessandro Stagnoli, Flaviano Lanciano, arbitri asistensi Daniele Tombolini, arbitru de rezerva (toti din Italia).

      Scris de Cristi SAVA

      Parizer sau pastrama la pachetel? \ Elev sarac, elev bogat

        Diferentele date de situatia financiara se simt si in randul liceenilor. Mai ales in pauze. In timp ce unii isi dramuiesc fiecare banut si saliveaza pe langa vitrinele magazinelor alimentare, altii cheltuiesc sute de mii de lei pentru „pachetelul de zi cu zi”. Zilnic, la magazinele din apropierea scolilor si liceelor se intampla acelasi lucru: elevii cu o situatie financiara precara se limiteaza la un pachetel de biscuiti sau la un corn, iar colegii lor, „de bani gata” cum le spun chiar ei, isi fac toate poftele. „M-am obisnuit sa fiu dat la o parte pentru ca nu am mai multi bani, spune dezamagit Valentin M., elev in clasa a X a. Imi dau parintii bani de pachet, dar putini pentru ca nici ei nu au. Ajung la scoala, iar in pauza mare cand ies sa imi cumpar de mancare ma intalnesc la magazin cu alti colegi, care nu stau cu mine din simplul motiv ca le este rusine. De ce ? Pentru ca eu mananc biscuiti varsati si ei isi cumpara salamuri sau produse de patiserie care sunt mai scumpe”. In timpul pauzelor de masa magazinele sunt pline. Elevii nu isi iau pachet de acasa . „Nu vin cu pachet de acasa pentru ca imi dau parintii bani si imi cumpar, spune Alina V., eleva. Vin in pauza si imi iau mancare si suc. Cheltuiesc pe zi cam 70 – 80 de mii, in functie de ce mananc”. Sunt si elevi care nu isi aduc pachet pentru ca…nu au. Fiind din zone apropiate municipiului, acestia sunt nevoiti sa faca naveta. Cei mai multi dintre ei provin din familii cu venituri mici, ceea ce inseamna ca nu isi permit sa isi cumpere chiar orice. „Fac naveta din Cleja si parintii consuma cu mine cam 600.000 de lei numai cu naveta, afirma Marius C. Mai primesc cateodata inca 10.000 de lei pentru pachetel, dar nu prea am ce sa imi cumpar cu banii astia. Eram odata in magazin si pentru ca stateam si ma gandeam ce sa imi iau de mancare, un coleg a inceput sa tipe la mine ca daca nu am bani de mancare sa stau in clasa nu sa ii incurc pe ei”. Si, culmea, atunci cand nu ai bani parca ti-e foame mai tare. Elevii isi cumpara de obicei cornuri, placinte sau sandwich. Care au bani, desigur. Restul sunt nevoiti sa se multumeasca doar cu o feliuta de parizer cu o chifla, dar care sa nu depaseasca 10.000 de lei. „Sunt si copii care vin cu bani foarte putini si isi cumpara produse vrac, spune Paul Condurache, seful unui magazin. Le dam si napolitane doar de cinci mii, daca atata au, sau numai o felie de salam, sau ce vor ei. Diferentele dintre copii se observa dupa pachetul pe care si-l cumpara in fiecare zi. Unii mai mult, altii mai putin, cert este ca majoritatea nu isi aduc pachet de acasa”. In timp ce vorbeam cu seful de magazin, unul dintre copii a precizat ca: „Atunci cand ne cumparam produse vrac ori parizer cu paine se intampla sa depaseasca suma de bani de pe care noi o avem. Totusi, avem noroc ca doamnele de la magazin sunt bune cu noi si ne mai dau fara 500 de lei sau fara 1000 de lei cand nu ne ajung banii”. Vanzatoarele spun ca nu le lasa inima si mai trec cu vederea cand copiilor nu le ajung banii pentru ca „toti trebuie sa manance”.
        Scris de Alina RATA

        O sinistrata acuza primaria si constructorii / Omisa de la ajutor

          Maria Breahna, de pe strada Prelungirea Bradului, este unul dintre sinistratii acestei veri. A scos apa si malul din casa si din curte, dar amarul i-a ramas in suflet. „Au venit comisii peste comisii, au facut evaluari si cu atat am ramas, se plange femeia. De fapt, am primit un sul de carton, o galeata de var lavabil si un sac de ipsos. Ce sa fac cu ele? Am camerele distruse. Uitati, bag mana pe sub tencuiala si e gol in spate. Sa dau cu lavabil pe peretii care stau sa cada pe mine? Si sobele imi sunt distruse. Am fost in audienta la primar si mi-a spus ca am fost omisa de pe lista de sinistrati. Ce au mai cautat atunci comisiile in curtea mea?&#8221 Maria Breahna spune ca s-a lucrat la alti vecini, au casele gata, dar ea a ramas de caruta. E nemultumita de firma care face lucrarile pe strada ei si nu este singura. La casa vecina, la numarul 25, este santier, dar nu se vede nici o miscare. Se aud doar voci care se cearta. „Nu e posibil asa ceva. Asta e ritm de lucru? Stati numai in pauza&#8221. Este proprietara. Muncitorii spun ca sunt platiti pentru opt ore de munca, iar la pranz au pauza. Seful, Serioja Pruteanu, le da dreptate. „Muncitorii mei lucreaza, dar sinistratii asteapta sa le facem noi totul. La Breahna nu mai fac nimic. Nu mai vreau eu, ca m-a suparat. Si-a permis sa ia muncitorii la treaba fara acordul meu. M-am suparat si nu-i mai fac nimic. Sa vad, ma da directorul de la Conextrust pe mine afara pentru asta?&#8221. La auzul zarvei de pe strada s-au apropiat si alti sinistrati. „Nici mie nu mi-a dat nimic, suntem doi batrani la care a intrat prima data apa. Nu vine nimeni sa lucreze si la noi, nu am primit materiale. Promisiunile nu tin loc de casa&#8221, spune si Ion Andone, de la numarul 22. Sinistratii de pe Prelungirea Bradului sunt nemultumiti de evaluari, de prea putinul ajutor primit, de firma care e repartizata pe strada lor. Sunt hotarati sa mearga in grup in audiente, de la primarie pana la Bucuresti. „Unde la Bucuresti?&#8221. „Peste tot!&#8221 Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau, ne-a declarat ca acestea sunt cazuri punctuale, care vor fi analizate si rezolvate.

          Scris de Doina MINCU

          Patru baieti si o fetita isi marturisesc suferinta / Cinci copii abuzati sexual

            Un caz de-a dreptul socant a lasat fara grai intreaga suflare din comuna Beresti-Bistrita. Cinci copii minori au marturisit parintilor: „Am facut perversiuni sexuale toata vacanta. Am fost amenintati cu moartea daca indraznim sa spunem cuiva&#8221. Deocamdata, psihologul a dat verdictul de abuz sexual, politistii nu exclud varianta coruptiei sexuale, iar medicii legisti nu au gasit leziuni posttraumatice. Cazul va intra in atentia Parchetului, care va hotari daca va ajunge sau nu in fata Tribunalului.

            Satul Climesti din comuna Beresti-Bistrita este o localitate care se incadreaza in tiparele celor normale. Insa, linistea satului a fost spulberata odata cu aflarea vestii despre cei cinci minori care acuza ca au fost fortati sa intretina acte sexuale anale si orale. S-a intamplat pe data de 23 august, cand vecinele Elena M. si Lenuta M. s-au prezentat la Postul de Politie din comuna pentru a face plangere impotriva lui Marius S., in varsta de 17 ani, adolescentul acuzat de copiii lor ca i-ar fi pus sa faca perversiuni sexuale. „Copiii mei sunt buni prieteni cu toti cei sapte copii ai vecinei. Toata vara, cat au fost in vacanta, s-au jucat impreuna. E drept, nu am stat numai cu ochii pe ei, ca sa vad unde se duc sau ce fac, pentru ca mai aveam si alte treburi prin casa sau la camp. Insa, intr-o zi, copiii Lenutei erau la mine si se bateau cu pernele. La un moment dat, l-am auzit pe unul dintre copii rugandu-l in repetate randuri pe baiatul meu cel mare sa nu cumva sa imi spuna mie ce i-a povestit. Am intrat in panica si uite asa am aflat ca baiatul meu cel mic, Petrisor, de sapte ani, si alti patru de-ai Lenutei au fost abuzati sexual, pe toata perioada vacantei. Am crezut ca pica cerul pe mine cand am aflat. Este cumplit ce s-a intamplat. Eu l-am crescut de la doua kilograme ca sa pateasca asa ceva, sa fie traumatizat pe viata?&#8221, se plangea Elena M. Langa ea, cu lacrimile siroindu-i pe obraji, aproba din cap si Lenuta M., mama celorlalti patru copii, Geanina, Gabriel, Mihai si Cosmin, in varsta de 12, 11, 8, respectiv 7 ani.

            &#8222Marius ne-a facut

            la toti si ne-a amenintat cu un cutit”

            Nu trece mult timp, ca toata curtea s-a umplut de copii. Au venit deja de la scoala si cer de mancare. Ne privesc speriati, sperand ca nu le vom mai pune intrebari legate de ceea au dezvaluit recent. Sunt timorati, cu privirile in pamant si isi sterg de pantaloni manutele transpirate. Primul care isi face curaj este Mihai, premiantul familiei. Este deja elev in clasa a II-a. „Marius ne-a facut la toti si ne-a amenintat cu un cutit. Ne baga in rapa, unde ne punea sa ii luam in gura p… si sa i-o frecam apoi cu mainile. Dupa aia, ne baga pe la spate p…. Ne tinea mana la gura cand ne facea asa ceva. Ne este frica de el, sa nu ne bata&#8221, ne spune, cu spaima in glas, Mihai. Incet- incet, toti cei cinci incep sa ne povesteasca clipele de cosmar pe care sustin ca le-au avut pe toata perioada verii, din cauza lui Marius. „Are mai multe locuri unde ne ducea. Ne gasea pe drum si ne lua fortat cu el. Nu puteam striga dupa ajutor pentru ca ne omora&#8221, continua Gabriel. Ceilalti de langa el striga intr-un glas: „Asa este. Si-a batut joc de noi&#8221. Am mers cu ei sa ne arate locurile unde sustin ca au fost abuzati sexual. Au coborat rapid intr-o rapa si ne-au aratat cateva culcusuri spunand, care mai de care: „Aici a fost cu Mihai&#8221, „A, aici m-a adus si pe mine o data&#8221, „Aici ii placea cu Geanina&#8221 etc. Imaginea pustilor aratand cu degetul a fost infioratoare, care ingrozea pe oricare trecator, care stia despre caz.

            Familia lui Marius neaga toate acuzatiile

            De partea cealalta mama lui Marius, Viorica S., neaga cu vehementa toate acuzatiile aduse baiatului ei. Mai mult, ea sustine ca cele doua familii i-au facut de rusine baiatul in sat: „Copilul meu este nevinovat. Vor sa se razbune pe mine. Este intre noi o stare conflictuala de aproape doi ani, de cand mi-a acuzat baiatul ca le-a furat porumb din curte. Pana la urma s-a dovedit ca nu este adevarat. Nu stie cum sa-mi mai faca rau. De ce nu-si supravegheaza copiii? Baiatul meu nu mi-a facut niciodata probleme, nici la scoala si nici prin sat. Intrebati lumea! Imi vine sa-mi bag capul in pamant de rusine cand ma intalnesc cu oamenii din sat&#8221. De aceeasi parere sunt unchiul baiatului, Petrica Lungu, si fratele mai mare, Claudiu S. Insa, vecinii din sat se abtin sa comenteze cele auzite. „Sunt vadana si stau singura. Daca vine peste mine?&#8221, ne spune, cu glas soptit, o batrana de 61 ani. Insa, din comuna, profesoara Maria Mardare si medicul de familie Marciana Fuica spun ca Marius este un baiat foarte linistit, care nu a facut niciodata probleme grave.

            Psihologul s-a pronuntat: &#8222A fost abuz sexual”

            Politia din zona a demarat cercetarile si, la ora actuala, ancheta este aproape finalizata. „Am facut tot ce se putea. Am dus copiii la un psiholog pentru evaluare si la un medic legist pentru certificat medico-legal. Abuz sexual nu a fost, insa nu exclud coruptia sexuala&#8221, ne-a declarat agentul sef adjunct Gheorghe Costin, sef de post in comuna. Ca nu a fost abuz sexual spune si medicul legist Marcel Badara: „Nu s-au gasit leziuni posttraumatice. Nimeni nu a fost deflorat. Poate ca e doar imaginatia copiilor. Din pacate, contactul sexual oral nu poate fi dovedit&#8221. Nu de aceeasi parere este si psihologul Elena Sava, care a evaluat copiii: „Sunt sigura ca a fost vorba de abuz sexual. Pentru mine, abuz sexual inseamna si simplu fapt ca un copil a fost pus in fata unor imagini obscene. Atitudinea, comportamentul, gesturile, privirea, faptul ca evitau sa rosteasca anumite cuvinte pentru ca retraiau un episod traumatic din viata lor, toate dovedesc clar ca a fost vorba de un abuz sexual. Un copil poate fi invatat sa spuna ceva nu cum sa spuna. Imi mentin concluzia&#8221. Zilele acestea, cazul va ajunge in atentia Parchetului, urmand ca acesta sa decida daca dosarul va fi inaintat Tribunalului. „Toate cercetarile posibile au fost facute. Nu exista martori, ci doar cuvantul copiilor impotriva cuvantului lui Marius. Nu exclud ca acesti copii n-au fost pusi sa faca sex oral sau sa pipaie un organ genital masculin, insa nu poate fi dovedit. Mai exista testul cu poligraful, insa copiii nu pot fi supusi la acesta. Doar daca Parchetul face o exceptie si considera concludenta aceasta proba. Cert este ca, daca Marius va fi gasit vinovat de coruptie sexuala, el risca inchisoare intre trei luni si doi ani&#8221, a precizat seful de post Costin. Cazul socant din comuna pare sa nu-l afecteze prea mult pe primarul Mihai Dascalescu. Tot ce a putut sa ne spuna a fost ca stie despre caz, ca se fac cercetari si atat. „Sunt copii si stiu eu ce au in cap? Ce, la 12 ani ei cunosc despre sex? Cred ca interesul familiilor care acuza este sa castige bani&#8221, ne-a declarat primarul Dascalescu. Nu, cele doua familii nu vor bani, ci doar „doresc ca Marius sa plateasca, asa cum spune legea, pentru cele ce le-au facut copiilor nostri. Numai o mama poate sa inteleaga ce este in sufletul nostru. Nu suntem bune de nimic de cand am aflat. Este un cosmar pentru noi&#8221, au incheiat, izbucnind din nou in plans, Lenuta M. si Elena M.

            Scris de Carmen SERBAN

            Fara prejudecati si pudori, / Despre nud, cu artistii plastici bacauani

            De la greci, si mai apoi prin toate varstele picturii, nudul a fost foarte prezent ca subiect in arta. Femeia subtire, diafana, la Botticelli sau usor grasuna la Rembrandt, Rubens sau chiar Manet si Renoir a devenit mit gratie unor lucrari precum &#8222Primavara”, &#8222Nasterea lui Venus”, &#8222Cele trei gratii”, &#8222Pranz pe iarba” s.a.m.d. Nici pictorii bacauani nu ocoleau in trecut aceasta tema, in Casa Memoriala Nicu Enea pot fi admirate frumoase nuduri ale sotiei artistului. Astazi, nudul femeii este tot mai rar intalnit in lucrarile de pictura, in schimb este tot mai prezent in reclame, in reviste pentru adulti, in filme, in tot ce inseamna imagine. Artistii plastici bacauani Cristina Ciobanu, Ilie Boca, Vasile Craita Mandra si Mihai Chiuaru ne-au dezvaluit misterul acestei absente iar Ovidiu Marciuc – singurul pictor bacauan care si-a ales ca domeniu de studiu corpul uman – ne-a lasat sa tragem cu

            ochiul in atelierul artistului la o sedinta de pictura cu diferite modele.

            &#8222Femeia a devenit o marfa care se poate vinde si live”

            In ultimele decenii, corpul femeii a facut tup de pe panza pictorului in studioul foto al revistelor de tot felul. Si in acest proces de teleportare a mai si pierdut cateva kilograme din jurul coapselor pe care forta gravitationala le-a fixat nu spre disperarea Evei sau a lui Adam de…sani. Frivolitatea acestui gest de expunere fara pudoare a trupului a facut din marea tema a istoriei artei – nudul – un subiect care, abordat in prezent in pictura, poate atrage asupra autorului suspiciuni neonorante. &#8222In trecut nu erau televizorul si altele, iar acum revolutia sexuala face o tranzitie catre altceva. De ce nu mai e la fel de des abordata aceasta tema? Pentru ca e tot mai abordata in fotografie/televiziune/etc. Probabil ca nudul, in acceptiunea artistica, e greu de asimilat pe ceea ce se cheama piata de arta, din cauza demitizarii corpului feminin in special. Publicul din pacate nu e un avizat in arta. In plus, femeia a devenit o marfa care se poate vinde si live, sunt trupuri si sani peste tot”, este de parere pictorul si scenograful Cristina Ciobanu. Ideea este intarita si de artistul Vasile Craita Mandra: &#8222Societatea actuala a facut din mine un tip cu prejudecati. Daca te condamna ca pictezi nud, aici pot interveni motive de ordin freudian. Privind un nud pe care l-ai pictat, unii s-ar jura cu mana pe inima ca la mijloc e si o poveste de iubire”. Pictorul bacauan Ovidiu Marciuc admite ca exista in prezent &#8222o prejudecata care dainuie inca in mintea oamenilor” cand este vorba de a cumpara un tablou care reprezinta un nud. &#8222Am avut surpriza ca un barbat sa vina la atelier, sa cumpere un tablou si apoi sa-l aduca inapoi trimis de sotie, pe motiv ca ar trebui sa astepte sa mai creasca copiii si apoi sa achizitioneze o astfel de lucrare. Nu neaparat ca un astfel de subiect este considerat neserios, ci poate prea indraznet”. Mihai Chiuaru, presedintele Uniunii Artistilor Plastici – Filiala Bacau, spune ca in prezent tema nudului poate fi banala. &#8222E si amploarea imaginii, acum”.

            &#8222Intre model si artist e si o legatura de tip sexual”

            Se recunoaste sau nu, privitorul unui tablou care reprezinta un nud se intreaba mai devreme sau mai tarziu cum o fi reusit artistul sa ignore dorinta fireasca, sangvina, a barbatului in fata un trup dezbracat de femeie frumoasa, admitand ca frumusetea e interpretata diferit. Ce fel de relatie se infiripa intre artist si model pe durata &#8222sedintei foto”? &#8222E si o legatura de tip sexual, ne-a dezvaluit pictorul bacauan Ovidiu Marciuc, care si-a ales ca subiect de studiu corpul uman. Asta nu presupune consumarea unui act sexual. Ci este o nuanta erotica de apreciere pe filiera asta. Barbatii sunt mai timizi, nu au placerea de a poza. Barbatii se ofera mai ales cand au porniri homo. Dar am facut si nud de baieti. Nu fac nici o diferenta intre nudul feminin si cel masculin. E ca o carcasa fizica, fiecare cu finetea si subtilitatile lui”. Se leaga o relatie de prietenie, cel putin, intre artist si model, dupa &#8222sedinta”? Ovidiu Marciuc spune ca, de fapt, &#8222procesul e invers”. &#8222Intotdeauna a fost intai o prietenie, pe parcursul careia se adanceste increderea. Daca lucrurile nu sunt serioase, modelul caruia ii propui sa pozeze poate crede ca miza e pur sexuala”. Cat despre gandurile care ar putea sa zboare…, Ovidiu Marciuc spune ca pictatul unui nud este &#8222ca la medic”: &#8222In momentul in care desenezi, privesti pur profesional un corp. In studentie, daca era sa se infiripe ceva intre mine si un model, insemna ca nu mai era bun ca model. Pentru ca atentia se ducea in alta parte. Daca as fi vazut altceva decat un model e clar ca n-as mai fi putut desena. Nu mai puteam sa-l privesc ca pe un corp pe care sa-l transpun si artistic. Cand eram student, modele erau din plin. Atunci nudul nu era decat o unealta de exercitiu. Lucrurile astea erau si mai ferm detasate”. Sotia i-a fost artistului Ovidiu Marciuc un model constant mai ales in tinerete. Gelozie? S-a temut vreodata sotia artistului ca intre pictor si un eventual model s-ar putea infiripa ceva? &#8222Ma gandesc ca un sambure de gelozie ar fi avut, dar pe baza de rationament l-a indepartat, asa ca eu nu l-am perceput. Mihai Chiuaru un pictor monumental in principal, exerseaza si el in anumite momente cea mai frumoasa si mai grea tema a artei plastice, nudul. In prima tinerete, insa, nu avea aceste preocupari astfel ca nu i-a facut nici un nud sotiei. &#8222Nu intra in preocuparea mea atunci, pentru ca, altfel, cred ca ar fi vrut sa pozeze”. Marius Craita Mandra spune ca &#8222o situatie dintr-o mie frizeaza zona intima”. Artistul sustine ca a fost provocat de o tanara sa-i faca un nud, cu scopul nedeclarat de a-l seduce: &#8222Cand eram provocat mi se parea de foate prost gust. Pentru ca eu chiar credeam ca mi se ofeea sansa unui exercitiu estetic. Da, uneori, in studentie unele domnisoare foloseau aceasta propunere ca pe o stratagema, o nada”.

            Masurile 90-60-90 sunt banale

            in arta

            Daca pentru a aparea in Playboy sau alta revista de gen, sau pur si simplu daca a aparea pe plaja abia imbracata o femeie se gandeste astazi ca trebuie sa arate impecabil si sa se apropie cat mai mult posibil de &#8222idealul” 90-60-90, in arta, acest &#8222ideal” este ocolit, find considerat banal, chiar si astazi. &#8222Toti oamenii sunt frumosi din punctul de vedere al artei”, a subliniat Ovidiu Marciuc, un cunoscator al corpului uman. Din punctul sau de vedere, problema e la privitor. Privitorul e cel care asteapta reprezentarea unui corp uman &#8222ideal”. &#8222Pentru pictor nu cred ca este un ideal. Dar pentru cel care gusta, pentru consumator, da. Mie mi-ar placea sa pictez batrane, chiar nude, dar sunt retinut in privinta consumatorilor. Frumusetea e perceputa foarte divers. Din punctul de vedere al artistului, nu e un tipar de model. Consumatorului insa trebuie sa-i dai o frumusete interpretata”. Mihai Chiuaru crede ca &#8222in orice nud e o armonie a formelor, in toata constructia unui corp feminin, indiferent cum arata. Pare putin bizar sa spun asta, pentru ca ne-am invatat cu tipul de frumusete feminin gen model. Or, nu e asa. Am vazut femei foarte grase cu o frumusete a carnatiei extraordinara. Exact cum e in natura. Nimic nu e aiurea”.

            &#8222Playboy

            tangenteaza cu arta fotografica”

            O revista ca &#8222Playboy” sau &#8222Hustler” sau mai stiu eu care, daca o cumperi, o cam ascunzi. Prejudecata generala ca astfel de materiale in care vezi femei dezbracate sunt pornografice face ca gestul de a achizitiona o astfel de revista sa fie legata mental de cuvintele neserios, frivol, indecent, necuvincios etc. De ce nu este catalogat drept pornografic un tablou care reprezinta un nud? Este Playboy pura pornografie? Ce spun artistii plastici bacauani? &#8222Si un nud poate fi pornografic, spune Ovidiu Marciuc. Depinde ce vrei sa comunici. Daca arati o stare puternic erotica, tangenteaza cu pornografia. Dar daca un nud are puterea de a te atrage intr-o stare puternic meditativa, atunci nu mai e pornografic. Cand granita dintre poster si un tablou care reprezinta un nud e atat de firava e greu de depasit niste prejudecati. Diferenta dintre documentatie – film, documentar, fotografie explicita de tip medicinal, film pornografic – si arta este ca arta iti stimuleaza gandirea, iti stimuleaza intrebari filosofice, pe cand cealalta lucreaza la simturile fizice”. In opinia sa, Playboy &#8222tangenteaza cu arta fotografica”. Pentru ca e tot mai greu sa gaseasca modele vii, artistul plastic bacauan picteaza uneori pornind de la modele din Playboy, Plaicuboi sau altele care reprezinta corpuri umane, chiar imbracate, pentru ca a deprins exercitiul de a dezbraca mental foarte usor un corp nu numai de haine ci si de carnatie, de musculatura. &#8222Toti gandim in functie de gradul de cultura, mai spune Ovidiu Marciuc oferind astfel o nou posibil argument in discutia arta vs pornografie. Banuiesc ca si Playboy stimuleaza barbatilor o placere estetica, privind o poza de calitate. Dar privitorii se opresc in fata fotografiei la diferite niveluri in functie de gradul de cultura. De aceea cred ca Playboy, de exemplu, poate multumi diferite categorii de privitori. Si un mitocan dar si un privitor avizat”. Marciuc are toata colectia Plaicuboi, a incercat sa picteze si dupa Hustler dar, &#8222ca documentatie nu prea are de a face cu artisticul. Sunt pozitii monotone, clasice, nu au nimic figurativ”. Din punctul de vedere al artistului Mihai Chiuaru, fotografia din Playboy poate fi fotografie artistica, depinde de sensibilitatea artistului, cat despre pornografie si nud in arta, &#8222distanta e enorma”.Desi, spune Chiuaru, au fost si artisti care au fost categorisiti drept pornografici, pe nederept, un exemplu fiind Yves Klein. &#8222Conteaza atitudinea pictorului fata de nud. Conteaza ce urmareste artistul. Indiferent ca deseneaza, picteaza, sculpteaza, depinde ce intentie are artistul. Privitorul citeste mesajul pe care il pui in lucrare”, subliniaza si maestrul Ilie Boca. Acesta a avut in 1998 la Galeria de la Teatrul National din Bucuresti o personala formata preponderent din nuduri.

            &#8222Nudul e o tema foarte grea, e reprezentarea femeii”

            Blamat, ocolit, dorit, prezent sau absent, indiferent ce cuvant ar asocia cineva &#8222nudului”, artistii bacauanii sunt de acord asupra unui aspect: &#8222nudul este o tema grea”. &#8222Am ales ca subiect de studiu corpul uman, pentru ca e o competitie mai incitanta, ma solicita mai mult, marturiseste Ovidiu Marciuc. Eu nu sunt un pictor de imaginatie, de filosofie, sunt un tehnician. Cu acest subiect mi-am dezvoltat toata cunoasterea mea ca artist”. &#8222E o tema destul de grea, admite si Mihai Chiuaru. Nudul e o tema foarte grea. E reprezentarea femeii! E dificil sa pictezi nud dupa model viu. Acum artistul ramane mai mult intr-o zona a imaginativului foarte puternica. Ca sa faci nud trebuie sa stii foarte bine desen. Aici nu poti minti ca in arta abstracta, trebuie sa stapanesti foarte bine proportiile, culorile. Cred ca de aceea e si o tema rara la artisti. Nici lumea nu mai are rabdare. E mersul aberant al timpului. Nudul ramane oricum studiul elementar in academiile de arta”. Maestrul Ilie Boca: &#8222Regulile artei se invata dupa nud”. Si Marius Craita Mandra este de parere ca nudul, ca motiv plastic, este mai greu decat portretul si ca pentru nud trebuie sa stapanesti foarte bine desenul. In opozitie fata de cele declarate mai sus, Mihai Chiuaru spune ca cei care abordeaza acum aceasta tema o trateaza la modul comercial, pentru ca nudul s-ar vinde. &#8222Foarte multi, ca sa supravietuiasca, recurg la o forma usurica, peisaje, nuduri, natura statica. O forma de minciuna in arta, ca si maneaua. E o forma a compromisului in arta”.

            Portret?

            Pana unde?

            Pana la brau?

            Glumind pe tema faptului ca gasesti mai greu un model care sa fie dispus sa pozeze nud, artistul plastic Marius Craita Mandra sustine ca intrebat fiind de cate o domnisoara daca ar dori sa-i faca portretul, el ar fi raspuns: &#8222Portret? Pana unde? Pana la brau, mai jos de brau?”. &#8222Femeile, in pofida faptului ca au defectele lor, chiar daca nu sunt unele de foarte, foarte buna calitate, au oarece pudicitate. Se intampla rar sa ceara nud. E meritul pictorului sa faca miscarea de translatie de la portret spre nud”.

            Femeile pozeaza pentru a afla cum sunt vazute

            de ceilalti

            Ovidiu Marciuc crede ca motivul pentru care majoritatea modelelor vin in atelierul artistului, cand vin, un fapt tot mai rar intalnit, este nevoia de a se vedea prin ochii celuilalt. &#8222Au bucuria de a fi subiect si de a vedea cum le oglindim”. Marciuc recunoaste ca unele modele l-au rugat sa le ascunda in tablou defectele. &#8222Chiar daca nu luau cu ele tabloul, simteau aceasta nevoie de a arata mai bine, imi spuneau vezi ca am pielea putin lasata, nu o picta asa sau daca nu-mi spuneau explicit, dadeau de inteles”. Scris de Laura HUIBAN

            Fotbal, Divizia A/ Bacauanii vor sa repete evolutia buna din meciul cu Timisoara / Alta Poli, aceeasi distractie?

            FCM Bacau-Politehnica Iasi (azi, ora 18.00, stadion &#8222Municipal&#8221)

            De unde incepem? De la categorica infrangere a Bacaului pe terenul lui Dinamo? Sau de la surprinzatoarea victorie a Iasiului impotriva Farului? „La prima vedere, s-ar spune ca se intalnesc doua echipe cu un moral diferit. Noi avem insa o mare dorinta de revansa&#8221, a prefatat antrenorul Bacaului, Cristi Popovici, derby-ul Moldovei din aceasta seara. Revansa nu vizeaza doar esecul din Stefan cel Mare, ci si dubla infrangere pe care „galben-albastrii&#8221 au suferit-o in campionatul trecut in fata Politehnicii Iasi. „Ei ne-au batut in meciurile oficiale, noi am castigat in jocurile amicale. A sosit timpul sa castigam si in campionat contra iesenilor&#8221, a spus Popovici, care a anuntat ca, spre deosebire de meciul cu Dinamo, jucatorii sai vor avea sarcini mult mai precise: „Va asigur ca nu vor exista dezechilibre in nici o zona a terenului. Practic, totul se va reduce la duelurile unu la unu&#8221. Avand in vedere ca Iasiul apeleaza la un singur varf impins, bacauanii vor pastra linia de patru fundasi utilizata in intalnirea cu Dinamo, inclusiv capitanul David, refacut. Schimbarile apar de la mijloc in sus, Popovici subliniind constistenta liniei mediane prezentate de adversari: „E punctul lor forte. Aglomereaza foarte bine terenul, avand jucatori experimentati&#8221. In replica, Bacaul va incerca iutirea ritmului prin retragerea lui Marius Croitoru alaturi de Trofin in zona centrala, in timp ce forma slaba manifestata de Gheorghiu a permis titularizarea lui Matei pe banda stanga. In fine, Marian Tanasa ramane varful de lance, sustinut de-surpriza!-Dobos. Desi nu are meciuri in picioare si evolueaza pe un post nou pentru el, fostul jucator al Pambacului ar putea fi arma secreta a acestui meci. Un meci in care FCM Bacau trebuie sa evolueze cu determinarea aratata pana in minutul 46 al partidei cu Pandurii. Evident, cota maxima este dictata de angajamentul ilustrat in partida cu Poli Timisoara. Acum, pe bacauani ii asteapta o alta Poli. Vom avea parte de aceeasi distractie din jocul contra timisorenilor?Scris de Dan SION

            Ape tulburi la Rafo

            RAFO Onesti va ataca cu recurs hotararea Tribunalului Bacau prin care a fost declarata nula conversia datoriilor rafinariei in actiuni. Directorul RAFO sustine ca hotararea Tribunalului nu afecteaza prea mult rafinaria deoarece firmele interesate de preluarea acesteia au mai multe solutii, intre care plata datoriilor societatii.

            La finele lunii martie, actionarii RAFO hotarasera transformarea datoriilor societatii – circa 300 de milioane de dolari – in actiuni, ceea ce ar fi insemnat ca statul prin Ministerul de Finante si AVAS sa redevina actionar majoritar la rafinaria onesteana. Hotararea a fost atacata de ANAF – Agentia Nationala de Administrare Fiscala iar miercuri, 14 septembrie, Tribunalul Bacau s-a pronuntat in acest caz, admitand cererea ANAF de constatare a nulitatii hotararii AGA din 30 martie. &#8222an consecin&#254&#227, aceast&#227 crean&#254&#227 a&#186i p&#227streaz&#227 rangul de prioritate printre celelalte crean&#254e contra Rafo One&#186ti, iar statul roman nu a redevenit ac&#254ionar la Rafo”, se precizeaz&#227 antr-un comunicat al ANAF. &#8222Acest ultim litigiu ca&#186tigat de ANAF demonstreaz&#227 hot&#227rarea noastr&#227 de a ne lupta cu toate for&#254ele pentru a stabili corecta situa&#254ie juridic&#227 la Rafo One&#186ti. Scopul nostru final este acela de a recupera maximul posibil din prejudiciul stabilit la aceasta societate”, a declarat pre&#186edintele ANAF, Sebastian Bodu.

            RAFO nu mai e in

            reorganizare judiciara

            Pe de alta parte, Curtea de Apel Bra&#186ov a casat ancheierea pronun&#254at&#227 de judecatorul-sindic de la Tribunalul Bac&#227u, an data de 13 octombrie 2004, prin care se admitea an principiu planul de reorganizare propus de RAFO One&#186ti. Casarea a fost motivat&#227 de gravele nereguli procedurale &#186i ilegalit&#227&#254i comise la luarea acestei decizii. Potrivit comunicatului ANAF, Curtea de Apel Bra&#186ov a dispus rejudecarea cererii de admitere a planului de reorganizare, aceasta fiind an sarcina judecatorului-sindic de la Tribunalul Bra&#186ov, deoarece dosarul de insolven&#254&#227 referitor la RAFO One&#186ti a fost str&#227mutat la Bra&#186ov pentru motive de b&#227nuial&#227 legitim&#227. &#8222Avand an vedere aceast&#227 decizie irevocabil&#227 a a Cur&#254ii de Apel Bra&#186ov, toate p&#227r&#254ile &#186i participan&#254ii la procedura de insolven&#254&#227 ce se deruleaz&#227 fa&#254&#227 de Rafo One&#186ti sunt repu&#186i an situatia anterioar&#227 datei de 13 octombrie 2004, de unde rezult&#227 c&#227 la Rafo One&#186ti nu mai exist&#227 o reorganizare judiciar&#227″, se mai men&#254ioneaz&#227 an comunicatul ANAF. Rejudecarea cererii de admitere a proiectului de plan de reorganizare propus de Rafo va fi realizat&#227 de c&#227tre Tribunalul Bra&#186ov, pan&#227 an prezent nefiind fixat un termen.

            Conform comunicatului, cele dou&#227 m&#227suri principale propuse prin acest proiect de plan, respectiv, fuziunea Rafo One&#186ti – Carom One&#186ti &#186i conversia crean&#254elor an ac&#254iuni nu mai sunt posibile, dup&#227 ce la fuziune au renun&#254at ac&#254ionarii ambelor societ&#227&#254i, iar hot&#227rarea AGA privind conversia datoriilor a fost invalidat&#227 de justi&#254ie.

            &#8222E o mare deceptie”

            &#8222Hotararea Tribunalului reprezinta o mare deceptie pentru mine in ceea ce priveste actul juridic in acest caz” – ne-a declarat directorul RAFO, Paul Ivascu. El spune ca, desi a aflat de comunicatul ANAF, nu a reusit sa obtina nici o confirmare de la Tribunal miercuri si asteapta sa vada care este motivatia instantei. &#8222Aceasta decizie nu reprezinta o problema pentru RAFO pentru ca mai sunt cai de atac pe care le vom folosi” – spune Paul Ivascu. &#8222Noi consideram ca dreptatea este de partea noastra”. Chiar daca instantele superioare vor respinge recursul RAFO, directorul societatii spune ca acest lucru nu va avea nici o importanta. &#8222Cei care sunt interesati de preluarea noastra au mai multe solutii, inclusiv plata datoriilor RAFO” – sustine Ivascu, care crede ca in acest caz este vorba mai mult de &#8222sicane”. &#8222Solutia cea mai buna ar fi ca ANAF sa se aseze la masa cu cei interesati de preluarea RAFO iar rafinaria sa nu fie vanduta pe un leu din postura de faliment”.

            Sindicalistii de la RAFO vor face in urmatoarele zile o serie de demersuri catre ANAF pentru a fi informati cu privire la intentiile agentiei. &#8222Vom declansa demersuri oficiale catre ANAF pentru ca ni se pare ca Agentia doreste sa duca RAFO la faliment” – ne-a declarat liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian, care a calificat hotararea Tribunalului drept &#8222dubioasa”.Scris de Razvan BIBIRE

            Sinistratii au ajuns motiv de disputa interetnica / 140 de tone de grau numai pentru ceangai

            Un ONG din Ungaria a adus 140 de tone de grau ca ajutor pentru populatia sinistrata in urma inundatiilor insa cerealele vor fi impartite numai in satele ceangaiesti. Initiativa se pare ca apartine Asociatiei Maghiarilor Ceangai din Moldova.

            TIR-urile incarcate cu grau au fost aduse la initiativa Serviciului de Ajutor Maltez din Ungaria, o organizatie de binefacere care se ocupa de ajutorarea persoanelor aflate in suferinta. Numai ca, in loc ca graul sa fie impartit la toti sinistratii sau sa fie lasat in seama autoritatilor, reprezentantii ONG-ului au anuntat ca au venit sa ajute numai localitatile cu populatie ceangaiasca. Ei au si facut o lista cu aceste localitati: Luizi Calugara, Pustiana, Tuta (Tg. Trotus), Ghimes-Palanca, Lespezi si Ciucani (Racaciuni). Desi au declarat initial oficialitatilor ca au luat aceasta decizie pentru ca aceste localitati ar fi fost discriminate de autoritatile romane, ulterior reprezentantii ONG-ului au revenit si au declarat ca vor imparti grau si populatiei vorbitoare de limba romana. &#8222Este foarte important ca noi sa-i ajutam pe fratii nostri ceangai sa se simta ca si acasa” – a declarat pastorul Kozma Imre, care a condus transportul de ajutoare. Daca ar mai fi ceva de comentat ar fi faptul ca cel putin la Luizi Calugara sau Pustiana nu s-a auzit de inundatii devastatoare anul acesta.

            Ajutorul Maltez Ungar – partener al AMCM

            Intrebat din ce motiv au ales doar localitatile cu populatie ceangaiasca, pastorul a spus ca vor urma si alte transporturi. &#8222Dupa informatiile noastre in aceste zone au fost cele mai mari pagube si nu ni se poate reprosa ca-i ajutam pe ai nostri”. Pastorul Imre a confirmat pentru Desteptarea ca Serviciul de Ajutor Maltez din Ungaria are legaturi stranse cu Asociatia Maghiarilor Ceangai din Moldova (AMCM) si urmeaza sa coopereze si in viitor. Dealtfel, Ajutorul maltez din Ungaria a acordat premii copiilor participanti la Olimpiada de limba maghiara care a avut loc la Bacau in luna martie a acestui an si figureaza la capitolul &#8222finantatori si parteneri” pe site-ul AMCM (www.csango.ro).

            &#8222No comment”

            Serviciul de Ajutor Maltez – continuator al Cavalerilor de Malta – este o organizatie la nivel mondial cu sediul la Vatican si are ambasadori in 87 de tari si are contracte cu 100 de guverne. Fireste, exista si in Romania o filiala. Presedintele Serviciului de Ajutor Maltez din Romania, senatorul Zoltan Valentin Puskas, se abtine, diplomatic, sa comenteze actiunea colegilor sai maghiari. &#8222Este vorba de o problema interna a lor care nu ne priveste si pe noi” – ne-a declarat senatorul Puskas. &#8222Probabil cei care au finantat aceste ajutoare au pus aceasta conditie, pentru ca au acest drept, insa nu doresc sa comentez aceasta situatie. Tot ceea ce facem noi este in spiritul iubirii aproapelui. Aceasta este si deviza noastra: Apararea credintei si iubirea aproapelui”.

            Scris de Razvan BIBIRE

            Unde-i ordin…. nu-i placere! / „Furt” din lefurile politistilor

              Politistii bacauani s-au trezit, in aceasta luna, cu lefurile dijmuite cu 300 pana la 500.000 de lei. Chiar daca li s-a explicat ca banii vor ajunge la sinistrati, politistii cred ca in cauza este vorba de furt. Inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Polittie Bacau promite ca lucratorii care nu vor sa ajute familiile sinistrate isi vor primi banii inapoi.

              In ziua de 14 septembrie, cand si-au ridicat leafa, politistii bacauani au avut supriza sa constate ca li s-au oprit sume cuprinse intre 300 si 500.000 de lei. Luat la intrebari, casierul a avut o explicatia foarte simpla: s-a primit o dispozitie de &#8222sus” sa incaseze acesti bani din chenzina, sumele stranse urmand sa ajunga la sinistratii din judetul Bacau. &#8222Nu ma deranjeaza faptul ca acesti bani vor ajunge la niste oameni necajiti, ci modalitatea in care au fost retinuti, ne-a declarat unul din politisti. Eu stiu ca donatiile pentru sinistrati se fac in mod benevol si nu constransi de cineva. Poate daca ni s-ar fi spus de la bun inceput sa strangem bani pentru familiile lovite de urgia apelor, garantez ca toti colegii mei ar fi raspuns pozitiv. Asa, s-a facut o chestie fortata. Din punctul meu de vedere acesta este un furt”. Politistii spun ca ei nu au de gand sa inghita aceasta galusca si, daca va fi nevoie, vor merge pana la superiorii de la Bucuresti, care se pare ca au dat aceasta dispozitie. &#8222Astazi dimineata (ieri n.a.) am aflat si eu ca lucratorilor de politie li s-au retinut pe statele de plata bani pentru sinistrati, ne-a declarat comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Am dispus efectuarea unei verificari in acest sens. Adresa venita de la Inspectoratul General de Politie este o recomandare si nu are un caracter obligatoriu. Nu stiu cum de s-a ajuns ca banii sa fie retinuti pe statele de plata. Mai stiu ca in momentul de fata, contabilul este in concediu si persoana care ii tine locul, intr-un exces de zel, a oprit bani la toata lumea”. Comisarul sef Alexa spune ca va dispune sa fie restituti banii politistilor care nu vor sa contribuie la fondul pentru ajutorarea sinistratilor.

              Scris de Lili ADOCHITEI

              Sub ochii politistilor \ Primarul din Ardeoani, acuzat ca a agresat o contabila

                Florenta Nutu, refent contabil venituri la Primaria Ardeoani, sustine ca a fost agresata fizic de primarul comunei, Victor Diaconu, viceprimarul Constantin Muraru si suita lor. Coform reclamantei, acest lucru a fost cauzat de faptul ca ar fi refuzat sa avizeze decontarea unei sume de 600 milioane lei vechi, pentru un drum reamenajat de la podul Ardeoani pana la locuinta primarului. Cei doi insa neaga orice agresiune si o considera pe Florenta Nutu un functionar public indisciplinat. Florenta Nutu, contabil venituri in cadrul Primariei, spune ca vineri la pranz in biroul sau au intrat viceprimarul Constantin Muraru, primarul Victor Diaconu, ajutorul sefului de Post, Lilian Tilimbeci, soferul Consiliului Local, Marius Ciuhat, si fratele primarului comunei Ardeoani, Costache Diaconu. &#8222Au intrat toti la mine in birou si mi-au cerut sa suflu in fiola pentru ca sunt beata. Eu nu pun bautura in gura de 15 ani. Am refuzat, le-am spus sa mergem la dispensar sa-mi ia sange. Nu vad ce drept legal are primarul sa-mi puna mie fiola sau in virtutea carei legi facea acest lucru. Am refuzat, dar am fost agresata fizic, lovita cu capul de usa. Am inceput sa strig dupa ajutor, dar in Primarie nu mai era nimeni, avusesera grija ei de acest lucru. L-am rugat pe agentul Tilimbeci sa ma ajute, sa ma scoata din aceasta situatie, dar el statea impasibil”, ne-a declarat contabila. &#8222Cred ca s-au comportat asa pentru ca mi-au cerut sa avizez plata unei sume de 600.000.000 lei pentru lucrarile efectuate la un drum pe o distanta de vreo 400 de metri de la podul Ardeoani pana la locuinta primarului. Nu puteam face asa ceva, odata ce nu se facuse o receptie ca lumea a lucrarii, iar pe deasupra costul era exagerat”, a adaugat Maria Nutu.

                Nimeni n-a vrut sa o ajute

                La postul de politie din comuna, a solicitat sa i se permita sa telefoneze la Parchet si la politia municipiului Moinesti, dar nu a fost lasata. La Moinesti, a cerut politistilor sa-i ia sange, pentru a face dovada ca nu bause nimic. A fost refuzata, pentru ca nu exista temei legal. &#8222Acelasi lucru s-a petrecut si la Spitalul municipal, unde mi s-a spus sa vina un politist pentru a mi se recolta sange. Acolo insa medicul de serviciu a confirmat ca nu sunt sub influenta bauturilor alcoolice”, spune Florenta Nutu. L-a informat prefectul judetului asupra celor petrecute. Ea ne-a mai relatat ca toate lucrurile personale i-au fost incuiate in birou, unde nu mai poate intra pentru ca a fost schimbata yala! S-a prezentat la medic si si-a scos un certificat medico-legal. Luni la pranz, Florenta Nutu statea pe holul Primariei Ardeoani, fara sa i se permita sa intre in birou.

                Este o nebuna, spun acuzatii!

                Viceprimarul Constantin Murau, inteligenta cenusie a comunei Ardeoani, era pregatit de atac. Pe 9 septembrie, ziua producerii incidentului, a si intocmit referatul cu nr.2725, adresat nu se stie cui, dar ii aduce la cunostinta aceluia ca &#8222pe data de 1 .09.2005 am predat doamnei Nutu Florenta, referent contabil venituri, dosarul reprezentand lucrarea reparatii DCL pentru a fi avizat in ce priveste controlul financiar preventiv. A refuzat sa ne restituie lucrarile. In data de 9.09.2005 am reluat discutia cu doamna Nutu Florenta, insa dumneaei comportandu-se intr-un mod suspect si avand o stare agitata, mi s-a parut ca ar fi sub influenta alcoolului m-am prezentat in biroul dumneaei cu o fiola alcoolscop sigilata si, conform Codului muncii, am rugat-o sa sufle in fiola. Ea a refuzat, sarind asupra mea sa ma loveasca. Au fost de fata adjunctul sefului de politie din Ardeoani, Tilimbeci Lilian, referent Chiriac Gheorghe, domnul primar Victor Diaconu, referent Moraru Maricica, soferul Ciuhat Marius. Consider ca faptele comise de doamna Nutu incalca normele de conduita ale functionarului public si propun sanctionarea disciplinara a acesteia”. Viceprimarul se contrazice. Spune ca Florenta Nutu are probleme psihice.

                N-o dovedeste cu nici un act. Invoca Codul Muncii ca justificare pentru folosirea fiolei alcoolscop, dar in Codul Muncii nu exista asemenea prevedere. Spune ca politistul a fost chemat de Florenta Nutu, insa in referat scrie altceva. Drumul pentru care s-a pretins plata lucrarilor nu justifica suma respectiva, plasele de intarire a santului de-abia fiind aduse. La Prefectura, consilierul juridic Manea ne-a comunicat ca in aceasta saptamana va fi prezenta o comisie la Ardeoani. Luni, in jurul orei 15, Florenta Nutu a fost primita in birou. A fost obligata ca timp de trei zile sa mearga prin comuna sa incaseze taxe si impozite de la populatie. Si-a luat insa concediu medical in urma loviturilor incasate si ameninta cu PNA, deoarece este nemultumita de faptul ca Prefectura &#8222le tine partea primarului si viceprimarului comunei”.

                Scris de Dan MINDIRIGIU

                De vrei sa lasi o urma dupa tine, sa ai grija sa nu o trasezi pe nisip… \ Comori inestimabile la Prajesti

                Exista oameni care, indiferent de greutatile vietii, nu au renuntat la principiile care i-au consacrat. Mai mult, profesorul Paul Taralunga din satul Prajesti, comuna Traian, a inteles la timp ca, daca vrei sa lasi o urma dupa tine, trebuie sa ai grija sa nu o trasezi pe nisip. Dovada stau generatiile de tarani pe care i-a scolit vreme de 30 de ani. Insa, mandria cea mai mare a dascalului din Prajesti sunt colectiile inestimabile, rod al unei munci colective de o viata.

                Profesorul Taralunga s-a nascut in comuna Prajesti, loc unde a copilarit si si-a trait o parte din prima tinerete. Dupa ce a terminat cele cinci clase primare, tanarul pasionat de natura, a urmat opt ani cursurile Scolii Normale din Bacau. In vremea razboiului, Taralunga a dat examen in strainatate, la universitatile din Occidentul luminat. La intoarcerea in tara, profesorul Taralunga a fost inhatat indata, impreuna cu fratele lui geaman, si trimis pe frontul din Apus. aFratele meu fiind conducator de mitraliere, a fost plasat pe linia intai, in vreme ce eu, in calitate de conducator de branduri, am fost trimis in linia a doua. Aici l-am pierdut pe fratele meu, fiind inmornantat la poalele muntilor Tatraa, povesteste profesorul Taralunga. La intoarcerea de pe front, tanarul ofiter a fost luat in primire de autoritatile comuniste si persecutat, pe motiv ca era fascist, date fiind studiile facute in strainatate. Intors la vatra, cel care avea sa fie sufletul comunitatiii a promis ca va face din staul natal un colt de rai, asa cum vazuse, de fapt, prin peregrinarile lui Occident.

                Ore de curs tinute in mijlocul naturii

                Satul Prajesti, comuna Traian, atrage orice calator prin multitudinea de plante si arbori si prin valoroasele colectii de obiecte de arta, populare si istorice, toate acestea reunite in Gradina Botanica si Muzeul Prajesti. Pare ca sunt mai multi brazi in aceasta comuna decat in alte zone de

                munte ale judetului. Tot, absolut tot se datoreaza unui singurul om, care prin modestia lui, a reusit, nu fara a fi ajutat si localnici, sa rididice adevarate bariere in calea uitarii, adevarate sanctuare ale stiintei. Totul a inceput la 1 septembrie 1945, cand proaspatul invatator intors de pe front, Constantin Taralunga, a considerat ca este impropriu sa predai unor copii intr-o scoala devastata de trupele rusesti. Asa ca, in timp ce se renova micuta cladire a scolii, tanarul dascal tinea orele in mijlocul naturii. In acele zile, la ora de istorie de la clasa a IV -a, un elev a gasit un varf de sageata. Invatatorul l-a luat si l-a pus deoparte. Dupa 2-3 luni de predare in padure si pe camp, elevii reusisera sa adune diferite obiecte: un banut vechi, o roca deosebita, o planta interesanta etc. Atunci, dascalul s-a hotarat sa transforme una dintre putinele sali de clasa

                intr-un mic muzeu. In momentul in care odaita devenise neincapatoare, invatatorul si-a mutat muzeul acasa, dar majoritatea obiectelor erau folosite tot ca material didactic. Dupa 20 de ani, timp in care Constantin Taralunga devenise profesor dupa absolvirea facultatilor de biologie si geografie, acesta a pus bazele Muzeului Prajesti. S-au facut vitrine, rafturi si tot ce era necesar pentru expunerea obiectelor adunate in timp. Incet, incet, visul profesorului Taralunga prindea contur. Intr-una dintre incaperi se gasesc, frumos asezate, fel si fel de obiecte, unele unice sau greu de gasit: scoici, roci culese din depunerile calcaroase din pesteri, flori de mina (cuart, pirita, geoda), roci metamorfice, sedimentare, ornamentale, roci vulcanice etc. Nu lipsesc cranii de capre, masele de mamuti disparuti in urma cu peste 12.000 de ani, coarne de cerb si chiar coarnele unui animal preistoric, necunoscut inca.

                Traditia satului trebuie reinviata

                In alta incapere sunt asezate costume populare din zona, foarte vechi, tablite pe care se scria la

                scoala, Cartea omului matur (abecedarul), care dateaza din 1924, un clopot din 1880, cartea de citire, calimari, lampa, butelcute, toate acestea de pe vremea strabunicilor. Intr-o alta sala se gasesc animale impaiate, excelente materiale didactice: o nevastuica, o vidra, un cerb lopatar (mai rar intalnit in muzee), acvila tipatoare, porcul mistret urias, cufundacul polar, barza neagra, pescarusul argintiu si multe altele. Toate exponatele, la un loc, sunt deosebit de interesante, insa, parca incaperea cu animale marine si monstri atrage pe orice vizitator, indiferent de varsta sau pregatire profesionala: pisica de mare, calutul de mare, calcanii, midia de stanca, scorpia de mare, rechinii, pastruga, delfinul juvenil, serpii de apa si de casa, embrionii umani etc. Imaginea cu monstri, pare rupta dintr-un film de groaza, impresionand de fiecare data asistenta. Acolo se pot vedea un purcel cu doua boturi, un miel-monstru, un purcel cu corn, pui de rata cu patru labe, un pui de gaina tot cu patru picioare si chiar copii, in faza de embrion, monstri. In sala de arheologie se gasesc diferite unelte din Paleolitic si Neolitic, arbalete, lacate din lemn, inele cu diferite sigilii, rasnite de piper foarte vechi, cantar manual, oca de pe vremea lui Cuza etc.

                Lectie de istorie, patriotism si pasiune

                Alaturi de muzeu se afla Gradina Botanica in care sunt plantate peste 8.000 de specii de plante, mandria profesorului Taralunga. Adevaratul colt de rai la care viseaza orice iubitor de viata. O vizita la Prajesti, avandu-l ghid pe inimosul profesor, devine o incantare si o adevarata lectie de istorie, de patriotism si de pasiune. Desigur, Muzeul si Gradina Botanica nu ar fi prins contur fara sprijinul localnicilor, a altor muzee din tara si, nu in ultimul rand, al elevilor din sat si din comuna, care, sub directa indrumare a profesorului Taralunga, participa zilnic la completarea colectiilor si la executarea lucrarilor necesare in fiecare sezon. Multimea de vizitatiori pare ca nu se va sfarsi niciodat. Vin sa vada minunile de la Prajesti, sute de elevi, profesori universitari, cercetatori, oameni de stiinta, nume sonore in lumea intreaga. Un ultimul grup a sosit la Prajesti venind tocmai din China si din Tara Soarelui Rasare. Impresionati, cercetatorii asiatici nu au putut pleca fara sa ia cu ei cateva mostre din coltul de rai al profesorului Taralunga. Pentru a duce mai departe macar o parte din munca de o viata a unui impatimit al stiintei, al naturii, al vietii, in general. Geaua intrebare se pune in nefericitul context in care profesorul nu va mai fi in asta lume, data fiind starea sanatatii destul de precare a acestuia. Cert este ca toate obiectele colectionate de profesorul Taralunga vor ramane in Prajesti, marturie a unei munci de o viata, un mic prinos adus cunoasterii. Si, poate va fi sa ramna un urmas care sa-i duca mai departe ambitiiile. Caci, daca vrei sa lasi o urma dupa tine, trebuie sa ai grija sa nu o trasezi pe nisip…

                Scris de Florentin RADU