31 octombrie 2024
Acasă Blog Pagina 5459

ONG-urile au criticat serviciile de salubrizare / Scandal de la taxa pe gunoi

    Ieri, angajatii primariei s-au intalnit cu bacauanii pentru a discuta despre taxele pe 2006. Inspectorii si directorii din Primaria Bacau erau de trei ori mai multi decat cetatenii. Totusi, criticile nu au lipsit, fiind atacate mai ales taxa de salubritate si serviciile firmei SOMA.

    Dezbaterea publica asupra taxelor locale a fost organizata la initiativa Transparency International Romania (TIR) si a avut loc in sala mare a CJ Bacau. Trei sferturi dintre participanti erau angajatii primariei, comunitatea fiind slab reprezentata: vreo patru ONG-uri, un consiier, un avocat, cativa ziaristi. Desi era considerata de TIR doar o tema secundara, taxa de salubritate a fost subiectul care a inflamat atmosfera. Vasile Botomei, decanul Barolui de Avocatura, a contestat atat valoarea ei, cat si modul in care se calculeaza, afirmand ca „e nepopulara in raport cu promisiunile din campania electorala&#8221 ale primarului Romeo Stavarache. Mai mult, avand in vedere ca pentru o persoana se plateste si la firma si acasa, e o dubla impunere, a declarat Botomei, adica „un abuz&#8221. El a afirmat ca Primaria Bacau ar fi trebuit sa cumpere europubele, din banii platiti de cetateni, si nu sa dea chirie firmei SOMA. Vasile Botomei a mai acuzat administratia ca nu a anuntat dezbaterea in timp util. „Personal, consider ca nu a fost respectata obligatia de a-i instiinta pe cetateni cu 30 de zile inainte. Sunt convins ca toti bacauanii ar fi fost interesati sa participe&#8221. Raspunsul a fost ca actiunea a fost anuntata in presa, dar si la sediul institutiei. Cristi Jigau, seful Directiei de Impozite si Taxe Locale (DITL), a explicat invitatilor ca taxele au fost majorate de Guvern cu 7 la suta (inflatia pe 2005) si ca CL Bacau nu va adauga nimic. Cu privire la abuz, el a afirmat ca persoana fizica plateste pentru deseurile produse acasa, „iar la serviciu, plateste angajatorul, nu angajatul&#8221. Vasile Botomei n-a fost multumit de raspuns si a acuzat ca taxa de salubritate e prea mare. „O familie cu trei copii plateste 2,4 milioane lei pe an, adica de trei ori mai mult decat impozitul pe apartament. Cu penalitati, ajunge la 5 milioane. O taxa adiacenta, cum ati numit-o, e sub 10 la suta, nu dublu&#8221. Maria Maxinas, AACHF, a criticat serviciile de salubrizare din zonele periferice. Oameni necajiti sunt platitori de taxe, dar inoata „prin noroaie si gunoaie&#8221, a acuzat ea. Si Constantin Topala, Pro Democratia, s-a referit la acest aspect. „Daca vorbim despre modul in care SOMA isi face datoria, vreau sa va spun ca la mine vine cu un container spart, prin care curg gunoaiele&#8221. Vasile Botomei a propus scutirea copiilor si studentilor de la taxa de salubritate si introducerea, la categorii impozabile, a aleilor, ca sa nu se calculeze la fel ca pentru constructii. Aceste propuneri, dar si altele, au fost depuse, ieri, la Transparency International Romania, care a anuntat ca va monitoriza reactia administratiei locale.Scris de Silvia PATRASCANU

    Institutiile statului stau cu chirie / Cu miloaga la Primarie

      Aproximativ 110 miliarde, de atat a fost nevoie pentru constructia impunatoarei cladiri de pe strada Ionita Sandu Sturza unde vor functiona toate institutiile de munca, respectiv Casa de Pensii, Directia Muncii, Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) si Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM). Bani multi, insa pentru o cladire al carei proiect era la moda prin anii „95.

      aConstructia cladirii a inceput din anul 2002, cand au fost alocate 87 miliarde de lei. In luna decembrie anul 2004 trebuia finalizata, insa banii nu au ajuns pentru constructie. Astfel, s-a facut o pauza pana in luna august anul acesta, cand am reusit sa primesc o suplimentare de fonduri, de la rectificarea de buget din luna iulie, de 22,2 miliarde lei”, ne-a declarat Gheorghe Apostu, director general la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF). Poate ca proiectul nu corespunde normelor europene, insa Apostu este ferm convins ca tuturor persoanelor care vor lucra aici le va place. „Fata de ce conditii avem acum la munca, dincolo, in cladirea noua, ni se va parea lux”, afirma Apostu. Pana in acest an, proiectul nu avea cuprinsa si o rampa pentru persoanele cu handicap care se deplaseaza intr-un scaun cu rotile. Scandalos, in conditiile in care institutiile presteaza servicii publice si in folosul lor. S-a remediat, intre timp, situatia si, zilele acestea, cladirea va fi dotata si cu necesara rampa. In cladirea impunatoare, in nunate de gri si galben de la tamplaria de aluminiu, la parter si etajul I va functiona Casa de Pensii, la al doilea etaj ITM, la etajul III AJOFM, iar la ultimul DMSSF. Exista si cateva inconveniente. Unul ar fi faptul ca, abia acum, la finalizarea proiectului si a banilor, s-a descoperit ca nu este spatiu suficient pentru arhiva. „In cele patru garaje de la subsol si fosta cladire a AJOFM voi face arhiva. Alta solutie nu vad”, sustine Apostu. Un alt inconvenient tine de spatiul pentru parcarea masinilor. „Locatia noii cladiri este total improprie. Strada este stramta, iar zona centrala va fi foarte afectata de masinile parcate. Se va aglomera foarte tare. Insa, necazul meu cel mai mare este faptul ca, in fiecare an, platesc 400 milioane lei chirie la Primarie. Terenul a fost concesionat de la Primarie. Sper sa reusesc sa il scot din concesiune si sa obtin administrarea lui cu titlu gratuit. Doar suntem institutii care deservesc publicul. Statul plateste chirie la stat, nu este normal. Daca nu voi reusi, voi cere, anul viitor, un buget plus taxa de concesiune”, conchide Apostu. Cladirea noua va fi deschisa pentru bacauani incepand cu data de 1 decembrie anul curent. Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primarie, sustine ca adaca asa spune legea, inseamna ca este corect sa se plateasca acea taxa”.Scris de Carmen SERBAN

      Senatorul Mardare, implicat in scandalul „Doinita Hutu” / Case pentru PSD

        Senatorul PSD de Bacau, Catalin Mardare, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu vor fi cercetati pentru coruptie. Cei trei au intervenit la Doinita Hutu, fost consilier la Primaria Bacau, sa ajute cu locuinte din fondurile ANL colegi de partid, rude sau cunostinte. Dosarul lui Mardare a ajuns la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in timp ce consilierii locali vor fi luati la intrebari de Parchetul National Anticoruptie, filiala Bacau.

        Fostul prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare, actual senator PSD, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu au intrat in vizorul procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau din intamplare. Navodul era intins de fapt pentru Doinita Hutu, angajata a primariei, persoana care analiza cererile pentru locuinte. Numai ca in plasa s-au prins mai multi pesti, printre care si cele trei VIP-uri bacauane. Totul a inceput in ziua de 27 mai 2005, cand Elena B. a depus o plangere la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Femeia era foarte pornita impotriva salariatului primariei, Doinita Hutu, aceasta fiind reclamata ca pretinde foloase materiale pentru a facilita obtinerea unei locuinte din fondurile ANL. In aceeasi zi, la solicitarea Parchetului, instanta bacauana a emis o autorizatie de interceptare a convorbirilor telefonice efectuate de Doinita Hutu.

        Telefoane marca &#8222PSD”

        In data de 29 iunie 2005, consiliera Hutu a fost apelata de nimeni altul decat senatorul PSD Radu Catalin Mardare, fostul prefect al Bacaului. Acesta i-a solicitat Doinitei sa ajute o cunostinta buna (Cosmin Necula, membru in cabinetul prefectului in perioada guvernarii PSD si actual sef al Tineretului Social Democrat Bacau) sa obtina o locuinta ANL. Tot in luna iunie, dar si in iulie (22 iunie respectiv 22 iulie), Doinita Hutu a fost sunata de consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu. Birzu dorea sa-si ajute fiul sa se stabileasca la casa lui, iar Bogatul a facut lobby pentru Petruta Lupu si Gabriela Constandache, probabil cunostinte sau chiar rude. Se stie ca Doinita Hutu a fost arestata in seara zilei de 31 august, pe numele ei fiind emis un mandat de arestare preventiva pentru o perioada de 29 de zile. In cazul senatorului Catalin Mardare, Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a declinat competenta de solutionare a cauzei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Castie si Justitie, sectia Urmariri Penale si Criminalistica, Biroul de Anchete Speciale Demnitari, fostul prefect fiind acuzat de coruptie. In cazul consilierilor locali Birzu si Bogatu, procurorii au declinat competenta la Parchetul National Anticoruptie Bacau. Cei doi politicieni bacauani vor fi cercetati tot pentru coruptie.

        Si mana grebla se facu

        Cei trei politicieni care urmeaza sa fie dati pe mana anchetatorilor au raspunsuri previzibile fata de situatiile in care se afla, recunoscand ca au intervenit telefonic. Ilie Barzu, consilier local independent, dar ales pe listele PSD, ne-a declarat relaxat ca &#8222nu sunt probleme”. El a intervenit chiar pentru fiul sau, Madalin. Alesul este convins ca telefoanele pe care le-a dat nu reprezinta trafic de influenta. &#8222Am sunat-o si eu pe Doinita Hutu si am intrebat ce se mai intampla cu apartamentul fiului meu. Avea aprobare din 2003 si nu i se daduse inca repartitia”, ne-a declarat Barzu. La fel de fireasca i se pare interventia si consilierului local din partea PSD George Bogatu. &#8222Un consilier e votat de oameni. Ei vin la noi si ii indrumam. Nu e trafic de influenta. Cei pentru care am intervenit la Doinita Hutu reprezinta cazuri sociale grave”, ne-a declarat Bogatu. El a recunoscut ca nu are un birou in primarie, unde sa i se adreseze alegatorii cu probleme, dar nu ne-a putut preciza cum se poate obtine sprijinul sau.

        Un caz special este al fostului prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare. Acum, el este senator din partea PSD Bacau, a carui organizatie municipala o conduce, si a sunat-o pe Doinita Hutu la rugamintea unui coleg de partid. Astfel, Mardare si-a pus numele-n joc pentru Cosmin Necula, lider al tineretului pesedist bacauan. &#8222Acea persoana m-a rugat sa sun la Doinita Hutu ca sa o rog sa-i dea informatii in legatura cu cererea sa pentru o locuinta. Practic, nu era clar daca dosarul este complet”, ne-a spus, tot telefonic, senatorul Mardare. El s-a declarat convins ca telefonul dat unei functionare nu reprezinta sub niciun chip trafic de influenta.Scris de lili.adochitei@desteptarea.ro florin.popescu@desteptarea.ro

        Fotbal/ Cupa Romaniei / Tari la penalty-uri / FC Brasov – FCM Bacau 4-6, dupa penalty-uri (1-1, 2-2)

        Stadion: ICIM, spectatori circa 800.

        Au inscris: Peres (min 77), Sandru (min 97), respectiv, M. Tanasa (min 24), M. Croitoru (min 100).

        Au transformat penalty-urile: Peres, Pintea, respectiv, M.Tanasa, Trofin, Codreanu, M. Croitoru.

        Au ratat: Dragulin (sut in transversala) si Cilean (aparat de Bogdan), ambii de la brasoveni.

        FC Brasov: Dossey – Maghici, Tatarciuc, Poverlovici, Pasca (min 70 Ahmed), Sandru – Dragulin, Pintea, Satmar (min 46 Cilean) – Vasiliu, C. Prodan (min 46 Peres). Antrenor: Gh. Multescu.

        FCM Bacau: Bogdan – Codreanu, David, Bojescu (min 80 Trofin), Geaman, Ganea – Gheorghiu, Spiridon, Dobos (min 54 Croitoru), Matei (min 114 Doltea) – M. Tanasa. Antrenor: Cristi Popovici.

        Cartonase galbene: Dragulin (min 62), Sandru (min 70), Ahmed (min 113), Doltea (min 117).

        Arbitru: V. Sandru.

        FCM Bacau este cu 11 metri mai aproape de finala Cupei Romaniei. Aseara bacauanii au facut primul pas catre obiectivul fixat in aceasta vara. Un pas pe care n-au reusit sa-l fca nici in 90 de minute si nici in 120.

        Bacauanii au fost nevoiti sa treaca prin furcile cudine ale loviturilor de departajare pentru a depasi o divizionara B, FC Brasov, deosebit de ambitioasa. Cristi Popovici a decis sa nu-si menajeze decat doi jucatori, pe Trofin si pe Marius Croitoru. Astfel, a rezultat un 5-4-1 care i-a avut in centrul liniei de mijloc pe Spiridon si Dobos. In replica, Gigi Multescu a mizat pe un 5-3-2 tinand trei fundasi centrali in dreptul lui M. Tanasa.Precautie inutila, pentru ca dupa o ratare monumentala a lui Dobos in minutul 12, M TANASA a fost cel care a deblocat tabela, fructificand o centrare de pe dreapta a lui Codreanu.

        Galben – albastrii au incercat sa apere acest 1-0 iar brasovenii nu au refuzat invitatia de a porni la atac. Gazdele au dominat, insa au intalnit un portar in mare forma, Bogdan, care a avut trei interventii senzationale in minutele 68, 76 si 77.

        Ultima interventie s-a soldat cu un corner care a adus, insa, egalarea, Peres reluind cu capul in plasa mingea centrata dinlovitura de colt de Pintea.

        Desi Brasovul schimbase sistemul trimitand al treilea atacant, Ahmed, Popovici a raspuns printr-o mutare curajoasa. A renuntat a libero-ul Bojescu intarindu-si linia mediana prin intrarea lui Trofin. Din acest moment jocul bacauanilor a capatat mult mai multa limpezime, Trofin interpretandu-si foarte bine rolul de dispecer. Finalul celor 90 de minute a apartinut bacauanilor insa Gheorghiu si Tanasa (in doua randuri) s-au jucat cu ocaziile. Ajunsi in prelungiri, bacauanii au intarit forcingul insa a venit lovitura libera din minutul 97 la care Bogdan a gresit incercand sa respinga cu piciorul sutul lui Sandru. Brasovenii s-au bucurat un pic prea devreme, deoarece trei minute mai tarziu M. Croitoru a inventat un sut magistral de la 20 de metri restabilind egalitatea.

        Calificarea s-a decis la penalty-uri, acolo unde toti bacauanii chemati sa execute au inscris, in timp ce Dragulin a lovit transversala iar Bogdan si-a rascumparat greseala de la golul doi neutralizand sutul lui Cilean.

        Bacaul isi continua parcursul in Cupa Romaniei iar pana la urmatorul meci din aceasta competitie se pregateste pentru un nou examen important in campionat: jocul de sambata cu Farul.

        Bogdan: &quotL-am derutat pe Cilean&quot

        Principalul erou al formatiei bacauane in partida de ieri, portarul Daniel Jean Bogdan, a marturisit ca absenta jocurilor i-a conditionat evolutia in prima faza. &quotConsider ca am facut o partida buna chiar daca am gresit la golul doi. Am vazut destul de tarziu mingea care a luat si o traiectorie curba si am incercat sa o scot cu piciorul&quot – ne-a declarat Bogdan. In ceea ce priveste cele trei interventii senzationale din minutele 70, bacauanul a spus: &quotCea mai grea minge a fost cea din minutul 70, cand am respins balonul in bara si abia dupa aceea l-am retinut. In acesta situatie m-am si accidentat putin&quot. Comentand penalty-ul aparat, Bogdan a mai declarat: &quotL-am derutat pe Cilean pentru ca de obicei stangacii dau in dreapta portarului. M-am facut ca plec putin in dreapta, dar m-am dus decis in partea stanga&quot.

        Tanasa are glezna umflata

        Marian Tanasa a reusit sa sparga gheata, inscriind dupa cinci luni intr-un meci oficial. Golul inscris in minutul 24 a fost pus in umbra de cele doua ratari din minutele 88 si 90. &quotE adevarat, in cele doua situatii aveam si varianta de a face intai preluare, insa am preferat sa sutez din prima. E bine ca ne-am calificat, mai ales ca am intalnit o echipa buna&quot.Scris de Dan SION

        Karting / „Realizarile externe cresc nivelul kartingului nostru”, a declarat Calin Herascu, presedintele Comisiei de Karting din cadrul FR Automobilism

        Doru Sechelariu a castigat in week-end-ul trecut titlul de campion al Ucrainei la karting, fiind printre cei care au ridicat pe plan european, in 2005, prestigiul sporturilor cu motor din Romania, alaturi de mai varstnicii Mihai Marinescu (Formula Renault 1,6) si Robert Muresan (motociclism). Acest suflu nou este apreciat de responsabilii sporturilor cu motor din Romania. Pe latura de karting, evaluarea vine din partea lui Calin Herascu, presedintele Comisiei de Karting din cadrul FR Automobilism.

        -Cat de important este titlul ucrainean cucerit de Doru Sechelariu?
        -Conteaza in primul rand pentru cariera lui. Eforturile lui, ca sportiv, si investitiile tatalui sau, ca principal sprijinitor, au dat roade. Este important si pentru intreg kartingul romanesc, care va fi mai bine apreciat peste granite, titlul lui Doru adaugandu-se altor contributii pe care le-a avut Bacaul la dezvoltarea kartingului din Romania.
        -In mod practic, cum va fi recunoscut in Romania acest titlu?
        -In clasamentele intocmite de noi acest titlu va conta in al doilea rand. Pe primul plan raman Campionatul National si Campionatul European, Zona Sud-Est, in care stiu ca Doru Sechelariu este, de asemenea, printre primii. Dar vom tine cont si de celelalte competitii internationale, deci si de acest campionat al Ucrainei, pentru alcatuirea clasamentului celor mai buni sportivi pe specialitati si categorii de varsta. Cei mai buni vor fi premiati, conform traditiei, la gala anuala a sporturilor cu motor din Romania.
        -De ce campionatul romanesc nu a avut o desfasurare la fel de regulata ca anii trecuti?
        -Au fost in primul rand inundatiile din timpul verii, care au dus chiar la amanarea etapei din Bacau. Aceasta este programata pe 1 si 2 octombrie, iar noi am dori sa mai fie inca una, la Arad, dar dupa ultima etapa din Campionatul Europei de Sud-Est, cea de la Istanbul. Asta si in functie de gradul de pregatire al circuitului aradean. Vom sti sigur daca aceasta etapa se va disputa, atunci cand ne vom intalni la Circuitul aSelena Motor Sport”, pe 1 octombrie. Si mai mentionez ca am introdus concursuri separate pentru clasele mici si clasele mari, astfel ca etapa de la Bacau a devenit acum a VI-a.Scris de Peter KELMANN

        Impozite pe trait bine / Anul viitor aduce biruri mai mari si mai multe

        In graba lor de a se supune cat mai mult vointei oficialilor din UE, autoritatile romane care, in campania electorala din toamna trecuta, ne amageau cu un motivant aSa traiti binea, nu stiu cum sa ne faca viata cat mai grea. Si cum romanul este cel mai sensibil cand i se umbla la punga, supararea lui este intregime justificata la aflarea noilor propuneri facute de Ministerul Finantelor Publice. Masurile, destul de dure, care vor fi aplicate de la inceputul anului viitor, ating cam toate categoriile sociale, incepand cu oamenii de afaceri si terminand cu taranul caruia i s-a promis ca va trai mai bine.

        Autoritatile stiu foarte bine ca vaca cea mai buna de muls sunt locuintele cu suprafete mai mari de 100 de metri patrati si autoturismele cu cilindree mari. Prin urmare, prin proiectul de Cod Fiscal se majoreaza impozitul pe aceste bunuri. Valoarea impozabila a cladirii va creste cu cate 10 la suta pentru fiecare 100 de metri patrati sau fractiune din aceasta suprafata. Trebuie spus ca, in prezent, impozitul anual pe cladiri este determinat ca si cota din valoarea impozabila a cladirii, nivelul fiind de 0,2 la suta pentru cladirile din mediul rural si 0,1 la suta pentru cele din mediul urban. Valoarea impozabila va fi calculat inmultind suprafata construita desfasurata cu valori stabilite in Codul Fiscal in functie de utilitatile si materialele din care este construit imobilul. Impozitul pe mijloacele de transport va fi calculat prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de centimetri cubi cu o valoare cuprinsa intre 10 lei si 60 lei (100.000 lei vechi-600.000 lei vechi). In acest context, impozitul minim anual care va fi platit pe un autoturism cu o capacitate cilindrica de peste 3.000 de centimetri cubi va creste la 150 lei (1,5 milioane de lei vechi), fata de valoarea actuala de 50 de lei (500.000 lei vechi). In prezent, impozitul pe autovehicule se calculeaza in functie de grupe de 500 de centimetri cubi. Pentru autoturisme, impozitul este de 7 lei (70.000 de lei vechi) pentru fiecare 500 cmc sau fractiune din aceasta capacitate in cazul motoarelor de pana la 2.000 cmc si de 9 lei (90.000 lei vechi)/500 cmc pentru motoarele peste 2.000 cmc. Sa mai amintim ca, de la 1 iulie 2006, accizele vor creste si ele, e drept, nu la fel de mult cum au urcat in acest an.

        Dispar facilitatile din agricultura

        Pentru oamenii de afaceri, dar nu numai, trebuie spus ca, desi Guvernul nu a luat inca o decizie definitiva privind majorarea TVA, Codul Fiscal va rezolva problema. Prin urmare, de la 1 ianuarie 2007, plafonul de scutire de TVA stabilit cu UE va fi de 35.000 de euro, fata de cel de 57.000 euro din prezent. Tot de atunci, vor disparea facilitatile oferite cooperatiilor agricole in ceea ce priveste plata impozitului pe profit. Totodata, vor fi eliminate unele facilitati fiscale, cuprinse in acte normative speciale, considerate neconforme cu principiile UE, precum regimul special pentru activitatea de transport maritim international. In plus, de la 1 ianuarie 2006 va fi eliminata facilitatea privind scutirea de impozit pe venit pentru persoanele care lucreaza in domeniul productiei de programe informatice.

        Impozit pe casa de la bunica

        Modificarile aduse in vara Codului Fiscal au dus la scutirea de la impozitare a veniturilor rezultate din vanzarea constructiilor si terenurilor primite cu titlu de mostenire, donatie, sau obtinute prin schimb imobiliar. De la anul, castigul obtinut de pe urma vanzarii caselor si terenurilor mostenite sau obtinute prin schimb va fi impozitat. In prezent, cota de impozit platita de populatie pentru castigurile realizate din vanzari de imobile este de 10 la suta, urmand ca de anul viitor sa creasca la 16 la suta. Cota se aplica vanzarilor de imobile cumparate cu mai putin de trei ani inainte de data instrainarii. Noul proiect nu aminteste nimic de sumele obtinute din aport in natura la capitalul social al unei societati comerciale si din transferul proprietatilor restituite prin lege sau celor obtinute prin donatii. Casigul impozabil se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si o valoare de baza calculata in functie ori de pretul de achizitie, ori de costul constructiei realizate de contribuabil, ori de pretul orientativ minim al proprietatilor imobiliare la data dobandirii, utilizat de Camera Notarilor Publici (CNP) in circumscriptia careia este situat imobilul.

        Se mareste lista produselor accizate

        Interesant este ca, probabil, fara nici o legatura, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, secretar de stat pe vremea ministrului Remes, vrea sa repuna pe tapet taxa pe numarul de scaune din localuri. Pentru firmele din constructii sau restaurantele, care nu obisnuiesc sa-si declare impozitele la Fisc, finantistii pregatesc taxe speciale, obligatorii. Toate antrepozitele fiscale vor trebui sa se reautorizeze de la 1 ianuarie 2006. Durata de valabilitate a autorizatiei va fi limitata la un an si in plus proprietarul antrepozitului va trebui sa plateasca o taxa pentru autorizare si reautorizare, precum si o garantie obligatorie la eliberarea autorizatiei. Proprietarii antrepozitelor care au obligatii restante la bugetul general consolidat nu vor mai primi autorizatii. Finantele vor sa introduca in lista produselor accizate tot ceea ce rezulta din prelucrarea titeiului (pacura, cocsul de petrol, propilena si gazele combustibile). Cantitatea de tuica si rachiuri fara accize produse in gospodariile individuale ar putea fi redusa anul viitor de la 300 de litri la 50 de litri cu concentratia alcoolica de 40 de grade. Finantele mai vor sa introduca in Legea privind Codul Fiscal masura de confiscare si distrugere a instalatiilor de productie de alcool pentru cei care desfasoara activitati ilegale de productie.

        Scris de Florentin RADU

        Disperare pe Valea Muntelui / Greva foamei pentru un acoperis

          Doi sateni din Asau au intrat in greva foamei. Disperati ca la trei luni de la inundatii, dupa zeci de vizite oficiale si mii de promisiuni, continua sa locuiasca impreuna cu familiile in cort, ei s-au decis sa protesteze prin refuzul de a se mai alimenta. Fara locuinte si in conditii inumane traiesc sute de persoane din zonele afectate de inundatii. In timp ce oficialitatile promit marea cu sarea, pe Valea Muntelui s-a construit o singura casa…

          Ion Stefanescu si Stefan Musca, ambii din Asau, au intrat in greva foamei. Cosmarul satenilor a inceput pe 12 iulie. Atunci, puhoaiele le-au maturat locuintele si le-au distrus agoniseala de o viata. Din acea zi, tot ce au primit de la oficialitati au fost doi saci de ciment insotiti de multe promisiuni. Ion Stefanescu locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii ai sai intr-un cort… In ciuda insistentelor sale de a i se oferi si familiei sale un acoperis deasupra capului, barbatul nu s-a ales cu nimic. Satul de amanari si incapacitatea autoritatilor locale de a-l ajuta, barbatul s-a plans lui Calin Popescu Tariceanu, in cursul vizitei sale oficiale pe Valea Muntelui. Desi premierul i-a dat toate asigurarile ca situatia se va imbunatati si in cel mai scurt timp va avea propria locuinta, sateanul a ramas tot in cortul sau. Duminica a intrat in greva foamei, decis fiind sa nu renunte la protest pana nu i se va oferi si lui un acoperis deasupra capului. In aceeasi situatie se afla si Stefan Musca. Tata a patru copii, barbatul locuieste impreuna cu acestia intr-o magazie insalubra la scoala din localitate. De trei luni, familia Musca doarme pe dusumea, se hraneste cu pateuri si din mila vecinilor. Pentru a atrage atentia asupra situatiei sale, Stefan Musca a intrat in greva foamei. Cei doi grevisti, nu au primit nici macar materiale de constructii pentru a incepe reconstructia caselor. Protestul celor doi a alertat autoritatile. „Am discutat problema celor doi sateni din Asau care au intrat in greva foamei si am dispus luarea unor masuri urgente pentru a se gasi pentru Ion Stefanescu si Stefan Musca un acoperis normal deasupra capului&#8221, a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau.

          Zeci de familii ameninta cu greva foamei

          In aceeasi situatie se afla alte 71 de familii din Asau afectate de inundatii. Dintre acestea 11 vor fi mutate in Moinesti, restul, Dumnezeu cu mila. 11 camere din comuna au fost transformate in adapost. Aici locuiesc nici mai mult nici mai putin de 37 de romi. Spatiul fiind foarte mic, doar copiii au un acoperis deasupra capului, parintii dormind pe jos, sub cerul liber. Restul pana la 71 locuiesc fie in corturi, fie in magazii sau grajduri. „Situatia este foarte grava, multi sateni ameninta cu greva foamei&#8221, a declarat Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. La fel este in Agas si in Comanesti. In Agas nu a fost construita nici o casa, iar in Comanesti una singura… „Avem peste 200 de sinistrati, iar dintre acestia, 160 stau in scoala speciala din localitate&#8221, a declarat Viorel Miron, primarul orasului Comanesti. Autoritatile locale dau din umeri. Ba nu este teren, ba nu sunt materiale de constructii, ba nu exista mana de lucru…

          Harababura terenurilor pentru case

          Desi au trecut mai bine de trei luni de la producerea inundatiilor, autoritatile nu au identificat nici macar portiunile de teren neinundabile pe care se pot construi case. „Incercam sa gasim teren, a declarat Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. De asemenea, din lipsa de teren trebuie sa mutam 22 de familii de romi ramase fara locuinte in alta comuna. Pentru restul satenilor cautam sa cumparam pamant si de abia apoi sa inceapa construirea caselor&#8221. Autoritatile din Asau se arata cum nu se poate mai sceptice vis-a-vis de finalizarea locuintelor pana la iarna. „Localnicii singuri nu vor reusi sa-si construiasca singuri casele, dar daca ar veni o firma de constructii puternica care sa-i ajute pe sateni, poate in 40 de zile oamenii ar avea case noi. Daca nu, cine stie ce se va intampla…&#8221 Din cauza cererii foarte mari, pretul pamantului s-a majorat considerabil, ajungand la 12,5 euro pentru metru patrat. Suma este de trei ori mai mare decat cea oferita de stat pentru aceeasi suprafata de pamant. La Comanesti nu se stie daca trebuie cumparat teren sau daca acesta va fi donat de Romsilva. „Se pare ca un teren din patrimoniul Romsilva va fi transferat catre Consiliul local, care il va preda sinistratilor&#8221, a declarat Viorel Miron, primar Comanesti. Dar, sinistratii care vor ocupa pamantul aflat in patrimoniul Consiliilor locale vor avea doar drept de folosinta nu si de proprietate… In ciuda situatiei deloc imbucuratoare, Prefectura anunta ca va primi in curand 15,2 miliarde de lei vechi destinati angajarii de catre consiliile locale a unor firme specializate, care sa ajute la construirea caselor pentru sinistrati.

          Scris de Iulia CUCU

          Pensiile „mari” cotizeaza la asigurari / Discriminare in numele sanatatii

            Statul ar putea plati, lunar, aproximativ 10 miliarde de lei, pentru asigurarile de sanatate ale pensionarilor bacauani, suma ce ar urma sa se regaseasca in bugetul de stat pe anul 2006. Iar singurii care vor achita din pensie o parte din contributie vor fi cei care primesc, lunar, peste 9 milioane de lei.

            &#8222Contributiile la bugetul asigurarilor de sanatate ale pensionarilor care primesc, in fiecare luna, sub noua milioane lei, vor fi platite de la bugetul de stat, astfel incat sa nu fie afectate veniturile lor. Legiuitorul are grija de persoanele care au pensii mici&#8221, ne-a declarat Liviu Cretu, director executiv la Casa Judeteana de Pensii. Pentru fiecare pensionar se va plati o contributie, de catre bugetul de stat, de 6,5 la suta, corespunzatoare pentru fiecare pensie, aceasta fiind procentul de asigurare medicala individuala, conform legii asigurarilor de sanatate. Din estimarile directorului executiv Liviu Cretu, costurile suplimentare pentru aplicarea acestei masuri ar fi in jur de 10 miliarde de lei pe luna. „Din anul 2003, toti pensionarii au scapat de cotizatia la asigurarile de sanatate. Si asta in conditiile in care acest segment al populatiei beneficiaza de cele mai multe servicii medicale. Mi se pare fireasca aceasta decizie, de revenire a contributiei catre sanatate pentru cei care au pensiile peste noua milioane lei, intrucat cu totii o platim pe aceasta. Toti trebuie sa fim contribuabili. Doar banii ajung la Casa de Asigurari de Sanatate&#8221, precizeaza directorul Cretu. Demn de subliniat este faptul ca, la ora actuala, in judetul nostru sunt 120.000 de pensionari. Insa numarul celor care vor plati procentul de 6,5 pentru asigurarile de sanatate este de doar 202 pensionari. Facand un simplu calcul matematic, un pensionar care primeste, lunar, noua milioane de lei, va avea de platit aproape 600.000 de lei drept contributie la sanatate. Iar cel care are o pensie de 8,9 milioane de lei se poate considera cu adevarat norocos, intrucat a scapat de birul la sanatate. „Concret, in cazul pensionarilor care au un venit mai mare de noua milioane lei vechi, statul va plati contributia necesara asigurarilor de sanatate pana la nivelul de noua milioane, iar ceea ce depaseste – acea diferenta – o va plati persoana in cauza. Deocamdata, nu exista un act normativ, ci doar propuneri care vor fi dezbatute in Guvern si la elaborarea bugetului de stat pe anul viitor&#8221, a mai spus directorul Cretu. Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale afirma ca, cele mentionate mai sus, reprezinta o varianta de lucru in discutie care va fi legiferata in cel mult doua saptamani. Cert este doar faptul ca proiectul bugetului de stat pe anul 2002 va fi inaintat Guvernului pe data de 10 octombrie. Scris de Carmen SERBAN

            CFR a lasat calatorii de izbeliste / Gara – fantoma

            Calatorii care ajung in Statia CFR Bacau au senzatia ca au coborat intr-o gara pustie, undeva la capatul lumii. Chiar daca nu vad calea ferata barata cu busteni, semn ca nu mai pot continua calatoria, se izbesc de tacerea si atmosfera unui loc uitat. Desi platesc sume mari pe biletul de calatorie, nu au parte nici macar de minima atentie din partea Companiei CFR. Pentru o simpla intrebare bat in zadar la geamuri cu perdele trase si la usi incuiate. Este imposibil sa obtii informatii cu privire la trenurile care vin si pleaca, la legaturile din alte statii. Biroul de informatii e inchis din data de 5 septembrie. De pe o foaie sprijinita de geam calatorii pot afla ca e „greva spontana&#8221. In josul afisului li se cere scuze. Tabelele de pe pereti dau informatii ce se bat cap in cap. Trenuri care apar pe unul sunt anulate pe celalalt. Dar cui ii pasa? La casele de bilete, perdelele isi fac datoria si nu lasa ochii sa patrunda dincolo de geam. Cu doua exceptii, dar de personal nici urma. Dupa indelungi batai in partile metalice ale ghiseului, apare o casiera. La intrebarea „Ce tren avem dimineata spre Suceava&#8221 ne tranteste sec: „Eu nu sunt birou de informatii! Cititi tabelele!&#8221. A doua casiera ne indica ora de plecare a trenului, dar ne da de inteles ca rabdarea nu e principala ei calitate.

            La CFR Calatori aflam ca Mesagerie SA, societate separata, e in greva si suntem asigurati ca informatiile se pot obtine foarte usor. „La numarul de telefon de la informatii, preluat de noi, raspunde seful nostru de tura de la Comanda, ne-a declarat Catalina Iancu, inginer in cadrul CFR Calatori. In gara, informatiile se pot obtine de la casele de bilete. Numai ca acum nu prea e nimeni acolo, caci ne mutam si fetele sunt in spate, strang biletele. Gara intra in renovare. Nu stim nimic despre greva, caci nu tine de noi&#8221.

            „Arata jalnic gara, ne-a declarat Vasile Iosif, din Roman. Eu vin des la Bacau si pot sa va spun ca in urma cu cativa ani era cea mai frumoasa gara din Moldova. Acu&#8217 parca a dat holera in toti. Nu ai cu cine sa vorbesti. Am bagaje si nu stiu ce sa fac cu ele. In loc sa stau acu&#8217 pe sac, il lasam la Bagaje de mana si mergeam sa mananc o ciorba de burta, ca mie nu-mi plac chiflele astea umplute cu prostii de le gasesti prin magazinele astea&#8221.

            In aceasta poarta de intrare a Bacaului poti gasi tot ce doresti, de la case de amanet, la agentii de turism si chiar magazine cu mancare pentru caini si pisici. Un adevarat complex comercial. Numai ce trebuie nu gasesti in Gara Bacau: respect pentru calatori.

            Scris de Doina MINCU

            Directia Silvica se plange „penal” de comisiile de pe Valea Muntelui / Jaf de proportii in padurile Bacaului

              De aproape doua luni, comisiile locale privind punerea in posesie de pe Valea Trotusului sunt cercetate penal de organele in drept. Plangerea penala a fost facuta de catre Directia Silvica, in luna august a anului curent. Pe lista neagra a Directiei Silvice se afla comisiile din comunele Agas, Asau, Palanca si Brusturoasa. Acestea sunt acuzate ca ar fi aplicat Legea18/1991 si Legea 1/2000 abuziv. Primarii incriminati, ca presedinti de comisii, neaga toate acuzatiile, spunand ca sunt neintemeiate.

              Primarul Spoiala ii sfatuieste pe inginerii silvici sa-si caute de munca

              &#8222… punerea in posesie ilegala in alte amplasamentre decat cele predate de ocolul silvic, comisia a pus in posesie 22 de parcele nepredate, cu suprafata totala de 108,70 hectare … s-au pus in posesie suprafete mai mari decat cele predate … comisia locala a pus in posesie abuziv 150 de persoane cu peste 300 de hectare, desi nu au fost validate, pentru ca nu aveau stabilit dreptul de proprietate de catre Comisia Judeteana de Fond Funciar comisia locala a facut propuneri de validare de doua ori pentru aceeasi persoana exista mai multe cazuri de acest gen&#8221, sunt doar cateva fragmente din dosarul intocmit la nivel de Directie Silvica. De partea cealalta, primarul de la Agas, Toma Spoiala, presedintele comisiei de punere in posesie, neaga toate acuzatiile care i se aduc. „Cercetarile sunt inca in derulare. Se va dovedi ca nu este nimic adevarat, ca toate acuzatiile sunt neintemeiate. Cei de la Directia Silvica trebuie sa inteleaga, odata pentru totdeauna, ca nu mai au la noi nici un metru patrat de padure. S-au obisnuit sa traiasca bine, cu vile si masini, iar acum nu prea le-a picat cu tronc legea proprietatii. Sa-si caute si inginerii silvici locuri de munca, ca in comuna noastra nu mai au ce administra&#8221, ne-a declarat, revoltat peste masura, primarul Spoiala.

              La Brusturoasa, 41 de tarani pusi in posesie abuziv

              Aceasta este una dintre concluziile raportului Directiei Silvice privind punerea in posesie, potrivit Legii18/1991 si Legii1/2000, in comuna Brusturoasa. In plus, in raport se specifica faptul ca Legea 18/1991 a fost incalcata. Si asta pentru ca, „prin nerespectarea amplasamentelor predate de ocolul silvic, au fost puse in posesie abuziv persoane care nu aveau nici un drept, iar, in teren, s-au masurat suprafete mai mari, cu peste 12 hectare, fata de suprafata pentru care sunt emise titluri de proprietate. Si, aceasta suprafata a fost defrisata pana in anul 1997&#8221, se arata in dosarul intocmit de Directia Silvica. Iar la legea1/2000, institutia acuzatoare afirma ca sapte trani din zona au primit 126,59 hectare fara sa aiba nici un drept. „Nu mai stiu unde sa paseze pisica. Acum a venit randul primariilor. Toate capetele de acuzare nu au nici un sambure de adevar. Timpul va arata ca am dreptate&#8221, ne-a precizat primarul Todirel Drumea.

              La Asau si Palanca, aceleasi acuzatii

              Directia Silvica acuza comisia de punere in posesie din Palanca, potrivit Legii18/1991, ca ar fi alocat suprafete mai mari de teren, cu 25,9 hectare mai mult, persoanelor care aveau dreptul si care au fost validate. Iar, dupa Legea1/2000, „comisia locala a atribuit ilegal o suprafata de 37,15 hectare fond forestier, chiar a pus succesiv in posesie mai multe amplasamente aceleiasi persoane&#8221, se arata in rapotul Directiei Silvice. „Am incredere in organele penale si justitie ca se va face dreptate. Nimic nu este real. Nu s-a comis nici o ilegalitate&#8221, explica Adrian Palistan,

              primar in Palanca. Aceleasi

              acuzatii privind punerea in aplicare a Legii1/2000 sunt aduse si comisiei de punere in posesie din comuna Asau. Primarul din Asau, Stefan Potoroaca, spune ca vinovata este Directia Silvica, care, in urma cu un an, a anuntat ca doreste sa cumpere teren in zona. „S-au facut presiuni atunci ca toate terenurile sa fie date taranilor. Cand au aflat ca Directia Silvica cumpara teren, taranii au platit schitele pentru mai bine de 500 de hectare. S-au completat procesele verbale, insa Directia Silvica a anuntat ca nu mai are bani sa cumpere terenurile. Suntem acum Asociatie de Proprietari de Padure si, dupa ce scapam de acuzatii, speram ca totul va fi bine&#8221, spune primarul Potoroaca. De partea primarilor este si Gheorghe Hura, secretar general la Prefectura: „Actul de control din partea echipei de la Ministerul Agriculturii a sesizat faptul ca articolele legilor de punere in posesie nu au fost corelate corect. Adica nu ar fi fost aplicabile si terenuriulor din zona de munte. Desi legea 58/1949 mentioneaza ca suprafetele de padure ce urmeaza a fi defrisate sa fie date. Nu s-a dus pana la capat acest program si, de aceea, s-a ajuns in situatia asta. Noi spunem ca am aplicat legea corect, mai ales ca am cerut consultare juridica celor de la Silvic. Iar acum, acestia fac plangere penala&#8221. Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica, nu doreste sa comenteze situatia comisiilor de pe Valea Trotusului: „Cercetarile vor dovedi ca avem dreptate&#8221.Scris de Carmen SERBAN

              „Cazul Spria” a fost rezolvat / Copiii din Colonesti au unde invata „arte si meserii”

                Ziarul nostru a scris, acum cateva zile, despre situatia celor 27 de elevi de clasa

                a IX-a din satul Spria, comuna Colonesti, care, neavand in comuna scoala de arte si meserii, vor fi nevoiti sa faca zilnic naveta la Scoala de arte si meserii din comuna Rachitoasa, cale de 25 de km. Parintii elevilor, sprijiniti si de preotul din Spria, Ioan Barna, au facut reclamatii peste reclamatii la Inspectoratul Scolar Judetean, la Consiliul Judetean si la Prefectura, unii dintre ei (cum e cazul Rodicai Falos), amenintand chiar cu o reclamatie la ONU, pentru aprobarea infiintarii unei scoli de arte si meserii la Spria sau la Colonesti.

                Cazul, insa, are mai multe componente, dintre care unele nu sunt cunoscute de parintii elevilor. Sa luam, mai intai, &#8222componenta Spria-Colonesti”. Directorul Scolii Spria si directorul coordonator, de la Scoala Colonesti, trebuiau ca, pana in noiembrie, pe baza numarului elevilor din clasa a VIII-a de la cele doua scoli, a dotarilor existente si a optiunilor formulate de parintii elevilor si aprobate de consiliul local, sa solicite Inspectoratului Scolar Judetean aprobarea unei clase (sau a unui grup de clase) pentru scoala de arte si meserii, indicand si specializarea sau specializarile alese. Ceea ce nu s-a intamplat. Insusi primarul comunei Colonesti, Valentin Marzac, un fervent sustinator al constituirii unei scoli de arte si meserii in comuna sa, a recunoscut ca &#8222directorul scolii de centru, Ciobanu Costel, nu mi-a spus care este perioada optima de depunere a dosarului pentru infiintarea unui SAM la scoala noastra”. Cand, la sfarsitul lunii mai, s-a cerut aprobarea Inspectoratului Scolar, era prea tarziu.

                Sa vedem acum si &#8222componenta Rachitoasa”. Aici, lucrurile s-au miscat repede, directoarea Elena Barbu depunand la timp toata documentatia pentru infiintarea Scolii de arte si meserii. Mai mult chiar, a obtinut si o substantiala sponsorizare din partea Asociatiei romano-olandeze &#8222Betania”, care nu numai ca le-a dotat atelierele-scoala, ci, in plus, le-a montat si o centrala termica pe lemne la ultimul etaj. &#8222Cu trei-patru brate de lemne incalzesc acum 16 sali de clasa, ne-a spus primarul comunei Rachitoasa, Ionel Zorila, adaugand si &#8222amanuntul” ca toate scolile din comuna au fost aprovizionate deja cu intreaga cantitate de lemne necesara”. Mai mult, chiar, nemultumindu-se cu atat, directoarea Elena Barbu a finalizat si un proiect Phare, obtinand un fond de 6000 de euro pentru dotarea Scolii de arte si meserii. Primarul Zorila ne-a informat ca, imediat ce vor sosi banii, vor fi achizitionate si montate centrale termice si la etajul II, etajul I si la parter, asigurandu-se astfel incalzirea centrala a intregii unitati scolare, inclusiv a tuturor atelierelor scoala. Cu restul banilor vor fi dotate atelierele, ceea ce va permite, in viitorul an scolar, o diversificare a ofertei profesionale. &#8222Noi am luat in calcul si elevii claselor a VIII-a din comunele limitrofe, a spus primarul Ionel Zorila, pentru ca alocarea celor 6000 de Euro era conditionata de o anumita cifra de scolarizare, deci de un numar minim de elevi la Scoala de arte si meserii”. Asadar, daca numarul elevilor de la SAM Rachitoasa scade mult sub cifra minima prevazuta in proiect, riscul este pierderea facilitatilor oferite prin Proiectul PHARE.

                Saracia si mintea romanului, cea de pe urma

                Acum intervine cea de-a treia problema: saracia familiilor din comuna Colonesti si, in special, a celor din satul Spria. Parintii nu-si pot permite sa achite, lunar, contravaloarea abonamentului de autobuz. Pe cei mai multi dintre ei ii sperie pana si ideea ca trebuie sa le cumpere copiilor haine, incaltaminte si rechizite. Toate aceste componente ale problemei au fost analizate luni dupa-amiaza, pana seara tarziu, in sedinta Consiliului de administratie al Inspectoratului Scolar Judetean, care a aprobat, in cele din urma, varianta navetei elevilor din satul Spria la Scoala de arte si meserii Rachitoasa, in conditiile in care atat directorul SAM, Elena Barbu, cat si primarul Ionel Zaborila au promis ca vor asigura zilnic naveta elevilor din Spria, dus-intors, cu microbuzul scolar de 17 locuri, fiind si un cadru didactic de la SAM Rachitoasa dispus sa-si puna la dispozitie masina, daca acest lucru este necesar si daca primaria ii asigura combustibilul. In perspectiva anului scolar viitor, 2006-2007, directorul Scolii Spria, profesorul Constatin Cazan, ne-a spus ca pentru cei 21 de elevi aflati acum in clasa a VIII-a la scoala pe care o conduce se va solicita din timp Inspectoratului Scolar Judetean infiintarea unei clase SAM la Spria, cu doua specializari, agrotehnica si zootehnie, deoarece atat doctorita veterinara din comuna Colonesti, cat si preotul Ioan Barna, care este si inginer agronom, are definitivatul si o bogata experienta didactica, sunt dispusi sa predea la SAM Spria. Asadar, cazul s-a rezolvat in cele din urma, iar pentru anul viitor rezolvarea se anunta a fi si mai avantajoasa pentri elevii din satul Spria. Inspectorul scolar general, Radu Ababei, a tinut sa precizeze, insa, imediat dupa incheierea sedintei maraton a CA, de luni dupa-amiaza: &#8222Consider ca ambele parti au gresit. Cei din Rachitoasa au fost interesati doar sa le iasa cifra de scolarizare de la scoala de arte si meserii, pentru a prinde banii din proiect, fara a vorbi si cu parintii elevilor din celelalte comune, sau macar cu directoriii coordonatori si cu primarii din comunele respective. La randul lor, cei din Colonesti si Spria s-au miscat nepermis de incet, deschizand ochii abia pe ultimii metri, cand noi n-am mai avut, practic, alta solutie, decat sa alegem, din doua rele, pe cea mai buna, adica naveta elevilor din Spria la SAM Rachitoasa, scoala de altfel foarte bine dotata. Sunt sigur ca in anul scolar viitor cu totul altele vor fi datele problemei”.Scris de Stefan OLTEANU

                Oameni bolnavi si rafturi goale / Criza de antibiotice la Spitalul Judetean

                  Medicii Spitalului Judetean de Urgenta Bacau se plang ca nu mai au antibiotice. Viata pacientilor este serios pusa in pericol. Conducerea confirma existenta unei crize in aprovizionarea Spitalului, dar ii acuza pe doctori ca refuza sa trateze pacientii cu medicamente romanesti. Medicii din cadrul sectiilor de Neurochirurgie si ATI (Anestezie si Terapie Intensiva)ale Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau se plang ca nu mai au deloc antibiotice. Chiar si banala Ampicilina + a ajuns un lux pe care si-l permit doar cei care isi cumpara singuri medicamentele. „Am primit azi dimineata (n.r. ieri) necesarul de medicamente de la farmacie si am observat cu stupoare ca lipsesc cu desavarsire antibioticele, a declarat dr. Vladimir Melnic, medic anestezist. Fara acest tip de medicamente nici nu vreau sa ma gandesc ce o sa se intample. Daca nu se face aprovizionarea in cel mai scurt timp, o sa riscam sa pierdem pacieti&#8221. Antibioticele sunt indispensabile desfasurarii asistentei medicale. Acestea sunt folosite in special pentru tratamentul infectiilor dar si post-operator in vederea prevenirii unor eventuale complicatii. Conducerea SJU confirma afirmatiile doctorilor, dar da vina chiar pe personalul medical. „Probabil ca este vorba despre o criza in aprovizionarea cu antibiotice, a declarat Leonard Rosu, directorul SJU Bacau. In plus, noi mai avem antibiotice pe stoc, dar romanesti. Doctorii s-au invatat sa trateze pacientii cu antibiotice straine si de aceea spun ca nu mai sunt medicamente. Nu poti cumpara numai medicamente scumpe, caci pe cap de locuitor se pot cheltui doar 50 de euro anual&#8221. Situatia va persista pana la definitivarea licitatilor. „Din 16 septembrie s-au schimbat preturile de catalog ale medicamentelor, a declarat Natalia Jicmont, director ingrijiri medicale SJU. Urmeaza sa se organizeze noi licitatii in vederea achizitionarii de medicamente, dar pana atunci a fost cumparat un stoc de urgente care va fi reintregit in zilele ce urmeaza&#8221.Scris de Iulia CUCU

                  Karting/ Vladimir Bortov explica modul in care a progresat in ultimul an Doru Sechelariu / Secretele succesului

                  La finalul ultimei etape care l-a incununat drept campion al Ucrainei la karting, Doru Sechelariu a dedicat primul sau titlu international familiei si mecanicilor. aFara dragostea si sprijinul pe care mi l-a acordat familia, nu as fi ajuns aici”, a spus pilotul Selenei Motor Sport, care a adaugat repede: aDar nici fara ajutorul mecanicilor”. Bacauanul a mers mai departe, estimand meritul acestora din urma la circa 60 de procente. Ieri, a fost randul mecanicului-sef, Vladimir Bortov,
                  sa vorbeasca. aVova”, asa cum ii spun apropiatii, a explicat pe larg progresele facute de elevul sau in ultimul an. aLa baza succesului din Ucraina stau progresele lui Doru. Iar la baza progreselor sta munca. Adica sute de ore de antrenament, de dimineata pana seara, pe soare sau ploaie”, a declarat Bortov, care este un etern nemultumit: aCand voi fi eu multumit, atunci copilul asta va fi ori campion european, ori campion mondial. Deocamdata mai e foarte mult de munca”.
                  Increderea in sine. aFara incredere de sine n-ai ce cauta intr-o cursa”, spune mecanicul basarabean. aPare vorba goala, insa increderea pe care o ai in tine este capitala. Doar asa poti sa faci o depasire luand decizia intr-o fractiune de secunda. Increderea in tine ti-o da, fireste, experienta. Ori, Doru a inceput sa fie din ce in ce mai sigur pe el gratie concursurilor de nivel ridicat la care a participat in ultimul an”, a subliniat Bortov.
                  Maturizarea. aInainte, cu Doru era destul de dificil de lucrat, iar eu sunt o fire foarte exigenta. Cer intotdeauna maximum de la sportivii mei”, a declarat aVova” Bortov. aIncetul cu incetul, Doru a inteles ca ce spun eu e lege si, totodata, a inteles ca fara o munca titanica nu poti avea rezultate in acest sport. Copilul a inceput sa se maturizeze si sa se concentreze mult mai usor in curse”, a spus mecanicul, care a dat si un exemplu tehnic in acest sens: aAcum, daca pleaca de pe o pozitie fruntasa a grilei, sunt sigur ca ramane in frunte si dupa luarea startului. Nu-mi mai e teama ca la prima curba va pierde teren”.
                  Greutatea. aIn urma cu un an, Doru Sechelariu avea mai mult de trei kilograme peste greutatea optima, ceea ce-i conditiona enorm prestatiile. La un motoras de 100 cmc, kilogramele suplimentare… cantaresc greu”, spune Vladimir Bortov. aAcum, Doru are in jur de un kilogram peste greutatea sa normala si imi place sa cred ca va scapa repede si de acest kil in plus”, s-a declarat increzator mecanicul Selenei Motor Sport.
                  Gustul succesului. aCand participi la multe competitii de un nivel ridicat si te bati de la egal la egal cu piloti mari sau ii invingi, capeti o pofta teribila de victorii. Anul acesta, sportivul meu a participat la campionate foarte puternice si a aratat ca poate face fata”, a spus Bortov. Urmatorul obiectiv dupa Campionatul Ucrainei este Campionatul Romaniei, in care Sechelariu il are ca rival pe Dumitru Teslari. La 15 ani, Teslari este unul din aveteranii” clasei ICA/J. In aceste conditii, ce sanse poate avea bacauanul care nu a implinit inca 13 ani? aE adevarat, Teslari are multe lucruri de partea sa, inclusiv varsta, insa Doru are si el atuurile sale”, a marturisit Vladimir Bortov, care a specificat: aAnul acesta, Teslari nu a participat la foarte multe concursuri, in timp ce Doru nu a avut vacanta aproape deloc. A muncit din greu la antrenamente si a alergat in multe curse”. Dizertatia lui aVova” se incheie cu un zambet: aIn plus, mai suntem si noi, mecanicii. Vom face tot ceea ce depinde de noi pentru a mai ciupi cateva zecimi in plus la un tur de pista. Baza ramane insa tot pilotul. Iar eu am incredere in Doru”.Scris de Dan SION

                  Jumatate din agentul termic furnizat de CET se risipeste \ Aruncam caldura pe geam

                  Guvernantii considera ca romanii risipesc o mare parte din energia termica furnizata de sistemele centralizate de incalzire si pun

                  la cale o strategie nationala de eficientizare a consumului. La CET pierderile la transportul agentului termic sunt de 40-50 la suta. Izolarea unui metru patrat de locuinta costa in jur de 10 euro. Se estimeaza ca valoarea medie a potentialului de economisire a energiei este de aproximativ 40- 50 la suta din consumul actual. Economiile s-ar putea realiza printr-o mai buna izolare a locuintelor si prin reabilitarea retelei de transport al agentului termic. Efectul ar fi simtit imediat de consumatori prin reducerea facturilor in perioada de iarna.

                  Pierderile ne ard la buzunare

                  Aproximativ 60 la suta din enegia termica furnizata in sistem centralizat se risipeste pe retea si din apartamente. In contextul valului de scumpiri ale gazului si petrolului pe plan international, pierderile vor deveni tot mai costisitoare. Cum reteaua de transport al agentului termic de la CET pana la consumatori este imbatranita si ciuruita, pierderile sunt majore. Sanse de reabilitare a retelei nu prea exista, asa ca risipa va continua. Prin contorizarea integrala a scarilor de bloc, acestea vor fi suportate de furnizor. Pierderile in transport si distributie sunt evaluate la circa 45 &#8211 50 la suta din cantitatea de energie termica produsa de sursa. &#8222Avem un studiu de fezabilitate pentru inlocuirea conductelor, ne-a declarat Vasile Dragusanu. Este inclusa si reteaua preluata de la Termloc. Numai pentru inlocuirea retelelor secundare (de la punctul termic pana in fata blocurilor) avem nevoie de 1.600 miliarde lei. Cum veniturile proprii sunt infime pe langa aceasta suma, ne punem speranta in finantare externa&#8221.Cea mai eficienta solutie ar fi conductele preizolate.

                  Izolarea locuintei salveaza buzunarul

                  Proprietarii pot tine caldura in apartamente, dar cu efort financiar. Cheltuielile de intretinere ar fi simtitor diminuate prin investitia in confortul termic. Pierderile de caldura dintr-o locuinta pot fi reduse la jumatate. Costurile unui metru patrat de zid izolant variaza intre 8 si 11 euro, in functie de tipurile de materiale izolante si de furnizori. Sistemul de izolare pe baza de polistiren expandat este cel mai cautat. Pentru aceeasi temperatura de -10 grade Celsius la exterior, temperatura este cu 4,5 grade mai mare in cazul peretelui izolat in exterior. Din pacate, foarte multi dintre locatarii blocurilor nu isi permit investitia pentru izolare. „Primii care vor aplica aceasta metoda vor fi locatarii care isi instaleaza repartitoare de costuri pe calorifere, ne-a declarat administratorul unei asociatii de proprietari din zona Narcisa. Acestia sunt cei mai interesati in economia de caldura, pentru ca platesc exact atat cat consuma. Urmeaza locatarii de la parter si cei de la ultimul etaj, ale caror apartamente sunt cele mai friguroase. Din pacate, in zona noastra, oamenii sunt prea saraci pentru aceasta investitie&#8221.

                  Scris de Doina MINCU

                  Inundatiile scot la lumina noua harta a abonatilor la comenzile de stat / Ciocoii noi sunt vechi

                  Ce nu face omul sau partidul pentru a prinde un ciolan sau ciolanas? Orice. In focul campaniilor electorale acuzatiile actualilor guvernanti la adresa vechilor curgeau. Ai fi zis ca sunt salvatorii neamului romanesc. Le lipseau caii albi. Cel mai abitir se blama modalitatea in care se atribuiau lucrarile de asfaltare, in baza orientarii politice a patronilor sau a marimii cotizatiei la PSD. Dupa ce au pierdut alegerile PSD si Adrian Nastase ai fi zis ca societatile luate in colimator de Basescu si compania in timpul campaniei electorale nu vor mai prinde contracte cu statul multi ani de acum incolo. Numai ca lista cu firmele care lucreaza la aceasta data si pe bani buni la drumurile afectate de inundatii in judetul Bacau arata altceva. Dupa cum s-ar putea lesne ghici, sunt aceleasi chiar daca de veghe in judet au fost pusi un prefect liberal si un subprefect democrat. Iar din presa centrala aflam ca un important afacerist bacauan este bun amic cu presedintele Basescu, chiar daca a sponsorizat ani la rand PSD-ul. Si firmele liberale si-au facut loc pe aceeasi lista. Alte vremuri, aceleasi obiceiuri.

                  Tot constructorii &#8222pesedisti” au luat caimacul

                  Conbac, firma la care actionar este fostul viceprimar al Bacaului, Mihai Slic, a primit lucrari in valoare de peste 40 de miliarde de lei vechi. Conbac a primit lucrarile de consolidare a trei poduri in comunele Livezi, Gura Vaii si Helegiu. PA&ampCO, firma care apartine lui Costel Casuneanu, a primit doua lucrari in valoare totala de 14,4 miliarde de lei vechi – un drum comunal in comuna Asau si un drum si un pod in comuna Oituz. Societatea Roman Impex, cu sediul in judetul vecin, Vrancea, firma apropiata PSD si mai ales fostei conduceri a Consiliului Judetean Bacau, a primit lucrari in valoare de 28,8 miliarde de lei: consolidarea unui pod in comuna Valea Seaca, refacerea a opt kilometri de drum judetean intre Urechesti si Sascut, refacerea unei portiuni din drumul judetean 119 C intre Cornatel – Lunca Dochiei, tot in comuna Urechesti precum si reconstructia podului de la Parvulesti in comuna M. Casin. Drumuri SRL, fosta firma a Consiliului Judetean cumparata de Dorel Umbrarescu a primit asfaltarea podului de la Letea Veche, atunci cand primarul Stavarache luase decizia de inchidere a circulatiei pe podul de la Serbanesti, lucrare pentru care s-au platit 1,5 miliarde de lei.

                  Inertia, bat-o vina

                  O alta lucrare importanta, de 2 miliarde de lei, a fost primita de societatea Comnef – podul de la Buda-Blagesti. S-ar putea specula pe amicitia politica dintre primarul comunei, un apropiat al gruparii Stavarache si fostul patron al Comnef, consilierul liberal Petrisor Botezatu, insa acesta a infirmat orice implicare a sa in obtinerea contractelor. &#8222De cand sunt consilier nu mai am nici o calitate in Comnef. Am cedat actiunile, perfect legal, prin Registrul Comertului, pentru ca as fi fost incompatibil. Mai sunt implicat in diverse forme, actinar, director, in alte trei firme insa nu au lucrat cu vre-o primarie sau cu Consiliul Judetean. Eu mai vreau sa activez in politica si nu vreau sa se interpreteze in nici un fel ca activitatea mea in zona politica ar avea vre-o influenta in obtinerea de contracte”, ne-a declarat Botezatu, consilier local PNL. Comnef are experienta indelungata. Firma a lucrat binisor pe drumurile bacauane si in perioada guvernarii pesediste la fel cu Roman Impex sau Drumuri SRL.

                  Casuneanu, prins cu 31 de contracte

                  Ziarul Gandul a publicat in editia sa de ieri un articol in care se afirma ca omul de afaceri bacauan Costel Casuneanu a obtinut nu mai putin de 31 de contracte pentru repararea drumurilor distruse de inunda&#254ii, pe bani buni de la stat: &#8222Pe lista antocmit&#227 de Compania Na&#254ional&#227 de Autostr&#227zi &#186i Drumuri Na&#254ionale din Romania (CNADNR), la loc de frunte se afl&#227 PA&ampCO International, firm&#227 condus&#227 de omul de afaceri b&#227c&#227uan Costel C&#227&#186uneanu (…) Contactat telefonic, C&#227&#186uneanu a recunoscut c&#227 a ob&#254inut destule contracte de la ministerul Transporturilor. &#8222Am salvat multe drumuri na&#254ionale, am intervenit pe unde am putut, an zona unde ami desf&#227&#186or activitatea, am ajutat cu ce am putut. Ni s-a spus, tu intri aici, tu aici. Dar s&#227 &#186ti&#254i c&#227 nu am decontat pan&#227 acum nici o factur&#227, de&#186i lucr&#227m la repararea drumurilor distruse de inunda&#254ii anc&#227 din luna iulie. an plus, pe for&#254e proprii, am luat de la b&#227nci un credit de 100 de miliarde de lei pentru a cump&#227ra motorin&#227 pentru camioanele cu care lucr&#227m. Am ans&#227 de ancasat mul&#254i bani&#8221, spune C&#227&#186uneanu”. Cotidianul Gandul titra ieri pe prima pagina ca afaceristul Bacauan este unul dintre &#8222bunii amici” ai lui Basescu si ca ar fi facut impreuna diverse afaceri. Oricat ne-am straduit ieri sa aflam si pozitia sa fata de materialul publicat de presa centrala nu am reusit.

                  Gata cu anticoruptia

                  Desi in campania electorala de la alegerile generale, actualii guvernanti blamau din rasputeri tocmai firmele care obtineau contracte de sute si mii de miliarde de lei tocmai pe baza aplecarilor politice ale patronilor acestora, acum colaboreaza cum nu se poate mai bine cu aceeasi afaceristi. Seful Comitetului de Urgenta, prefectul Gabriel Berca, spune ca nu-l intereseaza orientarile politice ale contructorilor. &#8222Pe mine m-a interesat ca aceste firme sa aiba capacitatea necesara pentru realizarea lucrarilor repede si bine. Eu asta verific. Nu ma intereseaza apartenenta sau orientarea politica a administratorilor acestor societati. Decizia a fost data primarilor. Au avut totala libertate sa negocieze. Si mai este ceva, sunt societati care ne-au ajutat foarte mult. Au inceput lucrarile imediat fara a sti macar ce sume se vor aloca de la buget”, ne-a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului.Scris de Catalin BEJAN / Razvan BIBIRE

                  Ziua recoltei slabe \ Taranii au pierdut pariul cu agricultura

                  Toamna este anotimpul cand se spune ca poti trage linia si afla cam care este castigul tau de peste an. In aceasta perioada, taranul poate afla daca munca s-a nu a fost in zadar. Din pacate, hambarele agricultorilor sunt departe de a fi umplute cu roade. Cu alte cuvinte, anul acesta a fost cel mai slab sub aspectul productiilor, chiar si fata de anii in care au fost inregistrate secete prelungite.

                  Primii care si-au aratat ingrijorarea au fost viticultorii. Din partea lor au venit semnale inca din vara, cand, din cauza ploilor abundente, se constatase ca nu pot fi aplicate tratamentele impotriva bolilor si a daunatorilor. Toate bazinele viticole din tara au avut probleme in acest an. Practic, au fost toate conditiile aparitiei bolilor de coacere, precum fainarea sau putregaiul, dar si a atacului acarienilor. Anul trecut, viticultorii bacauani raportasera o productie de 6.621 kilgrame la hectar (un total de 33.880 tone). In acest an, productia medie se cifreaza la doar 2.000 de kilograme la hectar si o productie totala de…100 de tone, in contextul in care s-a recoltat aproape jumatate din suprafata de vita de vie. Prin urmare, pierderile calculate au ajuns la peste 30 de milioane de lei vechi la hectar. In total, pagubele sunt estimate la aproximativ cinci miliarde de lei vechi.

                  Productia de legume din vara aceasta, un sfert fata de estimari

                  Cam in aceeasi perioada, legumicultorii au atras si ei atentia asupra recoltelor extrem de slabe. De pe cele aproximativ 4.500 de hectare de legume de camp cultivate in acest an au fost obtinute o productie medie de 11.512 kilograme la hectar si o productie totala de 51.860 de tone. Asta, in comparatie cu situatia de anul trecut, cand productia medie a fost de 14.845 de kilograme pe hectar si productia totala de 105.432 tone (dublu fata de acest an). Cel mai mult au avut de suferit culturile de tomate, capitol unde a fost inregistrata o productie totala de doar 1.022 de tone, fata de estimarea de 19.250 de tone. Si castravetii au fost putini in aceasta vara, doar 500 de tone, fata de 1.425 de tone, cat ar fi fost normal. Probleme au fost si la vinete (375 de tone, fata de 2.250 tone), morcovi, cultura compromisa in intregime, varza timpurie etc.Chiar daca aceste cifre se mai pot modifica pana la incheierea recoltarii, situatia la general tot nu va fi cu mult schimbata. Din pacate, pentru consumatori, efectele s-au vazut nu doar pe camp, unde aproape ca nu a mai ramas nimic in unele cazuri, ci si in pietele agroalimentare din judet, unde preturile s-au dublat, iar in unele cazuri s-au triplat.

                  Pretul uleiului aluneca periculos

                  Probleme deosebite se inregistreaza, din pacate, si la cultura florii soarelui. Specialistii din agricultura se asteptau ca productia medie pe hectar sa ajunga la aproximativ 2.000 de kilograme, cat a fost cea din anul trecut. Pana in prezent, s-a recoltat doar jumatate din suprafata cultivata, productia medie fiind de doar 1.322 de kilograme la hectar. In total s-a obtinut o recolta de 4.146 tone, reprezentand mai putin de jumatate din productia estimata inainte de recoltare. Situatia este cu mult mai slaba decat cea din anul trecut, desi, in acest an, agricultorii au ales sa cultive cu floarea soarelui cu 2.000 de hectare mai mult. Prin urmare, este de asteptat ca, in perioada urmatoare, pretul uleiului sa creasca, in contextul in care probleme asemanatoare la cultura florii soarelui s-au inregsitrat in mai multe judete din tara.

                  Ploile au redus mamaliga taranilor

                  Lucrurile, insa, nu s-au oprit aici. Capriciile naturii au dijmuit si culturile de porumb, catre care s-a orientat marea majoritate a taranilor din judet. Potrivit Directiei Agricole, in acest au fost insamantate cu porumb cam 105.000 hectare din totalul de 180.000 de hectare teren arabil al judetului. Partea proasta este ca nici pretul nu-i va avantaja pe tarani. Un kilogram de porumb se vinde cu 2.500-3.000 de lei, fata de anii trecuti cand acesta ajunsese pana la 5.000 de lei. Perspectivele in privinta pretului porumbului sunt extrem de sumbre in contextul in care, la ora de fata, au scazut drastic efectivele de animale crescute in mod organizat. Totodata, au fost diminuate semnificativ si efectivele de animale din gospodariile particulare. La toate acestea se adauga si masura anularii subventiilor la porumb si plante furajere, ceea ce a descurajat intreaga taranime.

                  Scris de Florentin RADU

                  Interesele fac legea / Alba-neagra cu transportul public

                    SC TRANSPORT PUBLIC SA a notificat Consiliul Local, Consiliul Judetean si ARR Bacau cu privire la incalcarea unor legi, normative si hotarari ale CL Bacau de catre AOTPP si Asociatia 316 – IS. Raspunsurile primite scot in evidenta nepasarea autoritatilor care lasa la voia intamplarii transportul public de calatori.

                    Desele incalcari ale legii de Asociatia 319 – IS, din care fac parte societatile componente ale Asociatiei Operatorilor de Transport Public Privat Bacau, adjudecatara traseului judetean Bacau – Nicolae Balcescu, traseul 60, precum si Asociatia 316 – IS, din care face parte si SC ALIN TRANS SRL, adjudecatara traseului judetean Bacau – Saucesti, traseul 39, au determinat conducerea SC TRANSPORT PUBLIC SA sa se adreseze Consiliului Local al municipiului Bacau, Consiliului Judetean, precum si Autoritatii Rutiere Romane – Agentia Bacau. In baza contractului de concesiune semnat de SC TRANSPORT PUBLIC SA, aceasta societate are exclusivitate in utilizarea statiilor de pe raza municipiului Bacau. Numai ca, autobuzele AOTPP, care si-a adjudecat licitatia traseului judetean Bacau – Nicolae Balcescu, opresc in statiile transportului public local de calatori din municipiu. „Este evidenta sfidarea legii, din moment ce art. 71, din OMLPTL, nr. 1842/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, face referire la existenta unor capete de traseu si/sau a opririlor in tranzit in alte puncte de imbarcare/debarcare care indeplinesc conditiile minime de siguranta rutiera si confort&#8221, se arata in memoriile adresate celor trei institutii. Insa, primul care nu aplica Hotararea Consiliului Local nr. 243/30.09.2004, care prevede ca „pe raza municipiului Bacau un operator de transport calatori judetean, interjudetean si / sau international nu poate avea mai mult de un loc de plecare/sosire si un loc de stationare/traseu&#8221, este tocmai… Consiliul Local Bacau, in acest fel, hotararea respectiva devenind caduca! Oricine poate observa ca mijloacele de transport care poarta placuta cu nr. 17, ale AOTPP, efectueaza atat transportul public local de calatori in municipiul Bacau, cat si transport judetean in comuna Nicolae Balcescu. Mai mult, autobuzele AOTPP circula ilegal, fara licente si fara a-si asigura mijloacele de transport si calatorii pe un traseu ce excede cadrul legal, Gara Bacau – comuna Nicolae Balcescu, cu oprire in toate statiile din parcurs. Desi aceste aspecte au fost semnalate Consiliului Local, nu s-a luat nici o masura, o dovada fiind accidentul petrecut in ziua de 15 iulie 2005, soldat cu victime.

                    Consiliul Judetean isi declina competenta

                    Doar doua din cele trei institutii notificate au raspuns adreselor SC TRANSPORT PUBLIC SA, Consiliul Judetean si ARR. Din pacate, ambele raspunsuri sunt formulate doar de dragul a se raspunde solicitantului. „Va comunicam faptul ca cererea dvs. a fost transmisa catre Compartimentul de Transport Rutier Public Local de Calatori din cadrul Consiliului Local, pentru verificarea modului in care AOTPP incalca normele de transport statuate prin lege si stabilite prin hotarari ale Consiliului Local si dupa caz, pentru luarea masurilor care se impun conform legii catre ARR – Agentia Bacau, pentru verificarea calitatii de operator de transport al SC ROM AUTO TRANS SRL, precum si a tipului de transport efectuat, dat fiind faptul ca aceasta societate nu figureaza in evidentele intocmite la zi de catre Comisia judeteana de autorizare a operatorilor de transport public local de calatori pe raza municipiului Bacau. AOTPP, adjudecatoarea traseului judetean 60, Bacau – Nicolae Balcescu (12 km), in urma licitatiei electronice organizate de MTCT Bucuresti si finalizate la 3.06.2005, nu figureaza in evidentele Comisiei judetene de autorizare, ca transportator local autorizat pe raza municipiului Bacau, dar o parte din societatile asociate detin calitatea de transportator local autorizat pe raza municipiului Bacau&#8221, se mentioneaza in raspunsul Consiliului Judetean. Sunt de semnalat mai multe aspecte. Compartimentul de Transport Rutier Public local de Calatori n-a trimis nici un raspuns SC TRANSPORT PUBLIC. ARR, prin seful Agentiei Bacau, ing. Daniel Florea, spune ca nu are competente pe raza municipiului, ci numai Consiliul Local. Este interesant de subliniat faptul ca se recunoaste de Consiliul Judetean faptul ca AOTPP nu figureaza in evidentele Comsiei judetene de autorizare ca transportator local, dar nu s-a luat nici o masura impotriva celor care incalca legea.

                    AOTPP incalca flagrant legea

                    HG 828/2003, privind normele de aplicare a OG nr. 86/2001, pct. 15.03, mentioneaza: „Un operator de transport autorizat nu poate presta serviciul de transport public local de calatori in doua sau mai multe localitati, cu aceleasi mijloace de transport si pe aceleasi prograne de circulatie, acest gen de transport fiind definit ca transport public judetean de calatori si se afla sub coordonarea Consiliului Judetean&#8221. Insa Consiliul judetean, desi recunoaste ca AOTPP circula pe traseul 17 ilegal, fara autorizatia Comisiei judetene de autorizare, deci nu are calitatea de operator de transport local, n-a luat nici o masura. Traseul Gara – Nicolae Balcescu nu este unul local, ci unul judetean, iar AOTPP efectueaza transportul cu aceleasi autobuze cu care face si transportul local, opreste in toate statiile transportului local conform programului licitat pe traseul 60, ceea ce inseamna o dubla incalcare a programului si modului de desfasurare atat a transportului judetean, cat si local. Or, conform legii, nu se poate efectua transport judetean in prelungirea celui local, cu aceleasi mijloace de transport si fara a respecta programele si modul de circulatie pe traseele judetene. In concluzie, Consiliul Judetean incearca sa se spele pe maini, iar Consiliul Local trage de timp, comunicand ca ar fi trimis un raspuns pe data de 15 septembrie catre SC TRANSPORT PUBLIC SA, dar care n-a ajuns la aceasta societate nici pana in ziua de astazi!

                    In editiile urmatoare vom dezvalui si alte ilegalitati ale autoritatilor locale in ceea ce priveste transportul public.Scris de Dan MINDIRIGIU

                    In ultimele trei stagiuni, FCM Bacau a prezentat cel mai slab atac al Diviziei A / Goluri cu pipeta

                    FCM Bacau aduce din ce in ce mai mult cu o farmacie. Isi cantareste la miligram actiunile de atac si inscrie goluri cu pipeta. In ciuda numeroaselor retete prescrise, nici un tratament nu i-a sporit apetitul ofensiv. In sase etape, bacauanii au marcat doar doua goluri. Altfel spus, unul la trei jocuri. Din cele doua reusite (ambele apartinand lui Marius Croitoru), prima s-a datorat unui sut de exceptie, iar cea de-a doua a fost practic un cadou facut de apararea Pandurilor Targu-Jiu. „Faptul ca nu avem forta in atac reprezinta marea noastra problema&#8221, a subliniat dupa infrangerea interna cu Poli Iasi, antrenorul Cristi Popovici. Boala nu este noua. De trei ani de zile, FCM Bacau este Cenusareasa Diviziei A in ceea ce priveste eficacitatea. Indiferent ca i-au avut in atac pe Cristea si Ciocoiu, Cursaru si Petcu, Marian Tanasa si Doltea, „galben-albastrii&#8221 s-au chinuit mereu sa inscrie. Se parea ca boala si-a gasit leacul in aceasta vara. Adica atunci cand bacauanii au marcat patru goluri Brasovului si cinci Politehnicii Iasi. Din pacate, campionatul nu a confirmat starea de bine manifestata in jocurile de pregatire. Mai mult, vineri, bacauanii au pierdut cu 0-1 pe teren propriu in fata Politehnicii Iasi, echipa pe care o invinsesera cu 5-0 in urma cu ceva mai mult de o luna de zile. Explicatiile sunt multiple si au la baza mai degraba factori tehnici decat tactici. Ocaziile din prima repriza vorbesc de la sine, in conditiile in care ele au fost ratate fara a se suta spre buturile iesene! La fel de graitor este si faptul ca in 90 de minute, elevii lui Popovici au sutat doar de trei ori spre poarta lui Branet pe care au nimerit-o o singura data, in minutul 73, prin Trofin! „Ne lipsesc jucatorii care sa faca diferenta in fata portii. Se rateaza foarte mult si la antrenamente, chiar si de la cativa metri&#8221, a marturisit antrenorul bacauan dupa meciul cu Iasiul. Este clar ca problema eficacitatii nu poate fi rezolvata de la un meci la altul. Dar e la fel de adevarat ca jucatorii ar trebui sa manifeste mai multa luciditate si mai mult curaj in careul advers, incepand cu asumarea responsabilitatii sutului. La antrenamente si, implicit, la jocuri. Meciul de miercuri, cu FC Brasov, in Cupa Romaniei poate fi o buna oportunitate. Daca nu pentru imbunatatirea normei de goluri, atunci macar pentru reglarea tirului. Scris de Dan SION

                    Si tu, Brutus? / Berca il ataca pe Stavarache

                      Intr-un gest fara precedent, prefectul de Bacau, Gabriel Berca, l-a atentionat public pe primarul Romeo Stavarache sa trateze problema sinistratilor cu seriozitate si a acuzat &#8222structurile anchilozate” din Primaria Bacau.

                      Desi pe linie de partid Romeo Stavarache este seful lui Gabriel Berca, prefectul de Bacau nu a ezitat sa-si atentioneze superiorul pe plan politic ca nu-si face treaba. Berca s-a dezlantuit ieri, in sedinta Comandamentului pentru situatii de urgenta, cand a aflat ca Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), care plateste materialele de constructii pentru sinistrati, nu a gasit intelegere la Primaria Bacau pentru un loc de depozitare a acestora. Constantin Strugariu, reprezentantul bacauan al ANL, l-a instiintat pe prefect ca municipalitatea nu a pus la dispozitia Agentiei un spatiu unde sa fie depozitat cimentul destinat sinistratilor. &#8222Abia azi dimineata (ieri – n.n.) l-am lamurit pe viceprimarul Onica” – a spus Strugariu.

                      Enervat pe unii primari din judet care, in opinia sa, nu si-ar fi facut treaba ca lumea pe linia ajutorarii sinistratilor, prefectul Berca a izbucnit: &#8222O sa-i atrag atentia primarului Stavarache ca si el este unul din primarii cu probleme si lucrul asta l-am mai discutat cu el. Probabil ca problemele le fac subordonatii sai, ca la Primaria Bacau sunt structurile anchilozate. Cata vreme este vorba despre Comandamentul pentru situatii de urgenta toata lumea trebuie sa ia masuri. Nu este normal sa se bata joc de acest lucru. Cerem tot timpul bani, dar cand e vorba sa facem ceva…”

                      O problema de trei saptamani

                      Problema ANL-ului este ca municipiul Bacau este una dintre locatiile in care sunt descarcate materialele de constructie pentru 12 comune. &#8222Sunt unele comune cum este Orbeniul in care nu sunt decat doua case afectate si unde nu pot trimite un TIR intreg de materiale” – ne-a declarat Constantin Strugariu. &#8222Atunci, TIR-ul care soseste in Bacau trebuie descarcat aici. Dar de trei saptamani incerc sa gasesc un spatiu de depozitare si Primaria Bacau nu ma ajuta”. In acest timp TIR-urile cu materiale sosite pentru comunele arondate Bacaului au fost dirijate spre alte localitati unde s-au gasit spatii de depozitare.

                      &#8222Vom lamuri situatia”

                      &#8222Stiu ca s-au cerut niste spatii inchise pentru materialele de constructie si am pus la dispozitie ce am putut” – ne-a declarat primarul Romeo Stavarache. &#8222Daca domnul prefect are nemultumiri… le vom lamuri. Se poate ca dansul sa aiba dreptate, pentru ca sunt foarte multe probleme care trebuie rezolvate”. Cat despre faptul ca el nu a fost prezent la sedinta de ieri de la Prefectura, la care au participat, printre altii, primarii din Comanesti, Asau sau Agas, Romeo Stavarache spune ca a avut de rezolvat niste probleme. &#8222Noi ne facem treaba aici, la Bacau” – a tinut sa sublinieze el, insa nu a putut preciza daca la intrunirea Comandamentului pentru situatii de urgenta a fost prezent vreun reprezentant al Primariei Bacau. Scris de Razvan BIBIRE

                      Micii dumnezei si mintea prostului

                        Da unuia functie si-ai sa-l vezi foarte repede cat e de prost. Romanii imbunatatesc mereu, in mod creativ, aceasta stare de lucruri. Altfel spus, oamenii nostri au impresia ca, odata cu functia, au primit si priceperea. Fenomenul e general, pentru ca profesioinalismul e inca un basm frumos in Romania. Dar cel mai abitir ne izbeste prostia cronica din randul majoritatii politicienilor nostri. Prin politicieni prosti, eu inteleg acei demnitari, numiti sau alesi, care isi inchipuie ca viata pe planeta incepe si se termina odata cu buricul lor, Buricul pamantului.
                        Mare tevatura a mai starnit noua linie pe care a pornit-o acum presedintele Basescu, in ofensiva sa continua de-a stanga sau de-a dreapta politicii. Nu cunosc resorturile care-l imping pe marinar sa faca tot felul de anunturi-declaratii, dar stiu sigur ca mintea-l duce cu cel putin doua mutari mai departe. Sunt convins ca Presedintele vrea sa impuste mai multi iepuri dintr-o lovitura: sa-l puna pe burta pe Tariceanu, sa faca anticipate, sa-i schimbe pe Nastase si Vacaroiu. Se pare ca Basescu a gasit si mijloacele de convingere a populatiei sa-l sustina. Si a propus reducerea numarului de parlamentari, prin eliminarea Senatului din ecuatia Puterii. Dupa reactiile din media, sustinerea populara este garantata. Si, culmea, chiar PSD se vede nevoit sa sustina proiectul lui Basescu de schimbare a Legii fundamentale.
                        Mi se pare OK noul mijloc pe care l-a gasit Basescu de a reforma un pic din clasa politica romaneasca. Si mi se pare cu atat mai in regula reducerea numarului de parlamentari, cu cat aceasta ar veni la pachet cu introducerea votului uninominal. Ca e o masura buna vine sa confirme si unele critici pe care le aduc propunerii unii actuali parlamentari. „Ar ajunge deputati doar manelistii si fotbalistii”, a declarat ieri pentru Desteptarea un ales din partea PSD. Omul a dezvaluit astfel intreaga filozofie politica a demnitarilor nostri. Cu fermitate, ei se considera niste mici Mesia, pe care trebuie sa-i veneram. Si de aceea, poporul trebuie sa voteze gasti, nu oameni. De ce sa nu-l aleaga romanul chiar pe cel pe care-l doreste, fara a trimite in Parlament si scursurile promovate clientelar de partide? Pentru ca, spun alesii nostri, ROMaNII SUNT PROSTI si nu ne-ar mai alege pe noi. Ce s-ar face oamenii fara noi? Isterici, micii „Mesia” se-agita nevoie-mare sa combata utilitatea votului uninominal, acuzand lipsa de educatie a poporului. De parca ei ar fi cine stie ce minti luminate! Inca o data, se dovedeste ca, asa ca orice roman, si politicienii pusi in functii au impresia ca asupra lor a pogorat intreaga desteptaciune a Universului. Micii dumnezei se cred axiomatic mai destepti, dar tremura chilotii pe ei de frica sa nu coboare la loc, in multime. De-aia sustin si propunerea cu reducerea numarului de parlamentari: daca tot sunt prosti, macar sa nu mai fie asa de multi.Scris de Florin POPESCU