Preturile terenurilor si locuintelor din zonele sinistrate ale judetul Bacau au luat-o razna. Profitand de faptul ca localnicii ramasi fara proprietati au nevoie de teren pentru a-si construi o noua locuinta, proprietarii au ajuns sa ceara mai mult de 10 euro pe metrul patrat. Pretul este comparabil cu zonele limitrofe municipiului Bacau.

Ca si cum ar avea de a face cu oameni avuti, care nu mai stiu ce sa faca cu banii, proprietarii din zonele afectate de inundatii au ridicat costul terenurilor bune de constructii la sume exorbitante. In comuna Asau, prajina de teren se vinde, in momentul actual, la preturi cuprinse intre 18 si 50 de milioane de lei, in timp ce in Comanesti se cere chiar si 10 euro pe metrul patrat de teren. &#8222In comuna noastra sunt 68 de familii care au nevoie de teren pentru constructia unei locuinte, precizeaza viceprimarul din Asau, Constantin Radulescu. Pentru sapte dintre ele am gasit solutii. Acestea vor primi cate o parcela de 300 de metri patrati pe islazul comunal. In cazul celorlalte 60 nu stim ce putem sa facem. Am incercat sa ducem 33 de familii in Supan – Comanesti. Cand localnicii de acolo au vazut ca sinistratii sunt rromi, nu au vrut sa-i primeasca”. Multe din familiile lovite de furia apelor nu au ramas decat cu hainele de pe ei. Acareturile si economiile s-au dus pe &#8222apa sambetei”. Chiar daca au mai primit sprijin financiar de la rude sau chiar sponsori, este greu sa-si cumpere un petec de pamant la preturile actuale. &#8222Am ramas pe drumuri, cu trei copii mici, se plange Toader Matei, un localnic din Asau. Si patronul la care am lucrat pana in iulie a dat faliment. Acum am ramas si fara serviciu. Am cativa banisori si tot negociez o bucata de pamant. Pentru 700 de metri patrati, proprietarul imi cere 70 de milioane de lei. Si terenul nici nu este atat de bun. Problema e cum sa fac rost de atatia bani?! De negociere, nici nu poate fi vorba. Cei care nu au fost afectati de inundatii vor sa se imbogateasca pe spatele nostru, al sinistratilor”.

Si casele batranesti

au ajuns un lux

Satenii din Asau spun ca in urma cu un an sau doi, terenul in zona se vindea chiar si cu 5 milioane de lei prajina, iar pentru o casa batraneasca nu se cerea mai mult de 600 milioane de lei. Acum preturile au luat-o razna. &#8222Pot sa spun ca s-au triplat dupa luna iulie, declara Marinica Bucur, agent agricol la primaria din Asau. Mie, pentru un teren de 500 de metri patrati situat in Comanesti, mi s-a cerut 300 de milioane de lei, adica aproape 9000 de euro. Si casele batranesti au ajuns niste scumpeturi. Acum, fara 900 de milioane sau un miliard de lei nici nu te apropii de ele”. Proprietarii de terenuri recunosc ca profita de conjunctura pentru a obtine un pret nesperat pe un teren altadata fara nici o cautare. &#8222Vand prajina cu 30 de milioane, afirma Claudiu M., unul dintre &#8222latifundiari”. Pretul a crescut acum, dupa inundatii. Terenul nu este atat de bun. In afara de sursa de apa potabila, in rest nu exista nici o facilitate. Adevarul e ca nici nu

l-am mai vazut de vreo sase ani. Daca mai negociez? Da, dar nu las din pret mai mult de doua-trei milioane”. Proprietarul spune ca el este generos fata de alti detinatori de teren din Comanesti, care au ridicat pretul unei prajini pana la 82 milioane de lei.

Scris de Lili ADOCHITEI

Nu-i pace in jurul catunului Mocirla-Orbic, locuit, suta la suta, de romi. Autoritatile din localitatile nemtene Romani, Moldoveni, Costisa, Podoleni, dar si cele din Buhusi, Blagesti, Racova, Garleni, Beresti-Bistrita si Filipesti, reclama faptul ca, actionand in cete bine organizate si inarmate, romii orbicani continua sa atace violent, fara jena, chiar si in ziua mare, furand animale, pasari, material lemnos, cereale…

Faptul ca in anii 2002 si 2004 in diferite conflicte au murit trei romi agresivi nu a determinat nici o schimbare pozitiva de atitudine din partea lor. Dupa ce reprezentanti ai politistilor si jandarmilor bacauani si nemteni s-au intalnit cu prefectii celor doua judete, ieri, la Buhusi, acestia s-au intalnit si cu primarii din localitatile bacauane jefuite si talharite non-stop. La intalnire

a participat si subprefectul Constantin Avram. Romii au fost reprezentati doar de liderul local Nae Butuc. Discutiile au evidentiat ca foarte multi infractori nu pot fi pedepsiti pentru ca materialul probator al infractiunilor – pasari, animale, cereale – este infulecat in regim de urgenta de romi… Cum poate fi stavilit elanul infractional al romilor? Primarul de Garleni, Neculai Flenchea, crede ca trebuie &#8222gasiti romi, de culoare, pregatiti ca politisti si infiltrati, plantati in Mocirla, pentru a rezolva problemele”. Primarul de Racova, Doru Vlad, a avansat ideea ca orice incercare de a organiza o razie in Mocirla este deconspirata, fiindca romii ar avea informatori in Politie. Acuzatia a fost respinsa, dar Nae Butuc a spus: &#8222Candva, erau si asemenea informatori”. Primarul buhusean Ionel Turcea a solicitat imperativ reinfiintarea detasamentului de jandarmi, promitand si sprijin pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale orbicanilor. Realist, subprefectul Constantin Avram a afirmat ca trebuie implementate proiecte europene de imbunatatire a conditiei sociale a romilor si asigurata finantarea pentru viitoarea politie comunitara. La unison, primarii au solicitat si sporirea numarului de politisti. Subprefectul va monitoriza saptamanal un plan de actiune al politistilor si va prezenta unor reprezentanti ai Guvernului propuneri menite sa detensioneze situatia din zona. Doruri multe, mijloace…Scris de Ion FERCU

Cu dosar penal va puteti alege daca sunteti depistat ca dati declaratii false pentru a obtine ajutoare de incalzire a locuintei, cu gaz metan sau agent termic. Un exemplu poate fi dat cazul lui Vasile Stan, un bacauan care a beneficiat ilegal, spun autoritatile, de cinci bonuri valorice, in valoare totala de 700.000 de lei. Omul risca acum sa faca inchisoare intre trei luni si doi ani. Sprijinul a fost acordat anul trecut, insa Vasile Stan este cercetat penal din iulie anul curent, dupa ce s-a incheiat campania de decontare a bonurilor valorice.

&#8222Respectivul a dat declaratii mincinoase, cu venituri mult mai mici decat cele reale. Stan a declarat pe propria raspundere ca are un venit lunar de 5,470 milioane lei, iar sotia sa, de 2,890 milioane lei. E adevarat ca sunt trei membri – exista si un copil -, insa veniturile celor doi soti se ridica la 5,8, respectiv 4,2 milioane lei, dupa cum a reiesit din ancheta sociala. In situatia lui au mai fost alte 12 familii, insa de la acestea s-au recuperat banii”, spune Gheorghe Apostu, director general la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF). De partea cealalta, familia Stan recunoaste doar ca a primit bonuri valorice, insa nu in mod ilicit. Ei sunt ferm convinsi ca au dreptate si ca vor scapa basma curata, dupa ce vor returna contravaloarea bonurilor, mai exact suma de 700.000 lei. &#8222De la o vecina am aflat de aceste ajutoare. Cand am completat declaratiile de venit nu mi se majorase, inca, salariul. Iar cele 4,2 milioane lei, cat a aratat ancheta sociala ca iau nu sunt reale. Acesti bani i-am luat pe un concediu medical. Nici acum nu iau patru milioane lei salariu. Iar, din luna ianuarie anul acesta, la mine, au locuit baiatul si logodnica lui. Amandoi nu au serviciu, deci sunt fara venituri. Asa ca am fost patru membri, nu trei, cati erau trecuti in declaratie. Sunt sigura ca vreun sclerozat de vecin ne-a parat. Noi nu am avut nici o intentie sa profitam de pe urma statului”, explica Sofia Stan, care este casiera la o firma de transport. Mentionam ca sotul, Vasile, lucreaza ca lacatus mecanic la o societate de gospodarie comunala. Daca anul trecut singura masura aplicata celor prinsi cu declaratii false a fost recuperarea banilor, incepand din acest an, se va trece la plangerea penala. Concret, falsul in declaratii va poate costa intre trei luni si doi ani de inchisoare.

Castigurile ilicite nu se iau in calcul

Legea acordarii ajutoarelor pentru incalzirea locuintei are si lacune. Si asta pentru ca de ea se pot folosi toti bacauanii cu venituri ilegale. Nu de putine ori s-a intamplat ca, la poarta Directiei Muncii, sa opreasca cate o masina ultrasofisticata, de zeci de mii de euro, din care sa coboare un barbat sau o femeie imbracata cu haine de firma si impopotonata din plin cu bijuterii din aur. Si, surpriza de proportii! Personajul pestrit nu face altceva decat sa solicite ajutor de incalzire a locuintei, declarand ca are venit zero. &#8222La prima impresie, este clar ca astfel de persoane – si nu putine la numar – au o situatie financiara excelenta. Insa, veniturile sunt obtinute ilegal, si nu in mod oficial, cu acte in regula. Nu avem ce sa facem in aceste situatii, daca ancheta sociala pe care o demaram releva ca nu am fost mintiti. Consider ca aceste persoane sfideaza bunul simt. Din pacate, legea nu spune ca trebuie evaluata si averea, bunurile pe care le poseda oamenii. Averea nu intra in calcul. Doar veniturile lunare”, explica Apostu.

Ancheta sociala in cazul venitului zero

In prezent, in jur de 3.000 de bacauani au solicitat ajutor de incalzire pentru gaz metan si aproximativ 2.000 pentru cel cu agent termic. Insa, campania de depunere a cererilor are data limita 15 octombrie. Conducerea DMSSF afirma ca se asteapta la cel putin 13.000 de familii care sa ceara ajutor de incalzire cu gaz metan si 17.000 cu agent termic. &#8222Toate familiile care au declarat ca nu au nici un venit vor fi subiectul unei anchete sociale. Iar, in celelalte cazuri, cu venituri foarte mici declarate, vom face anchete sociale prin sondaj. Toti cei care vor fi prinsi ca au dat declaratii false se vor alege cu dosar penal”, a conchis Apostu.Scris de Carmen SERBAN

Harababura din transportul de calatori in municipiul Bacau continua sub privirile blande ale autoritatilor. Se arunca pisica dintr-o curte in alta, se declina atributiile de control de la o institutie la alta, iar in acest timp, in municipiul Bacau apar autobuze ale diferitelor societati despre care nimeni n-a auzit vreodata, se circula intr-un mod infernal, se incalca regulile de circulatie si hotararile de Consiliu Local sau de Guvern, au loc accidente dintre cele mai grave, spre nemultumirea calatorilor. Sesizate, autoritatile locale dau raspunsuri bizare. Unul dintre acestea se refera la controlul care trebuie exercitat asupra mijloacelor de transport ale Asociatiei 73 Iasi. „Prin adresele nr. 27558, societatile comerciale se constituie in Asociatia 73 Iasi, si au obtinut licenta de traseu Bacau – Nicolae Balcescu, au fost somate sa respecte prevederile Hotararii Consiliului Local 243/2004 (in baza carora au fost eliberate autorizatiile de statie nr. 78 – 87). Somatia a fost transmisa si Autoritatii Rutiere Romane – Oficiul Rutier Bacau. In ceea ce priveste AOTPP, pana la finalizarea proceselor existente pe rolul diferitelor instante de judecata nu putem dispune”. Adresa este semnata de primarul municipiului si ing. Gavril Pircu. Surprinde numarul mare de societati care n-au nici o legatura cu Bacaul, dar care efectueaza transport de calatori pe traseul Bacau – Nicolae Balcescu. Apoi, lipsa de informare a celor care au redactat raspunsul, in Bacau existand Agentia Bacau – ARR si nu Oficiul Rutier ARR.

Loc de plecare invaluit in mister

Hotararea Consiliului Local 243/2004 prevede ca „pe raza municipiului Bacau un operator de transport calatori judetean, interjudetean si/sau international nu poate avea mai mult de un loc de plecare / sosire si un loc de stationare/traseu”. De unde pleaca si sosesc mijloacele de transport ale AOTPP? Normal ar fi de la Autogara Bacau. Insa,conducerea Autogarii Bacau spune altceva: „Va informam ca nici una din societatile mentionate nu au solicitat si in consecinta nu au contracte incheiate cu societatea noastra pentru traseul Bacau – Nicolae Balcescu”. Si totusi, autobuzele AOTPP pleaca si de la autogara si din Gara Bacau si opresc in toate statiile de pe traseu, desi nu au dreptul s-o faca. Stabilirea punctului de plecare si de sosire, precum si statia in care au voie sa opreasca aceste autobuze trebuie avizate de Primarie. Or, Primaria si Consiliul Local spun ca „pana la finalizarea proceselor existente pe rolul diferitelor instante nu putem dispune”. Si arunca pisica in curtea Agentiei Bacau – ARR, careia ii transmite somatia adresata celorlalte mijloace de transport, ale Asociatiei 73 Iasi. „Conform Ordonantei 86, aprobata prin Legea 264/1998, competenta noastra este doar in afara municipiului. Noi avem dreptul sa controlam aceste mijloace de transport numai in afara municipiului, pe traseul Bacau – Nicolae Balcerscu. In oras, este competenta Consiliului Local si a Politiei municipale”, spune ing. Daniel Florea, seful Agentiei Bacau -ARR. In acest fel, nu exista nici un control asupra autobuzelor AOTPP, pentru ca politia nu poate interveni deoarece n-a primit nici o dispozitie de la CL, iar inspectorii Consiliului Local pentru ca „exista procese pe rol”. In schimb, AOTPP, care are licenta de transport pentru traseul Bacau – Nicolae Balcescu, pleaca de unde „vrea muschii ei”, transporta calatorii cu acelasi autobuz si in municipiu si in afara lui, opreste in orice statie, sfidand legislatia in vigoare.Scris de Dan MINDIRIGIU

Groparii. Un cuvant, in spatele caruia se ascund maxim 15 persoane cu aceasta meserie. La noi in judet. Sunt putini, nu-i cunoastem si apelam la ei doar atunci cand ne moare cineva drag sau din familie. Ninge, ploua, este ger naprasnic sau mercurul termometrelor arata peste 35 de grade Celsius, groparii isi face meseria: sapa groapa mortului, chiar in ziua in care va trebui inmormantat. Nu se plang de bani, de conditii de munca sau de altceva. Tot ce vor este sa aiba de lucru.

La Cimitirul Central, deja nu mai sunt locuri de veci. S-au concesionat toate, singura sansa pentru cineva sa-si poata ingropa ruda aici fiind renuntarea vreunui proprietar la locul concesionat. „Sunt gropar de sase ani. M-am obisnuit aici. De meserie sunt lacatus mecanic, dar aici am mai multa libertate&#8221, spune Dan C., seful groparilor de la Cimitirul Central. Vineri, ei nu au avut de sapat nici o groapa. Doar de facut curatenie in cimitir, ca de, doar se percepe o taxa de intretinere. De toti sunt patru. Zgribuliti de frig, stau fiecare pe unde pot. Evita sa stea de vorba cu noi, insa fara sa isi poata motiva atitudinea. „Noi suntem mici si vrem sa fim lasati in pace. La morti nu ma uit niciodata pentru ca ii visez noaptea. Am cosmaruri&#8221, mai spune Dan, un tanar caruia nu-i dai mai mult de 40 ani. Preturile sunt extrem de variate pentru un loc de veci, in functie de categorie: la sectia speciala pretul ajunge la patru milioane lei, la clasa I 3,5 milioane lei, iar la clasa a doua trei milioane lei. Iar pentru intretinerea unui loc de inhumare taxa anuala ajunge la 185.000 lei. La capitolul sapat gropi, ceea ce stiu ei cel mai bine sa faca, costul este de 860.000 de lei, in tarif fiind inclusa si amenajarea momantului dupa inhumare. „Nu prea avem multe gropi de saptamana. In ultimul timp, chiar au fost putine, maxim trei – patru pe saptamana&#8221, precizeaza Dan, cu gandul la recordul obtinut in urma cu cateva luni, cand, intr-o singur zi, au avut de sapat nu mai putin de noua gropi. Despre ciubuc nu vrea sa povesteasca prea mult. Iese maxim o gaina, cateva sute de mii de lei sau ceva de mancare. Destul, dar nu deajuns. Tarife se percep si pentru transportul mortului la capela sau de la aceasta spre locul de inhumare, 170.000 lei, respectiv 250.000 lei. Pana si identificarea locului de vechi costa 80.000 lei, iar cercetarea in arhiva poate fi facuta doar daca platesti suma de 40.000 lei.

Masa de pranz, luata printre morminte

La Cimitirul Nou de la Sarata, alti patru gropari, insa aceleasi tarife percepute pentru serviciile prestate. Locul de veci de clasa I se ridica la trei milioane lei, pe cand cel de clasa a II-a costa doar doua milioane lei. I-am gasit pe gropari luand masa. Pe unul dintre morminte. Administratorul Ionel Acasandrei ii striga, insa doar Bogdan Ion vine intr-un suflet spre noi. Tata de cateva luni, Bogdan munceste ca gropar. Are doar 3,3 milioane lei pe luna si zece bonuri valorice, insa nu are unde sa se duca in alta parte. Nu-l primeste nimeni, ca doar cartea nu prea i-a placut. A terminat cu greu sapte clase si atat. Tremura din toate incheieturile de frig si cu greu poate sa ne vorbeasca. Cand vine vorba despre ciubuc, se abtine sa vorbeasca. Este seful Acasandrei de fata si el nu trebuie sa afle ce pica la vreo inmormantare. Locuri de veci mai sunt vreo 200, ca si la Cimitirul din Serbanesti. In schimb, la Cimitirul Gheraiesti mai mult de 20 de locuri de veci nu sunt. „Meseria de gropar este foarte grea. Este vorba despre munca fizica bruta, la urma urmei&#8221, spune Acasandrei.

Doar locuri de veci pozitionate spre sud la &#8222Invierea Domnului&#8221

Am ales, la intamplare, sa vizitam si Cimitirul care apartine de Parohia Bisericii „Invierea Domnului&#8221. Doi gropari, singurii de altfel, Neculai Botezatu si Iancu Mondan, sapa de vreo cinci ore la un mormant. Aflam ca este vorba despre o dezgropare de sapte ani. „Este mai greu acum, pentru ca pamantul e umed. Pentru azi, asta este singura dezgropare pe care o facem. Putina treaba, dar daca nu sunt morti?&#8221, spune, intrebator, Botezatu. La cimitir nu mai sunt locuri cu fata spre rasarit. Doar spre miazazi, adica Sud, insa lumea le refuza. Nu de alta, dar nu se odihneste bine mortul, dupa cum este superstitia. Un loc de veci este ceva mai scump aici, intre sase si sapte milioane lei. „Eh, de la inceputul anului doar 56 de inmormantari si 12 botezuri s-au facut la noi. Foarte putine&#8221, spune, cu of in glas, Costica Anghelina, administratorul cimitirului. Daca la celelalte cimitire groparii sunt angajati cu carte de munca, aici, cei doi nu primesc mai mult de 1 – 1,5 milioane lei pe luna. Doar atat si … ciubucul de la rudele defunctului, o gaina, un colac, ceva coliva. Despre echipament de protectie pentru vremea capricioasa nici nu intra in discutie. „Fiecare pe cont propriu&#8221, incheie Anghelina.

Scris de Carmen SERBAN

Apari&thornia Legii 161/2003 privind unele m&atildesuri pentru asigurarea transparen&thornei an exercitarea demnit&atilde&thornii publice i-a facut pe mul&thorni dintre func&thornionarii publici s&atilde se gandeasc&atilde dac&atilde vor r&atildemane an aceast&atilde categorie de salaria&thorni. Asta pentru c&atilde actul normativ aducea o serie de modific&atilderi la Statutul func&thornionarului public. Astfel, potrivit legii, func&thornionarii publici nu pot de&thornine alte func&thornii &ordmi nu pot desf&atilde&ordmura alte activit&atilde&thorni, remunerate sau neremunerate (cu alte cuvinte, nu pot face nici munc&atilde patriotic&atilde) an cadrul regiilor autonome, societ&atilde&thornilor comerciale ori an alte unit&atilde&thorni cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, an cadrul unei asocia&thornii familiale sau ca persoan&atilde fizic&atilde autorizat&atilde.

Interesant este ca func&thornionarilor publici le este permis, an schimb, s&atilde activeze an anv&atilde&thorn&atildemant, an cercetare sau an domeniul crea&thorniei literar-artistice. De&ordmi accept&atilde aceste prevederi (considerate conforme cu legisla&thornia occidental&atilde), sindicatele func&thornionarilor publici raman ans&atilde nemul&thornumite mai ales de nivelul mic al salarizarii. Pe de alta parte, insa, se constata un lucru extrem de grav, si anume faptul ca angajatii din administratiile locale sunt impiedicati sa infiinteze un sindicat care sa le apere si sa le reprezinte drepturile. Probleme mari au fost si mai sunt inca la primariile din Bacau si din Onesti. Aici, chiar daca in mod oficial nu li s-a interzis dreptul de a fi sindicalist, reprezentantii autoritatilor locale fac presiuni mari asupra angajatilor. &#8222La discutiile directe, primarii nu s-au aratat fatis ca sunt impotriva acestui lucru. Insa, dupa ce am plecat din birou, am aflat din diverse surse din primarii, ca angajatii sunt presati sa nu se inscrie in vreun sindicat. Nu-i nimic, putem intra si pe usa din dos, daca intrarea principala ne este inchisa”, a declarat Dragomir Dulcescu, reprezentantul local al functionarilor publici din Bacau afliliati la Alianta Federativa a Sindicatelor Functionarilor Publici &#8222Sed Lex”. Am vrut sa aflam direct de la primarii acuzati daca si de ce ii obstructioneaza pe functionari, dar n-am reusit sa-i contactam. Primarul Romeo Stavarache, despre care am aflat ca e in Italia, n-a raspuns la telefon, iar primarul din Onesti avea mobilul inchis. Desi par mai flexibili si solidari cu angajatii lor, primarii din mediul rural sunt foarte ingrijorati in privinta mijloacelor de lupta sindicala. Ei nu fac presiuni asupra functionarilor, ei fac „intelegeri&#8221. Vasile Pascu, primar la Gura Vaii, a discutat indelung cu angajatii. „Au un volum foarte mare de munca, mai ales acum, cu legile fondului funciar, declara Pascu. M-am gandit la ce ma asteapta si am vorbit cu ei sa nu faca greva, sa se multumeasca, eventual, cu o greva japoneza&#8221. Primarii de la comune stiu ca functionarii au motive sa protesteze, iar acum au si cadrul legal. Dupa 1990, au avut loc greve in transporturi, invatamant si chiar in sanatate, unde incetarea activitatii produce si victime colaterale. E limpede ca inspectorii din primarii nu vor ezita sa incuie usile si sa iasa in strada. „Daca urmeaza exemplul celor din invatamant, care primesc 10-12 milioane lei pe luna si tot sunt nemultumiti, vom avea mari probleme&#8221, declara Adriana Ojog, primar in comuna Secuieni. Da, recunoaste ea, acum functionarii au salarii mici, „in jur de 3,8 milioane lei pe luna&#8221, si nici premiati nu pot fi, pana la sfarsitul anului 2005, dar greva nu e cea mai adecvata solutie. „Daca vine un cetatean varstnic, unul de 70 de ani, opt kilometri pe jos pana Primarie dupa o hartie, iar ei nu lucreaza, ca sunt in greva, ce se intampla? E normal?&#8221 Scris de Silvia PATRASCANU/Florentin RADU

Patru indivizi din Bacău, dintre care doi cu antecedente penale, au reușit să inducă în eroare angajații unei bănci importante din municipiu. Cu ajutorul unor adeverințe de salariat confecționate pe calculator, cei patru au obținut un credit bancar în valoare de 280 de milioane de lei. Trei dintre făptași au fost arestați, în timp ce al patrulea este dat în consemn la frontieră.

Viorel C. și Dorel R., ambii cu antecedente penale, Ionel G., Neculai M., toți din Bacău, au pus la cale un plan extrem de ingenios menit să-i căpătuiască cu produse electrocasnice diverse și scumpe. Cei patru au confecționat pe calculator adeverințe de salariat la SC Electrica Moldova SA – sucursala Neamț, pe care le-au legalizat, ștampilat și, bineînțeles, „semnat”. Apoi și-au întocmit dosarul de credit, cu care s-au prezentat la una din băncile importante din Bacău. Cei patru au solicitat un credit bancar cu ajutorul căruia urmau să achiziționeze produse electrocasnice de la o firmă specializată din municipiu. În prima jumătate a lunii septembrie s-au prezentat la bancă Neculai M. și Ionel G., care au obținut credit pentru nevoi speciale, fără probleme. Apoi și-au încercat norocul Viorel C. și Dorel R., ultimul considerat capul răutăților din gașcă. Nici cei doi nu au avut necazuri cu falsul comis. Indivizii au reușit astfel să obțină un credit bancar în valoare de 280 de milioane de lei, cu care au cumpărat într-adevăr produse electrocasnice. Numai că, la ziua scadenței, niciunul nu s-a prezentat la bancă să achite ratele. În aceste condiții, salariații băncii au sunat la unitatea angajatoare, unde au primit un răspuns șocant. Viorel C., Ionel G., Neculai M. și Dorel R. nu figurau ca angajați la SC Electrica Moldova SA – sucursala Neamț. Atunci au fost sesizați polițiștii de la Serviciul Investigarea Fraudelor, din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Bacău. Joi, lucrătorii de poliție i-au reținut pe trei făptași, respectiv Viorel C., Ionel G. și Neculai M., cel de-al patrulea individ din gașcă, respectiv Dorel R., fiind dat în consemn la frontieră și pus pe listele urmăriților general. Tot joi, cei trei „ghinioniști” au fost prezentați la Judecătoria Bacău cu propunerea de arestare pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Pe numele lor, instanța băcăuană a emis un mandat de arestare preventivă pe durata a 20 de zile. Dacă vor fi găsiți vinovați, Viorel C., Ionel G. și Neculai M. își vor petrece după gratii între 3 și 15 ani din viață.

Scris de Lili ADOCHITEI

Medicii de familie vor fi verificati de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) la sfarsitul acestei luni. &#8222Vrem sa vedem in ce stadiu este efectuarea examenului de bilant, cati asigurati au trecut prin acesta, ce s-a constatat, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Din pacate, avem un deficit de medici de familie, asa ca listele de asigurati sunt mari. Un medic de familie trebuie sa vada maximum patru asigurati pe zi in cadrul examenelor de bilant. Asta inseamna 1000-1200 pe an. Daca un medic are pe lista 5.000 de asigurati nu-i va putea vedea pe toti”. In acest caz, asiguratii care nu prind examenul de bilant intr-un an sunt amanati pe anul viitor.

Normele de aplicare a Contractului cadru, cel care legifereaza acordarea asistentei medicale in Romania, prevad ca un medic de familie nu poate avea mai mult de 2.500 de asigurati pe liste. De asemenea, examenul medical anual (de bilant) este obligatoriu, iar daca acesta nu se efectueaza din vina medicului (nu a facut programarea sau nu a respectat-o), acesta este penalizat cu 20 la suta din veniturile per capita. Cum reusesc sa-si respecte obligatiile medicii cu peste 2.500 de asigurati in grija? Dr. Ernest David, de la Dofteana, detine de mai multi ani un record: peste 5.000 de asigurati pe lista. &#8222Acord examenului de bilant cam zece minute de asigurat, ne-a declarat medicul. Pe foarte multi ii cunosc de la consultatiile anterioare, asa ca timpul imi este suficient. Nu este normal sa am atatia asigurati, sunt si penalizat din aceasta cauza, dar nu am ce face. Nu-i pot obliga sa treaca pe listele colegilor. A venit un medic in comuna, dar nu are decat 1000 de asigurati. Atata timp cat asiguratul are drept de alegere…”. Dr. Tioc, directorul CJAS, este de alta parere: &#8222Zece minute pentru un examen de bilant? E aberant!. Nu poti afla mai nimic despre pacient in zece minute”. In 15 comune din judet este nevoie urgenta de medici de familie. Chiar daca acum exista cel putin un doctor in fiecare dintre ele, cu exceptia comunei Damienesti, unde medicul este suspendat, nu poate fi de ajuns. Iar timpul acordat de unii medici intrevederii anuale obligatorii cu asiguratii o dovedeste.Scris de Doina MINCU

In iulie si august, luni care au precedat alegerile, atmosfera in Partidul Romania Mare (PRM) a fost una incendiara: conflicte, acuzatii grave, amenintari cu dezvaluiri si dosare. Razboiul a inceput dupa ce Anghel Stanciu si Corneliu Ciontu, certati cu Vadim Tudor, au plecat din PRM si au incercat sa infiinteze Partidul Popular (PP), care urma sa fie acceptat de grupul partidelor populare europene (PPE). Valeriu Uricaru, vicepresedinte al PRM Bacau, a fost unul dintre cei acuzati ca sprijina PP impotriva lui Vadim Tudor. El a declarat, atunci, ca n-a facut decat sa transmita niste formulare in teritoriu. Nesiguranta privind evolutia PRM, temerile ca se va rupe in doua, speranta ca PP va avea succes etc. au tulburat apele si la Bacau. Valeriu Uricaru, Toader Stanciu si Ioan Enasoae au decis sa o inlature pe Angela Bogea de la presedintie si sa preia conducerea partidului. Simultan, ei au sesizat Parchetul ca patru colege, intre care si Angela Bogea, au falsificat semnaturi si au fabricat liste de sustinatori ai PP. La Conferinta Judeteana, pe 18 septembrie, Valeriu Uricaru a obtinut foarte putine voturi, fiind reconfirmata in functie Angela Bogea. Socotelile, insa, nu s-au incheiat. In sedinta de ieri, Consiliul municipal a luat impotriva lui Uricaru masura cea mai radicala cu putinta: l-a exclus din partid. Acuzatia rostita in sedinta a fost ca, in iunie, a initiat constituirea Filialei Bacau a PP. Cea nerostita e ca si-a reclamat colegii la Parchet. &#8222El s-a intalnit cu Anghel Stanciu, la Roman, si s-a adresat apoi primarului nostru din Asau si viceprimarului din Podu Turcului, prezentandu-le posibilitatea de a se inscrie in PP”, a explicat Victor Mitocariu, presedintele organizatiei municipiului Bacau. Propunerea de excludere a venit de la organizatiile de femei si tineret ale PRM. Si altii au fost atrasi de PP. Dan Croitoru, care i-a fost student lui Anghel Stanciu, a semnat o declaratie de adeziune, fapt pentru care a fost destituit din Biroul Municipal. Valeriu Uricaru va contesta excluderea sa din PRM la Biroul Judetean. El a afirmat, ieri, ca nu apropierea de PP e motivul sanctiunii, ci faptul ca a fost &#8222un incomod” in PRM Bacau. Si va fi in continuare deoarece lupta nu s-a incheiat. &#8222Eu stiu ca se pedepseste fapta, nu gandul, a declarat el. Astept raspuns de la Parchet. Au fost peste 1000 de semnaturi falsificate pentru ca PP sa poata fi inscris la Tribunalul Bucuresti. Eu am rabdare. Nadajduiesc ca Politia si Parchetul isi vor face datoria”.Scris de Silvia PATRASCANU

In municipiul Bacau exista cateva intersectii foarte periculoase. In fiecare saptamana au loc aici accidente de circulatie, unele soldate cu pagube materiale, altele si cu victime.

Dintre ele, cea mai periculoasa se pare ca este cea dinaintea podului de la Narcisa. Nerespectarea semnificatiei indicatoarelor a devenit un fapt obisnuit. Pentru evitarea evenimentelor nefericite, ar fi necesare doua lucruri, ori un semafor electric, ori un agent de circulatie cu post fix. Se pare ca ambele sunt „misiuni imposibile&#8221.

Dintre toate intersectiile din municipiul Bacau, poate cea mai periculoasa este cea dintre strada Milcov si Calea Republicii, inainte de podul de peste calea ferata. In aceasta intersectie, compartimentul care se ocupa de semnalizarile rutiere din Primarie a montat cateva indicatoare obligatorii pentru toti participantii la trafic. Desi sunt foarte putini cititori care nu cunosc despre ce este vorba in propozitie, amintim ca un conducator auto care circula de pe strada Milcov si ajunge in intersectia cu pricina se trezeste ca nu are voie sa efectueze virajul la stanga ce i-ar permite sa urce podul de peste calea ferata si sa ajunga la Narcisa. Si atunci, volens – nolens, devine contravenient. Se aseaza la rand si asteapta sa gaseasca prilejul s-o ia la stanga. Daca se grabeste, il „dubleaza&#8221 pe cel inscris deja pe banda din mijloc a strazii si forteaza patrunderea in intersectie. Uneori are noroc, alteori nu. In zilele cand este lipsit de sansa, se „pupa&#8221 cu un autovehicul ce coboara podul. Rareori insa vezi prin preajma vreun politist care sa supravegheze circulatia in zona. Si daca politist nu e, contraventie e! Numai ca nu are cine s-o consemneze, doar noi ziaristii. Asa ca harababura este la ea acasa. Se formeaza o ditamai coada, se claxoneaza, soferii se „felicita&#8221 intre ei pana se „pupa&#8221 doi. Abia atunci apare si politistul. Si totusi, pe unde trebuie sa circuli pentru a ajunge pe pod? Normal ar fi ca imediat ce treci podul de la intersectia strazii Milcov cu Letea sa fi fost montat un indicator care sa te avertizeze ca numai daca circuli prin Bazar poti ajunge la…Bucuresti, dar asa ceva lipseste cu desavarsire. Si uite-asa ajungi contravenient, pentru ca daca ar fi sa respecti indicatorul mergi inainte si intorci in intersectia dintre strada Letea si strada Orizontului si iar devii…contravenient! Sa se monteze un semafor, e dificil, podul de la Narcisa nu poate suporta un numar prea mare de autovehicule. „La podul de la Margineni poate functiona semaforul, dar aici nu&#8221, spune insp. pr. Dorin Roman din cadrul Biroului Politiei Rutiere Bacau. Si astfel, aceasta intersectie ramane una cu probleme si poate cea mai periculoasa din municipiu.

O intersectie in bezna

Cea de a doua intersectie periculoasa, mai ales dupa lasarea intunericului, se afla la iesirea din municipiul Bacau catre Onesti. Este vorba despre intersectia dintre strazile Stefan Guse, Arcadie Septilici, Narciselor si DN 11. Mai ales dupa ce s-a intunecat trebuie sa circuli extrem de prudent prin acest loc. Pentru ca si ziua sunt probleme, foarte multi conducatori auto ignorand regula prioritatii si intrand in intersectie fara nici o teama. Nu mai putin de ieri, doua autovehicule s-au ciocnit in aceasta intersectie ziua in amiaza mare, un TICO cu numarul CV 03 VFC fiind facut zob dupa ce a intrat in coliziune cu autocamionul BC 04 DXK, care circula regulamentar.

O alta intersectie extrem de delicata este cea dintre strazile Venus si Ion Ionescu de la Brad, unde numai dupa ce patrunzi cu o jumatate de masina in mijlocul ei poti sa te asiguri daca esti in pericol sau nu. Din pacate, si aici au avut loc numeroase accidente de circulatie iar intersectia se afla in apropierea scolii „Mihail Sadoveanu&#8221.

Nu sunt politisti destui

Vasile Cristudor, seful Biroului Politiei Rutiere spune ca nu are oameni destui pentru a-i posta la aceste intersectii. „Lipsa de efectiv ne impiedeca sa avem oameni in aceste puncte ale traficului. Cand dispunem de politisti, ii trimitem in acestei intersectii. In ceea ce priveste instalarea unui semafor, ni s-a comunicat de la Primarie ca nu rezista covorul asfaltic la o greutate prea mare&#8221, spune comisar Vasile Cristudor. Intelegem lipsa politistilor dar nu intelegem din ce motiv un agent de circulatie trebuie sa stea zilnic in fata Policlinicii vechi, unde probleme sunt prea putine, si nu se deplaseaza in intersectia dintre Milcov si Calea Republicii. Poate pentru ca la Policlinica veche mai cad in capcana cei care forteaza semaforul sau dubleaza patrunderea in intersectie.

Scris de Dan MINDIRIGIU