In judetul Bacau, viiturile au spulberat 771 de case si au avariat peste 1000. Guvernul a promis bani, materiale, teren, asistenta. Pana la ora asta au sosit 40 la suta din materialele necesare. Unii sinistrati, inca in putere, au imprumutat bani si s-au apucat de treaba. Din 771 case distruse, UNA e gata. A fost construita si inaugurata la Moinesti.

In judetul Bacau, inundatiile au afectat 2080 case, din care 771 trebuie reconstruite din temelii. Cel mai crunt lovite de revarsarea apelor au fost Gura Vaii, cu 283 de case distruse total, Asau, cu 143, Comanesti – 88, Agas – 46, Darmanesti – 39, Urechesti – 35, Dofteana – 20. Guvernul a promis materiale, asistenta tehnica, bani etc., dar s-a urnit tarziu. Unii sinistrati n-au mai asteptat boltarii de la stat. In Agas, 17 case sunt aproape terminate, fiind ridicate pana la acoperis. Trei in Cotumba si trei in Agas au fost construite de sateni, iar alte 11, de Episcopia Sucevei. Sinistatii n-au avut bani sa cumpere pamant, dar au facut o intelegere, girata de primarul Toma Spoiala. „Oamenii n-au stat degeaba, sustine el. Vanzatorii le-au dat terenul, stiind ca vor primi banii cand vor sosi subventiile&#8221. Din 114 case avariate, peste 50 au fost reparate. Si in Asau sunt cateva imobile noi. Cretu Constantin si Neculai Bors, din Asau, au casele „la rosu&#8221. Primul, in Lunca, al doilea, in Goioasa. O alta familie din Asau a acceptat sa se mute la Moinesti. Casa lui Rusu Mircea a fost construita de o primarie din Bistrita Nasaud, care a organizat si inaugurarea imobilului. „Au pus o singura conditie: fara aparate de filmat, fara publicitate, declara Stefan Potoroaca. Sambata au venit din Bistrita doua autocare cu enoriasi ca sa participe la sfintire&#8221. In Asau, 143 de case au fost distruse total, dar numai 128 de familii, care au avut act de proprietate, vor beneficia de sprijin. Problema terenului revine in actualitate. „Pe islaz nu se poate construi, eu nu pot sa-mi raspunderea, declara Stefan Potoroaca. I-am spus domnului prefect, acolo sunt alunecari de teren&#8221.

Casele din Comanesti vor fi reevaluate

Din cele 88 de familii sinsitrate din Comanesti, doar una are, in momentul de fata, casa aproape gata. „Imobilul a fost construit de o firma din Vermesti, iar beneficiarul a fost stabilit prin tragere la sorti&#8221, declara viceprimarul Nicolae Ciocan. Alte 10 au fost incepute tot in Vermesti. Casele care au nevoie de consolidari sau reparatii, 235, vor fi revaluate de o comisie infiintata la Prefectura Bacau. „Eu cred ca ca aproximativ 60 la suta din sinistrati vor avea case in aceasta iarna&#8221, a declarat Ciocan. Fundatia Habitat pentru Umanitate s-a angajat sa repare sapte case in Laloaia. Raman, insa, 228 de familii disperate, care nu stiu cum se vor descurca. „Guvernul nu a trimis materiale pentru consolidari si reparatii, declara Dumitru Nada, seful secretariatului CJSU. Nici pentru casele distruse total n-au venit toate materialele&#8221. Doar 40 la suta din cimentul si cheresteaua necesara au ajuns la sinistrati.

Prefectul e, inca, optimist

In Bacau, o singura casa este, nu finalizata, dar aproape finalizata. Cele partial afectate se afla in diferite faze de reabilitare. „Pe 5 octombrie vor fi terminate, asa au promis firmele de constructie, a declarat primarul Romeo Stavarache. Multe case sunt din chirpici si necesita si consolidari, nu numai reparatii&#8221. Initial, numarul caselor distruse total in Bacau era 39, apoi s-a ajuns la 16, iar acum sunt 13. Din aceastea, una e gata, iar 12 au doar fundatie. Cea aproape gata este a familiei Lacatusu, str. Pr. Bradului. Prima demolata, prima refacuta. „Au beneficiat de sponsorizarea unei firmei”, a explicat primarul. Societatile de constructie vor fi platite din banii stransi in conturile „Speranta&#8221, 2,4 mliarde lei. „Nu cred sa ne ajunga, a declarat Romeo Stavarache. Din bugetul local am rezervat 5 miliarde de lei, dar ii vom cheltui ultimii&#8221. Cel mai rau stau lucrurile la Gura Vaii, unde nici problema locatiei n-a fost solutionata. Prefectul Gabriel Berca acuza lipsa de solidaritate a bacauanilor. E, totusi, optimist: „Ministerul Constructiilor ne-a promis ca locuintele vor fi realizate de ANL, pe Rotunda&#8221. Autoritatile au ales dealul Rotunda, insa rromii refuza categoric si cer langa Chimcomplex. Apele au distrus la Gura Vaii 283 de case, dar in acestea locuiau 1600 de persoane, care nu au, la ora asta, adapost.Scris de Silvia PATRASCANU

Din cauza unui teren de cateva sute de metri patrati, in Girleni s-a ajuns la moarte de om. Intr-un moment de furie, Remus Ciobanu si-a lovit vecinul, pe Georgica Hadimbu, cu un levier in cap. Pustiul victimei, in varsta de 9 ani, a asistat la toata scena. Ciobanu va trebui sa dea socoteala pentru infractiunea de omor calificat.

Conflictul intre Georgica Hadimbu, in varsta de 51 de ani si Remus Ciobanu, de 52 de ani, dureaza de trei ani. Iar motivul acestei dusmanii nu este altul decat o bucata de pamant, asupra careia cei doi isi exercitau dreptul de proprietate. „Terenul a fost mostenit de sotul meu, insa printr-un concurs de imprejurari, Ciobanu are titlu de proprietate asupra lui, ne explica Marieta Hadimbu. De trei ani incoace, noi cultivam terenul, iar Ciobanu strangea recolta. De aici toate certurile&#8221. Saptamana trecuta insa, pentru pamantul din vatra satului Girleni s-a facut moarte de om. Mai grav ca bataia s-a petrecut sub ochii unui copil de noua ani, care si-a vazut tatal pe moarte. „Joi am auzit tractorul lui Ciobanu care ara terenul nostru, povesteste Marieta Hadimbu. Sotul meu s-a enervat tare rau si s-a dus la Ciobanu sa-l opreasca. Apoi am auzit scandal mare. L-am trimis pe baiat sa vada ce se intampla&#8221. Copilul a asistat la toata scena de violenta dintre Georgica Hadimbu si Remus Ciobanu. In incercarea de a-l opri sa mai are pamantul, Hadimbu a luat un pietroi si a tintit geamul tractorului, pe care l-a spart. Deloc luat prin surprindere, Ciobanu a reactionat imediat. El a aruncat cu un ciocan dupa „dusmanul&#8221 lui, dar acesta s-a ferit. Atunci tractoristul a pus mana pe un levier si l-a trosnit pe Hadimbu drept in moalele capului. Barbatul s-a prabusit din picioare ca retezat. „Fiul meu a alergat imediat la taica-su si i-a ridicat pe brate capul plin de sange. Apoi, sotul meu s-a caznit sa ajunga in curte. L-am dus imediat la spital. Pe drum mi-a zis: Alte cuvinte nu a mai rostit&#8221, mai spune Marieta Hadimbu.

De la vatamare corporala la omor calificat

Victima a fost transportata, mai intai, la Spitalul Orasenesc Buhusi, insa data fiind starea sa de sanatate s-a facut transferul la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Diagnosticul stabilit de medici a fost traumatism cranio-cerebral acut deschis, delacerare cerebrala. In pofida ingrijirilor de specialitate primite, miercuri seara, Georgica Hadimbu si-a dat obstescul sfarsit. Desi initial, Remus Ciobanu a fost cercetat pentru vatamare corporala grava, odata cu decesul victimei s-a schimbat si incadrarea juridica. El urmeaza sa dea socoteala pentru infractiunea de omor calificat. Ciobanu a fost retinut 24 de ore pe baza de ordonanta, iar ieri pe numele sau instanta bacauana a emis mandat de arestare. Daca va fi gasit vinovat, Remus Ciobanu risca ani grei de inchisoare.Scris de Lili ADOCHITEI

Doi cetateni din comuna Agas, care n-au vrut sa-si decline identitatea (pentru ca &#8222domnul primar ar pune ochii pe noi si e genul de om care nu te uita si nici nu te iarta”), ne-au informat, telefonic, ca s-au decis sa anunte presa &#8222in calitate de parinti care au copii la scoala” si nu vor sa stea cu bratele in san cand vad cum scoala este in pericol de a ramane fara jumatate de curte, iar cativa cetateni perturba intreg programul scolar.

Primarul a incercat sa ne abureasca

Cei doi parinti ne-au relatat ca Primaria a vandut la cinci familii sinistrate din comuna un teren invecinat cu Scoala de arte si meserii, pentru a-si construi acolo alte locuinte in locul celor distruse de inundatiile din luna iulie. Pana aici, nimic deosebit. Numai ca, sustin cei doi parinti revoltati, terenul respectiv nu avea drum de acces si, cu invoire de la dom&#8217 primar, cetatenii respectivi au perturbat si continua sa perturbeze programul scolar, &#8222ba chiar sa considere ca ograda scolii e proprietatea lor, pe care pot face orice le trece prin cap, fara sa tina cont de programul elevilor si de nevoile scolii”, iar &#8222primarul si postul de politie nu iau nici o masura, desi doamna directoare a facut plangere si colo, si colo”. Contactat de noi, primarul comunei Agas, Marian Toma Spoiala, a prezentat altfel lucrurile, vrand sa diminueze proportiile problemei. &#8222Directoarea sa-si vada de treburile ei, de terenurile din comuna ma ocup eu. Ce daca-si construiesc oamenii case acolo, langa scoala? E singura scoala care are in vecinatate case? Si daca n-au drum de acces, nu trebuia sa care pe undeva materialele de constructii? Le-am dat voie sa le care prin curtea scolii si tot pe-acolo o sa facem si drumul de acces. In fond, terenul e al comunitatii, consiliul local hotaraste ce face cu el”. O fi terenul din comuna al comunitatii, nu insa si cand e vorba despre curtea scolii, care apartine unitatii scolare respective, deci Ministerului Educatiei si Cercetarii, si nu poate fi instrainat decat prin Hotarare de Guvern. Credeam ca cineva i-a soptit acest lucru primarului Marian Toma Spoiala. Care a si incercat sa ne abureasca.

Directoarea scolii prezinta alta varianta

Iata ce ne-a declarat directoarea Scolii de arte si meserii Agas, profesoara Mida Apetrei: &#8222Incepand cu luna august, cetatenii care au cumparat terenul din vecinatatea scolii au depozitat materialele in curtea unitatii noastre, fara a ne cere consimtamantul si au inceput sa treaca prin curtea scolii cu masinile sau carutele cu materiale. De cand au inceput cursurile, muncitorii care lucreaza la casele respective fac un zgomot infernal, perturband grav desfasurarea orelor de curs. Prin curtea scolii trec masini, buldozere, betonierele fac zgomot, e un vacarm asurzitor”. Mai mult decat atat, unul dintre noii &#8222megiesi” ai scolii a creat si altfel de probleme. &#8222Neculai Botezatu a demolat gardul scolii si a plasat stalpi metalici, marcand portile, care sunt la aproximativ doi metri de intrarea elevilor in scoala, precizeaza directoarea Mida Apetrei. Noi am inchis cu lacat portile scolii, dar Botezatu Neculai a taiat lantul si lacatul, fortand intrarea”.

Primaria si Politia n-aud, nu vad

Am intrebat-o pe directoarea scolii daca nu a adus la cunostinta Primariei si a postului de politie din comuna intrarea abuziva a cetateanului respectiv in perimetrul scolii. Raspunsul a fost afirmativ: &#8222Am depus la Primaria comunei Agas sesizarea inregistrata cu nr.6492/15.09.2005, iar a doua zi, dupa ce Neculai Botezatu a spart si cel de-al doilea lacat pus de noi, am depus si la Politia Agas o reclamatie, inregistrata cu nr.5555/16.09.2005, dar nici primarul, nici seful de post n-au miscat un deget”. Primarul impinge, insa, lucrurile si mai departe, preconizand sa mai ia din terenul scolii o portiune, dintre cladirea scolii si gardul cetateanului Dumitru Merlusca, pentru a face cale de acces spre noile locuinte, fara a tine seama nici de proprietar, care este scoala, nici de faptul ca pe terenul respectiv sunt amplasate lotul scolar, livada scolii, straturile cu plante medicinale si ornamentale, grupurile sanitare pentru elevi si pentru cadrele didactice. Primarul nu vrea sa tina cont nici macar de faptul ca o cale de acces ar putea fi deschisa foarte usor, si fara scandal, prin spatele atelierului scolar si al grajdului primariei. Inspectorii scolari cu probleme de management Radu Ghiciusca si Dumitru Botezatu ne-au confirmat spusele directoarei Mida Apetrei, inclusiv faptul ca lanturile si lacatele puse la poarta scolii au fost sparte in cateva randuri. Inspectorul scolar general Radu Ababei ne-a declarat: &#8222Ma voi deplasa personal la Agas sa vad care este situatia si daca lucrurile nu reintra grabnic in normalitate voi sesiza imediat Prefectura si Consiliul Judetean. Cineva trebuie sa-i deschida ochii primarului si sa-i spuna cui apartin de drept scoala si curtea acesteia”. Ramanem pe receptie.

Scris de Stefan OLTEANU

O femeie de 52 de ani, din Bacau, spune ca viata i-a fost distrusa de o vizita la stomatolog, cu peste 15 ani in urma, cand a contractat virusul hepatitei B si C. Ultima vizita la dentist i-a provocat un nou chin. In urma unei extractii, a ajuns pe mainile chirurgului.

&#8222Am contractat virusul hepatitei B si C cu ani in urma, la dentist”, ne-a declarat Rodica Placinta”. Toata viata mea a stat sub semnul acestei boli: internari frecvente in spitale, tratament si suferinta. In luna august am fost nevoita sa trec din nou pragul unui cabinet. Am apelat la dr. Iulia Sava pe 26 august, care a incercat sa-mi scoata maseaua. Numai ca a rupt-o. Mi-a zis sa las maseaua asa, ca pot trai toata viata cu ea”. Pentru ca i s-a umflat falca, s-a dus noaptea la urgente, unde nu a fost primita si i s-a recomandat sa ia antibiotice. &#8222Eram innebunita de durere”, povesteste femeia. &#8222Am mers la un cabinet unde am fost supusa unei interventii chirurgicale. Nu voi uita toata viata prin ce am trecut. Era sa mor sufocata cu sange. A trecut o luna de la extractie si nu se mai termina chinul meu. I-am cerut sa ma despagubeasca, dar refuza”.

Stomatologul se declara nevinovat

Dr. Iulia Sava sustine ca nu a gresit cu nimic in timpul interventiei. Initial a declarat ca pacienta nu avea infectie, dar in timpul discutiei a admis ca la radacina molarului era puroi, dar nu a putut sa-si dea seama de asta inaintea extractiei. &#8222Fiind molar de minte, s-a rupt”, declara dr. Sava. &#8222Am trimis-o pentru radiografie si am dat indicatie pentru chirurg. Ghinionul a facut sa fie vineri. I-am zis sa ia algocalmin, dar mi-a zis ca are hepatita B si C. Atunci, m-am blocat si nu i-am mai dat antibiotice”. Dr. Sava mai declara ca, la presiunile pacientei, i-a oferit ulterior acesteia tot felul de medicamente. &#8222I-am dat 700.000 lei pentru injectii, Esentiale, medicamente pentru detoxifierea ficatului, chiar si 10 tablete de Zinat”. Dr. Sava sustine ca pacienta nu a fost operata si ca pansamentul facial nu demonstreaza nimic. Chirurgul care a efectuat interventia, dr. Mariana Goroneanu, ne-a declarat ca Rodica Placinta a venit in stare proasta la cabinet. &#8222S-a initiat o extractie, dar momentul nu a fost bine ales. Ar fi trebuit sa se prescrie intai un tratament cu antibiotice. A evoluat greu, avand un organism tarat. Ne-a luat doua saptamani sa o facem sa-si revina. I-am dat la inceput retete mai ieftine, dar s-a ajuns la cefalosporine scumpe. Pacienta va avea cicatrice toata viata”.

Plangere la Colegiul Medicilor Dentisti

&#8222Rodica Placinta a depus o reclamatie la noi impotriva doctorului Iulia Sava”, a declarat Mina Bustiuc, secretar Colegiul Medicilor Dentisti. &#8222Pacienta acuza o extractie neterminata. Urmeaza sa ne aduca fisa medicala de la doctorul stomatolog care a consultat-o dupa ce a fost tratata de Iulia Sava. Dupa ce vom strange toate probele si vom organiza o intrevedere atat cu reclamanta, cat si cu doctorul acuzat, vom analiza plangerea. In cazul in care va fi vorba de culpa medicala, se va constitui o comisie care va analiza si va da rezultatul anchetei”.

Scris de Doina MINCU Iulia CUCU

Septembrie se sfarseste, dar in spitale aprovizionarea de toamna a inceput cu pasi mici. Abia s-au igienizat camarile si pivnitele, s-au spalat butoaiele. Una dintre cauzele intarzierii o reprezinta lipsa banilor, caci spitalele din judetul Bacau au semnat contract de finantare cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) pe 10 luni, asa ca au bani doar pana luna viitoare. Singura speranta pentru a supravietui si in ultimele luni o reprezinta rectificarea bugetara.

La Spitalul Judetean de Urgenta aprovizionarea demareaza in luna octombrie. Necesarul este urias, caci primesc hrana zilnic in jur de o mie de pacienti. &#8222Vom achizitiona 30 de tone de cartofi prin licitatie electronica”, ne-a declarat Teofil Rosu, director administrativ. &#8222Noi cautam producatori cu putere economica mare, care pot sa ne astepte cu plata chiar si cateva luni, pana avem fonduri. Conservele le achizitionam lunar. Mai avem pe stoc fasole, mazare, ghiveci. La cartofi nu ne grabim, caci anul trecut i-am cumparat devreme si s-au stafidit”.

Bolnavii de la Buhusi nu mai vad lapte si branza

La Spitalul Buhusi, toate fortele s-au canalizat spre reparatii la instalatia de incalzire. &#8222Abia acum ne mobilizam pentru aprovizionare”, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. &#8222Problema este ca nu avem bani. Daca are vreun spital, sa ne spuna si noua cum a reusit! Nu stam deloc bine cu banii. Le dam bolnavilor carne doar de doua ori pe saptamana. Facem eforturi sa le asiguram celor de la Psihiatrie de trei ori pe saptamana. Din cauza lipsei banilor renuntam si la contractul pentru lapte si branza”. Dr. Mazilu mai spune ca branza nu ar trebui sa lipseasca din meniul unui bolnav, dar ii e teama ca daca nu plateste facturile la timp trebuie sa aduca bani de acasa. Asa ca baza vor fi cartofii (va face o comanda de 15 tone). Din

fericire, mai primesc sponsorizari. De curand, in virtutea unei traditii, Asociatia Betania a ajutat spitalul buhusean cu conserve.

Maiestria bucatarilor acopera lipsurile

La Spitalul Municipal Onesti se incearca anul acesta un experiment. Dupa cum ne-a dezvaluit dr. Doru Androne, director, se vor cumpara mai putini cartofi decat in alti ani. &#8222Vrem ca varza si cartofii sa nu mai fie hrana de baza din spital. Incercam o diversificare a alimentatiei si sa furnizam mai multe proteine pacientilor. Pentru insilozari avem fonduri in buget. Pentru carne, oua si branza, insa, vom vedea cum ne vom descurca. Bolnavii nostri au carne de doua trei ori pe saptamana”. Bucataria spitalului onestean este impresionanta ca dotare si ca personal. In lipsa fondurilor indestulatoare, directorul Androne merge pe mana bucatarilor. &#8222Cu aceeasi materie prima poate iesi mancare buna sau rea. Avem bucatari priceputi si asistent dietetician”, spune directorul onestean. Spitalul Moinesti sta bine la capitolul aprovizionare. &#8222Am licitat deja pentru cartofi, iar pretul e bun: 4.600 lei/kilogramul, la fel ca anul trecut”, ne-a declarat Ana Gaman, contabil-sef. &#8222Restul procuram prin selectie de oferte. Momentan stam bine cu banii, dar contractul se termina in octombrie. Sa vedem ce primim la rectificare”.Scris de Doina MINCU / Iulia CUCU

Ziua de marti, 27 septembrie, nu va fi uitata niciodata de familia Papanicu din Onesti. O zi aparent normala avea sa se transforme intr-o mare tragedie, care i-a indoliat pentru totdeauna. Fetita lor Maria, de numai 6 anisori, a murit zdrobita sub o cruce de piatra. Accidentul a fost posibil si din cauza degradarii excesive a monumentului funerar aflat in Cimitirul Eroilor.

Sa fi fost ceasul trecut de orele 18 &#8230 Fetita lor, in varsta de numai 6 anisori se afla in curtea bunicii, din comuna Bogdanesti. Tatal, Adi Papanicu a venit de la Onesti pentru a o ajuta in gospodarie pe mama sa, aflata de cativa ani imobilizata la pat. Casa batraneasca este situata langa Cimitirul Eroilor din comuna, loc pe care, copiii satului l-au transformat de multe ori in teren de joaca. Era locul preferat pentru o partida de &#8222de-a v-ati ascunselea” sau &#8222ratele si vanatorii”. Nimeni nu s-a gandit vreodata ca un joc nevinovat se poate transforma intr-o nenorocire. Asa s-a intamplat si in acea seara blestemata, cand, linistea de nepatruns a cimitirului a fost tulburata de un strigat de ajutor. Un trosnet sinistru si o bufnitura surda&#8230 Atat au putut sa auda tatal fetitei si Ecaterina Darie, femeia platita sa o ingrijeasca pe batrana. Scena care li s-a desfasurat in fata ochilor, a fost de-a dreptul terifianta. Micuta zacea sub o cruce de piatra, desprinsa de la unul dintre monumentele funerare. Imediat, tatal fetitei s-a repezit catre locul cu pricina pentru a vedea ce s-a intamplat. Ajuns langa copil si-a dat seama de dimensiunea tragediei. A inceput sa strige dupa ajutor, si-a ridicat copilul de jos si a iesit cu fetita in drum, pentru a o transporta cat mai repede cu putinta la spital. In ciuda eforturilor depuse de medici, viata s-a scurs din trupul firav al fetitei. In urma investigatiilor efectuate, personalul medical a concluzionat ca decesul a fost cauzat de un traumatism toraco-abdominal sever. Parintii au refuzat cu indarjire sa creada ca Cel de Sus le-a luat-o in imparatia cerurilor pe &#8222micuta printesa”, asa cum o mai alintau ei din cand in cand. Era singurul lor copil pe care si l-au dorit foarte mult si pe care au reusit sa-l aiba abia dupa 14 ani de tratamente medicale. Nimeni nu stie cu exactitate ce s-a intamplat si mai ales cine a asezat crucea rupta de ceva vreme pe soclul ei. Anchetatorii banuiesc faptul ca micuta s-a sprijinit de acel monument funerar, iar crucea i-a cazut pe piept&#8230

Monumente uitate de autoritati

Este limpede ca desprinderea crucii de pe mormant a fost posibila cu trecerea anilor, rezistenta ei fiind serios afectata de intemperii. Cineva ar fi trebuit sa verifice periodic stabilitatea monumentelor funerare si sa ia masura indepartarii oricarui pericol de acest gen. Viceprimarul Bogdanestiului, Dorel Puscasu, impartaseste durerea familiei indoliate, dar arunca responsabilitatea intretinerii cimitirului, pe umerii Ministerului Cultelor. Totusi, acolo unde a existat bunavointa s-au gasit si solutii.

Indiferenta, nepasare, lipsa de fonduri, cazul nu este singular. In Romania exista zeci de cimitire pe care administratiile locale aproape ca le-au uitat cu totul. Trecerea anilor lasa urme adanci in structura monumentelor funerare, prabusirea acestora constituie o permanenta amenintare pentru toata lumea. Asociatia Nationala Cultul Eroilor – filiala Bacau, prin vocea col(r) Corneliu Chiries, a tras de-a lungul vremii nenumarate semnale de alarma autoritatilor locale si judetene, privind situatia dezastruoasa in care se afla multe monumente si cimitire ale eroilor patriei. Din pacate, aceste demersuri au ramas de cele mai multe ori fara raspuns. Ne facem datoria de a lansa un semnal de alarma pe care edilii localitatilor ar trebui sa-l ia in serios, asta inainte ca tragedii de acest fel sa mai curme si alte vieti nevinovate. Oricum, pentru micuta Maria este deja prea tarziu&#8230

Scris de Cristi AIOANEI Claudiu STEFANESCU

Un groaznic accident de circulatie s-a produs, marti noaptea, in localitatea bacauana Nicolae Balcescu, pe DN2, supranumit si &#8222soseaua mortii”. Doua autoturisme s-au izbit, unul dupa altul, intr-un camion incarcat cu busteni, unul dintre conducatorii auto pierzandu-si viata. De asemenea, o persoana a ajuns la spital in stare grava. Politistii spun ca este vorba de o culpa comuna.

Intuneric, sange si vina. Toate trei au pus stapanire pe sufletul oamenilor, pe soseaua blestemata. Pentru a cata oara mor oamenii pe DN2? Pentru a cata oara acest drum european isi ia tributul in vieti omenesti?! Deja s-a pierdut sirul victimelor. Mihai Mircea (45 de ani), soferul autocamionului incarcat cu busteni ( BC-04-WMW) inca nu se poate dezmetici dupa carambol. A iesit cu atovehiculul de mare tonaj de pe un drum comunal si cand a intrat pe soseaua nationala, totul era in regula. &#8222In momentul in care incercam sa redresez masina am auzit o bubuitura”, incearca sa explice camionagiul. &#8222Ma aflam pe banda a doua. Am oprit imediat. Am vazut aripa unei masini in cauciucul din spate. Nu stiu cum de a intrat autoturismul in mine. Eu m-am asigurat atunci cand am intrat pe drumul national”. Politistii spun ca este posibil ca Nelu Vlascean (45 de ani), din localitatea Golesti, judetul Vrancea, soferul autoturismului Volkswagen Sharan, cu numarul de inmatriculare VN-08-CHG, sa fi observat prea tarziu camionul care incerca sa patrunda pe soseaua europeana. Pentru ca autovehiculul de mare tonaj nu se redresase inca, Sharan-ul s-a oprit in unul din cauciucurile de pe partea dreapta a camionului. Din cauza impactului, autoturismul a fost aruncat pe contrasens. La cateva secunde, in partea din spate a camionul a intrat, tot cu viteza, un Cielo (B-026937) condus de Razvan Capitanu (30 de ani) din Iasi. Impactul cu bustenii s-a dovedit fatal pentru conducatorul autoturismului, care a decedat pe loc.

Un mort si un ranit grav

Conducatorul auto care a murit in accidentul de circulatie nu era singur in masina. In dreapta lui avea un pasager, Adrian A., in varsta de 24 de ani, student la Bucuresti. Tanarul urma sa ajunga in Capitala, pentru a-si rezolva problema cazarii. In momentul accidentului, Adrian dormea. Nu stie ce s-a intamplat si cum de masina s-a oprit in camion. &#8222Fiul meu m-a anuntat prin telefon ca a avut un accident”, a declarat Anisoara A., mama lui Adrian. &#8222A plecat de acasa cu un sofer pe care l-a recomandat o cunostinta. Nu mi-a povestit cum s-a produs accidentul”. Important e faptul ca Adrian a scapat doar cu cateva escoriatii, nefiind necesara spitalizarea lui. Nu acelasi lucru se poate spune despre soferul din Vrancea, Nelu Vlasceanu. In cazul lui a fost nevoie de spitalizare, diagnosticul stabilit de medici fiind traumatism cranio-cerebral si fractura de coloana. Deoarece in urma impactului cu camionul cele doua autoturisme s-au transformat in mormane de fiare contorsionate, a fost nevoie de interventia pompierilor de la descarcerari pentru a scoate victimele din masini. &#8222Cand am ajuns la locul accidentului, doua persoane erau in viata”, ne-a spus lt.adj.sef Ionel Pavelescu, de la Inspectoratul Judetean de Urgenta &#8222Mr. Constantin Ene” al judetului Bacau. &#8222Una nu a necesitat descarcerarea si a fost scoasa imediat. Cea de a doua victima avea picioarele prinse sub bord si interventia in cazul ei a durat 15 minute”. Politistii au avut nevoie de timp ca sa eludeze imprejurarile in care s-a produs evenimentul rutier. Asta deoarece, in urma impactului, cele doua autoturisme au fost rasucite aproape la 180 de grade si prima impresie era ca ele au intrat in coliziune. &#8222Deocamdata s-a intocmit dosar penal pentru ucidere din culpa si vatamare corporala. Cert este ca soferul autocamionului nu a acordat prioritate la intrarea pe drumul european, dar se pare ca si conducatorii celor doua autoturisme au dat dovada de neatentie si nu au adaptat viteza la conditiile de drum. Vor fi analizate toate situatiile si o sa se stabileasca vinovatul”, a precizat comisarul Ionel Mirica, seful Serviciului Politiei Rutiere Bacau.Scris de Lili ADOCHITEI

Ajutorul șefului de Post din Roșiori, Ionuț Adrian Herghelegiu, a ajuns „” unei clase de-a VI-a. Asumându-și calități care-i depășesc atribuțiile, acesta a făcut ordine în școala din comună, aplicându-i o „corecție” unui elev. Șeful Postului de poliție din comună, ag. pr. Ioan Vrabie, ne-a lăsat vorbind singuri, îndemnând părinții să-și reclame subalternul la Inspectoratul Județean de Poliție.

Se pare că între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Administrației și Internelor ar fi intervenit un protocol prin care agenții Posturilor de poliție au și o jumătate de normă la școala din comună, lor revenindu-le, printre alte atribuții, și aceea de diriginte, sau de „bau – baul” elevilor. Cel puțin așa lasă să se înțeleagă întâmplarea petrecută în școala din Roșiori, acum câteva zile. „În ziua de 19 septembrie, fiul meu, Ionuț Daniel Anton, elev în clasa a IX-a a școlii din Roșiori, și-a șters pantofii cu buretele aruncat în el de o colegă, care l-a reclamat apoi dirigintelui clasei, prof. Mihai Popa, aflat într-o sală cu agentul de poliție Ionuț Adrian Herghelegiu, ajutorul șefului de Post. Cei doi se vizitează des în școală, iar în sala de sport au loc «». Polițistul mi-a chemat copilul pe hol și i-a administrat o « pe cinste», iar apoi, ca și cum n-ar fi fost suficient, l-a introdus într-o sală liberă și l-a bătut fără a mai fi văzut de alți elevi. Tot acest polițist a mai bătut un băiat din Valea Mare, pe stradă, acesta fiind salvat de concubina lui, care i-a spus să-l lase că îl omoară”, spune mama lui Ionuț, Elena Anton.

Elevii au fost martori la „ de educație”

Unii elevi din clasa a IX-a au fost martori la mostra de educație oferită de agentul Herghelegiu, aflat se pare într-o stare destul de avansată de „inspirație” pedagogică, după discuția cu profesorul diriginte Mihai Popa. Mihaela Hurmuzache, Alexandru Gabar, Marian Troinea, precum și Ionuț Șerban, din clasa a VIII-a B, au susținut varianta lui Ionuț Anton, care ne-a declarat: „N-am făcut nimic altceva decât să răspund la provocarea colegei mele. Ea a aruncat în mine cu buretele. S-a dus apoi la d-l profesor de sport și m-a reclamat, de parcă nu știu ce făcusem. Domnul profesor l-a chemat pe polițistul Herghelegiu care, după ce m-a lovit pe hol de față cu alți colegi de-ai mei, m-a băgat în sala de sport și mi-a dat cu pumnul peste cap. Nu dorm de câteva nopți”, spune Ionuț Daniel Anton. Elena Anton, mama sa, confirmă acest lucru. „De când l-a lovit peste cap, se trezește din somn, nu doarme și se plânge de cap. Am fost și l-am reclamat pe polițist și la Bacău”, spune femeia. Ag. Ionuț Adrian Herghelegiu era la Bacău. Șeful de Post, ag. pr. Ioan Vrabie, ne-a declarat că el nu știe nimic despre acest incident. „Dacă Herghelegiu a făcut așa, să-l reclame la Bacău, la Inspectorat”, ne-a spus Vrabie. Apoi a întrerupt discuția și a spus să stăm două minute ca revine, după care, la vederea părinților băiatului, s-a urcat într-o mașină și dus a fost! Directorul școlii, Elena Nica, știa de incident. „Știu că profesorul Popa este prieten cu polițistul, dar refuz să cred că s-a ajuns până aici. Am auzit că polițistul i-ar fi spus elevului să se ducă acasă și să vină cu buletinul de identitate al mamei, s-o sancționeze. Probabil pentru că elevul a fost indisciplinat. Cred că de aici a plecat totul”, ne-a declarat Elena Nica. Profesorul Mihai Popa crede în ajutorul dat de polițist, pe care-l consideră prietenul său. „Era cu mine în școală, îl mai chem când avem probleme. I-am cerut eu să-l sperie, să-l amendeze(!). I-a spus să-i dea buletinul, nu-l avea la el, așa că i-a cerut să vină a doua zi la școală cu mama. L-am rugat eu pe polițist să-l ierte”, spune „proful” de Ed. Fizică. Nu și-a amintit în schimb dacă elevul a fost sau nu lovit de „prietenul” său. Ag. Ionuț Adrian Herghelegiu a negat scandalul. „N-a fost nici un scandal, nu l-am lovit. Mai multe nu pot să vă spun că n-am voie”(!). Și profesorul și agentul de poliție au spus la unison: „copiii spun multe”. Oricum, nu cu poliția se face educație în școală. Și-apoi, de când sunt sancționați părinții pentru indisciplina copiilor la ore de polițistul din comună pe baza de proces verbal?

Scris de Dan MINDIRIGIU

Lupta pentru sefia nou-infiintatei Politii comunitare se duce in anticamera primarului municipiului, Romeo Stavarache. Dupa ce de la infiintarea Corpului Gardienilor Publici si pana acum a fost mai marele lor in judet, Danut Maftei nu a prins nici macar un post de adjunct in noua varianta, restransa, a institutiei. Pentru aceasta situatie, el il acuza pe Romeo Stavarache, care nu l-ar mai vrea nici macar intr-un rol secundar. Maftei spune ca noul sef nu a fost numit tocmai legal si anunta ca ii va fi contracandidat la concursul pentru acest post. Primarul municipiului a declarat ca nu doreste sa intre in polemica prin intermediul presei cu fostul sef al gardienilor bacauani.

Ieri, Danut Maftei, seful Corpului Gardienulilor Publici (CGP) a vrut sa intre in biroul primarului Romeo Stavarache, abia intors din Italia. „Intalnirea era stabilita pentru ora 8,30, insa secretara m-a anuntat ca va fi reprogramata, declara Danut Maftei, rosu de suparare. Eu, totusi, am deschis usa si i-am zis &laquoMultumesc pentru reprogramare&raquo. Primarul nu ma vrea in functia de adjunct&#8221. E vorba de postul de adjunct al sefului Politiei Primariei Municipiului Bacau, care ia fiinta prin reorganizarea CGP. Maine se va decide, in sedinta Consiliului Local (CL) Bacau, care va fi organigrama si statul de functii al Politiei municipale. E vorba doar de organizarea de noi compartimente, caci postul de sef a fost deja ocupat de Ioan Rusu. Numirea lui a fost aprobata in sedinta din august a CL, cand s-a votat si infiintarea institutiei. Unul dintre adjunctii lui Ioan Rusu va fi Relu Mardare, in prezent tot „adjunct&#8221, dar la CGP. Danut Maftei, seful CGP, va ramane pe dinafara la 30 noiembrie 2005, cand institutia isi va inceta activitatea. „Eu am sustinut infiintarea unui serviciu judetean de paza, asa cum s-a intamplat in alte judete, dar nu s-a vrut. In felul asta si angajatii nostri fara ar fi avut o sansa&#8221. Maftei sustine ca numirea lui Ioan Rusu nu s-a facut legal deoarece pe HCL era trecut numele lui inainte ca el sa fie votat de conslieri. „Articolul nu trebuia completat cu numele lui Ioan Rusu. Intai, trebuia sa se faca propuneri pentru post si apoi sa se voteze, nu sa se vina cu o hotarare batuta in cuie de primar&#8221, afirma, ieri, Danut Maftei. Abia dupa votare, asa ar fi fost corect, trebuia completata HCL cu numele celui castigator, sustine Maftei. Asadar CGP va disparea, noua structura fiind Politia primariei. Aceasta, afirma Maftei, nu se va autofinanta, asa cum face CGP, ci va incheia contracte cu firmele de paza angajatii noii institutii vor fi mai putini, salariile vor fi mai mici, iar unii gardieni vor ramane fara slujba. Si, cel mai suparator, el va ramane fara post. „Eu trebuie sa stiu ce se intampla cu mine la 30 noiembrie&#8221, afirma ieri, revoltat, seful CGP. El sustine ca in toate actiunile de organizare a politiei municipale a fost ignorat, ocolit, ca totul s-a facut pe ascuns. „Mai exista si o decizie data miseleste, de numire a adjunctului, e unul Mardare, acuza Danut Maftei. Am aflat azi dimineata&#8221. Primaria Bacau nu a recunoscut, dar nici nu a respins acuzatiile sefului CGP. „Nu comentam in nici un fel afirmatiile domnului Maftei, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant. Domnul primar nu doreste sa intre in polemica, mai ales prin intermediul presei, cu Danut Maftei&#8221. Ionut Tomescu arata ca pe Ioan Rusu, CL Bacau l-a numit in functie, nu Primaria. „Ambii directori adjuncti trec practic pe aceeasi functie, de la CGP la Politia Primariei Bacau&#8221, a declarat Ionut Tomescu. Toate posturile de conducere sunt ocupate in regim de interimat, urmand sa fie scoase la concurs peste 6 luni. Suparat ca e ocolit, marginalizat si, acum, ignorat, Danut Maftei a declarat ca nu se va lasa: va lupta, va merge pana la capat, se va inscrie la concurs, chiar daca nu e dorit. „Voi sesiza si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, daca va fi nevoie&#8221, a amenintat el, in final.Scris de Silvia PATRASCANU

Soarta a tras scaunul de sub fundul fostului sef al gardienilor pe judetul Bacau. Mai precis, o lege a desfiintat structura judeteana si a lasat in dreptul primariilor sa infiinteze politia locala. Efectul: birocratii cu uniforma de la Bacau au ramas suspendati deasupra prapastiei propriei competente. Si numai cei care au stiut sa se adapteze noilor rigori au fost acceptati de catre primari. Mai cu mot, fostul sef la judeteana de gardieni, vrea sa ramana sef. Nu vrea sa fie neaparat Cel Mare. Chiar mai mic, numai sef sa fie.

Cazul acesta intareste regula ca sefii incompetenti sunt mielusei cu cei mai mari ca ei si zbiri cu subordonatii. Preaplecat in fata imparatiei, acest gen de individ se dezlantuie cand ajunge printre cei mai mici ca el. De unde vine asta? Din incompetenta. Nu stiu sa faca altceva. Au crezut ca sefia dureaza o viata. Si chiar peste. Complexati, ei raman cu gura cascata cand li se trage presul de sub picioare si sunt incapabili de vreo reactie. Si nu-si revin decat foarte greu. Sau niciodata.

Politicienii sunt si ei o astfel de specie. Alearga ca inecatii dupa functii, ca nici nu mai stii de unde sa-i iei. Si te trezesti cu indivizi ciudati in posturile platite bine de la buget. Dupa alegerile trecute, goana dupa functiile de directori a fost (si este inca) una teribila. Se fac jocuri peste tot: in parc, la crasma, in birouri de firma si cine mai stie pe unde se pot ascunde pretendentii. Nu conteaza ce specializare ai. Sa te puna director undeva, oriunde, numai scaun sa primesti. Si secretara, ca sa-ti fie mai dulce cafeaua de dimineata. Asa s-a ajuns la situatii de-a dreptul hilare in institutiile bacauane, conduse in mare parte ori de nepriceputi, ori de oameni cu reputatii triste. DESTEPTAREA a facut nu demult un raid si-a descoperit ca prea multi directori nu erau la prima ora de program la serviciu. Sigur, poate o fi stat omul ceva mai mult cu o seara in urma la munca, aplecat peste harta cu probleme ale judetului. Dar ma indoiesc sa fie prea dese astfel de cazuri. Ca dovada, noii sefi traiesc si acum de pe urma celor pe care i-au schimbat, fara sa incerce sa acumuleze cele necesare postului. Fostii directori au fost trecuti in planul secund, cam cum ascund &#8222gospodinele” gunoiul sub pres. Treaba asta e valabila si pentru fosta putere, si pentru actuala. Dar parca prea e de tot acum. Ca o dovada ca fosta opozitie nu era pregatita sa preia puterea (cel putin in Bacau) sta si faptul ca noua conducere politica a judetului nu si-a permis peste tot sa faca epurari politice. Va puteti imagina ca, desi isi doresc cu ardoare asumarea unui post de director de institutie, nici macar acum, la aproape un an de la alegeri, Alianta nu a identificat pe nimeni cat de cat apt sa fie sef. Si, va dati seama, stacheta e destul de jos lasata. Dar chiar si asa, nu se gasesc pretendenti valabili. De aici trebuie sa traga si ziaristii o invatatura: in campaniile electorale, partidelor trebuie sa li se ceara si numele pe care le propun pentru functiile de raspundere. Si sa ia la tocat toate nulitatile.Scris de Florin POPESCU

Bicicletele politistilor bacauani, superdotate cu sirene, schimbator de viteze si semnalizare au ajuns subiectul glumelor satenilor. Agentii de politie spun ca nu pot lupta impotriva infractionalitatii, daca nu au si un mijloc de deplasare rapid. Ei nu-si ascund dezamagirea ca trebuie sa foloseasca in interes de serviciu, ca si pana acum, masinile proprii sau cele de imprumut.

Cele 82 de biciclete intrate in dotarea politistilor bacauani in luna mai nu-si dovedesc nici pe departe utilitatea. Vara aceasta s-a dovedit extrem de umeda, facand imposibila utilizarea vehiculului pe doua roti. Pe de alta parte, foarte putini agenti de politie au indraznit sa-si scoata mijloacele de deplasare la iveala, pentru a nu da localnicilor subiect de bascalie. &#8222Rad oamenii din sat de noi, ne spune un ajutor de sef de post. Numai cand ne vad cocotati pe biciclete, incep sa faca tot soiul de glume, daramite sa mai pornim si sirenele. Acusi vine iarna si iarasi o sa ne uitam la ele. La noi in comuna, terenul este foarte accidentat si e cam greu sa manevrezi bicicleta. Dar ce primim, e bun primit! Poate ca da Dumnezeu sa vina si timpuri mai bune pentru politisti, sa mearga treaba mai bine. Noi avem nevoie de masini, sa ne putem desfasura activitatea, nu de vehicule pe doua roti. In munca de politie trebuie sa fim operativi si…. nu putem cu biciclete”. E greu sa gasesti printre agentii de politie care au in dotare biciclete pe cineva care sa fie incantat de vehicul. &#8222Comuna nostra e foarte intinsa, iar drumurile sunt dificile, ne spune un sef de post. Sub nici o forma nu ne putem deplasa cu bicicletele. Am facut un raport catre Inspectoratul Judetean de Politie, prin care am solicitat o masina in dotare. Sincer sa fiu, vehiculele cu doua roti primite de la Minister nu au nici o utilitate”. Unii dintre politistii din zonele rurale spun ca au utilizat in vreo cateva cazuri bicicletele, dar pentru a fi cu un pas inaintea infractorilor e nevoie de o dotare corespunzatoare, nu una de doi bani. &#8222Poate ca bicicletele erau mai utile in oras pentru politistii de proximitate, decat in zonele rurale, unde fenomenul infractional este in crestere. Eu m-am saturat sa car hotii cu masina mea. Am inteles ca modelul bicicletelor a fost luat de pe la lituanieni sau cam asa ceva. Macar daca in locul bicicletelor primeam motorete! Era mai bine. Parerea mea ca sefii cei mari vor sa ne scoata cat mai repede la pensie. Tin neaparat sa facem reumatism si sa ne retragem la vatra”, face haz de necaz un alt sef de post. Multe din bicicletele trimise in primavara posturilor de politie din judetul Bacau zac prafuite fie in vreun garaj, fie pe holurile unitatilor politienesti. In unanimitate, agentii cred ca s-au aruncat in vant niste bani care puteau fi cheltuiti mai cu folos. Vehiculele cu doua roti nu-i fac pe politisti nici mai rapizi si nici mai eficienti. Dimpotriva, cei care au indraznit sa se arate cu bicicletele in exercitiul functiunii au ajuns de rasul infractorilor.

Scris de Lili ADOCHITEI

Este in plina dezbatere nationala proiectul de descentralizare a invatamantului preuniversitar. Demersul merita toate aplauzele. Esenta proiectului vizeaza redistribuirea responsabilitatilor, a autoritatii decizionale si a raspunderii publice pentru functiile educationale specifice, de la nivelul central la cel local. Statul-tatuc este invitat, si aici, sa-si dea ortul popii. Transferarea managementului general si financiar catre scoli si comunitatea locala echivaleaza cu o revolutie a domeniului.

Suferinte

Actualul sistem managerial sufera de mai multe boli: curriculumul la decizia scolii se stabileste, in multe situatii, in functie de mentinerea unor posturi didactice, nu de nevoile reale ale elevului sau ale politicii de dezvoltare a zonei finantarea scolilor nu corespunde necesitatilor reale directorii, presedinti ai consiliilor profesorale si consiliilor de administratii sunt, uneori, predispusi la esuarea in autoritarism salarizarea este stabilita rigid, vechimea si gradul didactic fiind vedetele acesteia politicile de finante sunt stufoase, nu-si asuma mereu responsabilitati imperative, avand, uneori, si iz politic managerii scolilor interesati de dezvoltarea bazei didactico-materiale au devenit, prea des, niste cersetori oficiali la nivelul localitatilor mai mari, directorii sunt in veritabila competitie neloiala de atragere a fondurilor bugetare asigurarea incadrarii cadrelor didactice in sistem centralizat este dificila, anul scolar debutand si cu unele catedre neocupate elevii si parintii n-au posibilitatea sa-si aleaga cadrele didactice reprezentarea comunitatii in consiliile de administratie este inca simbolica si, uneori, formala sistemul de perfectionare a cadrelor didactice are multe aspecte anchilozate sunt situatii in care, atunci cand parintii, autoritatile locale, sponsorii sprijina scoala, lasa impresia ca fac o mare favoare, ca si cum nu si-ar sprijini propriile interese nu sunt rare cazurile in care unii profesori isi reduc autoritatea la sistemul represiv de notare: parghiile managementului scolar pentru aruncarea din decorul educational a celor neperformanti sunt foarte reduse. Lista abolilor” poate continua…

Doruri

Descentralizarea ar urma sa aiba ca principii: raspunderea publica autonomia institutionala apropierea centrului de decizie de locul actului de educatie valorizarea resursei umane cultivarea diversitatii culturale si etnice. Oferta de curriculum la decizia scolii va fi mai mare si va respecta nevoile elevilor si ale comunitatii. Planificarea resurselor umane, motivarea personalului prin salarizare, recrutarea, selectia si angajarea, precum si incetarea relatiilor de munca va fi opera colectiva a consiliilor de administratie, care vor fi compuse din reprezentanti ai parintilor, elevilor, agentilor economici, autoritatilor locale, ai scolii. Nota bene: directorul nu va mai fi presedintele consiliului de administratie. Finantarea va fi realizata prin patru surse: bugetul de stat bugetul Consiliului Judetean bugetul Consiliului Local venituri proprii. Comunitatea va evolua prin transformarea scolii in centru de informare si dezvoltare sociala. Corelarea mai buna a cererii si ofertei de munca este previzibila. Scoala ar putea scapa de actualul statut de cenusareasa bugetara. Eficienta educativa ar creste.

Intrebari

Descentralizarea va fi insotita, firesc, de crize. Le vom putea depasi fara vanatai mari? Va putea comunitatea satisface financiar nevoile scolii? Ce vor face comunitatile locale care abia au dupa ce bea o lingura de apa chioara? Cine garanteaza ca sumele alocate de consiliile judetene, din fondul de echilibrare a bugetelor locale, nu vor fi tot subiective? Nu cumva exista pericolul ca noile reglementari financiare ale domeniului sa aiba soarta acelebrei” legi nr. 416? (initiatii stiu de ce…). Nu vor incerca unii patroni de carton sa-si umfle pectoralii prin scoli? Odraslele unor potentati nu vor sfida si mai mult catedra? Vor fi elaborate parghii prin care unii contabili sefi ai actualelor centre financiare, veritabili socotitori ceapisti, vor putea fi invitati in afara sistemului? Vom putea transforma, simultan, scolile in centre de profit educational si financiar? Chiar vor putea fi elaborate parghii obiective pentru a realiza o salarizare diferentiata, in functie de merite? Vom transforma profesia de profesor intr-una atractiva? Vor fi obiective criteriile… locale de selectie a cadrelor didactice? Nu ne vom trezi, la catedra, ca in unele universitati particulare, cu veritabile clanuri de rubedenii? Vom pastra consiliile judetene, care ne-au dezamagit profund, ca intermediar al alocarii resurselor financiare sau vom apela la un arbitru scortos, lipsit de arta comunicarii, aproape arogant, cum este Ministerul Finantelor? Personal, inclin catre varianta a doua macar sa incercam senzatii noi. Imi este teama sa cred ca finantistii vor calcula per/elev un cost costeliv rau de tot si vor recomanda, in dulcele lor stil prafuit, ca acesta sa fie ameliorat din iluzia (pentru multi) numit venit propriu. Cei care vor avea veniturile proprii vor fi obligati sa le gestioneze prin Trezoreria-stat care se infrupta indecent din ele, fara sa plateasca dobanda? Vor fi stabilite criterii obiective de selectie si evaluare a managerilor? Va exista curajul selectiei unor directori absolventi ai facultatilor de management? Vor tine seama guvernantii si comunitatile locale de sugestiile cadrelor didactice pentru imbunatatirea proiectului? Se preconizeaza ca in viitorii doi ani descentralizarea sa devina realitate. Numai de nu ne-om precipita pentru a araporta” cat mai repede un succes. In 2007/2008 vom evalua efectele descentralizarii. Aceasta poate deveni copilul teribil al reformei. Japonezii au cucerit lumea, cu stiinta si tehnologia, printr-o reforma autentica a invatamantului. Daca autenticitatea reformei noastre va lipsi, copilul ei teribil, descentralizarea, poate deveni grozav de tafnos. Sper in reusita acestui demers generos.
Scris de Ion FERCU