Ora 23.00. Piata Centrala. Odata cu lasarea intunericului, pietarii incep sa-si stranga marfa de pe tarabe. Locul gogosarilor si pepenilor este luat de perne, paturi, plapumi si cearsafuri. Taraba devine dormitorul celor care traiesc din munca campului. Cismeaua si spatele blocurilor sunt transformate in toalete. Viata de pietar este cu atat mai grea, cu cat saracia si datoriile preseaza tot mai mult pe umerii lor.

&#8222Eu sunt din Galati si stau in Bacau de trei saptamani, povesteste Nelu Tontu, producator agricol. Am venit aici cu pepeni si nu plec pana cand nu-i vand. Este foarte greu. Noaptea, dorm aici, pe taraba. „Infas” taraba cu o plapuma si cu alte patru paturi ma invelesc. Ce sa facem? Nu avem de ales. Avem si noi copii&#8221. Temperaturile tot mai scazute din ultimele nopti au transformat somnul sub cerul liber intr-un adevarat cosmar. Cu toate acestea, taranii sunt fericiti ca in ultimele zile Dumnezeu i-a ferit de ploaie. „Cel mai rau e cand ploua, marturiseste Aglaia Zincu, producator. Chiar daca Piata este acoperita, prin acoperis tot curge apa. Si atunci ma invelesc cu multe paturi si deasupra pun doi saci lipiti pentru a nu-mi ajunge apa pana la piele&#8221. Un singur rand de haine reprezinta atat tinuta de zi cat si pe cea de noapte. „Mai pun pe mine o vesta din blana de oaie cand dorm, mai spune femeia. Este foarte frig si cred ca aici imi voi gasi moartea&#8221. Pe langa pepeni sau rosii, in interiorul tarabei se gasesc inghesuite intr-un colt un sapun si un prosop. „Asta e averea mea, rade Nelu Tontu. Reusesc sa vand toti pepenii, voi avea bani sa-mi intretin familia si sa lucrez pamantul. Nu vand, va fi vai si amar&#8221. Pe langa dormitor, taraba reprezinta si locul unde isi iau masa sau mai joaca o tabla. Taranii au incercat sa-si faca viata cat pot de frumoasa. Daca nu duc lipsa unui loc unde sa-si aseze capul, nu acelasi lucru se poate spune despre locul unde isi fac igiena. „Dimineata ne spalam la cismeaua din piata, povesteste Aglaia Zincu. Dar, ne spalam doar pe fata si maini, caci nu ne putem dezbraca in mijlocul lumii si sa ne sapunim&#8221. Situatia este cu atat mai grava cu cat toaletele ecologice din piete functioneaza pana la ora 20.00, dupa aceea boschetii si spatele blocurilor le iau locul. Sacrificiul lor se masoara in recolta de anul viitor. „Noi ne-am bagat averea in cultivarea pamantului, avem deja datorii, daca nu vindem suntem oameni morti, confirma Vasile Zugra, producator. Banii castigati din vanzare, tot in pamant ii ingropam. Din asta traim…&#8221 Desi traiul lor se aseamana cu cel al oamenilor fara casa, taranii s-au invatat cu viata pe care o duc. „Daca adun lunile pe care le-am petrecut dormind pe taraba se transforma in ani, rade Aglaia Zincu. Aceasta este viata noastra…&#8221 Somnul la taraba este unul iepuresc. „Sunt o gramada de hoti, declara Vasile Zugra. Asteapta sa adormim si apoi incearca sa ne fure marfa. Dar, mai facem si noi cu randul la dormit si ne pazim legumele…&#8221Scris de Iulia CUCU

aCodru-i frate cu romanul”, spunea Vasile Alecsandri, fiindu-i imposibil sa anticipeze atunci cum vor arata, peste mai putin de doua secole, padurile noastre: pline de tot felul de deseuri, de resturi ale acivilizatiei” mileniului trei. Pentru a schimba cat de cat aspectul zonelor impadurite din preajma municipiului Bacau, prin inlaturarea mormanelor de deseuri adunate aici in fiecare week-end, un grup de elevi de la Scoala aMiron Costin” Bacau au participat sambata la o ampla actiune ecologica in zona Magura, de la Hanul cu pini pana la Hanul Magura, sub coordonarea inginerului silvic Valentin Ionita si a profesorilor Maria Bargaoanu, Fernanda Carneala, Constanta Cozma si Constantin Cozma. Nu numai marginile padurii, de-o parte si de alta a soselei spre Onesti, au fost ecologizate de elevii bacauani, ci si parcarile din zona, si cararile de acces. Iar faptul ca, in finalul actiunii, fusesera umpluti aproape 90 de saci cu deseuri vorbeste de la sine nu numai despre harnicia copiilor, ci, mai ales, despre lipsa de educatie a celor care au lasat atatea urme ale zabavei lor la iarba verde. Si, daca Ocolul Sivic merita felicitari pentru faptul ca a oferit fiecarui elev si cadru didactic manusi de protectie si saci de plastic, se cuvine sa mentionam si aamanuntul” ca elevii si profesorii si-au platit din banii lor drumul dus-intors, pe ruta Magura-Bacau. Dupa cum ne-a informat profesoara Maria Bargaoanu, aceasta actiune a facut parte din proiectul aCodru-i frate cu romanul”., care si-a propus, printre altele, plantarea de puitei, colectarea de maculatura si educarea tuturor elevilor in spiritul respectarii naturii si al protejarii mediului inconjurator.Scris de Stefan OLTEANU

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este pe ultima suta de metri la verificarea modului in care se efectueaza, in cabinetele medicilor de familie, examenele medicale anuale ale asiguratilor. Tot zilele acestea, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, i-a acuzat pe medicii de familie ca nu dau atentie laturei profilactice si, in mod special, acestor examene de bilant.

Ministrul Eugen Nicolaescu a reprosat medicilor ca nu-si indeplinesc indatoririle si, ca urmare, tot mai multi oameni ajung la spital. &#8222Daca medicul de familie si-ar vizita toti pacientii din lista si ar depista la timp o boala, deci daca s-ar lucra pe preventie, atunci sunt convins ca multi oameni ar putea fi tratati din fasa de medicul de familie si nu ar avea nevoie de servicii medicale de specialitate sau de spitalizare”, a declarat ministrul Nicolaescu.

Reforma stopata in medicina primara

&#8222Medicii de familie sunt din nou blamati, ne-a declarat dr. Costin Tintaru, medic de familie la Berzunti. Poate de aceea suntem atat de uniti si vom fi si mai uniti. Daca s-ar investi mai mult in medicina primara, daca ar creste valoarea punctului, pentru ca medicii cu multi asigurati pe lista sa poata angaja un alt medic, nu ar mai fi probleme. Medicii fac bani din servicii, iar acestea sunt prost platite. S-a inceput in 1994 o reforma a medicinii primare, dar nu s-a continuat. Cat despre examenele de bilant, si populatia trebuie sa fie educata, sa stie ca are dreptul si obligatia de a se prezenta la medic”. Dr. Tintaru crede ca in noul Contract-cadru vor fi prevazute masuri pentru a obliga asiguratul sa se prezinte la programarea pentru controlul medical periodic. Este posibil ca asiguratii restantieri sa nu mai primeasca retete sau chiar sa fie exclusi de pe listele medicilor de familie.

Ministrul se ia de &#8222frizura”

Medicii de familie care au pe lista minimum o mie de pacienti nu sunt obligati sa viziteze bolnavul, acesta trebuind sa se prezinte singur la cabinet. Marea nemultumire a medicilor este insa tariful foarte mic pentru fiecare asigurat de pe lista. &#8222Sa fie sanatos ministrul daca ne trimite controale, ne-a declarat dr. Valeriu Bologan, medic de familie la Vultureni. Cand nu au ce face, se iau de frizura. Ce preventie vrea sa fac, daca mai mult de jumatate din asiguratii mei sunt cronici? Populatia e imbatranita, nu mai ai ce preveni. Ni se reproseaza mereu ca facem bani, dar de cheltuieli nu se tine cont. Acum fac reparatii, iar cabinetul nici macar nu este al meu si nu cred ca-l pot cumpara, caci se afla in incinta primariei. Apoi, trebuie sa cumpar lemne, sa platesc asistenta. Ce mai ramane?” Dr. Bologan mai spune ca are peste 1.600 de asigurati pe lista, dar peste 1.900 de pacienti in comuna, diferenta constituind-o neasiguratii, cei carora totusi nu le poate inchide usa in nas. Chiar daca nu reuseste sa-i vada pe toti intr-un an, cand au nevoie de medic il gasesc. Un medic de familie trebuie sa urmareasca gravida si copilul, face imunizarile din programul national, consultatiile obisnuite, tine evidenta bolilor cronice, depisteaza boli cu potential endemic, urmareste TBC-ul si sifilisul. Pentru un singur pacient este nevoit sa scrie chiar si trei retete, in functie de lista pe care se afla medicamentele. In plus, fac raportari la CJAS si la Directia de Sanatate Publica. Chiar si minstrul Sanatatii recunoaste ca medicii de familie sunt prost platiti si le promite o crestere a valorii punctului, dar nu atat cat se asteapta.Scris de Doina MINCU

Luni seara, inca o persoana si-a pierdut viata pe DN2, la Racaciuni. Anul acesta pe &#8222soseaua mortii&#8221 si-au gasit sfarsitul in accidente de circulatie nu mai putin de 24 de oameni, iar alti 27 au fost raniti grav. Bacaul se afla in primele zece judete ale tarii la nesiguranta rutiera.

La numai 24 de ore, &#8222soseaua mortii&#8221 si-a luat iarasi tributul in vieti omenesti. De data aceasta victima este Neculai I., in varsta de 68 de ani, din Pincesti. Luni seara, la ora 19.30, pe raza localitatii Racaciuni, barbatul s-a angajat in traversarea strazii, prin loc nepermis si fara sa se asigure. Imprudenta a fost platita cu viata! Neculai I. a ajuns sub rotile masinii Renault Megane, cu numarul de inmatriculare B-045432, condusa de Daniel C., in varsta de 37 de ani, din Iasi. Desi un echipaj al Ambulantei s-a prezentat imediat la locul accidentului, cadrele medicale nu au mai putut face nimic pentru victima. Soferul din Iasi urmeaza sa fie cercetat pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa. &#8222De la inceputul anului, pe DN2 s-au comis nu mai putin de 39 de accidente,

soldate cu 24 de morti si 27 de raniti grav, ne-a precizat inspectorul principal Teo Iacovache, de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Numai pe raza comunei Racaciuni, in primele noua luni ale anului, s-au produs 10 accidente grave, in urma carora cinci persoane si-au pierdut viata, iar alte sapte au fost grav ranite. Dintre cauzele care au condus la producerea evenimentelor rutiere pot fi mentionate imprudenta pietonilor si nu in ultimul rand neatentia conducatorilor auto&#8221.

Soselele Bacaului sunt pline de cruci

Judetul Bacau ocupa un loc fruntas in tara in ceea ce priveste evenimentele rutiere grave. Bilantul dupa primele noua luni ale anului 2005 este mai mult decat ingrijorator. De la inceputul anului s-au produs nu mai putin de 179 de accidente de circulatie, mai mult cu 37 fata de aceeasi perioada a anului trecut. In urma acestora si-au pierdut viata 67 de persoane (cu 12 mai mult ca in 2004), iar 134 au fost grav ranite (cu 31 mai mult ca in 2004). Si accidentele usoare au fost nenumarate. In urma celor 176 de evenimente rutiere, 177 de persoane au ajuns pe un pat de spital. &#8222Cele mai multe accidente s-au produs in intervalul orar 18.00 – 24.00, a precizat inspectorul principal Teo Iacovache. Probabil ca in aceste cazuri au intervenit oboseala, conditiile meteo nefavorabile si neatentia. Predomina accidentele produse in zonele urbane. Nu ne onoreaza deloc faptul ca Bacaul se afla intre primele zece judete din tara la nesiguranta rutiera&#8221. Multe evenimente rutiere s-au produs in comunele limitrofe municipiului Bacau. In urma celor 65 de accidente de circulatie, 20 de persoane au murit, iar alte 49 au ajuns la spital in stare critica. Nu a scapat de lista neagra nici municipiul Bacau, care este inregistrat cu 49 de evenimente rutiere, soldate cu 11 morti si 40 de raniti. &#8222S-a lucrat mult la prevenire. Dovada sunt cele peste 85.000 de sanctiuni aplicate pentru nerespectarea legislatiei rutiere. Cu toate acestea, numarul evenimentelor rutiere este in crestere&#8221, spune ofiterul de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Topul celor amendati este dominat de vitezomani (32.968 de sanctiuni) si soferii care se urca la volan sub influenta bauturilor alcoolice (847). In primele noua luni ale anului au ramas fara permise de conducere 1731

de conducatori auto.Scris de Lili ADOCHITEI

De cateva luni bune, medicul Mircea Doran, directorul Centrului de Recuperare si Reabilitare Darmanesti, a devenit ca un ghimpe in coasta pentru Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Si asta pentru ca el a avut curajul sa declare cu voce tare ca &#8222la nivel de Directie, se fac numai ilegalitati, ca sa se umple buzunarele agentilor economici agreati de directori&#8221. Razboiul dintre cele doua parti a inceput deja cu un proces, insa nu este nici pe departe la final.

Totul a inceput prin luna mai, cand au avut loc, la nivelul DGASPC, licitatiile la produsele alimentare pentru centrele de plasament de adulti si copii. Potrivit afirmatiilor medicului Mircea Doran, acestea au fost aranjate, astfel incat sa castige firmele agreate de conducerea institutiei. &#8222Este posibil sa se cumpere un ou cu pretul de 5.000 de lei, cand el poate fi luat de la piata, nu en gros, cu 3.000 de lei? Sau tacamul de pui cu 82.000 lei kilogramul, cand pot lua ficat cu 44.000 de lei kilogramul? Nu mai spun de carnea de vita pe care ei vor sa o cumpar cu peste 200.000 de lei kilogramul. Iar eu am putut face rost cu doar 90.000 de lei kilogramul? Astea sunt magarii pe fata si nu admit asa ceva&#8221, ne-a spus, nervos peste masura, dr.Doran. Refuzul lui de a accepta sa cumpere de la firmele iesite castigatoare la licitatie l-a transformat imediat intr-o persoana non grata pentru DGASPC, care a si inceput sa-i bage bete in roate sau sa-i gaseasca nod in papura, dupa cum afirma dr. Doran. Pe data de 25 mai i s-a facut un control, dupa care a si primit avertisment. &#8222Pentru ce sa primesc avertisment? Ca li s-a parut ca medicatia pentru asistatii mei nu este corecta si ca nu ajunge la ei? Mi s-a cerut sa fac un referat pe care l-am si depus la directie, dar degeaba. Mi-au dat avertisment&#8221, a precizat dr.Doran. Ferm convins ca a fost nedreptatit, dr.Doran nu a stat cu mainile in san, nu s-a resemnat: la inceputul lunii iulie, el a actionat in instanta DGASPC. Procesul a durat putin, pana pe data de 29 septembrie anul curent, cand sentinta data de Tribunalul Bacau a fost una favorabila dr.Doran. &#8222Deci, am reusit sa anulez avertismentul care mi-a fost dat, pentru ca s-a dovedit ca am dreptate. Eu nu ma opresc aici. Si asta pentru ca doresc sa le fie bine asistatilor, si nu directorilor. Moare de foame asistatul, ca vor ei sa cumpar carne la pret dublu sau triplu! Eu nu le fac jocul. Si voi avea pretentii sa-mi plateasca si daune materiale&#8221, a conchis dr.Doran. Raspunsul DGASPC la acuzatiile aduse de catre dr.Doran a fost scurt si la obiect: &#8222Hotararea instantei judecatoresti nu este definitiva. DGASPC a formulat recurs ce urmeaza a fi judecat la Curtea de Apel Bacau. Dispozitia de sanctionare nu a avut un caracter pecuniar, urmarindu-se doar indreptarea neregulilor constatate cu ocazia efectuarii controlului. Asemenea conflicte intre angajat si angajator sunt firesti si se apreciaza ca instanta de judecata va avea ultimul cuvantul.&#8221 Doar atat.

Scris de Carmen SERBAN

Sotii Taranu au fost obligati de Tribunalul Suceava la plata a peste 800 milioane lei. Ca orice buni romani si cat de cat instariti, Elena si Anghel Taranu, cu statut de avocati, si-au dorit o casa la kilometrul 0. Si nu orice casa, ci o vila, cu subsol, parter si etaj, inconjurata de un teren indestulator. Acum e gata. Cine nu stie unde este vila lui Taranu! Pe strada I. S. Sturza, la nr. 59. Arata ca o nava cu panze, rosie si porneste exact din strada. Pentru indiscreti, a fost inconjurata cu un gard solid si destul de inalt. Nu sunt carcotas. Nu este Anghel Taranu singurul bacauan care si-a construit o vila. Sunt altele si mai mari si mai impunatoare. Exista, totusi, o deosebire intre Anghel Taranu si alti proprietari de vila: toti si-au achitat constructorii, furnizorii de materiale si servicii efectuate, numai Taranu, dupa cum arata o hotarare a Curtii de Apel Suceava, mai are inca multe datorii.

Primul pas

Dupa achizitionarea terenului, sotii Elena si Anghel Taranu au comandat un proiect pentru casa. Tot proiectantul i-a recomadat si constructorul. S-a nimerit sa fie firma SC ARAV CON SRL Bacau – patron si manager fiind ing. Virgil Arseniu. In anul 2001 s-a incheiat un contract intre ARAV CON si sotii Elena si Anghel Taranu. Firma se obliga sa construiasca casa, iar beneficiarii sa achite contravaloarea materialelor si a manoperei. S-a semnat si fiecare a trecut la treaba. &#8222Noi ne-am angajat sa aducem materiale de cea mai buna calitate, unele la sugestia partenerului nostru, avocatul Taranu. Suntem constructori, dar si distribuitori autorizati ai mai multor firme de materiale de constructie. Apoi, conform proiectului, am demarat lucrarile de constructie. Am lucrat in conditii bune aproape un an, decontarea lucrarilor s-a facut pe situatii de lucrari, insusite si semnate de beneficiari, fara obiectii&#8221, ne-a declarat Virgil Arseniu, managerul firmei ARAV CON SRL. &#8222La sfarsitul anului 2002, am observat o oarecare raceala din partea lui Anghel Taranu, ba ca lucrarile nu sunt de calitate, ba ca unele materiale nu sunt corespunzatoare. Intr-o zi mi-a spus ca nu mai doreste sa lucreze cu firma noastra, in conditiile in care aveam lucrari in executie, materiale aduse si bani de decontat. Nu ne-a mai dat nici un leu. Am discutat, am negociat, insa nu am ajuns la nici un rezultat&#8221, mai spune Virgil Arseniu.

Al doilea pas

Pentru continuarea lucrarilor, Anghel Taranu a aranjat sa lucreze cu o parte din lucratorii firmei ARAV CON . Normal ca acestora li s-a desfacut contractul de munca. &#8222Au ramas in discutie peste 800 de milioane de lei, pe care dl Taranu a refuzat sa-i mai achite. In aceste conditii, m-am vazut nevoit sa-l actionez in judecata&#8221. Speta a ajuns pe rolul Tribunalului Bacau. Dupa mai multe termene, prea multe in opinia lui Virgil Arseniu, expertize peste expertize, Tribunalul ii respinge actiunea, in baza sentintei nr. 3122 din 19 septembrie 2003. A urmat apelul la Curtea de Apel Bacau. Dupa primul termen, managerul societatii ARAV CON cere stramutarea procesului. Motivarea acestei cereri a fost luata in calcul de Curtea Suprema de Justitie si stabileste ca acesta sa se judece la Suceava.

&#8222Mai exista dreptate in justitie”

In tot acest timp s-au cheltuit bani, timp si nervi. &#8222A fost o perioada foarte grea pentru noi, insa am avut noroc ca o parte din firmele cu care am colaborat(Vasion, Dedeman, Rombet, Lustrans, Delta) ne-au inteles si au acceptat amanarea unor plati&#8221, mai spune dl Arseniu. Calvarul a luat sfarsit in ziua de 14 septembrie 2005. Dispozitivul sentintei este bogat si destul de tehnic, de aceea nu vom intra in amanunte. Pe final, se spune: &#8222Fata de toate cele expuse mai sus, curtea, in temeiul disp. art. 296 Cod de Procedura Civila, va admite apelul reclamantei si va respinge apelul paratilor. In consecinta va schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca va admite actiunea reclamantei si va obliga paratii la plata sumei de 819.535.099 lei catre reclamanta, reprezentant contravaloare lucrari constructie efectuata la imobilul proprietatea paratilor. Va mentine celelalte dispozitii contrare prezentei decizii. Pentru aceste motive, in numele legii DECIDE: &#8222Admite apelul declarat de reclamanta SC ARAV CON SRL Bacau impotriva sentintei nr. 3122 din 19 decembrie 2003 a Tribunalului Bacau. Schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca, admite actiunea reclamantei. Obliga paratii Taranu Anghel si Taranu Elena la plata sumei de 819.535.009 lei reprezentand diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea acestora si TVA, situat in municipiul Bacau, str. I.S.Strurza nr. 59. Respinge, ca nefondat, apelul paratilor impotriva aceleasi sentinte. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.&#8221

Taranu poate fi executat silit

Sentinta, in dosarul nr. 5287, este definitiva si executorie. &#8222Vom declansa procedurile de executare, chiar daca dl Taranu va face recurs. Este dreptul lui, insa eu sunt bucuros ca instanta mi-a dat dreptate, asa cum era normal. Nici nu cred ca mai este vorba doar de bani&#8221, ne-a spus la finalul disctiilor Virgil Arseniu, un om care s-a judecat trei ani pentru a-si castiga banii cuveniti si demnitatea. Din informatiile noastre mai sunt si alte societati care au de primit bani de la Anghel Taranu pe lucrarile executate la vila personala. De notorietate este si cazul firmei MILEA IMPEX din Darmanesti care se judeca in continuare cu avocatul Taranu. Insa acestea sunt aspecte care privesc partile si instanta se poate pronunta in fiecare caz.

Contactati telefonic, sotii Taranu au refuzat, initial, sa ne ofere informatii asupra cazului prezentat in acest articol. Avocatul Taranu ne-a spus, ulterior, ca &#8222in principiu, nu discut cu ziaristii de la Desteptarea.&#8221 Dar, in concret, l-am intrebat. &#8222In concret inseamna in principiu&#8221, a raspuns avocatul Taranu.

Scris de Gheorghe BALTATESCU

Dupa cinci ani de la aparitia Ordonantei de Urgenta 95/1999, Guvernul a aprobat procedura de valorificare a bunurilor aflate in otarea MApN. Guvernul Romaniei a emis recent o hotarare prin care aproba normele la OUG 95/1999. Bunurile scoase din functiune aflate in administrarea institutiilor publice de aparare pot fi valorificate prin Compania Nationala ROMTEHNICA SA.

Potrivit acestei hotarari, deseurile de sticla, cauciuc, textile, lemn, hartie, carton, plastic, materialele de resortul hranirii si cele de constructii si cazare, animalele, uneltele genistice si ambalajele pot fi valorificate si de catre unitatile militare gestionare, an conditiile stabilite prin instructiuni aprobate prin ordin al ministrului apararii nationale. Valorificarea bunurilor aflate an administrarea Ministerului Apararii Nationale se efectueaza la propunerile comandantilor sau sefilor unitatilor militare gestionare si se aproba de organele competente, potrivit legii. Prin bunuri se anteleg produsele, echipamentele si orice alte obiecte, de orice fel si cu orice fel de descriere, cu exceptia cladirilor si terenurilor. Daca acestea nu mai sunt necesare, au devenit excedentare, nu mai sunt prevazute an anzestrarea armatei, nu se mai fabrica sau, datorita uzurii morale ori fizice avansate, nu mai corespund destinatiei sau fac obiectul anlocuirii cu altele performante de acelasi tip, pot fi instrainate. Bunurile care pot fi folosite an mod curent an alte sectoare de activitate se valorifica la persoane fizice sau juridice romane. Nu fac obiectul valorificarii aparatura de secretizare sau componentele speciale care, prin procedura de valorificare, ar conduce la transmiterea de informatii si date cu caracter secret. Bunurile aflate an administrarea Ministerului Apararii Nationale se valorifica la intern, prin licitatie publica deschisa cu strigare, selectie de oferte de pret sau negociere directa, valorificare directa fara organizare de licitatie, transmitere fara plata la alte institutii publice. In acest mod pot fi valorificate tehnica de lupta care devine comuna cu alte sectoare de activitate, dupa dezafectarea de dotarea specific militara, precum si bunurile, inclusiv cele demilitarizate care pot fi folosite an mod curent an alte sectoare de activitate, an starea an care se afla ori an stare dezmembrata sau partial dezmembrata, cat si tractoarele de artilerie, plasele si completele de mascare, busolele, lunetele, binoclurile, precum si deseurile feroase, neferoase, de metale pretioase si de aliaje ale acestora. Compania Nationala ROMTEHNICA a organizat mai multe licitatii pentru vinderea de mijloace de transport, remorci, marmite, bucatarii portative, dulapuri frigorifice, autocisterne, masini de scris, autostropitoare, masini de cusut manuale, masini de gaurit autofurgonete. O parte din aceste obiecte au fost achizitionate de diferite societati. O bucatarie de campanie scoasa la licitatie si vanduta nu de mult timp are mare pret in curtea unei societati agricole din judet. In luna august 2005, a fost organizata o noua licitatie iar pe 11 octombrie urmeaza alta. Pe site-ul ROMTEHNICA nu figureaza insa nici o unitate militara din Bacau care sa fi scos la licitatie un anume utilaj sau obiect care nu le mai este de folos. Cpt. Gelu Miron, purtator de cuvant al Garnizoanei Bacau, ne-a declarat: &#8222Toate obiectele se scot la licitatie si se vand prin ROMTEHNICA. Aceasta societate decide care obiecte anume pot face obiectul acestor licitatii”.

Scris de Dan MINDIRIGIU

Anul universitar 2005 – 2006 s-a deschis ieri in Bacau cu „sarcini noi&#8221 si tristeti vechi pentru profesorii Universitatii de stat. Renuntand partial la „elanul muncitoresc&#8221 si festivismul obisnuit al acestui eveniment, rectorul Gogu Gheorghita nu si-a ascuns ingrijorarea si nemultumirea pe care le incearca lumea universitara bacauana la acest nou inceput de drum. „Este un moment de rascruce. Incepem acest an universitar cu sarcini noi, fiind constienti ca studentii de astazi sunt mai grabiti, mai pragmatici, au un stil mai speculativ. Invatamantul universitar romanesc trebuie sa se supuna unor noi reguli, in timp ce se lupta cu o subfinantare cronica, trebuie sa aiba tot mai bune rezultate in cercetare, luptandu-se in acelasi timp cu lipsa unei baze materiale&#8221, a mentionat Gogu Gheorghita in discursul sau. „Am remarcat o anumita tristete, justificata, in discursul domnului rector. Universitarii romani trec prin momente dificile. Scara valorilor s-a schimbat. Profesorul nu mai este profesor, doctorul nu mai este doctor, inginerul nu mai este inginer&#8221, a intarit prefectul Gabriel Berca spusele universitarului bacauan. Desi deschiderea anului universitar s-a facut in aceste tonuri gri, conducerea Universitatii Bacau si mai apoi invitatii sai au incercat sa le insufle „bobocilor&#8221 un elan care sa-i tina pe parcursul tuturor anilor de studii, spunandu-le, comic pentru „cunoscatori&#8221, ca Romania si Bacaul au nevoie de ei. Cei peste 1000 de „boboci&#8221 inscrisi la Universitatea Bacau vor avea o studentie mai scurta decat colegii lor mai mari. Incepand cu anul universitar 2005 – 2006, studiile de licenta au – conform standardelor europene – durata de trei ani. Exceptie fac studentii la Inginerie care vor invata patru ani, inainte de a-si da examenul de licenta. Absolventul promotiei 2005 -2006 va primi pe langa diploma obisnuita si suplimentul la diploma, emis intr-o limba de circulatie europeana, care asigura recunoasterea studiilor din Romania. Suplimentul va contine pe langa datele din foaia matricola de pana acum, mai multe informatii, cum ar fi: media minima si maxima a promotiei, participarile la diferite manifestari. Acest supliment va fi util mai ales daca studentul va dori sa mearga in Europa pentru a-si continua sau finaliza studiile din tara. Tot la capitolul noutati, din acest an studentii din mediul rural vor putea primi o bursa lunara de peste 3.500.000 de lei vechi indexabili, cu conditia sa profeseze in mediul rural, la finalul studiilor.Scris de Laura HUIBAN

Saptamana viitoare, targul Buhusi va fi ravasit de povestea sa de dragoste cea mai frumoasa. Buhusenii vor sarbatori implinirea a 50 de ani de invatamant liceal si a 85 de ani de invatamant profesional, tehnic si de arte si meserii. Multe sunt povestile de dragoste ale targului (in care apersonajele” sunt celebrele stofe, gloria sportiva sau celebrii rabini), dar aceasta este cea mai frumoasa dintre toate pentru ca – nu-i asa? iubirile adolescentine nu se uita si nu se vestejesc niciodata. Le tinem in suflet ca pe-o icoana secreta, le sarutam in vis si le multumim c-au existat pentru noi.

La ceas aniversar, singura poveste de dragoste neofilita a targului va fi depanata, ca-ntr-o veritabila Seherezada, de elevi, parinti, profesori (din toate zarile si generatiile), de sponsori si reprezentanti ai autoritatilor. Prefatand acest eveniment, conf. univ. dr. Radu Ababei, inspector scolar general, spune: aEste cu totul remarcabil faptul ca un oras atat de mic a reusit mereu sa dea tarii oameni atat de mari. Mi-am pus mereu intrebarea acum?a, iar raspunsul a venit firesc: datorita scolii, o scoala buhuseana cladita pe truda unor cadre didactice de mare valoare si pe silinta unor elevi pe masura dascalilor lor (…). Colegiul Tehnic aIon Borcea” este singurul dintre simbolurile orasului care emana mereu tinerete si optimism… (…). Este, fapt incontestabil, aport-drapelula invatamantului din zona”. Academicianul Gheorghe Platon, cel care a invatat pe bancile scolii buhusene, fiind aici si profesor, un scurt timp, ne-a spus: aRegret nespus ca nu pot participa la aceasta sarbatoare tare draga sufletului meu. Transmiteti tuturor felicitari si spuneti buhusenilor, elevi, dascali, parinti, ca-i iubesc si-i respect foarte mult”. Din Israel, rabinul I. Tobias ne-a spus: aLiceul buhusean este o institutie de referinta internationala. Peste tot aud de valoarea elevilor si profesorilor ei. Multi evrei au trecut pe aici”. In aceasta institutie, care are astazi o mie de elevi, au fost ani in care erau inscrisi in cataloage si 3000 de cursanti. Veritabila scoala nationala in domeniul industriei textile, institutia reprezinta si acum un spatiu de referinta in domeniul educatiei si invatamantului. Aici au fost scoliti cei care au dus peste zari faima stofelor romanesti. Pe bancile acestei scoli au invatat handbaliste componente ale loturilor nationale. Cel putin trei loturi nationale performante de handbal feminin ar putea fi alcatuite din fostele liceene buhusene, iar mentorii lor, profesorii Crisostom si Angela Dantz, care le-au indrumat si pe prima scena a tarii, le-ar putea fi oricand antrenori. E de poveste si faptul ca echipa de fotbal feminin a aborcenilor” a abatut mar”, la faza nationala, echipe ale unor licee si cluburi sportive, castigand lauri nationali. Stiati ca unii dintre elevii acestei scoli (baieti si fete) sunt campioni nationali la box? Banuiati ca aceste rezultate au fost obtinute chiar in conditiile in care elevii n-au sala de sport? Tot de poveste este si faptul ca vreo cincizeci de elevi ai acestei institutii au urcat pe treptele cele mai inalte ale podiumului national al olimpiadelor scolare. De curand, toti elevii prezentati la examenul de bacalaureat au iesit invingatori. Nu se poate sa nu fi auzit ca aici a fost scrisa, probabil, cea mai lunga scrisoare de dragoste din lume, care poarta pentru Andrei Muit, acest lord al caritatii, peste 1300 de semnaturi. Au ajuns elevii acestei scoli, membri ai clubului de debate, sa sustina dezbateri demonstrative in Parlamentul Romaniei, pentru a le sugera spiritul autentic in care trebuie desfasurate dezbaterile. Unii dintre ei au participat la competitii internationale, si ca membri ai echipei nationale, cucerind lauri. Despre asta stiati? Se poate sa nu fi aflat si despre faptul ca, intre timp, elevii acestei institutii au ajuns in gratiile unor sponsori de exceptie ca Betania, ca si-au primenit aproape totul in ultimii ani (de la centrala si instalatie termica, pana la mobilier si aparatura), ca sunt si in gratiile fondului PHARE care, cu vreo 600.000 de euro, va transforma sediul Scolii de Arte si Meserii intr-o locatie occidentala a domeniului? Har Domnului, nici autoritatile judetene si locale nu sunt (mereu) stranse la punga, atunci cand este vorba despre aceasta institutie care are pentru elevi si parinti o deviza mult apreciata si eficienta: aIntra cine poate, termina cine merita!”. De regula, pe fondul unei exigente pe care profesorii o manifesta si fata de ei insisi, numai cine nu vrea nu devine absolvent bacalaureat…

Umorul si speranta, leacuri pentru vanatai

Dar povestea aceasta de dragoste are si vanatai pe care liceenii incearca sa le lecuiasca inedit, picurand in amaraciunea lor mult umor, speranta si pragmantism. Ca sa-si construiasca sala de sport, s-au autoproclamat proprietari ai planetei Marte, pe care mai apoi au scos-o la licitatie. Ca sa incropeasca o premiere decenta a celor mai buni dintre ei si-au facut prieteni sinceri si de cursa lunga precum Betania, Jupiter, Sublim, Avita, Stefel, Florian, Coroana, Electropas, Oups International, Dynamic Netyork System, Isatis, Paradis, Doru Trans, Generali Asigurari, CAR Pensionari si CAR Stofe, SC Stofe, Desteptarea, Tribuna Invatamantului, Unitar Ro, Eltchim, C.U.M., Renasterea si multi altii. Sprijinul comunitatii a avut un raspuns pe masura: rezultatele.

Aniversarea va fi concretizata in activitati organizate in perioada 10-14 octombrie. Un aTe Deum”, o monografie (prima din istoria scolii), un film realizat de elevi si profesori ai liceului, un numar special (dinamitard!) al revistei scolii, un spectacol din care nu va lipsi parada uniformei scolare de la inceputuri si pana astazi…), lansarea unor reviste proprii de matematica-informatica si chimie, expozitii diverse, dezbateri dintre cele mai atractive, intrecerile sportive si intalnirea cu fosti elevi si profesori reprezinta doar cateva dintre reperele acestei manifestari. Liceenii vor acorda premii supriza invitatilor, dar si profesorilor lor. Ei insisi vor avea parte de premii surpriza. Printre invitati vom regasi elevi si profesori ai primei promotii, reprezentanti importanti ai autoritatilor si sponsorilor. Va fi o sarbatoare a simplitatii si decentei si pentru faptul ca la Buhusi fastul n-a avut loc niciodata din cauza saraciei.

Scris de Ion FERCU

Cetateanul bacauan Ghimici Ioan, mutat la cele vesnice la inceputul acestui an, si-a vazut tulburata odihna de veci din initiativa presedintelui Asociatiei de proprietari nr.130, cu sediul pe starda Letea, nr.32, si a adminstratorului acestei asociatii. Cei doi vajnici aparatori ai drepturilor proprietarilor n-au mai fost sa verifice la fata locului daca Ioan Ghimici mai locuia in apartamentul 2 de la parterul blocului 32, scara B si l-au actionat in judecata &#8222pentru suma de 91,36 lei, reprezentand cheltuielile de intretinere pe periaoda februarie-august 2005″. Intre timp, insa, Ioan Ghimici decedase, iar in apartamentul cu pricina locuieste alta familie. Vecinii ne-a spus ca fostul locatar n-avusese urmasi, ei nu stiu cui anume vanduse raposatul apartamentul si s-au crucit cand au auzit de citatie. Dar citatia exista si Ghimici Ioan a fost &#8222chemat in instanta”, &#8222in calitate de debitor”, &#8222pentru somatie de palta”, deoarece, &#8222cu rea credinta refuza sa achite debitul precizat mai sus”. Ieri dimineata, la avizierul Judecatoriei Bacau era inscris, de la ora 13.00, dosarul 12638/2005, cu numele lui Ghimes Ioan, asa cum se poate vedea si din fotografia alaturata. Probabil ca in viitoarea citatie va fi specificat si faptul ca, daca nu se va prezenta in fata instamntei, Ghimici Ioan va fi adus cu jandarmii. Ceea ce ne dorim si noi, sa fim adusi post-mortem cu jandarmii, macar pentru a ne vizita prietenii, pret de cateva minute macar. S-auzim de bine, si aici si pe lumea aialalta!Scris de Stefan OLTEANU

Sumele destinate, pentru anul 2006, centrelor de plasament pentru cazarmament, echipament, transport, jucarii, materiale igienico-sanitare, rechizite si materiale cultural-sportive au fost, recent, aprobate in sedinta extraordinara a Consiliului Judetean. Acestea sunt de-a dreptul jenante, in conditiile in care variaza, in functie de varsta copilului sau a tanarului, doar intre 2,769 milioane lei si 6,393 milioane lei.

&#8222Este adevarat. Aceste sume sunt extrem de mici. Dar nu noi le stabilim, ci Guvernul&#8221, ne-a declarat Sorin Brasoveanu, director general la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Este adevarat! Legea nr.111/2004, care a modificat Legea nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti in serviciile publice specializate pentru protectia copilului, precum si mamele protejate in centre maternale, stabileste aceste sume infime care, pentru anul curent, culmea ironiei, erau limite maxime. Concret, pentru anul 2006, un copil cu varsta cuprinsa intre 0 – 3 ani va trebui intretinut cu numai 2,769 milioane lei. Facand un simplu calcul matamatic, intr-o luna, un bebelus sau un copil mic trebuie sa fie imbracat si sa i se cumpere jucarii doar in valoare de 230.750 lei. Doar atat. &#8222Doamne, dar asa ceva este practic imposibil. Numai o jucarie de duzina costa peste 100.000 de lei. Iar hainutele sunt foarte scumpe. Vai de capul copiilor&#8221, se mira Daniela Stanciu, mama unui baietel in varsta de 1 an. Pentru copiii intre 3 si 7 ani suma alocata, pe tot anul 2006, este putin mai mare, de 3,775 milioane lei, iar pentru cei cu varsta cuprinsa intre 7 – 14 ani de 4,632 milioane lei. Nici pentru adolescenti sumele alocate nu sunt mai imbucuratoare: pe un an intreg, fiecare dintre acestia va beneficia doar de 5,712 milioane lei. Comentariile sunt de prisos pentru ca, oricum, nu ar majora sumele aprobate de Consiliul Judetean. De suma cea mai mare, de 6,393 milioane lei, se vor bucura, asta daca le da mana, tinerii de 18 – 26 ani si mamele protejate in Centrul Maternal. „Anul acesta sumele au fost la jumatate. Pentru anul 2006, cu siguranta va mai exista o rectificare de buget, ne vor mai ajuta sponsorii sau organizatiile nonguvernamentale. Doar suntem in sistem bugetar si trebuie sa ne multumim cu putin. Doar nu vom imbraca copiii de la Armani sau Versace. Vom face eforturi sa le asiguram un standard minim de viata. Si, cu siguranta, vom mai gasi si alte surse de finantare pentru ca, altfel, nu ne vom descurca. Doar nu trebuie sa le cumparam haine si rechizite in fiecare luna&#8221, spune Brasoveanu, care recunoaste ca nici 10 – 12 milioane pe an daca s-ar aloca pentru un copil sau un tanar nu este mult.Scris de Carmen SERBAN

Pe faras se afla si procurorii Ioan Irimie si Alexandru Chiciu,

doi dintre magistratii care au intocmit dosarul &#8222Sechelariu”

Daniel Morar, seful Departamentul National Anticoruptie (DNA), cere ca 11 procurori anticoruptie sa fie dati afara din departament, lista acestora fiind trimisa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la finele saptamanii trecute. Printre cei 11 se numara si doi magistrati care au lucrat la dosarul fostului primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu. Avocatul acestuia caracterizeaza cererea noului sef de la PNA drept o miscare pur administrativa si spune ca motivul ar fi incompetenta procurorilor vizati.

Surse judiciare au declarat agentiei MEDIAFAX ca lista celor 11 anchetatori vizati a fost trimisa CSM vineri seara, urmand a fi luata in discutie in sedinta de marti a Consiliului. Potrivit modificarilor aduse recent la legile privind reforma justitiei, avizul CSM este unul consultativ, revocarile si numirile in functii fiind facute de catre presedintele tarii, la propunerea motivata a ministrului Justitiei, a sefului Parchetului instantei supreme sau al fostului PNA. Potrivit site-ului CSM, Morar doreste revocarea din functiile de conducere si de executie din cadrul DNA a cinci sefi de servicii: Ioan Irimie (seful Serviciului teritorial Cluj), Ioan Otel (seful Serviciului teritorial Constanta), Alois Imbrea (seful Serviciului teritorial Iasi), Constantin Stefanescu (seful Serviciului teritorial Ploiesti) si Gheorghe Vizitiu (seful Serviciului de anchete speciale, din structura centrala a fostului PNA). Totodata, este ceruta eliminarea din DNA a unui anchetator din cadrul Serviciului teritorial Cluj si a cinci procurori din structura centrala a fostului PNA. Acestia sunt Nicolae Dorel Pascut si, respectiv, Alexandru Chiciu, Carmen Cojocariu, Ioan Ciofu, Gheorghe Stan si Octavian Lupescu.

Sub lupa presei

Unii dintre cei a caror eliminare o cere procurorul general Daniel Morar s-au aflat in atentia presei, in diferite momente, cel mai adesea din cauza dosarelor pe care le-au instrumentat. Numele lui Ioan Irimie – seful Serviciului teritorial Cluj – a fost vehiculat, acum cateva luni, ca posibil inlocuitor si, ulterior, succesor al lui Ioan Amarie la conducerea PNA. Procurorul Ioan Otel este unul dintre cei doi anchetatori care au semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu a fost trimis in judecata, in dosarul &#8222Flota”, aflat pe rolul instantei supreme. Otel a fost vizat de o plangere penala pe care Basescu a inaintat-o legat de modul in care s-a facut cercetarea. Procurorul Constantin Stefanescu, seful Serviciului Teritorial Ploiesti, s-a implicat in instrumentarea primelor dosare vizand mafia petrolului. Gheorghe Vizitiu este seful Serviciului de anchete speciale din cadrul structurii centrale a fostului PNA, cea care a realizat primul dosar penal in baza caruia a fost trimis in judecata un senator.

Chiciu in cadere libera

Procurorul Alexandru Chiciu a fost eliberat la cerere din functia de sef al Sectiei a II-a penale (Sectia de combatere a infractiunilor conexe faptelor de coruptie) a fostului PNA, in vara acestui an, el fiind vizat de propunerile de destituire facute de ministrul Justitiei, in momentul in care a fost schimbata intreaga conducere a acestei structuri de ancheta. El a solicitat in 19 iulie eliberarea din functie din motive medicale astfel ca, la fel ca in cazul sefului PNA, Ioan Amarie, solicitarea de revocare facuta de Macovei a ramas fara obiect. Chiciu a coordonat Sectia a II-a timp de un an si doua luni, timp in care a fortat intocmirea dosarului fostului primar al Bacaului Dumitru Sechelariu. Numele lui Chiciu a fost legat mereu si de cazul Armagedon II, in care a fost vizat Mugur Ciuvica (fostul sef de cabinet al lui Emil Constantinescu). &#8222Schimbarea este una pur administrativa. Cei 11 n-au reusit sa respecte ordinele primite. A fost un fel de examen pentru ramanerea in PNA. Nereusind au fost exclusi. Multi dintre ei au fost detasati din tara cu cate o comanda clara. A fost si cazul lui Ioan Irimie adus special pentru dosarului lui Dumitru Sechelariu. Cred ca Morar a inteles mai repede despre ce este vorba. Nu-i stiu pe toti procurorii in cauza dar pot spune ca platesc pentru incompetenta lor”, ne-a declarat avocatul Catalin Dancu, aparatorului fostului primar al Bacaului. Daniel Morar anunta inca de la numirea sa la conducerea fostului PNA ca va evalua activitatea tuturor procurorilor anticoruptie si ca va propune destituiri, pentru eficientizarea activitatii structurii si pentru profesionalizarea celor implicati in lupta anticoruptie.

Scris de Catalin BEJAN

De anul acesta, profesorii trebuie sa fie examinati de psihologi scolari, care nu exista in judetul Bacau. Cadrele didactice ar putea fi amendate daca nu sunt la zi cu examenul medical periodic. Vizita la medic este obligatorie si trebuie platita de anagajator. Profesorii sunt siliti insa sa scoata bani din buzunar.

In luna august, ministrul educatiei, Mircea Miclea, a emis un ordin prin care impune efectuarea controlului psihologic anual numai la psihologii scolari. Insa, acesti psihologi nu exista. Pentru a intra in aceasta categorie, psihologii trebuie sa treaca printr-o testare, pe care insa nu a organizat-o nimeni nici pana in ziua de astazi. &#8222Nu am cunostinta de existenta psihologilor scolari, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, director al Directiei de Sanatate Publica. De altfel, nici psihologi fara aceasta competenta nu prea avem. In perioada inundatiilor a trebuit sa facem echipe cu mai multi specialisti. Cu greu am adunat sapte psihologi din tot judetul”. Asa se face ca examinarile psihologice, care ar trebui luate in serios, conform ordinului ministerial, sunt o simpla formalitate. Constienti ca psihologii nu pot deveni &#8222scolari” peste noapte, emitentii ordinului au adaugat ca examinarea se poate face pe parcursul anului scolar. Se pare insa ca testarea psihologilor nu va avea loc in urmatoarele luni, asa ca profesorii vor fi examinati abia spre sfarsitul anului scolar, ceea ce nu va fi de nici un folos elevilor.

In plus, profesorii trebuie sa scoata bani din buzunar pentru examenele medicale, cand, conform legii, ar trebui sa fie platite sau decontate de anagajator, adica Ministerul Educatiei. Ordinul din august, semnat de Mircea Miclea si presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prevede ca profesorii din invatamantul preuniversitar trebuie sa treaca anual prin mai multe examene medicale, nu doar cel psihologic. Ei trebuie sa primeasca de la medicul de familie avizul ca sunt sanatosi din punct de vedere clinic, iar de la radiologie, rezultatul examenului micro. &#8222Anul trecut a fost singurul in care s-a respectat legea si profesorilor li s-a platit examenul medical de catre angajator, a declarat Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamant, la ultima intalnire a Comisiei de Dialog Social de la Prefectura. Acum, isi platesc singuri vizitele la medici, iar costul este prea ridicat”. Luna aceasta, examenul medical periodic va fi tema unor controale in scoli si licee, iar pe profesorii care nu sunt in legalitate ii pasc amenzi de zeci de milioane.Scris de Doina MINCU