In fiecare luna, in jur de 50.000 de bacauani sunt exclusi de pe listele medicilor de familie si devin din asigurati, neasigurati. Asta inseamna ca, daca vor bate la usa cabinetului unde stiau ca sunt inregistrati, nu vor mai beneficia decat de pachetul minimal de servicii, adica ajutorul de urgenta.

La ultima verificare a listelor cu asigurati prezentate de medicii de familie, peste 50.000 de nume au trecut automat in categoria neasiguratilor. Motivul este urmatorul: aceste persoane nu se regasesc si in baza de date a Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS), astfel ca nu li se recunoaste calitatea de beneficiar al asigurarilor sociale de sanatate. Dupa confruntarea listelor pe care le depun medicii de familie cu baza de date a CJAS a rezultat ca din 637.000 de persoane aflate in evidenta medicilor, doar 576.000 aveau calitatea de asigurat. Ca urmare, cei care nu au putut dovedi ca sunt cotizanti la Fondul asigurarilor sociale de sanatate au fost automat trecuti pe lista neasiguratilor. Cum verificarea se face in luna urmatoare celei pentru care medicii au depus listele, inseamna ca neasiguratii s-au bucurat de statutul de asigurat. „Medicii le-au oferit servicii, deci nu putem sa nu le platim aceste servicii, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Nu le vom plati insa tariful per capita, adica pe numarul de asigurati&#8221. &#8222Curatenia” pe listele medicilor de familie a inceput sa se practice in urma cu doi ani. Pana in iunie 2003, CJAS platea automat tariful per capita pentru toti asigurati inregistrati pe liste. Numarul cel mai mare de pacienti care vor fi taiati de pe liste se inregistreaza in mediul rural. Multi asigurati sunt plecati in strainatate, altii au iesit din perioada legala de somaj. Pierd, de asemenea, drepturile de asigurati beneficiarii Legii 416, a venitului minim garantat, nenominalizati de primarii. Cea mai frecventa cauza este insa neplata de catre angajator a contributiei la asigurarile sociale de sanatate sau, mai grav, stopajul la sursa (angajatorul nu vireaza contributia oprita lunar de la salariati).

Cabinetul medical, interzis neasiguratilor

Din cei 167.181 salariati inscrisi pe listele medicilor de familie, numai pentru 132.566 s-a platit contributia. Ceilalti nu vor fi primiti in policlinici si spitale decat daca scot bani din buzunar. Foarte grava este situatia celor ramasi fara loc de munca. In decursul unei singure luni, din 10.840 de someri, doar pentru 6.031 s-a achitat contributia. Peste 50 la suta dintre liber profesionisti si agricultori au devenit neasigurati. Prin iesirea de pe liste a celor peste 50.000 de persoane, nu inseamna ca listele medicilor de familie s-au subtiat. „Lunar sunt luate in evidenta alte persoane, din diferite categorii de asigurati, a mai spus dr. Tioc. Este vorba de persoane care se angajeaza, de co-asigurati, de copii. Prin urmare, listele medicilor de familie se mentin la un numar constant&#8221. Mai sunt si cazuri de persoane care nu sunt asigurate pentru ca nu au fost incadrate in munca. Acestea se pot asigura daca achita contributia la FASS pe trei ani retroactiv. In caz contrar, ca si cei care au pierdut calitatea de asigurat, aceste persoane vor primi doar refuzuri sau servicii de urgenta, dar numai in cazul in care se constata o stare care pune in pericol viata pacientului.Scris de Doina MINCU

Majoritatea locuitorilor din comuna Filipesti sunt agricultori. Cu mai mult sau mai putin pamant sau animale. Mii de hectare de teren arabil din Oniscani, Galbeni, Carligi, Filipesti sau Harlesti au trecut acum in proprietatea taranilor, cei care il aveau mostenire de la parinti si bunici. Dupa 50 de ani de expoliere, acum s-a facut dreptate. Oamenii au primit pamantul pe titluri, stabilind fiecare cum il foloseste. Necazurile au venit atunci cand au trebuit sa-l cultive, singura lor avere fiind pamantul si bruma de pensie capatata dupa ani de munca la CAP. Si nici nu-i de mirare ca in primii ani dupa Revolutie suprafete intregi au ramas necultivate. A trebuit sa intervina statul cu ajutoare in fiecare an cu sume de bani pentru a sprijini eforturile disperate ale taranilor pentru a mentine in productie terenurile agricole. Specialistii din agricultura spun ca nici o guvernare nu a reusit in cei 15 ani sa elaboreze o politica coerenta in domeniul agricol.

Taranii refuza ajutorul de la Guvern

Iftimie C. Gheorghe din Cornesti are 77 de ani. Se chinuie sa cultive un hectar de teren, cu doar o pensie de 1,2 milioane de lei. Gheorghe Ghe. Albu, este mult mai tanar, a trecut de 71 de ani, insa sta mai bine la pensie. „Vreti sa stiti cat costa de lucrat un hectar de pamant? Pai, sa va spunem noi. Sa vedem daca va mai arde sa veniti la tara, sa traiti de pe urma pamantului. Mai bine as face un cimitir, sigur castig mai bine&#8221, imi zice domnul Iftimie. Printr-o hotarare de Guvern nr. 17, din 2005, pentru lucrarile de toamna in vederea insamantarii graului, orzului sau a rapitei, pentru un hectar de teren se acorda un ajutor de 1,75 milioane de lei vechi( pentru ingrasaminte, samanta si motorina). Proprietarul de teren primeste acesti bani daca lucreaza terenul si cumpara samanta de la unitati specializate, pe baza de factura. Anul acesta este conditie obligatorie. Pentru un hectar de teren cultivat cu grau, dl Iftimie zice ca-i trebuie cam 300 kg de samanta, care costa, la preturile actuale, intre 8000 si 10.000 de lei. Badea Iftimie trebuie sa scoata din buzunar cel putin 2,4 milioane de lei pentru a primi „bonul&#8221 de la stat de 1, 7 milioane de lei. „De unde sa iau eu atatia bani? Inainte imi dadeau banii si ma descurcam si eu cum puteam. Acum, nu-mi trebuie banii lor, ar insemna sa fac schimb pe schimb si tot eu ies in pierdere&#8221, completeaza Gheorghe Albu.

Cum castiga taranul primul milion de lei

Marii „latifundiari&#8221 din Cornesti, Boanta sau Cotul Grosului, dar si din Filipesti, Carligi sau Harlesti trec la socoteli: 2,5 milioane de lei aratul pentru un hectar 1,2 milioane de lei un disc(anul acesta a fost terenul greu si trebuie doua discuri – inca 1,2 milioane de lei. Pentru semanat mai trebuie alte 1,2 milioane de lei, plus samanta 1,5 milioane de lei, 2 milioane de lei pentru ingrasaminte, ierbicidat, fertilizat alte 3,5 milioane de lei si se adauga obligatoriu 3 milioane de lei pentru recoltat. Astea sunt cheltuieli „pe picior&#8221, zic interlocutorii mei, confirmati si de specialistul agricol din comuna. Cate or mai fi, nu le mai baga nimeni in seama. „Acum va las pe dumneavoastra sa adunati cat castig eu la grau&#8221, nu ma slabeste dl Iftimie. Pentru mine este simplu. Daca obtine 3,5 tone de grau la hectar, la pretul actual de 5000 de lei kilogramul, taranul castiga nici mai mult si nici mai putin de 1.000.000 de lei. „Pentru a castiga acest milion de lei eu vand un vitel sau un porc in fiecare toamna. Asta-i viata la tara&#8221, mai zice badea Iftimie. Proprietarul de teren pune pensie peste pensie in fiecare luna pentru a le juca la loteria agriculturii: iese bila rosie sau cea neagra? Ploua sau nu ploua? Bate gheata sau vine inghetul mai repede? Este seceta? El banii i-a „ingropat&#8221.

Rugaciune pentru investitori

Comuna Filipesti este „plantata&#8221 de-a lungul soselei DN E85. Distanta relativ mica fata de Bacau sau Roman fac din aceasta localitate o atractie pentru investitori. Sigur, aici nu s-au construit mari combinate sau fabrici de interes national, insa infrastructura, facilitatile oferite de localnici, resursele locale au condus la infiintarea unor societati comerciale care atrag forta de munca, dar si sume importante la bugetul local. Functioneaza inca de acum doi ani o societate care fabrica materiale de constructii, alta produce si livreaza var lavabil si vopsele ecologice. Pe un vechi amplasament a luat fiinta o fabrica de prelucrare a lemnului si una de producere a uleiului comestibil, cu materie prima din Filipesti si alte localitati din zona. Alti localnici si-au orientat investitiile pe cresterea animalelor, in special bovine, folosind spatii ce au apartinut cu multi ani in urma fostelor CAP-uri sau SMA-uri. Peste 200 de localnici si-au gasit de lucru in aceste societati. La nivelul Consiliului Local si al Primariei mai sunt in discutie si alte proiecte pentru a atrage investitori si investitii in comuna.

Conditii diferite, impozite egale

Primarul Ioan Apostol, care conduce destinele comunei de peste 25 de ani, cel mai longeviv primar din judet (Consiliul Local i-a acordat in luna septembrie titlul de Cetatean de Onoare al comunei) ne spunea ca Filipestiul este printre primele comune din judet, la capitolul investitii dar si al programelor aplicate. „Intre noi, fie vorba, ne spune edilul comunei, comuna a luat locul II si la infrumusetare in 2004&#8221. Printr-un program SAPARD (obtinut extrem de greu) a fost introdusa apa potabila la pompa in satele Filipesti, Galbeni si Carligi. Investitia a costat peste 30 de miliarde de lei. „Numai cu banii de la bugetul local, de care trag toti nu se poate face mare lucru, astazi cine nu aduce alte fonduri este mort, nu poate sa isi indeplineasca programul electoral&#8221, ne spune primarul comunei. Si aici nu este vorba numai de a castiga voturi, ci de a asigura conditii mai bune oamenilor care s-au hotarat sa ramana in comuna. Deoarece localnicii nu s-au angajat sa achite la pausal apa de la pompele de pe strada, administratia a fost obligata sa treaca la masuri coercitive. Astfel ca peste 200 de familii, cu sprijinul echipei de lucratori de la Primarie si-au montat instalatii de alimentare cu apa in curti si case. Costa, dar face. Este in derulare investitia pentru introducerea gazului metan in Filipesti si Carligi, urmand ca etapa a doua sa cuprinda si celelalte sate. Un alt obiectiv care a fost finalizat si urmeaza sa fie dat in folosinta este Caminul pentru copiii defaforizati din Carligi, finantat de Ministerul Integrarii Europene. „Noi stim cati bani avem, stim cum sa-i folosim, insa niciodata banii nu ajung. De aceea, mereu incercam sa atragem alti bani, alte proiecte pentru a satisface cererile cetatenilor din comuna&#8221, spune primarul Apostol. Problema care s-a ivit este de natura obiectiva. Locuitorii satelor care nu beneficiaza de apa potabila, de gaze sau de drumuri bune, reclama ca platesc impozite egale cu a celor din satele atrase in circuitul unor investitii care schimba nivelul de trai si de civilizatie. Satele Harlesti, Oniscani sau Boanta nu vor avea aceleasi conditii ca locuitorii din Filipesti sau Carligi. „Avem in perioada urmatoare alte proiecte, cum este cel de introducere a gazelor naturale. Nu se poate face totul din prima zi, din primul an sau mandat. Legile sunt restrictive si nu permisive, iar noi nu putem sa ne permitem indatorarea bugetului comunei mai mult decat avem posibilitatea sa platim in acest mandat. Eu ii inteleg pe cei din Boanta sau Harlesti, insa acum nu sunt alte posibilitati&#8221, se justifica edilul comunei.

Gripa aviara mai poate astepta

Am fost intrigati ca la nivelul satelor, taranii nu stiau nimic despre metodele de prevenire a gripei aviare. Nu am vazut nici un afis, nici un comunicat prin care locuitorii comunei sa fie avertizati asupra pricolului ce pandeste de pe apa sau din curte. Pasarile circulau in voie pe drumuri si pe islaz. La Cabinetul medicului de familie din Carligi a fost trimis un fax (este vorba de ziua de joi, 13 octombrie) prin care medicul de familie era rugat sa transmita la DSP situatiile deosebite la diferite grupe de varsta. Nimic despre gripa aviara si pericolul ce il reprezinta. Ne-am fi asteptat ca la caminele culturale, la scoli, la primarie, pe garduri sa fie afisate minimele norme de protectei si prevenire. Nimic. Am aflat ca abia sambata au fost vaccinate peste 30 de persoane care locuiesc pe malul Siretului. La Dispensarul din Carligi era un frig de iti taia orice chef de consultatie. In spatele dispensarului o crescatorie de porci, care apartine celor doi medici din sat, uman si veterinar, a distrus o plantatie de pomi dar prezinta si un pericol iminent pentru securitatea dispensarului. Cabinetul medicului de familie, care deserveste peste 2000 de pacienti, este aproape in paragina. Curtea si interiorul sunt sub nivelul unui cabinet cu venituri ce depasesc un amarat de dispensar de peste Siret.

Discriminari prin scoli

La Boanta, sat in comuna Filipesti, scoala se tine bine, dar nu se stie pentru cat timp. Dupa noile reglementari ale MEC, este posibil ca din 2007, aceasta sa fie inchisa. Aici mai invata 24 de copii, in patru clase, simultan. Gradinita are 15 copii, insuficientie pentru a mentine scoala si in viitorii ani. Programul este infernal, el trebuie pus pe calculator, altfel orele se pot incurca. Este si simultan, si singular. Manualele sunt vechi de ani de zile, pachetele cu rechizite nu au sosit inca, doar biscuitii si laptele vin zilnic. In Carligi, scoala este de nota 10, doar administratia poate primi nota sub 6, la modul cum este intretinut grupul social sau cum arata intrarea in curtea scolii. Bani multi a investit Primaria la scoala din centru, unde a fost construita o sarpanta, in valoare de 1,8 miliarde de lei, alte milioane de lei pentru igenizarea tuturor scolilor dar si pentru asigurarea caldurii pentru timp de iarna. De altfel, invatamantul si cultura sunt prioritatile administratiei locale, in urmatoarea perioada incep lucrarile de reparatiei a Casei de Cultura „Radu Beligan&#8221.

Filipesti este o comuna situata la E85, de pe care se ajunge, usor, si in timp util, in Europa. Depinde doar de localnici si de administratie daca merg cu viteza legala.Scris de Gheorghe BALTATESCU

Cuantumul alocatiei zilnice de hrana pentru consumurile colective din institutiile publice de asistenta sociala s-a majorat, acesta fiind suportat din fondurile aprobate de catre Consiliul Judetean. Teoretic suna imbucurator, insa practic este o mare teapa. Si asta pentru ca, din cauza bugetului &#8222de austeritate” aprobat, in centrele de plasament mancarea este pe sponci, bazata mai mult pe cartofi, parizer si orez.

Cuantumul alocatiei zilnice de hrana difera, in functie de varsta persoanei asistate si de boala de care sufera. Concret, daca pentru un copil cu varsta intre zero si patru ani, alocatia de hrana, pentru o zi, este de numai 50.000 lei, pentru cei de la patru la 26 ani aceasta se ridica la 70.000 lei. O suma modica, daca stam sa ne gandim ca numai un kilogram de carne de vita este achizitionat de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), potrivit ultimelor licitatii la alimente, cu peste 200.000 de lei. „In unitatile cu profil de recuperare distrofici, recuperare si reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copiii infectati HIV/bolnavi de SIDA, avem cea mai mare alocatie de hrana, de 140.000 de lei pe zi. Iar la adulti suma alocata pentru masa, intr-o zi, este de circa 70.000 de lei. Recunosc, sunt sume extrem de mici, dar nimeni nu poate fi mai presus de lege&#8221, afirma Sorin Brasoveanu, director general la DGASPC. Din pacate pentru copiii si batranii oropsiti de soarta, nici aceste sume, reglementate de HG nr.646/21 iulie 2005, nu sunt respectate, din cauza bugetului aprobat de catre Consiliul Judetean. Media este de 50.000 de lei pentru toata lumea, doar atat. „Nu am ce face. Doar n-am sa le dau muschi de vita sau pulpa la tava. Le iau parizer, cartofi, din tacamuri se fac ciorbe. Mancarea la cazan este foarte buna, gustoasa. Trebuie sa ne incadram in buget. Meniul nu este ca acasa, insa are necesarul de calorii&#8221, precizeaza Brasoveanu. La ora actuala, in judetul Bacau, sunt aproximativ 800 de copii si 900 de adulti institutionalizati. Iar bugetul alocat pentru hrana lor, pe anul 2005, este de 3,481 miliarde lei, 1,475 miliarde lei pentru adulti si 2,006 miliarde lei pentru copii. Scris de Carmen SERBAN

O postarita a fost batuta si jefuita de 290 de milioane de lei. Femeia a ajuns la spital in stare grava, cu o bucata de scalp lipsa. Pensionarii din zona Pietei Sud au asteptat in zadar pensiile.

In timp ce colinda, scara cu scara, blocurile din zona Pietei Sud, pentru a imparti pensiile, Florenta C., factor postal, a fost batuta si deposedata de bani. Teribila intamplare a avut loc ieri, in jurul orei 10.30, pe strada Panselelor, blocul 8, in apropierea sediului Politiei Judetene Bacau. Data de 14 a fiecarei luni reprezinta prima zi de apensii”, lucru binecunoscut, se pare, de infractori. Acestia i-au lasat pe batranii din zona Pietei Sud fara pensii. Suma furata este de 290 de milioane de lei. Se pare ca postarita a fost lovita cu un obiect contondent, dupa care si-a pierdut cunostinta. Florenta C. a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau la o ora si jumatate de la atac, in stare grava si desfigurata. Nu se stie inca cine a adus-o si de ce a durat atat de mult. Postarita este in varsta de 55 de ani si sufera de deficiente auditive. In urma loviturilor suferite, femeia si-a pierdut aparatul auditiv si nu mai putea auzi, dar nici vorbi. Atacatorii au asmuls” o parte din scalpul femeii. Postarita este internata la sectia de Neurochirurgie, intr-o rezerva speciala si conectata la aparate. Diagnosticul temporar este traumatism cranio cerebral-contuzie cerebrala. Urmeaza ca in urma tomografiei sa fie stabilit diagnosticului definitiv. Desi loviturile primite au fost foarte puternice, doctorii sunt optimisti privitor la starea femeii si la evolutia ulterioara. Cat despre cheltuielile de spitalizare, Lili Secara, purtatoare de cuvant a Directiei Regionale de Posta Bacau, afirma ca a pentru ca se afla in timpul serviciului, toate cheltuielile medicale vor fi platite de Posta”. Starea de sanatate a Florentei C. a facut imposibila audierea acesteia de catre politisti. aAutorii talhariei nu au fost inca identificati, a declarat Ciprian Bogea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politiei Bacau. Dar, avem informatii ca ar fi vorba de doi tineri cu o varsta medie de 20 de ani. Nu au fost martori oculari in zona pe care sa-i fi putut audia. S-a constituit o echipa complexa de cercetare, care lucreaza pentru identificarea autorilor”. Lili Secara declara ca aacest fenomen este ingrijorator, pentru ca factorii postali au fost instruiti si s-au luat masuri pentru a li se asigura siguranta”. Compania Nationala aPosta Romana” a incheiat un protocol cu Politia, pentru a asigura protectia factorilor postali. Anul trecut a avut loc un incident asemanator. In urma acestuia, a fost reinnoit protocolul cu Politia pentru ca agentii postali sa nu mai fie considerati prazi usoare de catre delincventi, au fost tinute si
cursuri de instruire. O alta masura pentru a spori siguranta angajatilor Postei a fost dotarea cu spray-uri lacrimogene. aPosta plateste prejudiciul pana la descoperirea infractorilor. Doar n-o sa ramana pensionarii, fara pensii” afirma Lili Secara.Scris de Iulia CUCU / Alina BERUICA

Majoritatea farmaciilor din Bacau au ramas fara vaccin antigripal. In ultimele zile, s-au epuizat si stocurile din depozit. Dupa cum ne-au declarat multi farmacisti, exista promisiuni ca aprovizionarea se va relua, dar cererea din partea populatiei este mare si nu se stie daca va putea fi acoperita. Putinele farmacii care nu sunt in aceasta situatie au pe raft un vaccin antigripal frantuzesc, care costa in jur de 270.000 de lei. Pe terminate este si cantitatea de vaccin gratuit primita de Directia de Sanatate Publica. Cele mai multe doze au fost transportate in comunele din estul judetului, considerate cu grad ridicat de risc al aparitiei gripei aviare, si in zonele sinistrate. Un mare numar de doze a fost distribuit in cabinetele de medicina de familie din mediul rural. Medicii de familie din municipiul Bacau nu au primit doze pentru asiguratii lor. Dupa cum ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica, asiguratii de pe listele medicilor de familie din municipiul Bacau vor fi vaccinati la sediul directiei. Pentru aceasta, au nevoie de trimitere de la medicul de familie. De asemenea, trebuie sa se incadreze in una dintre grupele cu risc de imbolnavire. Scris de Doina MINCU

O postarita a fost batuta si jefuita de 290 de milioane de lei. Femeia a ajuns la spital in stare grava, cu o bucata de scalp lipsa. Pensionarii din zona Pietei Sud au asteptat in zadar pensiile.

In timp ce colinda, scara cu scara, blocurile din zona Pietei Sud, pentru a imparti pensiile, Florenta C., factor postal, a fost batuta si deposedata de bani. Teribila intamplare a avut loc ieri, in jurul orei 10.30, pe strada Panselelor, blocul 8, in apropierea sediului Politiei Judetene Bacau. Data de 14 a fiecarei luni reprezinta prima zi de &#8222pensii”, lucru binecunoscut, se pare, de infractori. Acestia i-au lasat pe batranii din zona Pietei Sud fara pensii. Suma furata este de 290 de milioane de lei. Se pare ca postarita a fost lovita cu un obiect contondent, dupa care si-a pierdut cunostinta. Florenta C. a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau la o ora si jumatate de la atac, in stare grava si desfigurata. Nu se stie inca cine a adus-o si de ce a durat atat de mult. Postarita este in varsta de 55 de ani si sufera de deficiente auditive. In urma loviturilor suferite, femeia si-a pierdut aparatul auditiv si nu mai putea auzi, dar nici vorbi. Atacatorii au &#8222smuls” o parte din scalpul femeii. Postarita este internata la sectia de Neurochirurgie, intr-o rezerva speciala si conectata la aparate. Diagnosticul temporar este traumatism cranio cerebral-contuzie cerebrala. Urmeaza ca in urma tomografiei sa fie stabilit diagnosticului definitiv. Desi loviturile primite au fost foarte puternice, doctorii sunt optimisti privitor la starea femeii si la evolutia ulterioara. Cat despre cheltuielile de spitalizare, Lili Secara, purtatoare de cuvant a Directiei Regionale de Posta Bacau, afirma ca &#8222 pentru ca se afla in timpul serviciului, toate cheltuielile medicale vor fi platite de Posta”. Starea de sanatate a Florentei C. a facut imposibila audierea acesteia de catre politisti. &#8222Autorii talhariei nu au fost inca identificati, a declarat Ciprian Bogea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politiei Bacau. Dar, avem informatii ca ar fi vorba de doi tineri cu o varsta medie de 20 de ani. Nu au fost martori oculari in zona pe care sa-i fi putut audia. S-a constituit o echipa complexa de cercetare, care lucreaza pentru identificarea autorilor”. Lili Secara declara ca &#8222acest fenomen este ingrijorator, pentru ca factorii postali au fost instruiti si s-au luat masuri pentru a li se asigura siguranta”. Compania Nationala &#8222Posta Romana” a incheiat un protocol cu Politia, pentru a asigura protectia factorilor postali. Anul trecut a avut loc un incident asemanator. In urma acestuia, a fost reinnoit protocolul cu Politia pentru ca agentii postali sa nu mai fie considerati prazi usoare de catre delincventi, au fost tinute si

cursuri de instruire. O alta masura pentru a spori siguranta angajatilor Postei a fost dotarea cu spray-uri lacrimogene. &#8222Posta plateste prejudiciul pana la descoperirea infractorilor. Doar n-o sa ramana pensionarii, fara pensii” afirma Lili Secara.Scris de Iulia CUCU / Alina BERUICA

Salariatii de la CEC au apucat sa semneze noul contract colectiv de munca. Asta insa numai dupa ce au fost obligati sa renunte la greva generala. Ar fi fost, daca s-ar fi materializat, prima greva din sistemul bancar din Romania. Problema este ca salariatii CEC nu au scapat si de valul de restructurari, anunta de conducerea bancii inca de pe la inceputul anului. Prin urmare, amplul program de restructurare a CEC va continua sa fie aplicat si in acest an. Masura a fost deja aplicata si in unitatile CEC din judetul Bacau. O parte insemnata din salariatii acestei institutii si-au facut deja bagajele si au plecat in somaj.

Restructurarea de la CEC a inceput prin transformarea sucursalelor orasenesti in agentii de rang I. La nivel de judet, este este vorba despre unitatile de la Onesti si Moinesti, care au devenit agentii. Potrivit directorului CEC Bacau, Adrian Calapod, restructurarea a intervenit inclusiv la nivelul sucursalei judetene, unde au fost restucturate servicii, transformate in departamente. &#8222Am dat decizii de concediere incepand cu data de 30 septembrie. La sucursala judeteana au primit aceste instiintari 11 salariati din totalul de 109. Au fost trecuti in somaj, in general, angajati cu studii medii”, a declarat directorul Clapod. Au plecat, insa, in somaj alti 14 lucratori de la Onesti si 10 de la Moinesti. In total, din 241 de angajati cati existau in judetul Bacau, au mai ramas 187, restructurarea fiind de aproape 28 la suta din personal. Criteriul principal avut in vedere la alegerea celor care au ramas fara loc de munca a fost apropierea de varsta de pensionare. Interesant este ca, la sfarsitul lunii mai, expirase valabilitatea actului aditional prin care se prelungea vechiul contract de munca de la CEC. Noul presedinte al CEC, Eugen Radulescu, a apucat, pana la urma, sa semneze contractul colectiv de munca. Masura a facut ca miscarile de protest anuntate de salariatii CEC sa nu mai aiba loc. In schimb, salariile au fost majorate cu 10 la suta, de la 1 iulie. Urmatoarea majorare a veniturilor acestora, de circa 10 la suta, ar putea avea loc abia de la 1 ianuarie 2006, masura conditionata, ca de obicei, de performantele CEC in acest an. Celelalte revendicari formulate de sindicat vizau acordarea de 3-20 de salarii (fata de 3-12 salarii cat era propunerea adminstratiei) pentru angajatii care vor fi disponibilizati. Prin urmare, disponibilizatii de la CEC vor avea parte de slaba consolare a salariilor compensatorii. Ramane de urmarit daca, pana la sfarsitul anului, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) va mai disponibiliza angajati, asa cum de altfel anuntase in vara. Mai notam ca, la finele anului trecut, banca avea circa 1.400 de unitati teritoriale si peste 9.100 de angajati. Trebuie spus ca in cadrul CEC au intervenit in ultimii ani mai multe etape de restructurare. Au fost desfiintate peste 100 de unitati teritoriale ale bancii, in special acele unitati care au inregistrat pierderi si care nu

si-au redresat situatia. La nivel de judet, conducerea sucursalei a decis inchiderea a doua agentii in Bacau (in zonele Bistrita Lac si Mioritei) si a alteia in Onesti. Totodata, a fost infiintata o agentie in zona Republicii. CEC se afla in procedura de privatizare, forma finala a strategiei aflandu-se in definitivare la consultantul statului roman, banca americana JP Morgan.Scris de Florentin RADU

Din cele 568 de poduri si drumuri care au fost afectate de inundatii, judetul Bacau a primit finantare doar pentru 66, din care 26 sunt drumuri, 37, poduri si podete, iar trei, retele de alimentare cu apa. Conform ultimei analize pe care serviciile specializate ale CJ au realizat-o, situatia refacerii infrastructurii pare a merge mai bine. Din cele 66 de drumuri si poduri judetene, 32 sunt reabilitate intre 0 si 10 la suta, 18 sunt in stadiul 10 -30 la stua, 6 au ajuns la 30-50 la suta, pentru 7 dintre ele, lucrarile de reparatii au depasit 50 la suta si 3 sunt finalizate. Asadar, jumatate dintre lucrari sunt in faza 0 – 10 la suta. N-au inceput deloc reparatiile la podurile si drumurile pentru care s-au alocat bani, 2,7 miliarde lei, la ultima sedinta a CJ Bacau. Dragos Benea afirma ca, dupa ultimul control, a crescut ritmul lucrarilor chiar si acolo unde la inceputul lunii octombrie nu se lucra, desi stadiul era la 5 la suta. &#8222Ritmul a crescut la Gura Vaii, acum s-a ajuns la 15-20 la suta, dar podul nu va fi gata mai devreme de luna mai 2006″, a declarat presedintele CJ Bacau. Dragos Benea declara ca este multumit de stadiul refacerii infrastructurii judetului. &#8222Daca te uiti pe hartie, la procente, poti sa ai o imagine gresita. Daca mergi pe teren, altfel vezi lucrurile. Poate e vorba de o proiectare mai greoaie, nu poti sa arunci anatama asupra tuturor constructorilor. Menirea noastra e sa-i depistam pe cei care lucreaza incet din motive subiective”. Cele 39 de poduri si podete reprezinta 60 la suta din volumul lucrarilor finantate pana acum. Presedintele CJ afirma ca va face mai des controale, atunci cand constructorii se asteapta mai putin. In ceea ce priveste infrastructura comunala, probleme sunt, deocamdata, la Manastirea Casin, unde Podul Parvulesti nu avanseaza din cauza constructorului, care abia acum &#8222da comanda de niste grinzi”. Dragos Benea arata ca primarii sunt responsabili pentru modul in care decurge reconstructia. &#8222Ce face primarul in comuna daca nu supravegheaza lucrarile pentru care a primit bani? Daca e nemultumit, insa nu poate rezolva situatia, primarul pune mana pe telefon si il suna pe presedintele CJ, cum a facut cel din Manastirea Casin”.Scris de Silvia PATRASCANU

Incepand din aceasta toamna, cercul de balet de la Casa de Cultura a Sindicatelor, din Bacau, a fost desfiintat, pe motiv ca nu avea suficienti inscrisi, si ca, prin urmare, nu aducea profit. In locul sau s-a instalat, in schimbul unei chirii de 1.200 de euro pe luna, o firma de asigurari. Intamplator sau nu, directorul sucursalei Bacau a acestei firme este Electra Sicilia Huluta, sotia consilierului judetean Gheorghe Huluta, presedinte al CNSLR Fratia (Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania) si membru in Consiliul de administratie al Casei de Cultura. Vasile Iacob, directorul Casei, sustine ca existenta liderului de sindicat in Consiliul de administratie al institutiei nu a influentat decizia de a inchiria spatiul in discutie firmei de asigurari condusa de Electra Huluta. &#8222N-are nici o legatura. Huluta nu este seful meu.

I-am acceptat in chirie pentru ca firma condusa de doamna Huluta a oferit pretul pe care l-am cerut. Nu, nu a fost nici o licitatie. Dar cine altcineva ne-ar mai fi dat acest pret?”, a declarat Iacob. Si Electra Huluta respinge ipoteza ca sotul sau i-ar fi pus vrei &#8222pila” in virtutea functiilor pe care le indeplineste: &#8222Banca si-a restrans spatiul si ne-am vazut nevoiti sa mergem in alta parte. Aveam nevoie de un loc in centru. Nu are nici o legatura cu functia pe care o detine sotul meu. Eu i-am propus personal domnului Iacob. Negocierile au durat vreo doua luni. A spus ca nu poate hotari singur si ca trebuie sa discute si cu celelalte persoane din conducere”. Presedintele de sindicat Gheorghe Huluta a negat si el vreo implicare in decizia Casei de Cultura a sindicatelor de a inchiria spatiul in care a functionat cercul de balet firmei de asigurari condusa de Electra Huluta. &#8222N-am nici o treaba! Ma feresc de chestii din astea. Am avut o discutie cu sotia care mi-a spus ca a fost la Casa de Cultura si a solicitat inchirierea spatiului. I-am spus: &#171Treaba ta ce faci&#187. Nu e firma noastra. Daca ar fi firma noastra, as mai spune, dar e o firma cu sediul la Sibiu. N-am nici un amestec. E firma condusa de sotie, ea trebuie sa se descurce. Daca stau si analizez, cred ca au facut o afacere buna, si Casa de Cultura si firma. Am inteles ca e un contract mare de peste 1.000 de euro pe luna. Dar, nu stiu mai multe amanunte”, a sustinut Gheorghe Huluta, la randul sau. Toate ca toate, dar &#8222coincidentele” incep sa se inmulteasca in institutiile de cultura din Bacau.Scris de Laura Huiban

Un fenomen demn de Cartea Recordurilor, capitolul „Teapa la stat&#8221, exista in comuna Berzunti, unde mai bine de 20 de procente dintre taranii cu varsta peste 18 ani beneficiaza de un certificat de persoana cu handicap. Concret, din cei 2.000 de tarani cu drept de vot, nu mai putin de 200 sunt persoane cu handicap in acte.

Vreo 160 doar in acte pentru ca, in realitate, ei sunt perfect sanatosi. Acestia au reusit sa tepuiasca sistemul, insa nu singuri, ci cu ajutorul medicilor care le-au eliberat adeverinte false. Cazul a intrat in atentia Politiei, 17 tarani beneficiari ai indemnizatiei de persoana cu handicap fiind deja in urmarire penala.

Aproximativ 160 de tarani au devenit, ilegal, persoane cu handicap

Comuna Berzunti a devenit un caz problema inca din urma cu doi ani, cand membrii Comisiei de Expertiza Medicala pentru Persoanele cu Handicap s-au sesizat de numarul extrem de mare al beneficiarilor de indemnizatie de persoana cu handicap din aceeasi comuna, in speta comuna Berzunti. Mult prea mare comparativ cu alte comune, unde numarul acestora este la mai putin de jumatate. „A mai existat si o sesizare din partea unor persoane chiar din comuna. Probabil ca s-au certat intre ei si, uite, asa au ajuns sa se parasca unii pe altii. Sunt sigura ca aproximativ 80 la suta, adica 160 de persoane din cei 200 de beneficiari ai indemnizatiei de persoana cu handicap din comuna au dosare false, fabricate cu ajutorul medicilor. Majoritatea sunt cu gradul II de handicap si pe boala psihica. Nu pot da nume de medici pentru ca nu am nici o dovada concreta impotriva lor, insa cercul lor este destul de restrans&#8221, ne-a declarat Dana Tataru, director general adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Odata inregistrata sesizarea, DGASPC i-a chemat pe toti cei 200 la reevaluare, sa treaca din nou prin filtrul comisiei. Surpriza de proportii de data aceasta! Unii dintre cei evaluati s-au trezit fara nici un grad de handicap, in timp ce altii, totusi, au reusit sa obtina un grad de handicap inferior. Este si cazul unei femei pe numele sau Simona P., care avea dosarul fabricat cu adeverinte medicale in care se specifica faptul ca este bolnava psihic grav. „Femeia nu avea absolut nimic. Era perfect sanatoasa. Dosarul era fals si, prin urmare, ea a ramas fara certificat de persoana cu handicap. Astfel de cazuri nu sunt foarte multe, pentru ca reevaluarea este la inceput. Am mai trimis si alte cazuri la forul nostru superior. Prima data cand am trimis nu s-a intamplat mare lucru pentru, acolo, ajungeau doar dosarele, nu si oamenii. Cum dosarul era facut ca la carte, nu era nimic de obiectat. Insa, acum, conform regulamentului, la forul superior va merge si omul, impreuna cu dosarul. Asteptam rezultatele de acolo&#8221, ne-a mai spus Daniela Tataru.

Dr. Costel Salbaticu o da cotita, insa Politia confirma frauda

Iritat de subiect, medicul Costel Salbaticu, presedintele comisiei, s-a abtinut sa comenteze prea mult cazul. Culmea, habar n-avea de acesta, desi Politia a intrat pe fir de aproximativ un an de zile. „Nu mi-am dat seama ca sunt multe cazuri de persoane cu handicap la Berzunti. Insa, recunosc ca orice este posibil. Si eu ma pot insela cand dau avizul la comisie. De aceea unii si-au pierdut gradul de handicap, iar altii au obtinut unul inferior. Insa, cele mai importante acte sunt cele de la dosar semnate de specialisti. In principiu, oricine se poate insela&#8221, o da cotita, frumos si elegant, dr.Salbaticu. Ca este trafic de influenta sau frauda in adevaratul sens al cuvantului o dovedesc si declaratiile Politiei. „Da, avem in lucru un dosar la Serviciul de Investigare a Fraudelor. Insa, toate datele sunt confidentiale pana la finalizarea dosarului. Nu pot da date pentru ca, astfel, as obstructiona ancheta colegilor mei&#8221, ne-a declarat Ciprian Bogea, purtator de cuvant la Politie.

Medicul din comuna recunoaste ca s-au fabricat dosare contra cost

Vizavi de caz, asistentul social din comuna, Nicoleta Turluianu nu vrea sa comenteze prea multe, desi stie de acesta. Dezvaluiri socante face, insa, medicul de familie din comuna, Costin Tintaru. „Este vorba despre niste tigani din satul Basca. Acestia fabricau bilete de externare, adeverinte medicale contra unor sume de bani. Am observat ca era ceva in neregula si le-am spus colegilor mei. Cat despre persoanele cu handicap, acestea veneau la mine cu certificatul pentru a fi luate in evidenta. Sunt sigur ca exista frauda&#8221, spune, ferm si hotarat, dr.Tintaru. Pana cand Politia va finaliza ancheta, cele 200 de persoane din Berzunti vor primi, in fiecare luna, bani de la stat. Da, vor primi pomana de stat, cel putin vreme de cateva luni bune de acum incolo. Cei cu gradele I si II de handicap, fara nici un venit, primesc, lunar, 1,5 milioane lei. Plus transport gratuit pe CFR si pe mijloacele de transport in comun, scutire de la plata energiei electrice, radio – TV si abonament telefonic. Iar cei cu venit, cate 750.000 lei pentru gradul I si 450.000 lei pentru gradul II de handicap. „Eu as fi bucuroasa macar daca s-ar stopa acest fenomen. Sa nu mai avem avalansa de dosare din Berzunti. E drept, statul plateste la multi indemnizatie de persoana cu handicap de pomana. Sper ca Politia va gasi vinovatii, iar acestia vor raspunde in fata legii&#8221, conchide, optimista, Daniela Tataru.Scris de Carmen SERBAN

Fostul cămin al Colegiului Economic a fost transformat în săli de clasă. Câte 30 de elevi stau înghesuiți pe câțiva metri pătrați. Directorul colegiului spune că s-a făcut totul spre binele elevilor, iar sesizările sunt rău-voitoare. Colegiul nu a solicitat încă autorizație sanitară de funcționare.

Părinții unor elevi de la Colegiul Economic ne-au sesizat condițiile necorespunzătoare în care se desfășoară orele de curs la anumite clase. Ei reclamă că un număr mare de clase au fost mutate în căminul liceului, pentru a se învăța numai dimineața, și susțin că la baza acestei decizii stă interesul profesorilor, care nu doresc să piardă meditațiile de la domiciliu. Aceasta nu este singura nemulțumire. Părinții ne scriu că se învață în clase improvizate în foste camere de cămin, proiectate pentru cazarea a 6-8 elevi. În fiecare clasă învață însă între 28 și 30 de elevi, așezați, „fără logică”, cu spatele la geamuri. Mobilierul este caracterizat ca „mizerabil” la etajele I, II și III. În plus, acesta provine din casări de la alte școli și este neadecvat elevilor de liceu, bine dezvoltați fizic. Nu există grup sanitar la fiecare etaj pentru băieți și fete, holurile sunt înguste, iar în pauze se creează un adevărat haos. Părinții sunt îngrijorați că, în caz de incendiu sau cutremur, copiii s-ar putea călca în picioare pe culoare. Directorul Ovidiu Cojocaru ne-a declarat că „sesizarea este aberantă, iar afirmația privitoare la meditații, denigratoare la adresa colegilor”. Mai spune că situația de acum nu-i o noutate, că se învață așa de ani de zile. „Tot ce am făcut eu a fost să reorganizez spațiile pentru că am considerat că învățământul de după-amiază este de proastă calitate, a mai declarat directorul Cojocaru. Avem 72 de clase, adică 1916 elevi, și doar 22 săli de clasă în corpul principal, dintre care trei sunt laboratoare. Este imposibil să învețe toți elevii în acest corp”. Directorul ne-a mai declarat, după ce și-a adus doi martori la discuție, că aici este mâna unuia dintre profesori, care încearcă să facă rău școlii și lui personal. „Cu siguranță v-a sesizat unul dintre colegi, supărat că nu mai face ore în corpul de pe strada Oituz, unde erau nesupravegheați de director. Eu am adus clasele de post-liceală și de arte și meserii aici, sub ochii mei”.

Haos pe holuri și în clase

În prima pauză am fost conduși în corpul B al Colegiului Economic, fost cămin. Holurile erau ticsite de elevi, iar clasele la fel, ceea ce făcea aerul greu de respirat. Lumina e slabă. În clasele de la parter, mobilierul pare nou, dar restul arată rău. Tabla a fost improvizată de o parte și de cealaltă a ușii. Băncile sunt așezate cu fața spre ușă, așa că lumina le vine elevilor din spate. Îi întrebăm pe elevii din clasa a IX-a A cum se simt ca boboci într-o astfel de clasă. „Rău”, vine răspunsul. La IX E, băncile lipite îi lasă cu greu pe copii să se strecoare printre ele. Se cunoaște străduința părinților de a amenaja clasele: mai o perdea, mai un tablou. Cosmetizarea nu e de ajuns: sălile de clasă seamănă tot a cutie de sardele. La a X-a C, directorul îi întreabă pe elevi dacă mai vor să învețe după-amiaza, ca anul trecut. Unii, da, alții ba. „Care-ai spus &laquoDa&raquo?”, întreabă directorul? Nu se mai aude nici musca. La toaletă e jale, așa că directorul ne interzice să facem poze, din motiv de „intimitate”. La parter ar trebui să fie toaleta fetelor, dar băieții nu se sfiesc să o viziteze la nevoie. Conducerea colegiului este deranjată că am făcut cunoștință și cu această parte a reorganizării, așa că ne acuză de rea-intenție. De fapt, noi nu am încercat decât să verificăm și să dăm răspuns unei sesizări.

Fără autorizație sanitară

„Am primit și noi sesizare cu privire la situația de la Colegiul Economic”, ne-a declarat dr. Petronela Simion, șef compartiment Igienă școlară la Direcția de Sănătate Publică. „Am văzut spațiile în care se desfășoară orele, în fostul cămin, și am indicat să se respecte normele sanitare. Este vorba de cubajul de aer și de toalete. Conducerea colegiului nu a solicitat încă autorizație sanitară. Oricum, chiar dacă nu se respectă normele, nu putem închide școala. Am făcut asta doar acolo unde era pericol să cadă pe elevi”.

Scris de Doina MINCU

Judetul Bacau a fost printre codasi la videoconferinta de ieri, cu privire la refacerea infrastructurii si a caselor afectate de inundatii. Desi lucrarile sunt in mare intarziere, primarii se declara multumiti, linistiti, iar unii le iau apararea firmelor de constructii. Surse chiar din randul drumarilor declara ca la mijloc ar fi comisioanele percepute de unii primari. Acestia neaga si sustin ca doar apeleaza la mici servicii pentru populatia din zona.

Judetul Bacau a fost ciuca batailor la viodecoferinta organizata de Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor. Mustrarile ar fi fost, insa, si mai severe daca sefii judetului ar fi prezentat date concrete despre stadiul reconstructiei. Subprefectul Constantin Avram a raportat Guvernului doar ca in judetul Bacau sunt 66 puncte de lucru aflate in diferite faze de realizare. „In stadiul de proiectare sunt trei poduri din Asau, care insa nu izoleaza populatia deoarece exista variante ocolitoare&#8221, a declarat el. Am mai aflat, la videoconferinta, ca alte judete stau foarte bine: in Dolj, drumurile sunt refacute 90 la suta, iar podurile-50 la suta, in Suceava, 70-87 la suta, in Teleorman, 60-100 la suta. E lesne de inteles de ce administratia bacauana n-a prezentat procente. Pe 1 octombrie, Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, a facut un raid in judet si a fost nemultumit de constructori, care, fiind sambata, lipseau de pe santier. Au fost atentionate Conbac, Prest Serv, Petrom Service etc. In Gura Vaii se lucrase 5 la suta, la Balcani, 20 la suta, la Zemes 25 la suta. „Situatia nu s-a imbunatatit, in multe localitati lucrurile stau la fel, a declarat Angela Bogea, vicepresedinte CJ. La Zemes si la Helegiu, de exemplu, nu s-a mai facut nimic&#8221.

Primarii si constructorii sunt frati…

Lucrarile contractate de consiliile locale sunt si ele in intarziere. Primarii nu sunt nemultumiti, unii chiar gasesc scuze firmelor de constructii, afirmand ca banii sunt putini, ca n-au materiale, utilaje etc. Surse din mediul de afaceri, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, sustin ca primarii tac chitic din cauza ca primesc comisioane de la constructori. 5 la suta dintr-o lucrare de 200 de milioane lei inseamna doar 10 milioane, dar la un miliard ajunge la 50 de milioane. Vasile Pascu, primarul din Gura Vaii, sustine ca firmele au cerut 15 la suta avans. Banii, doua miliarde de lei, au venit abia acum, asa ca azi se va intalni cu constructorii. El afirma ca acestia nu platesc comision deoarece banii sunt putini. „Eu sunt multumit sa vina oricare firma, numai sa faca treaba buna&#8221, declara Pascu. Toma Spoiala, primar in Agas, spune ca firmele de constructii vor lucra mai cu sarg acum, dupa ce banii au intrat in cont. Dar banii au venit de doua saptamani si ritmul e tot slab. Podul din Cotumba, contractat de Rombet, era realizat 15 la suta pe 21 septembrie, iar acum e 25 la suta cel din Goioasa, inceput de Edilconstruct Company, a progresat de la 10 la 25 la suta. Alta cauza a intarzierii e ca firmele stau la rand, in Doaga-Focsani, la unicul producator de tuburi. De comision nu poate fi vorba. „Daca am face prostia asta am infunda puscaria, declara primarul din Agas. Nu-i nici legal, nici moral, la necazul care a venit peste noi&#8221. La Comanesti, Fulga SRL a ajuns, la podul din Podina, de la 15 la 20 la suta, iar la Supani, de la 0 la 20 la suta, insa primarul Viorel Miron declara ca e multumit. Cat priveste comisionul, el afirma ca le-a cerut servicii, insa pentru populatie, nu pentru sine. „Ii mai rog sa decolmateze o curte plina de mal, daca noi nu avem utilaje sa intervenim, sau sa umple cu materiale un loc, o cale de acces care a fost distrusa. Astea sunt comisioanele mele!&#8221.Scris de Silvia PATRASCANU / Catalin BEJAN

Stiinta Bacau – ATSC Sparkasse Klagenfurt 3 – 1 (- 22, 20, 11, 23)

Un simplu meci? Nu, o finala. O adevarata finala, a carei miza era cat se poate de tentanta: calificarea in faza superioara a Top Team&#8217s Cup. Duminica seara, in ultimul joc al turneului de la Klangenfurt, Stiinta Bacau si formatia locala Sparkasse Klagenfurt s-au batut pentru un loc cat mai bun in Europa. Victoria a revenit bacauancelor dupa un meci spectaculos, in timp ce austriecele au fost nevoite sa se consoleze cu un loc in Cupa Confederatiei Europene. Asa-zisa finala (atat Stiinta, cat si Sparkasse obtinusera in prealabil cate doua victorii, cu 3-0) a inceput prost pentru bacauance. A inceput prost inca de sambata, atunci cand ridicatoarea Victoria Polischuk s-a accidentat in meciul cu AEL Limassol, suferind un hematom in zona gatului si fiind nevoita sa petreaca noaptea la spital. Duminica, ucraineanca a fost pe teren, insa randamentul ei a avut serios de suferit. Sparkasse a debutat in forta, luand prin surprindere echipa studentelor. Gazdele au profitat de degringolada formatiei antrenate de Florin Grapa si Melu Manta, conducand in permanenta. Cu o Mitrovic jucata prea putin, cu o Boskovic in zi proasta si cu multe greseli neprovocate, Stiinta parea o victima sigura, in ciuda diferentei de valoare ce pleda in favoarea sa. Studentele au tinut totusi pasul in acest prim act, insa nu au reusit nici o clipa sa-si depaseasca adversarele, desi la un moment dat au avut un avantaj de ordin psihologic, oferit de revenirea de la 16 – 20 la 20 egal. Ultima egalitate s-a inregistrat la 21 (punct Truta), austriecele adjudecandu-si setul de debut cu 25 – 22. &#8222Jucati volei si le veti bate, pentru numele lui Dumnezeu, nu mai gresiti atat”, le-a spus Grapa elevelor sale inaintea actului secund. Si bacauancele au inceput sa joace volei. Un volei net, superior celui etalat in primul set. De gresit, au continuat insa sa greseasca. Astfel, de la 7 – 4 au ajuns la 7 – 9! Marele lor merit a fost ca nu s-au lasat cuprinse de panica. Nu au cedat in fata presiunii exercitate de tabela de marcaj si de tribunele inflacarate. De la 7 – 9 au revenit la 11 – 10 si chiar daca egalitatea a domnit in anumite momente (11, 12, 15), finalul le-a apartinut. Un atac in forta a Andrjanei Mitrovic a pus punct actului doi in dreptul scorului de 25 – 20, readucand egalitatea la seturi: 1 – 1. Setul trei a fost de poveste. Un basm pentru Stiinta si o poveste de groaza pentru jucatoarele din Klangenfurt. Mitrovic si Truta s-au dezlantuit, Tolisteanu a jucat perfect, iar atacurile in urcare ale lui Maletic nu au lasat nici o sansa gazdelor. De la 9 – 4 s-a pus in functiune si block-ul. Polischuk (doua blocaje) si Maletic (trei) au urcat scorul la 16 – 4, si cu ajutorul atacurilor lui Mitrovic. La 25 – 11, austriecele erau in genunchi. Nu le ramanea decat sa arunce prosopul, dar nu l-au aruncat. Antrenorul Helmut Voggenberger a amestecat cartile, renuntand la &#8222centrul” slovac Zuzana Banyakova si mizand pe slovena Dolimar. Novosel (o tragatoare de elita) si-a intrat din nou in mana, dar nu a reusit decat sa dea dinamism intalnirii. Stiinta nu mai putea fi oprita. Chiar daca a fost condusa cu 10 – 7, 12 – 9, 13 – 10 si 18 – 16, echipa bacauana a demonstrat din ce aluat e facuta. Ultimul hop a fost la atacul prin surprindere a lui Frankhauser care a adus pentru ultima oara egalitatea: 23 – 23. Finalul a fost al Stiintei, care castiga pentru prima oara un turneu de o asemnea anvergura disputat pe teren strain.

Stiinta: Polischuk, Hatinova (Anghel), Maletic, Boskovic, Motrovic, Truta, Tolisteanu.

Sparkasse: Leper (Magnet), Banyakova (Dolimar), Novos, Kaczmarek, Sumper, Kadden, KanknauserScris de D. SION

Zilele trecute, Todirel Drumea, primar in comuna Brusturoasa, a intrat in vizorul Directiei Silvice, el fiind banuit ca face parte din categoria hotilor de lemne. Totul a inceput de la o sesizare catre Ministerul Administratiei si Internelor facuta de unul dintre taranii din comuna impotriva primarului. „Un reprezentant de la minister a ajuns la mine, dupa care s-a dus in control la Brusturoasa, sa vada daca se confirma reclamatia&#8221, ne-a declarat prefectul Gabriel Berca. Astfel, miercuri, o echipa de control de la Directia Silvica, impreuna cu reprezentantul ministerului, a purces la Brusturoasa pentru a verifica SC Vedora SRL, o societate de prelucrare si comercializare a lemnului care apartine primarului Drumea. „Cand am ajuns la instalatia de debitat, toata lumea a fugit, s-a facut nevazuta. Am incercat sa chemam primarul, dar ni s-a spus ca este la Bacau. Atunci, am revenit impreuna cu un echipaj de la Politie si am facut inventar la toata masa lemnoasa aflata in fata instalatiei de debitat si prin zona. In plus, pana a doua zi, am lasat trei padurari si o echipa de la DIPIR (un serviciu de interventie rapida a politiei) pentru a pazi masa lemnoasa pana a doua zi, adica joi&#8221, ne-a declarat Silviu Geana, inspector la Directia Silvica. Din pacate, a doua zi a fost plina de surprize pentru inspectorii silvici. Acestia sustin ca primarul Drumea a refuzat in mod categoric sa se supuna controlului, ba chiar a adresat tot felul de injurii si amenintari la adresa inspectorilor. „In cele din urma, echipa noastra a confiscat masa lemnoasa din fata gaterului primarului si din zona, in total 124 de busteni, adica 47 metri cubi lemn. S-a confiscat pentru ca lemnul era nemarcat, nu avea nici o urma de legalitate. Toata masa lemnoasa a fost transportata la Centrul de Productie Silvica Asau, unde va fi scoasa la licitatie. Pentru ca primarul a comentat urat la adresa inspectorilor mei sunt sigur ca lemnul este al lui. Daca va refuza in continuare sa se supuna controlului nostru,

atunci risca sa i se faca dosar penal&#8221, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. De partea cealalta, primarul Todirel Drumea neaga cu desavarsire toate acuzatiile care i se aduc. Desi, la un moment dat, in timpul discutiei telefonice, el a recunoscut ca i s-a confiscat lemn. „Este vorba despre o reclamatie, stiu. Dar eu sunt de acord sa mi se faca control la gater pentru ca totul este in legalitate. Nu era lemnul meu, ci al taranilor. Fiecare il pune pe unde vrea. Astept din nou controlul si mai vorbim. Nu sunt vinovat&#8221, a conchis primarul Drumea. Demn de subliniat este faptul ca, in cursul zilei de astazi, o echipa de control de la Directia Silvica si Politiei va merge din nou la Brusturoasa pentru a verifica SC Vedora SRL, societatea de prelucrare si comercializare a lemnului care este pe numele primarului.Scris de Carmen SERBAN