Parintii copiilor care invata la Centrul de Educatie Integrata sunt foarte revoltati. Si asta pentru ca, de cand a inceput scoala, copiii lor ingheata de frig in salile de clasa, o treime dintre ei imbolnavindu-se deja de viroze respiratorii. Este cumplit de frig in gradinita, iar termometrul nu arata mai mult de cinci – sase grade Celsius. Personalul gradinitei sustine ca vinovat este Consiliul Judetean pentru ca nu vrea sa-i mai finanteze.

Intram in gradinita si nu ne vine sa credem. Inauntru este mult mai frig decat afara. La parter, intr-una din salile de clasa, cativa pusti stau linistiti pe covor, cu caciulile groase pe cap si veste pe ei. Altii, ceva mai activi, se leagana intr-una, poate, poate se vor incalzi si nu vor mai dardai de frig. La etaj, aceeasi situatie. Copii imbracati ca pentru afara, cu „lumanarele&#8221 la nas si mainile inghetate. Aproape ca nu mai au vlaga sa se joace sau sa inteleaga ceva din ce li se spune. Imagini dramatice imposibil de descris si de inregistrat in mileniul III. „Da, la noi este foarte frig si nici nu putem sa ne tinem orele in conditii optime. Nu exista confort pentru acesti copii. Mai punem noi cateva radiatoare in priza, insa acestea nu fac fata la toata cladirea. De cand a venit frigul nu am avut un strop de caldura&#8221, ne-a declarat Daniela Fetcu, director la Centrul de Educatie Integrata. Situatia este, intr-adevar, tragica: din cei 90 de copii inscrisi la gradinita, nu mai putin de 30 stau acasa pentru ca s-au imbolnavit de viroze respiratorii din cauza frigului suportat in timpul orelor de clasa. Da, o treime dintre copii stau acasa, la caldura, cu hapuri de inghitit si ceaiuri calde. Si nu pentru ca s-au zbenguit pe afara, ci pentru ca au venit la gradinita sa invete. „La noi, copiii stau imbracati foarte gros, insa mai transpira pentru ca depun efort. Si uite asa se imbolnavesc, iar parintii trebuie sa ii tina acasa. Grav este si faptul ca, din cele trei profesoare de psihopedagogie sociala, doua s-au imbolnavit si stau acasa in concediu medical. De vina pentru aceasta situatie este Consiliul Judetean care nu vrea sa ne mai finanteze, sa ne plateasca facturile. Noi avem 70 de copii normali din punct de vedere intelectual si 20 cu handicap. Pentru cei 20 Consiliul Judetean trebuie sa suporte cheltuielile, iar pentru ceilalti Primaria. Se pare ca cele doua institutii n-au ajuns la o intelegere, cat sa suporte fiecare. Ei se cearta, iar copiii de la noi se imbolnavesc si sufera de frig. Am facut nenumarate cereri pentru caldura, dar nimic nu s-a rezolvat&#8221, a precizat Daniela Fetcu.

Detectivi, pe urmele agentului termic…

Primaria Bacau sustine ca vina apartine Consiliului Judetean (CJ) Bacau, care e proprietarul spatiului. &#8222Gradinita a ramas fara caldura din cauza ca nu mai este racordata la centrala CJ Bacau, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau. Centrala veche a fost dezafectata, iar cei de la gradinita s-au trezit ca sunt debransati de la retea. Termocet lucreaza, acum, acolo&#8221. &#8222In iunie 2005, CJ Bacau a elaborat o hotarare prin care imobilul in care functioneaza gradinita a fost trecut din domeniul public al judetului in domeniul privat al judetului, a explicat Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau. Cel care prelua spatiul urma sa-l modernizeze, sa reabiliteze instalatiile electrice si pe cele termice. Din cauza ca HCJ 76 a fost atacata la contenciosul administrativ de Prefectura, in sedinta de maine, hotararea va fi revocata&#8221. CJ voia sa evacueze gradinita si sa dea imobilul societatii Apa Serv SA, operator judetean de apa, care avea nevoie de sediu. Cadrele didactice n-au acceptat evacuarea din cauza ca ar fi ramas fara posturi. S-au adresat instantei si Prefecturii, castigand batalia.

Inca 10 zile de frig

Directorul Termocet, Iulian Stoica, ne-a declarat ca s-a ajuns in aceasta situatie dupa ce a fost dezafectata centrala termica ce deservea mai multe institutii din vecinatatea gradinitei. „Acestea au acum centrale individuale, iar gradinita, ca si Scoala 15, a ramas fara sursa de caldura, a spus directorul Termocet. Lucram pentru racordarea lor la Punctul termic 33, dar mai dureaza. Sper sa facem probele si spre sfarsitul saptamanii viitoare sa dam drumul la caldura. Pastram vechiul traseu de alimentare, cu o deviere de vreo 10 metri. Pana acum am blindat vechea instalatie si am schimbat vanele in canalul termic. Vreau sa le dam cat mai repede drumul la caldura&#8221.Scris de Carmen SERBAN

O noua lege a transplantului incearca sa creasca numarul de donatori de organe in Romania. Bolnavii uitati in spitale devin din oficiu donatori dupa moarte. Vanzarea si cumpararea de organe, ca si publicarea anunturilor de acest gen, se vor pedepsi cu inchisoare.

Criza de donatori este o problema cu care medicii din domeniul transplantului se confrunta de la inceputul activitatii. La nivel national, in 2004 au existat doar noua donatori, iar anul acesta, 10. O prima categorie care va deveni din oficiu donator va fi cea a pacientilor decedati in spitale care nu au fost vizitati de nimeni pe perioada spitalizarii si care nu sunt revendicati de rude dupa deces. Rudele cu posibilitati materiale reduse vor primi un stimulent pentru acordul donarii de organe. Pana acum, singura care permitea prelevarea de organe era moartea cerebrala. Actul normativ introduce si un alt gen de moarte, aceea in care se constata oprirea cardio-respiratorie iresuscitabila. Legea 2/1998 prevede editarea cartilor de donatori, dar acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent. Odata cu introducerea cardurilor de asigurari de sanatate, calitatea de doantor va fi inregistrata de acestea. Noul proiect prevede si infiintarea a doua registre nationale: unul in care vor fi inscrisi potentialii donatori si unul pentru persoanele care refuza donarea.

Dupa aparitia noii legi a transplantului, cumparatorii si vanzatorii de organe nu vor mai putea da anunt in ziare, aceasta fapta fiind considerata infractiune. Cei care vor sa scape de saracie vanzand un rinichi vor risca intre 5 si 7 ani de inchisoare. La fel si cumparatorii. Dr. Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta, spune ca sunt in evidenta aproape 200 de bolnavi a caror viata depinde de dializa si care au nevoie de transplant. &#8222Cel mai bun donator este cel viu, inrudit cu bolnavul, ne-a declarat dr. Rosu. Asa, transplantul are cele mai mari sanse de a rezista in timp. Cat despre prelevarea de organe de la persoane decedate, la noi va fi o problema in continuare. Nu avem infrastructura necesara. In strainatate, in cazul unui accident, echipele se misca rapid. Au autostrazi, servicii de descarcerare. Noi, doar tindem catre asa ceva&#8221.

Peste un miliard numai pentru tratament

Cheltuielile cu transplantul nu se deconteaza in prezent, acestea nefiind recunoscute de casele de asigurari. Ele greveaza astfel bugetele clinicilor. In strainatate, costul unui transplant de rinichi, de exemplu, se ridica la 40.000 euro. La noi, casele de asigurari de sanatate deconteaza doar tratamentul post-transplant. &#8222Avem acum 47 de bolnavi carora le asiguram tratamentul, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Tratamentul unui bolnav costa in medie 35 de milioane de lei, iar lunar cheltuim 1,4 miliarde lei. Starile post-transplant nu beneficiaza de finantare prin program national, fiind incluse printre bolile cronice. Tratamentul este suportat din bugetul Casei. Am organizat in acest scop licitatie la inceput de an si am incheiat contract cu farmaciile castigatoare. Le repartizam lunar fonduri pentru bolnavii cu transplant&#8221.Scris de Doina MINCU

@ Traian Milon il da in judecata pe presedintele Dragos Benea

Intre Dragos Benea, presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Bacau din 2004, si Traian Milon, secretar general al judetului cam de vreo cinci ani, relatiile s-au deteriorat iremediabil. Dupa ce atatea luni &#8222am tacut&#8221, a afirmat, ieri, Traian Milon, brusc i-a declarat razboi lui Dragos Benea. In ultima sedinta a CJ Bacau, Dragos Benea a afirmat ca Traian Milon lucreaza secvential, adica &#8222ba e in concediu, ba e invoit, ba e la cursuri&#8221. Acuzatiile au fost un raspuns la alte acuzatii, apartinand unui consilier judetean. Acesta a fost nemultumit ca proiectele de hotarari pe care trebuia sa le voteze au ajuns la el cu o zi inainte de sedinta, deci nu a avut timp sa le studieze atent. In fata onoratei adunari, Dragos Benea a dat vina pe Traian Milon. Secretarul general a reactionat ferm de data aceasta, declarand razboi lui Dragos Benea. &#8222Eu sunt internat in spital, a spus Traian Milon. Mi se pare ciudata pozitia domnului presedinte Benea in conditiile in care i-am facut delegatie Elenei Zara, sefa serviciului juridic, care poate sa sermneze orice hartie in locul meu. Eu am o hepatita cronica, pentru care urmez un tratament foarte serios. Fac 14 ore de perfuzii&#8221. Traian Milon e in concediu medical din data de 15 septembrie. Delegatia prin care Elena Zara il inlocuieste pe Traian Milon e semnata chiar de Traian Milon, intrucat &#8222eu sunt secretarul judetului, nu sunt secretarul CJ Bacau&#8221. &#8222Are delegatie, dar hartiile Inei Zara cine le face?&#8221, intreaba presedintele. Traian Milon sustine ca nu are nici o legatura cu sincopele din activitatea CJ. &#8222E caraghios sa spui ca de vina e Traian Milon pentru un fapt sau altul, cum s-a afirmat in sedinta trecuta, avand in vedere ca eu sunt in spital&#8221. Dragos Benea a repetat nemultumirea cu privire absenta secretarului judetului. &#8222Eu sunt de la 1 iulie 2004 presedinte si nu am fost macar o zi in concediu&#8221, a precizat el. &#8222Ma derajeaza teribil pozitia domnului Benea, a spus Traian Milon. Se vede de la o posta, convietuirea noastra nu merge bine, dar imbolnavirea mea excede acest aspect&#8221. Secretarul judetului s-a simtit lezat de acuzatiile presedintelui Dragos Benea si, brusc, a decis sa iasa la lupta, nemairabdand, ca in trecut. &#8222Am sa-l dau in judecata pentru aceste declaratii care imi afecteaza imaginea publica. Eu sunt in concediu medical si sunt protejat de lege&#8221. &#8222E dreptul lui sa o faca&#8221, a raspuns Dragos Benea. Secretarul judetului sustine ca nu a avut probleme de colaborare cu directorii din cadrul CJ Bacau. &#8222Intrebati-i daca sunt deranjati de Traian Milon, intrebati macar un director! Intrebati pe Olga Haineala, pe Cornelia Gireada…&#8221. Traian Milon a afirmat ca problema e, de fapt, incompetenta unor juristi. &#8222Ina Zara e depasita de situatie si au iestit o multime de hotarari pe care Prefectura le-a contestat&#8221. Doua hotarari vor fi revocate in sedinta Consiliului Judetean (CJ) Bacau din 28 octombrie. E vorba de HCJ 113/30 septembrie privind trecerea imobilelor CRRN Racaciuni in domeniul public al judetului si HCJ 76/24 iunie, prin care cladirea Gradinitei Speciale a intrat in domeniul privat al judetului. &#8222Trebuia sa puna mana pe carte sau sa ma consulte pe mine&#8221, declara Traian Milon, referindu-se la sefa sectiei juridice. &#8222Proiectele de hotarari care au ajuns in instanta sunt facute de el, nu de Ina Zara, a declarat Dragos Benea. Cu asta, cred ca am spus totul&#8221.

Scris de Silvia PATRASCANU

O femeie de 29 de ani, din satul Scarisoara, comuna Corbasca, si-a abandonat copilul nou-nascut pe malul Bistritei. Dupa ce a scapat de &#8222povara”, Cristina B si-a anuntat sotul si rudele ca pruncul a murit la nastere. Bebelusul a fost gasit aproape inghetat de frig. Mama va trebui sa raspunda penal pentru abominabila sa fapta.

Cristina B. nu a vrut nici o clipa copilul. Inca din ultimele luni de sarcina, femeia si-a facut un plan de bataie cum sa scape de bebelus. Fara regrete, fara remuscari. Cand i-a venit sorocul, Cristina si-a facut bagajelul si a luat drumul Bacaului. &#8222I-am dat 250.000 de lei la ea, toti banii pe care ii aveam in casa, ne spune Cristian B., sotul Cristinei. I-am spus de la inceput sotiei mele ca nu o sa pot sa ajung la maternitate si sa se descurce cum o putea”. Femeia a nascut in ziua de 8 octombrie. Tanara mamica a adus pe lume un baietel de 4 kilograme, vioi si foarte frumusel. &#8222Inca de cand am nascut m-am interesat printre femeile din salon cum as putea sa scap de copil, spune fara retineri Cristina B. Era exculs sa-l abandonez in maternitate, pentru ca eram inregistrata. Si apoi, buletinul ramasese la asistente, de cand ma internasem. In cele din urma am gasit o solutie”. In data de 14 octombrie, mamica s-a externat. Si-a luat pruncul in brate, dar la Autogara, Cristina B. nu s-a aratat interesata de nici o masina care circula catre Corbasca. Hotarata, femeia s-a indreptat catre podul de pe Bistrita. L-a ocolit, a coborat pe malul apei si la 40 de metri in aval de pod si-a abandonat pruncul. &#8222L-am pus intr-o punga de plastic, dar i-am lasat fata libera, sa poata respira, declara senina mama. Am scris pe sacosa ca-l rog pe cel care gaseste copilul sa-l duca la spital. Eu nu puteam sa-mi i-au baiatul acasa, pentru ca nu am cu ce sa-l cresc. Mai am inca cinci copii, cel mai mic abia a implinit patru ani. Nici cu sotul nu ma inteleg foarte bine. Nu-mi pare rau ca am procedat asa, pentru ca nu aveam alta solutie”. Dupa ce si-a lasat copilul pe malul Bistritei pe un frig cumplit, Cristina B. s-a urcat in autobuz si a plecat acasa. &#8222Mie mi-a spus ca baiatul a murit la scurt timp de la nastere, declara Cristian B. M-am bucurat ca macar sotia mea este bine si nu este afectata de disparitia bebelusului”. Femeia a avut grija ca povestea cu moartea copilului sa o afle toate rudele si vecinii. Minciuna a tinut insa pana la inceputul acestei saptamani.

Tatal copilului a stiut ca s-a facut o incurcatura la maternitate

Dupa cateva ore de la abandon, bebelusul a fost gasit de o femeie. Aceasta s-a grabit sa duca baietelul la spital. Pruncul, aflat in stare de hipotermie, a fost internat de urgenta, cadrele medicale fiind retinute privitor la sansele de recuperare. Dar copilul a avut noroc si s-a refacut destul de repede, actulamente fiind in afara oricarui pericol. Dupa descoperirea nou-nascutului, politistii au declansat imediat o ancheta pentru depistarea mamei. Din aproape in aproape, anchetatorii au ajuns la Corbasca, la Cristina B.”Ieri (luni n.a.) au luat-o politistii la Bacau, spune Cristian B. Seara, cand nevasta a revenit acasa mi-a spus ca de fapt copilulul nostru traieste. Dupa cate am inteles de la Cristina s-au facut niste incurcaturi la maternitate si ca nu baiatul nostru a murit”. Cristian habar nu avea de faptul ca sotia lui a vrut sa scape de bebelus intr-un mod nedemn de o fiinta umana. &#8222Nu pot sa cred ca nevasta mea este in stare sa lase nou-nascutul pe malul apei. Sigur ca o sa-mi iau baiatul acasa. Daca cresc cinci copii, mai poate manca unul pe langa ei”. Cristina insa nu vrea sa-si asume responsabilitatea pentru inca un suflet. &#8222Nu am cu ce sa-l intretin, se plange mama. Abia reusesc sa ma descurc cu ceilalti de acasa. Mi s-a spus ca bebelusul va fi adoptat de o familie de doctori. Poate va avea parte de parinti instariti. Poate va avea noroc….” Chiar daca este linistita in privinta pruncului abandonat, Cristina B. nu va scapa nepedepsita. Ea va trebui sa raspunda penal pentru punerea in primejdie a unei persoane aflata in imposibilitatea de a se ingriji.Scris de Lili ADOCHITEI

De cateva luni, localnicii din comuna Gura Vaii sunt terorizati de o gasca de tigani pusa pe jaf. Tot de raul rromilor, satenii au cules porumbul crud de pe camp. Desi fac numai probleme, minoritatile se plang peste tot ca sunt oprimate si ca nimeni nu le baga in seama.

Rromii din Gura Vaii au ajuns un cosmar pentru localnici. De cand locuintele le-au fost maturate de apele Trotusului, minoritatile practic au pus stapanire pe comuna. „In Gura Vaii sunt peste 200 de familii de tigani, explica primarul Vasile Pascu. Unii sunt linistiti, la locul lor, nu ne fac nici un fel de probleme. Sunt insa aproximativ 50 de tigani foarte rai. Acestia umbla in gasca si sunt pusi numai pe furtisaguri. Si oamenii au partea lor de vina, pentru ca de multe ori tocmesc tiganii ca zilieri. Ori acestia afla tot ce misca in gospodariile respective si merg la furat la sigur. Cele mai multe victime sunt in randul batrinilor, care nu au pe nimeni pe langa ei care sa le ia apararea”. Tot de raul rromilor, localnicii din Gura Vaii au fost nevoiti sa culeaga recoltele de pe camp inainte de vreme. De cand cu inundatiile, rromii si-au lasat caii sa pasca unde le pofteste inima, spre disperarea proprietarilor terenurilor respective. Desi revoltati de tupeul tiganilor, nici un satean nu are curajul sa se ia de piept cu ei. Cei mai curajosi care au vociferat la stapanii cailor s-au ales cu amenintari de moarte. Asa ca oamenii au preferat sa culeaga porumbul inca necopt si sa-l duca acasa, decat sa intre in conflict cu minoritatile.
Saraci, dar gingasi

Pe langa faptul ca terorizeaza familiile din comuna, rromii din Gura Vaii au devenit un stres permanent si pentru autoritatile locale. In incercarea de a schimba decizia privind repartizarea terenului pentru constructia de locuinte, minoritatile au ajuns chiar si la Guvern. „Nu le convine amplasamentul stabilit pentru case, ne-a declarat primarul din Gura Vaii, Vasile Pascu. Ei vor sa fie cat mai aproape de Combinat, deoarece nu au alta sursa de existenta decat vanzarea de fier vechi. Exista un teren pe placul lor, insa nu avem acordul de la Agentia de Mediu pentru constructia de case. Apoi a fost in discutie un alt amplasament, la Gutinas. Tiganii sinistrati ar fi vrut sa se mute acolo, insa terenul respectiv nu apartine de comuna Gura Vaii. In fine, locatia stabilita in momentul de fata este Rotunda. Dar nici terenul de aici nu le convine”. Desi amplasamentul stabilit pentru constructia locuintelor tiganilor din Gura Vaii este foarte aproape de Onesti, acest lucru nu pare sa cantareasca foarte mult in ochii sinistratilor. Cand aud de Rotunda, tiganii parca fac alergie. „Nu mergem acolo, ca ne mananca lupii”, spune hotarata una dintre pirande. Desi autoritatile afirma ca vor avea in noua locatie conditii de invidiat, nimic nu pare sa-i induplece pe rromi sa paraseaca imprejurimile Combinatului. „La Rotunda sunt 180 de hectare, pe care se vor construi case, explica primarul Pascu. Sunt 40 de miliarde alocate pentru locuintele sinistratilor si 15 miliarde pentru asfaltarea zonei. Dar faptul ca o sa primeasca imobilul la cheie nu-i incanta pe unii tigani din comuna. Ei vor sa le dam teren de case in fata Rafinariei. Ori asa ceva nu este posibil”. Le convine sau nu, rromii din Gura Vaii vor trebui in cele din urma sa se mute la Rotunda. Asta insa doar in cazul in care doresc cu adevarat sa aiba o casa a lor.Scris de Lili ADOCHITEI

In pachetul legislativ pe care Ministerul Sanatatii l-a supus de curand dezbaterii publice este inclus si proiectul de lege privind cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate. Cardul european de asigurari de sanatate este un document care stabileste calitatea de asigurat a persoanei care il poseda si durata drepturilor care ii sunt deschise. Cardul este individual, fiecare membru de familie avand propriul card. Acest document este destinat prestatorilor de ingrijiri de sanatate dintr-un alt stat decat cel in care titularul cardului isi are domiciliul permanent. Cardurile nu vor contine informatii despre starea de sanatate a detinatorulu.

Cardul national de asigurari de sanatate va fi instrumentul prin care se va dovedi calitatea de asigurat pe teritoriul Romaniei. Cardul national va fi eliberat numai prin intermediul sistemului informatic unic integrat al asigurarilor sociale de sanatate. De pe cardul national de asigurat vor putea fi accesate urmatoarele informatii: datele de identitate si codul numeric personal, dovada achitarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, inregistrarea numarului de solicitari de servicii medicale, prin codul furnizorului, diagnostice medicale cu risc vital, consimtamantul referitor la donarea de tesuturi si organe, grupa sanguina si Rh, data expirarii cardului.

Ideea introducerii cardului de asigurat nu apartine actualei echipe ministeriale. De la 1 ianbuarie 2004, acest card ar fi trebuit sa fie functional. Nu s-a reusit, in conditiile in care informatizareacaselor judetene de asigurari de sanatate din alte judete este la pamant. „Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau este pregatita pentru eliberarea si folosirea cardurilor, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general. De asemenea, aproape toti furnizorii de servicii medicale dispun de calculatoare. Mai sunt, insa, si localitati fara acces la Internet. Avem relatii contractuale cu medici de familie care apeleaza la cunostinte pentru a putea face raportarea serviciilor in sistem electronic. Cardul ar fi foarte folositor in primul rand pentru a afla rapid daca o persoana care solicita servicii medicale este sau nu asigurata. Bineinteles, fiecare furnizor de servicii medical va trebui sa achizitioneze aparatul pentru citit cardurile&#8221. De la inceputurile sistemului, au tot existat schimbari. Calitatea de asigurat s-a dovedit mai intai prin prezentarea carnetului de asigurat. A aparut apoi vigneta. Acum, CJAS elibereaza adeverintele de asigurat. Cardul de asigurat ramane singura forma care sa ofere informatii complexe despre asigurati. Casele de asigurari mai au un an la dispozitie pentru a-si pune la punct sistemul informational, caci de la 1 ianuarie 2007, fiecare roman va trebui sa aiba in buzunar cardul.Scris de Doina MINCU

Membrii Biroului Permanent National al Partidului Democrat (PD) au decis ieri sa-i retraga sprijinul politic lui Constantin Avram. Subprefectului i se reproseaza lipsa de activitate din partid si scandalul in care este implicata Organizatia Municipala a PD Bacau. Cel mai probabil, scaunul de subprefect va fi ocupat de consilierul judetean Nicolae Olaru.

Subprefectul Constantin Avram isi va pierde in cel mai scurt timp scaunul de la Palatul Administrativ. Debarcarea a fost decisa ieri, la sedinta Biroului Permanent National (BPN), desfasurata la Bucuresti. Conform senatorului PD Bacau, Cristian Cucuianu, membrii Biroului au hotarat sa-i retraga sprijinul din cauza &#8222proastei gestionari a sarcinilor de subprefect”. Senatorul Cucuianu ne-a dezvaluit ca propunerea de schimbare i-a apartinut chiar ministrului Administratiei si Internelor, democratul Vasile Blaga. La situatia de criza a contribuit, conform aceleeasi surse, si faptul ca Avram, care este si vicepresedinte al judetenei PD, n-ar mai fi dat cam de multisor pe la partid. &#8222E clar, nu face fata functiei”, a mai concluzionat senatorul Cucuianu. El a refuzat sa ne dezvaluie numele celui care va prelua locul lasat liber de Constantin Avram. Cat priveste functia de vicepresedinte la partid, inca nu s-a luat o decizie, fiind asteptata apropiata Conferinta Judeteana. Mai mult ca sigur, insa, Constantin Avram nu va primi un nou mandat. Surse din filiala democrata bacauana ne-au declarat ca lui Avram i se mai trage &#8222decapitarea” si de la banuielile ca subprefectul ar fi orchestrat recentul scandal din timpul alegerilor de la &#8222municipala” PD, cand tabara presedintelui Vasile Nistor s-a confruntat cu apropiati ai lui Avram. Atunci, oamenii subprefectului au fost infranti de votul membrilor PD.

Cel in cauza, subprefectul Constantin Avram, a aflat chiar de la redactorii DESTEPTARII stirea retragerii sprijinului politic. &#8222Eu abia am ajuns de pe Valea Muntelui. Nu am auzit de asa ceva. Stiu ca s-a reunit Biroul Permanent National, dar atat. Daca cineva confirma, asa o fi, insa, eu astept o hartie oficiala. Asa cum am primit la investire un document, asa se va proceda si acum. Pana atunci, nu voi comenta. Ar fi o decizie politica pe care o voi respecta”, ne-a declarat subprefectul Constantin Avram.

La aflarea vestii, transmise tot de catre reporterii nostri, prefectul Gabriel Berca a ramas masca. &#8222Daca Partidul Democrat a luat aceasta decizie, nu pot decat sa-i multumesc lui Constantin Avram pentru activitatea pe care a depus-o in Prefectura. Chiar a depus o munca sustinuta. Cel care il va inlocui va veni la munca. In administratie chiar se munceste”, ne-a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului.

Conform prevederilor legale, retragerea sprijinului politic trebuie urmata neaparat de o hotarare de Guvern, pentru ca schimbarea sa devina operationala. De asemenea, mai ramane ca PD Bacau sa desemneze persoana care va ocupa functia de subprefect. Surse de incredere din PD ne-au informat ca Nicolae Olaru, oponent al lui Avram si consilier judetean, ar avea cele mai mari sanse. PD Bacau va anunta decizia pana cel tarziu vineri.Scris de Catalin BEJAN / Florin POPESCU

Dotarea scarilor de bloc cu gigacalorimetre ar trebui sa se incheie intr-o saptamana. Contorizarea a inceput insa cu intarziere, s-a tot poticnit, iar la umplerea instalatiilor cu apa au aparut inundatiile. Defectiunile sunt considerate firesti.

Contorizarea a fost asteptata cu nerabdare de consumatorii prinsi in sistemul centralizat de furnizare a agentului termic. Oamenii si-au dorit, firesc, sa plateasca atat cat consuma si sa consume atat cat pot plati. Unii dintre ei, cunoscatori ai legislatiei in domeniu, au sperat inca din 1996 ca nu vor mai plati pierderile din sistem si erorile omenesti. „De noua ani ar fi trebuit furnizorii sa inceapa contorizarea, ne-a declarat Ionel Dogaru, vicepresedintele Ligii asociatiilor de proprietari. Desi a fost legiferat, s-a tergiversat atatia ani. In asociatia al carei presedinte sunt, Calugareni Nord, nu s-a incheiat nici acum contorizarea, desi a inceput sezonul rece, dar si furnizarea caldurii. De aceea am si refuzat sa semnez contractul de furnizare a agentului termic. Eu trebuie sa apar buzunarul locatarilor care m-au ales&#8221.

Galop cu poticneli

Inceputa cu intarziere si facuta in galop, contorizarea are destule hibe. La umplerea instalatiilor cu apa, sute de subsoluri de bloc au fost inundate.

&#8222Am primit foarte multe apeluri la dispecerat in legatura cu defectiunile de la gigacalorimetre, ne-a declarat Iulian Stoican, director al Termocet. Am fost nevoiti sa intrerupem furnizarea caldurii pentru a remedia avariile. De asemenea, am primit plangeri ca s-au montat buclele, dar nu si gigacalorimetrele. Locatarii primeau caldura, insa ar fi vrut sa cunoasca si consumul. Echipele noastre au intalnit multe cazuri in care lipseau robinetii de la gigacalorimetre. Acestia au fost subtilizati tot de locatari, fiind de uz general pentru instalatii&#8221. Directorul Termocet spune ca neplacerile provocate de contorizare sunt firesti, cu montarea realizata „pe uscat&#8221, viciile fiind vizibile abia la umplerea instalatiilor.

Au pasit cu stangul

Firma General Fluid, cea care a castigat licitatia pentru montarea gigacalorimetrelor la scarile de bloc deservite de CET, a avut probleme chiar de la inceput. Directorul CET, Vasile Dragusanu, ne-a declarat ca au fost probleme cu constituirea echipelor, General Fluid neavand personal in Bacau. Conducerea CET chiar a somat General Fluid sa grabeasca lucrarile si a amenintat cu penalitati la intarziere. „Am inceput tarziu, la intai iulie, ne-a declarat Ticu Rusu, director punct de lucru General Fluid. Este un record ce am reusit sa facem. In alte orase, s-au montat o mie de gigacalorimetre intr-un an. Cum primim sesizari, pleaca echipele pe teren. Am gasit suruburi nestranse, garnituri defecte, robineti disparuti. Problemele au inceput inca de la proiectare. Nu se gaseau cheile subsolurilor, schitele. Toate au dus la intarzieri&#8221. Directorul CET, Vasile Dragusanu, era convins in urma cu cateva zile ca firma General Fluid va respecta intelegerea verbala si va incheia contorizarea pana la 31 octombrie. Ticu Ursu spune insa ca mai dureaza doua sau chiar trei saptamani numai contorizarea la scarile vechi consumatoare CET. Urmeaza apoi peste o suta de scari de bloc preluate necontorizate de la Termloc. In total, aproape 2.000 de scari de bloc vor fi dotate anul acesta cu gigacalorimetre, iar CET va plati pentru lucrare 76 de miliarde de lei, bani ce vor fi achitati in decurs de trei ani.Scris de Doina MINCU

Chiar daca este fugit din tara din anul 2002, Daniel Ciprian Tutuianu, in varsta de 37 de ani, din Bacau, a fost trimis in judecata de catre procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel, pentru evaziune fiscala. Afaceristul se pare ca a uitat sa inregistreze veniturile in evidentele contabile ale societatii, dupa cum nu si-a dus aminte nici de indatoririle catre bugetul de stat. Din 2004, Tutuianu este dat in urmarire generala. In anul 1991, Daniel Ciprian Tutuianu si cetateanul grec Boukaris Christos au pus bazele firmei Dankris, sediul fiind declarat pe strada Milcov, la numarul 136. Pana in anul 2000, organele fiscale nu au avut nici o problema cu societatea lui Tutuianu. Necazurile au aparut cativa ani mai tarziu, cand administatorul din Bacau a inceput sa uite sa inregistreze in contabilitate veniturile obtinute si sa-si achite indatoririle catre stat. In perioada 2000 – 2002, Daniel Tutuianu nu a depus la Directia Generala a Finantelor Publice nici un bilant contabil ori raport de contabilitate, desi firma Dankris nu-si incetase deloc activitatea. In aceste conditii, au intrat pe fir organele de cercetare penala. Acestea au identificat la mai multe unitati ce colaborau cu Tutuianu, documente contabile emise de societatea Dankris. Astfel, anchetatorii au descoperit ca, in data de 15 septembrie 2000 si respectiv 1 octombrie 2000, firma Dankris a livrat unei societati echipament tehnic de calcul, valoarea acestuia fiind de 1,2 miliarde de lei. La data de 29 aprilie 2001, Daniel Tutuianu, prin firma Dankris, a vandut unei alte societati produse petroliere in valoare de 1,3 miliarde de lei. Si tot acelasi patron, la 6 octombrie 2000 a vandut un imobil evaluat la 7,8 miliarde de lei, bani care n-au trecut prin contabilitatea societatii. Dupa aceste verificari, specialistii de la DGFP au concluzionat ca, in perioada august 2000 – noiembrie 2001, prin operatiunile comerciale, Daniel Tutuianu a prejudiciat bugetul de stat cu 3,8 miliarde de lei, care reprezinta taxe si impozite, precum si majorarile de intarziere si penalitatile aferente acestora. Numai ca administratorul in cauza nu a putut fi tras la raspundere, pentru ca in anul 2002 a parasit tara. Cazul a fost preluat de procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau care, zilele trecute, l-au trimis in judecata pe Daniel Tutuianu, in lipsa. Acesta este acuzat de evaziune fiscala. Din anul 2004, Tutuianu se afla pe listele urmaritilor la nivel national.

Scris de Lili ADOCHITEI

Sectia de Cobalto-Terapie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau risca sa se inchida. Aparatura veche si lipsa banilor vor lasa mii de bolnavi de cancer fara terapie. Radiatiile cu cobalt sunt vitale pentru vindecarea cancerului sau ameliorarea durerilor in metastaza. Suma necesara achizitionarii de aparatura este de ordinul milioanelor de euro.

Anul viitor expira autorizatia de functionare a sectiei de Cobalto-Terapie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Avertismentul a fost dat de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN). Singura sansa pentru ca sectia sa-si continue activitatea este achizitionarea unei aparaturi noi. „De cativa ani buni facem adrese catre Ministerul Sanatatii prin care solicitam dotarea cu aparatura noua, a declarat dr. Penea Valu, medic sef sectie Cobalto-Terapie. Singurul raspuns pe care il primim este ca suntem luati in evidenta&#8221. Sectia de Cobalto-Terapie trateaza anual mii de bolnavi de cancer. Tratametul este necesar in recuperarea pre si post operatorie a cancerelor, precum si in metastaza. Aparatura existenta acum la Cobalto-Terapie este veche si insuficienta. Instalatia de iradiere are o vechime de 20 de ani. Sursa de cobalt are o activitate foarte slaba din cauza varstei de peste 15 ani. Lucru care atrage cu sine o expunere la radiatii a bolnavilor mult mai mare. In acelasi timp eficacitatea tratamentului scade. Bacaul este unul dintre singurele centre de Cobalto-Terapie din tara care nu a primit aparatura noua. De asemenea, functionarea sectiei a fost conditionata de achizitionarea unui simulator de iradiere si a unui sistem de tratament computerizat. Lucruri inexistente la ora actuala la Bacau. Pentru a putea deveni „legala&#8221 sectia de Cobalto-Terpaie ar avea nevoie de peste 1,5 milioane de euro. „In cazul in care nu vom fi dotati cu aparatura necesara nu vom mai primi avizul de functionare, a afirmat dr. Penea Valu. Atunci vom fi nevoiti sa inchidem sectia&#8221. In Bacau vin la tratament bolnavi de din toata Moldova. Desfiintarea sectiei reprezinta condamnarea la moarte sigura a pacientilor.Scris de Iulia CUCU

Date de identificare

n Sat in comuna Blagesti, asezat in mijlocul unei paduri n 70 de gospodarii, cu 800 de locuitori n 60 la suta dintre ei sunt analfabeti n 20 la suta trec mai rar pe acasa, deoarece stau prin puscarii, pentru delicte silvice si furt de animale n 25 la suta nu au acte de identitate n Peste 50 de persoane primesc ajutor social n La Poiana Negustorului nu este pericol de inundatii n Prin sat nu trece nici un parau, insa localitatea arata ca dupa un cataclism n Nu este pericol nici de gripa aviara, tiganii nu au pasari, ci doar zeci de caini n 90 la suta dintre darapanaturile in care locuiesc nu au sobe si ploua prin acoperisuri n 60 la suta din case nu au usi si geamuri

n In fiecare gospodarie traiesc in bordeie cate 10, 15 sau 20 de suflete n Nu au magazin, dispensar sau biserica n Nici o gospodarie nu are veceu n Poiana Negustorului traieste in Evul Mediu n Este cea mai crunta realitate pe care am vazut-o de cand cutreier judetul Bacau n Copiii nu merg la scoala deoarece nu au cu ce se incalta sau imbraca n Drumul prin sat este un dezastru, cum este si cel de acces dinspre Blagesti, cale de sapte kilometri n Drumul prin padure este trecut prin diferite situatii ca asfaltat de multi ani n Elevii din clasele V – VIII merg la scoala in satul Valea lui Ion n Din 70 inscrisi, zilnic ajung la scoala doar 10-15, iar acestia nu stiu nici alfabetul n 800 de oameni traiesc uitati de lume, administratie si guvernanti n Ei sunt fiii codrului: in el traiesc, tot el ii tine in viata, cum tot din pricina lui intra in puscarii n De un an au lumina electrica, insa doar vreo 10 si-au pus un bec in casa n In sat sunt doar trei televizoare, vreo 10 aparate de radio si nici un fier de calcat

INCREDIBIL. Cand am spus unui coleg ca ma duc la Blagesti, m-a avertizat ca daca nu ajung la Poiana Negustorului, degeaba bat drumul. Citisem mai multe stiri despre persoane din acest sat care aveau abonament la Politie. Nimic mai mult. Eu ma laudam pe unde apucam ca nu exista sat in judet unde sa nu fi fost macar o data. Memoria m-a inselat si apoi m-a sanctionat. Nu am mai fost la Poiana Negustorului. Si ma bucur ca am ajuns.

Joi, ora 9,00. Primarul din Blagesti, Laurentiu Munteanu, parca nu intelege ce-i spun, atunci cand pun degetul pe harta din biroul lui pe punctul care ar putea fi Poiana Negustorului. La o asemenea cerere, primarul se repliaza strategic si face rost de o masina. Incepe aventura. Drumul strabate o padure si este aproape imposibil sa te gandesti ca este drum judetean, ba ca are statutul de drum strategic, care face legatura intre Buhusi si Basesti, un sat din Balcani. Gropi imense, noroi, apa, hartoape si santuri inselatoare. Spune primarul ca pe aici ar fi trecut cu mai multi ani in urma, cu bicicleta, si actualul presedinte al Consiliului Judetean. Informatia o are direct de la sursa. De atunci nu a mai calcat la Poiana Negustorului picior de demnitar. Cel mai des poposesc aici politistii. Ei au treaba multa in Poiana, dupa cum o sa auzim mai tarziu.

Oglinda neputintei noastre

Ora 10. INCREDIBIL. Ajungem la intrarea in sat. Prima cladire este scoala. Aici ar trebui sa invete 144 de elevi, in clasele I-IV si la gradinita, in doua schimburi. Intr-o clasa gasim doar sase elevi aplecati asupra a doua carti jerpelite. La gradinita este lacat pe usa. Cele sase cadre didactice fac naveta cu masinile proprii, in fiecare zi, pe drumul pe care am venit si noi. Explicatiile sunt multe: este vremea ghebelor, a stransului lemnelor, altii sunt plecati cu parintii la Braila, la munca, cei mai multi nu au cu ce iesi din bordei. Invatatoarea vine de acasa cu creioane si pixuri. Rechizitele promise de Guvern nu au ajuns la Poiana Negustorului. De cateva luni, scoala are lumina electrica si apa curenta. Este singura scoala din comuna care are o asemenea instalatie. Ulita se umple de puradei, de tineri, dar si de batrani. Matahaiesc prin noroiul pana la glezne. Ascunsi pana atunci prin case, beciuri si bordeie, ramai perplex si nu intelegi de unde tot vin. Desculti si imbracati sumar, copiii dau buzna peste noi. Tinerele femei abia mai duc cate doi-trei copii in brate, iar batranii incep sa se vaite de rasuna valea: &#8222Suuuntem amarati, vai de capul nostru…Tiganul meu este in puscarieeee… ce ma fac eu fara el…Ne ploua in casaaa, ne mor copchiii de foameeee”. Nimeni nu se mai intelege cu nimeni, a fost nevoie de interventia primarului, care le-a fost padurar in zona multi ani. S-a facut liniste, iar multi au disparut, care pe unde a gasit un loc neocupat.

Zeci de barbati lipsesc motivat de acasa

INCREDIBIL. Marin Viorel a avut un necaz cu politia si gospodaria a ramas de izbeliste. In casuta lui locuiesc 10 suflete. Singurul lui sprijin sunt caruta si calul. Din cauza lor nu primeste nici ajutor social. In Poiana Negustorului, imi zicea primarul, nu-i sanatos sa vorbesti de Politie, puscarie si padure, cu voce tare. Din aproape fiecare casa lipseste motivat cate un barbat sau doi. Nu-s putine nici femeile care pentru o vreme au parasit aerul curat din Poiana. Curios, nici o familie nu are pamant in camp, se multumesc cu doar doua-trei prajini din spatele bordeiului. &#8222Nu este prea mult pamant aici, se vede doar ca este un ochi in mijlocul padurii, insa mai sunt posibilitati, dar nimeni nu a venit sa ne ceara teren”, ne spune primarul Laurentiu Munteanu. Si daca l-ar avea, spun vecinii lor din Blagesti sau Valea lui Ion, nu l-ar lucra si ar fi pacat. Cand dai roata cu privirea, intr-un cerc marginit de padure, vezi zeci de case, care, nu stiu prin ce minune mai stau in picioare. Acoperite cu folie de plastic sau carton, altele doar cu toale sau crengi de brad, ele poarta si numere. Sunt inscrise la Primarie si la recensamant.

Doua racle ca doua magistrale

INCREDIBIL. Satul este impartit in doua racle. Normal: Racla I si Racla II. Cei din Racla I sunt mai saraci, &#8222incomparabil” cu cei din Racla II, chiar daca in prima a fost vatra satului. Este ca la Onesti: Magistrala I si Magistrala II. Se spune ca, in 1907, aici erau doar trei case. Daca in Bacau toti tiganii au numele de Stanescu, la Poiana Negustorului doar trei nume predomina: Acasandrei, Vranceanu si Scripcaru. Aceste nume au intemeiat satul. Acum sunt 70 de familii cu 800 de suflete. Matematica este simpla: in fiecare casa, bordei, cotet, casa, locuiesc in medie cate 10-12 persoane.

In incinta stapanita de Alexandru Nistor locuiesc 7 familii in trei casute. In doua ploua si peretii din spate s-au daramat, iar acoperisul a fost distrus de vant. Doua femei umbla cu un lighean de lut sa mai carpeasca gaurile din pereti. Munca in zadar la prima ploaie, totul se va darama. Am incercat sa inteleg cum stau atatia oameni intr-o odaie si un chiler. Cum dorm, cum se apara de ploaie sau de viscol. Mi-a fost imposibil, iar raspunsul lor este incredibil: &#8222Uite asa!” Daca ar fi sa ne luam dupa standardele Directiei Judetene de Protectia Copilului si ale UE, toti copiii din Poiana Negustorului ar trebui scosi si internati in centre speciale. Insa este imposibil, iar satul ar ramane fara principala lor sursa de existenta: alocatia pentru copii si ajutorul social. In orele petrecute la Poiana, satenii nu i-au cerut nimic primarului in afara de ajutorul social. Au incercat sa-l laude pe Laurentiu Munteanu ca le-a facut drum, ca le-a facut fantana si a bagat apa in scoala, insa mult mai important era ajutorul social. &#8222Sunt peste 50 de persoane care primesc, prin lege, ajutor social. Sunt familii care iau cate 2-3 milioane de lei, la care, daca adaugati alocatia, ajung la un venit de aproape 5 milioane de lei. Pentru puzderia de copii, pentru hrana lor si imbracaminte, va dati seama ca este foarte putin”, ne spune primarul foarte laudat de cei din Poiana.

Lemnul tine de cald

INCREDIBIL. Recordul de persoane pe metrul si centimentrul patrat il detine familia lui Ion Scripcaru: 9 adulti si 21 de nepoti si stranepoti. Unde stau? Nimeni nu stie. Spun ei ca in cele trei casute care stau sa se darame. Capul familiei nu este acasa, insa nimeni nu spune clar unde este, dar toata lumea stie. I-am intrebat ce au de mancare pentru pranz, la atata omenet. Raspunsul a venit rapid: cartofi in coaja si niste fasole. Intr-un ceaun, pus pe niste pirostrii in curte, fierbeau cartofii. In case, doar paturi din leaturi, acoperite cu niste pleduri umede. Intr-un chiler, dormea un batran. Nu avea soba, nu avea nimic pe pat. Tiganii din Poiana Negustorului nu cresc pasari si nici porci, pe langa casele lor misuna, in schimb, sute de caini. &#8222E om si el, ce sa le facem, sa-i omaram?, imi zice o tiganca frumoasa, rosie in obraji si de gatul careia se tinea un copil de vreun an.

Batranii – primii sacrificati

INCREDIBIL. Dumitru Acasandrei este cel mai batran din sat. Este nascut in 1920, cum chiar el tine sa ne spuna. Este un fel de intemeitor al satului. Copiii si nepotii l-au exilat intr-un chiler. Nu are geamuri, nu are nimic pe pat, doar niste gateje de fag. Nu are puterea sa se razvrateasca. &#8222Aici dorm, aici stau, vedeti, am o gaura in cap, maine plec este greu”, mai apuca sa ne spuna repede, pentru a nu fi auzit de multimea care il inconjoara. O situatie aproape imposibila este in curtea lui Ion Acasandrei. El are 75 de ani si pe langa el mai misuna alte zece suflete. Soba din casa este sparta, tavanul a cazut si a plouat mereu prin acoperis. Totul este umed in bordei. Geamurile lipsesc, usa sta sa cada.

Aceleasi povesti si aceleasi imagini la tot pasul, in fiecare casa. In fiecare curte. O saracie crunta, o viata de caine. Sunt 800 de suflete, dintre care peste 40 la suta sunt copii si adulti.

Constantin Vranceanu propune solutii

SPERANTE. El este &#8222primarul” satului. Locuieste pe Racla II. Are casa frumusica, porc in ograda, caruta, a trimis la casele lor doi baieti si cinci fete. Tiganii vin pe la el si ii mai cer sfatul. Multi ii stiu chiar de frica. Iar Constantin Vranceanu si-a luat rolul in serios. Discutam cu un om avizat. Parintii si bunicii lor au fost primii locuitori ai satului. Erau lingurari si covatari. Padurea era aproape. Acum nimeni nu se mai indeletniceste cu aceste mestesuguri. A pierit traditia. Cei in putere se mai duc cu ziua la munca, pentru 150.000 lei, plus mancare. Vreo 50-60 merg la munca in Braila, raiul lor, de unde aduc produse si ceva bani pentru a trece iarna. Se uita roata peste sat. &#8222Nu stiu ce sa spun. Consatenii mei traiesc ca niste animale, in cotete, in bordeie, in case darapanate, este inuman, insa nimeni nu a venit sa faca ceva. Ce ar trebui facut? Isi aminteste ca, cu ani in urma a venit o asociatie cu niste ajutoare. Tiganii erau sa dezmembreze si masina. Nu ajutoare in carpe si biscuiti este solutia. &#8222Mai intai ar trebui sa vina aici specialisti, oameni care pot sa evalueze situatia reala”, spune primarul Munteanu. &#8222Eu zic, adauga &#171primarul&#187 Vranceanu, ca o solutie ar fi, daca tot avem lumina electrica, sa se investeasca in ateliere mestesugaresti, in artizanate, poate si in fabricarea sindrilei, a lemnului pentru case. Orice, ca asa murim cu totii in cativa ani. Satenii de aici nu au nevoie de ajutoare pentru o zi, ci de o solutie pe ternem lung. Altfel, an de an oamenii vor intra in puscarie, copiii nu vor merge la scoala, casele se vor darama, iar tiganii nostri vor sta la marginea civilizatiei”.

Copiii din Poiana nu mai ajung la scoala

Ora 13. INCREDIBIL. Ajungem, dupa noi aventuri, la Scoala din Valea lui Ion. Aici ar trebui sa vina in fiecare zi 70 de elevi din Poiana Negustorului. Cei care sunt in clasele V-VIII. Nu a fost chiar o surpriza sa nu mai gasim nici un elev in scoala din acest sat. Din Poiana, cei 70 de copii merg pe jos mai bine de patru kilometri, pe o carare facuta chiar de ei. Mocirla si apa. Putini se mai incumeta sa ajunga la scoala din Valea lui Ion. Iarna nu sparge nimeni partia. Frecventa este sub 30 la suta. &#8222Vin pe rand, insa nu prezenta este cea mai mare problema, ne spune directoarea scolii, Paraschiva Visan. Macar de ar sti alfabetul si tabla inmultirii. Vin, care vin, doar pentru alocatie. Este o situatie care se mentine de ani de zile si nimeni nu poate face nimic”, mai adauga directoarea scolii. Din Poiana Negustorului nici un elev nu a mers la capacitate. Sunt doar 2 sau 3 care au ajuns la Scoala de Arte si Meserii din Buhusi.

Ar fi INCREDIBIL ca Poiana Negustorului si cei 800 de locuitori sa fie tratati ca orice cetatean cu drept de vot si la o viata decenta.

Poiana Negustorului este un sat cu probleme. Toti, dar aproape toti primarii din Blagesti, oficialitatile din administratia locala si judeteana, Politia si Jandarmeria trateaza satul ca unul cu infractionalitate peste media judetului. Sunt tigani care nu vor sa munceasca, care se ocupa doar de furturi. Statistica este cruda, insa acolo traiesc 800 de oameni, copii, batrani, tineri. Nu toti se nasc infractori, analfabeti sau handicapati. Se nasc si traiesc intr-un mediu poluat de incapacitatea noastra de a intelege modul de trai al unei comunitati aflata, tot din neputinta noastra, la marginea societatii.Scris de Gheorghe BALTATESCU

Organizata cu mare fast si tam-tam, mediatizata vreme de cateva saptamani, bursa locurilor de munca pentru absolventii anului 2005 s-a dovedit a fi un mare fiasco. Nu este concluzia noastra, ci a datelor finale centralizate la nivel de Agentie Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM).

&#8222Da, este adevarat ca foarte putini absolventi din anul curent au reusit sa-si gaseasca un loc de munca dupa bursa organizata de noi. Oricum, nu este vina noastra&#8221, ne-a declarat Octavian Ticau, sef Serviciu Programe si Ocupare din cadrul AJOFM. Concret, in baza de date a institutiei sunt aproximativ 700 de tineri absolventi. Cu totii au participat la bursa, insa doar 390 dintre ei au obtinut o programare pentru interviu la unul dintre cei 65 de agenti economici. &#8222Da, au fost 65 de angajatori care au raspuns invitatiei noastre si 900 de oferte de munca, in aproximativ toate domeniile. Absolventii de facultate au putut opta pentru posturi de ingineri mecanici, in industria alimentara sau a pielariei, precum si pentru posturi de economisti. Iar tinerii care au terminat un liceu sau o scoala profesionala au avut sanse sa se angajeze fie ca barman, ospatar, patiser, fie in domeniul comertului, ca vanzator, gestionar, fie in cel al constructiilor, ca zidari, zugravi sau dulgheri, fie ca tamplari&#8221, a precizat Octavian Ticau. Din nefericire, din cei 390 de absolventi cu sanse de angajare doar 160 au reusit sa obtina un loc de munca. Doar atat. Doar o cincime din numarul total al absolventilor unei forme de invatamant de anul acesta. Potrivit afirmatiilor personalului AJOFM, una dintre explicatii ar putea fi lipsa de experienta a tinerilor, precum si faptul ca nu s-au descurcat la probele practice. Cei ramasi fara un loc de munca au ramas in baza de date a AJOFM, ei avand sansa ca, in lunile viitoare, sa urmeze unul din cursurile de calificare organizate de institutie. Mentionam ca bursa locurilor de munca pentru absolventi a fost a cincea si ultima din acest an. Mai mult decat atat, toate ofertele de munca au fost mediate si la celelalte agentii locale din judet: Onesti, Moinesti, Comanesti, Targu-Ocna, Buhusi si Racaciuni.

Scris de Carmen SERBAN