1 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5451

Dupa ce a terorizat femeile din doua cartiere, un nemtean a fost arestat in Bacau \ Violator in serie

    In ultimele saptamani, tinerele din doua cartiere bacauane n-au mai intarziat pe strazi dupa lasarea intunericului, de teama unui violator in serie din judetul Neamt. Individul avea obiceiul sa urmareasca victimele si dupa ce le deposeda de bijuterii, sub amenintarea unui cutit, le obliga sa intretina relatii sexuale cu el. Violatorul a fost arestat astazi dimineata, in timp ce-si cauta o noua victima.

    Vasile Ovidiu Sleapca (18 ani) a inceput sirul faradelegilor in municipiul Bacau la inceputul lunii octombrie. Primele victime au fost doar deposedate de bani, telefoane mobile si bijuterii. Apoi, doua tinere au trebuit, de nevoie, sa intretina si relatii sexuale cu el. &#8222Prima reclamatie a fost primita in ziua de 13 octombrie”, ne-a declarat inspectorul principal Ciprian Bogea, ofiterul de presa al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. &#8222Victima, L.I., in varsta de 20 de ani, ne-a sesizat ca a fost victima unei talharii, urmata de viol”. Grozavia s-a petrecut pe Strada &#8222Alecu Russo”, la ora 23.30. Tanara se indrepta spre casa, cand s-a trezit cu un individ imens care i-a pus un obiect taios la gat. I-a cerut bijuteriile si banii. Speriata de moarte, victima si-a scos lantisorul de aur, bratara, cerceii si banii din poseta (190.000 de lei). A sperat ca necunoscutul o va lasa in pace. Nu a fost asa. Individul a tarat-o intr-un tufis si a batjocorit-o. Lucrurile s-au repetat si cu G.I., in varsta de 27 de ani. De data aceasta victima a fost acostata pe Strada Garii, aproximativ in jurul orei 19.00. Tot sub amenintarea unui cutit, tanara a dat necunoscutului telefonul mobil si bijuteriile, dupa care a intretinut relatii sexuale cu el.

    Dupa talharii, i-a venit pofta si de violuri

    Inca de la prima sesizare, politistii bacauani au intrat in alerta. Cu ajutorul victimelor s-au stabilit semnalmentele violatorului, iar timp de doua saptamani lucratorii de politie au facut filtre si au patrulat 24 de ore din 24 in cartierele preferate ale infractorului. Acesta a fost prins ieri dimineata de catre o patrula de politie de la Sectia 2 (agent sef adj. Vasile Munteanu si agent Catalin Simionescu), la intersectia dintre Strada &#8222Alexandru cel Bun” si Miron Costin. Dus la sectie, individul nu a prezentat nici un act de identitate. In schimb le-a dat politistilor date exacte despre seria si numarul de buletin al unui cetatean, care nu avea nici o legatura cu infractiunile din municipiul Bacau. In cele din urma, politistii au reusit sa afle cine este talharul care le-a dat atata bataie de cap. &#8222Este un infractor voiajor, se numeste Vasile Ovidiu Sleapca, are 18 ani si este din judetul Neamt”, precizeaza inspectorul principal Ciprian Bogea. &#8222Deocamdata sunt confirmate doua victime cu talharie si viol, insa mai sunt in lucru inca trei dosare cu talharie. In cazul victimelor violate, s-au luat probe biologice care au fost trimise la expertiza pentru stabilirea ADN-ului”. Vasile Sleapca nu are nici o ocupatie si s-a gandit ca daca &#8222migreaza” in alta localitate, nu va fi descoperit niciodata. La inceputul lunii octombrie s-a axat doar pe talharii, insa mai tarziu i-a venit pofta de violuri. Bunurile luate de la victime le vindea la amatorii de chilipiruri, in timp ce bijuteriile le amaneta in Neamt. Ieri, Sleapca a fost condus sub escorta in municipiul Roman unde au fost identificate casele de amanet la care a dus bijuteriile victimelor. Tot ieri, individul a fost prezentat instantei bacauane cu propunerea de arestare. Vasile Ovidiu Sleapca este acuzat de talharie, viol si fals privind identitatea. Daca va fi gasit vinovat, el risca sa petreaca ani grei dupa gratii. Politistii cred ca Sleapca mai are si alte victime, care insa nu au curajul sa-l reclame.

    Scris de Lili ADOCHITEI

    Reportaj de voie, de nevoie / Noua religie a timpului liber / Dogma spune ca se pot castiga si zeci de milioane de lei

    Am nimerit la intrunirea unei secte religioase, asta este prima impresie care-mi trece prin minte. Ma aflu intr-o sala, unde, printr-un concurs de imprejurari, pot asista la o intrunire de afaceri sau cam asa ceva. Secta, sigur e secta, altfel nu se poate. Prea e vesela lumea. Si bine imbracata. Uite, care cum vine trece la pupacit, cam cum e intrarea la o nunta, numai ca vornicul nu are nici o tava cu pahare de vin. Stau la rand. Toc, toc! se aud pupaturile in fata mea si ma ingrozesc la gandul ca vreo necunoscuta ma umple de ruj pe ici, pe colo, prin partile… vizibile. Scap de prima, trec lejer de a doua, o fentez cu gratie pe a treia. Scap cu bine de schimburile de fluide, si la treaba asta sigur conteaza privirile crunte pe care le arunc in jur, doar asa, ca sa nu-si inchipuie ca ma las usor. Poate, daca erau mai tinerele, m-as fi impiedicat la intrare. Macar un pic.

    E aproape sapte seara, sala e aproape plina – cateva zeci de oameni, multi sunt soti cu sotii dupa ei – aproape fiecare este cunoscut pe nume. Uite, mi se sopteste, domnul acela grizonat a castigat luna trecuta 90 de milioane, iar doamna aia cocheta si cu zambetul larg a luat vreo 50 de milioane. Povesti, zic in gandul meu si ma pregatesc psihologic de o mare plictiseala.

    Marea Preoteasa

    Hotarat lucru, e secta. Apare pe scena Elena Frunza si mi se spune ca e Maestru de ceremonii. Un fel de Mare Preoteasa, imi zic. Parca mi-o si inchipui ca se apuca sa cante &#8222I Love Jesus”, cum am vazut eu negrese prin filmele americane. &#8222Poti sa ai incredere in tine… Nu credeam sa se mai intample ceva in viata mea… Parca se simte in sala o energie care ne leaga”, zice Preoteasa. E, intr-adevar, ceva in aer. Toata lumea aplauda la fiecare mica pauza, toti par fericiti. Nu e secta, lamureste Preoteasa. E o seara informativa a unui grup care lucreaza in sistemul Stillmay*. Femeia vorbeste din experienta ei in vanzari, cum a ajuns sa castige binisor muncind una-doua ore in timpul liber. Fisa imi pica de tot, desi tarziu, cam ca in bancurile cu olteni. Am mai auzit de &#8222firma”, ca am mai cumparat de la cineva ceva produse de la ei. Vanzarile se fac de la om la om, iar sistemul imi este o mare necunoscuta. Parca citindu-mi gandurile, urca in amvon, pardon, pe scena, Mitica Dragomir. Altul decat cel cu fotbalul. E cunoscut printre spectatori. Fost militar. Se recomanda, e casatorit si are doi copii. Aplauze. Ma lamuresc pe deplin ca e vorba de afaceri, ca domnul in cauza prezinta un plan de Marketing, pe care il numeste &#8222Multilever Marketing”.

    Inca o piramida

    Afacerea e construita piramidal, numai ca profitul din vanzari se imparte algoritmic la toata lumea. &#8222Se pot castiga bani in timpul liber”, insista omul. Vreo douazeci de minute prezinta scolastic, de-a-fir-a-par, cum functioneaza sistemul de vanzari si cam cat se poate castiga. Oricat. Asta ma lasa Dragomir sa inteleg, in functie de munca fiecaruia. Prezinta cursiv, se vede ca are &#8222scoala” vanzarilor directe. E, oricum, mai convingator decat vedetele prefabricate de televiziuni. Termina in aplauzele furtunoase ale spectatorilor. Nu pare ca s-au plictisit, desi mare parte au mai fost la zeci de seri informative, iar omul s-a adresat exclusiv neinitiatilor, adica celor adusi acolo ca mine, adica &#8222in orb”.

    Locul pe scena ii e luat pentru putin timp de Maestra de ceremonii, cea pe care mi-o imaginasem ca o Mare Preoteasa. Concluzioneaza, tot pentru neinitiati: Nu depindem de nimeni altcineva decat de noi. Asa o fi, mai ales daca o fi rost si de ceva bani… Anunta urmatorul moment al ceremoniei. Prezentarea de produse. &#8222Maestra” Frunza o prezinta pe Veronica Ciobanu, care &#8222a pus foarte mult suflet in aceasta afacere”. Femeia incepe ca in sistemul Stillmay, vechi de aproape 50 de ani, muncesc 3,5 milioane de oameni in toata lumea, iar in Romania se comercializeaza peste 500 de produse biodegradabile. Trece la concret si prezinta un fel de detergent-minune. Spala tot. Incepe si demonstratia practica. Se murdareste cu crema de ghete neagra in palma, pune cateva picaturi din substanta in discutie peste mizerie, dupa care se sterge cu o laveta textila alba-alba. Ia laveta si o pune intr-un bol cu apa de la robinet. Inainte de asta, bea din apa, ca sa ne convinga ca e apa de baut, fara alte chimicale. Doamne-ajuta! Chiar e apa, ca nu pateste nimic. Ca intr-o demonstratie de iluzionism, casnic, dupa cinci minute scoate laveta, curata, si o ridica deasupra capului. Aplauze, semn ca le-a placut numarul. Mai prezinta cateva solutii din tot felul de recipienti si pleaca, tot in aplauze.

    Maestra de ceremonii il introduce pe &#8222cel mai de succes om de afaceri din sala”, Stefan Bot. A fost tamplar si uite ce bine a ajuns, mi se sopteste.

    Predicatorul

    Are un accent ciudat. Bine imbracat, afiseaza mai putin de 40 de ani. E fost tamplar, zic soaptele din jur. Pe cand muncea in Ungaria a fost atras in acest sistem, pe care l-a adus din &#821697 si in Romania. Aha, marele sef, imi zic. El e cel cu alea 90 de milioane castigate, mi se mai zice. Hmmm. Asa se explica entuziasmul debordant si zambetul pornit parca direct din urechi. Dar spectacolul abia sta sa inceapa. Iar imi vine in minte prima impresie. Secta sau cine stie ce cult crestin. Vorbeste ca predicatorii din sourile televizate americane, aparute si pe la televiziunile noastre. Gesticuleaza teatral, iar zambetul ii ramane tot acolo unde l-a agatat la inceput. Mie imi pare cumva fals, dar e numai o chestie de nuanta. Are un adevarat joc de scena, de la stanga la dreapta, mai in fata, mai in spate, iar miscarile par naturale, semn ca e &#8222tatic” in vanzari. Declama. Aceasta activitate functioneaza pentru oamenii care doresc cu adevarat. Cine rezista doi ani va munci tot mai usor si va castiga bani tot mai multi. Se adreseaza tot novicilor, dar si cei cu experienta il asculta cu mare placere. Aplauze. Face chiar si mici poante, care starnesc hohote de ras. Asa se face, asa se atrag oamenii, iar efectul e garantat. Cel mai greu e de invitat oamenii la prezentari de produse, zice. Oamenii trebuie invitati intr-un moment prielnic, sa-i lasam doua-trei ore dupa ce au venit de la serviciu. Cand inviti pe cineva telefonic, sa-i zambesti la receptor, desi s-ar zice ca doar nebunii zambesc la receptor. Nu se dau explicatii prin telefon, cand se fac invitatii. &#8222Vreau sa-ti propun o afacere banoasa. Eu vreau sa intru in asa ceva si m-am gandit la tine”. Asta ar trebui sa fie de ajuns ca omul de la celalalt capat sa vina la intalnire, sa fie curios. De regula se invita sotii amandoi, cand e cazul. Daca vine el si cumpara ceva scump, s-ar putea sa-l alerge cu melesteul prin casa nevasta. E mai bine sa fie amandoi, ca se castiga timp. Asta le spune Predicatorul spectatorilor. Totul, presarat cu glume. Bune, glumele astea, si aruncate la timp. Mi-as dori si pe la altii umor din asta. Mai da sfaturi si pentru gazde. Cum sa conceapa scenariul intalnirii, cum sa-si intampine invitatii, ce sa le spuna. Si, esential, peste toate zambetul este cel mai important. Succesul e garantat aproape total.

    Incheie, in aplauze furtunoase.

    Seara informativa se incheie. Mi-a placut, dar tot nu ma vad vanzand pasta de dinti. Nici detergenti. Ii las pe altii mai competenti, mai veseli, mai optimisti. Plec. Parca am fost la o intalnire religioasa. Cu siguranta, nu e o secta, e altceva, e, poate, noua religie a timpului liber petrecut activ. Pentru cine are har.

    *numele real al firmei in discutie a fost schimbat din ratiuni comerciale.Scris de Florin POPESCU

    Angajatii CJ intocmesc situatii ca pe vremea lui Ceausescu/Lucrari fantoma pe bani publici

      Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau, a verificat ritmul in care se deruleaza lucrarile de refacere a infrastructurii distruse de inundatii. La Helegiu, muncitorii si utilajele stateau, iar la M. Casin, nici nu exista santier. &#8222In prima sedinta a CJSU, voi cere rezilierea contractului”, a declarat ea. S-a vorbit mereu despre stadiul lucrarilor de refacere a infrastructurii distruse de inundatii, despre faptul ca firmele de constructii se misca incet, ca lucrarile contractate depasesc posiblitatile lor de realizare, ca n-au bani, utilaje sau muncitori. Cei care se declarau nemultumiti erau prefectul, presedintele Consiliului Judeten (CJ) Bacau sau primarii. Angela Bogea a decis, la sfarsitul saptamanii trecute, sa verifice modul in care constructorii isi fac treaba. Rezultatul n-a fost deloc multumitor. &#8222In urmatoarea sedinta a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), voi cere rezilierea contractului societatii Roman Impex Prest, care lucreaza la Manastirea Casin. Nu-i adevarat nimic din ce-i aici”, a declarat ea, aratand graficul privind stadiul lucrarilor. Socant e ca situatia a fost intocmita chiar de salariatii CJ Bacau, pe baza constatarilor comisiei tehnice. La Manastirea Casin, afirma Angela Bogea, e cea mai dezastruoasa situatie, &#8222nici macar nu s-a organizat santierul”. Podul figureaza in grafic ca fiind executat in proportie de 5 la suta. &#8222Nu-i nimic acolo, la locul respectiv n-a fost adus nici macar un utilaj”. Angela Bogea afirma ca primarul nu este vinovat, deaorece el a anuntat cum stau lucrurile. &#8222Suntem la sfarsit de octombrie si nu s-a facut absolut nimic. Din 18 miliarde, cat e valoarea lucrarii, s-au alocat 6 miliarde, suma care sta in contul primariei. Voi cere rezilierea constractului”. Situatie buna a gasit, insa, la Casin, unde presta firma Pilatconst SRL Onesti, care, conform situatiei CJ, a executat 20 la suta din lucrare, avansand la 40 la suta. &#8222Din 8 miliarde, cat costa lucrarea, a primit doar 960 de milioane. Trebuia sa aiba cel putin 3 miliarde. Asa trebuie sa se faca evaluarea: cati bani a primit firma si cat a lucrat”. La Oituz, vicepresedintele CJ a gasit un buldozer care se afla in reparatie. &#8222Nu cred ca firma Constructii Complexe Company SA Buzau se va incadra in termen. A primit 4 miliarde din 4,8, adica 90 la suta din suma, dar a executat 35 la suta”. La Oituz si Casin, Directia Apelor si constructorii lucreaza la realizarea gabioanelor. La Bogdanesti se fac lucrari de regularizare, insa proiectantul &#8222nici n-a vazut cursul apei, a venit in pantofi de lac si n-a mai ajuns acolo”, declara Angela Bogea. La regularizare s-au facut doua canale, unul dintre ele avand 2,5 metri latime. &#8222De fapt, au facut un sant de scurgere, spune ea. Sunt multe coturi acolo si apa poate oricand sa iasa din albie si sa izbeasca in casele oamenilor”. La Helegiu, Conbac SA a contractat lucrarea, dar a dat-o in subantrepriza firmei Geosond SA din Bucuresti. Aici, Angela Bogea a gasit un inginer, doi muncitori si doua utilaje, care stateau degeaba. &#8222La Helegiu, e o minciuna gogonata ca s-a realizat 30 la suta, cum scrie aici. la Livezi nu s-a construit mai mult de 10 la suta, iar la Barsanesti n-a venit nimeni pana acum si nu s-a facut nimic”. Ce e drept, in grafic, obiectivul din Barsanesti figureaza in stadiul &#82220″. Foarte pornita, Angela Bogea a amenintat ca va cere ca toate firmele care depasesc termenele din contract sa fie penalizate. Referindu-se la siuatia din M. Casin, ea sustine ca este inadmisibil ca dupa o luna sa nu ai nici santier. &#8222Mai bine se dadeau banii la Casin, unde traversele sunt facute de 28 de zile. Trebuie sa se faca ordine in derularea contractelor. M-am dus acolo in calitate de vicepresedinte al CJ si ma voi duce si saptamana viitoare. Ii voi verifica mereu, exact cum a facut Basescu cu podul de la Maracineni!”.Scris de Silvia PATRASCANU

      Valea cu poeti

      Motto:
      asi viata asta a noastra ca un bocet
      de mahala aruncat peste tipatul lumii nici macar o jalnica luna la care sa latre dogit a pierzanie amaratii caini din pompei” Ion Fercu
      Blagesti este o comuna de gradul I. Acest grad nu este dat doar de numarul de locuitori (7200), nici numai de suprafata terenului (9000 de hectare), la care se adauga 10.000 ha de padure sau de faptul ca aici functioneaza noua scoli, sase gradinite, in care intra in fiecare dimineata peste 80 de cadre didactice. Primarul comunei, Laurentiu Munteanu, spune ca aici au trait si traiesc oameni care au scos numele localitatii in lume. Prima atestare documentare a Blagestiului, spun cronicile, este pe la 1436. Cum pomenirea localitatii se face in context, cu megiesi si nume de familii, este de presupus ca oamenii s-au asezat aici cu mult timp in urma. Istoricii lucreaza, insa, cu documente. Localnicii nu traiesc aici mai bine sau mai rau fata de ceea spun statisticile nationale. Tranzitia a facut ravagii si la Blagesti: someri, familii care traiesc din ajutorul social, dar si exclusiv din alocatia copiilor, cum sunt foarte multe cazuri la Poiana Negustorului sau Sipote. Navetisti catre santierele judetului sau din tara, dar si la fabricile din Buhusi, Roznov sau Savinesti, blagestenii s-au trezit intr-o noapte ca ar trebui sa se apuce de altceva, adica de ceea ce stiau cel mai bine razesii: cresterea animalelor si cultivarea pamantului. Nu prea le-a convenit la inceput, insa apelul la istorie si rasaritul Soarelui in fiecare zi, i-a pus pe calea cea buna. De fapt, ca sa fim drepti, si luam de bune ce ne spunea primarul Munteanu, alta solutie nu exista.

      Padurarii
      sunt la putere

      Poate cele 10.000 de hectare de padure poarta raspunderea. Este discutabil. Poate spiritul gospodaresc si de disciplina al oamenilor. Este posibil ca si politica sa aiba vreo vina. De ce am facut aceasta introducere? La Blagesti am intalnit o premiera nationala. Primarul Laurentiu Munteanu este de meserie padurar. El a fost primul primar de dupa Revolutie, insa in 1991 si-a dat demisia si s-a intors la treburile lui. A candidat din nou in 2004 si a fost ales. A trebuit ales din randul consilierilor si un viceprimar. Cele mai multe voturi le-a primit Gheorghe Murgu, padurar si el in comuna. O alta curiozitate pe care am inventariat-o este trecuta si ea in istoria recenta a comunei: patru consilieri locali sunt, nici nu se putea altfel, tot padurari. Dupa cum a iesit de la urne, Blagestiul este condus acum de o brigada silvica si, ne-au declarat multi oameni cu care am stat de vorba, blagestenii sunt multumiti de noua abrigada” de la conducerea localitatii. Asta nu presupune ca padurea a ramas a nimanui, locurile celor doi au fost luate de alti specialisti din domeniu.
      Muza poeziei loveste in Vale

      Dar poate cea mai frumoasa poveste am intalnit-o in satul Valea lui Ion. Un sat razasesc, cu oameni gospodari, mari crescatori de animale si, nu-i nici o noutate, multi dintre ei se ocupa de prelucrarea pieilor. Sunt deja renumiti in toata tara, pe care o si cutreiera de la un capat la altul, prin targuri si iarmaroace, pentru a-si prezenta si valorifica produsele: caciuli, sepci sau bundite.
      De ce ii spune Valea lui Ion? Normal, primul cetatean care s-a asezat aici, il chema Ion. Urmatorii Ioni i-au respectat numele si i-au adus drept recunostinta prinosul lor de iubire prin poezie, prin creatie literara, dar si prin munca. Nu o sa va vina sa credeti insa in rafturile bibiliotecilor din Blagesti si, mai ales, din Valea lui Ion gasesti carti semnate de fii ai satului. Pe toti ii cheama Ion. Ba unii si-au luat numele literar de la denumirea satului. Toti trei sunt nascuti pe aceeasi ulita, toti trei au invatat in aceeasi scoala, iar acum cei trei poeti si prozatori sunt profesori la Liceul aIon Borcea” din Buhusi. La radacina lor sta un alt Ion, profesorul universitar dr. Ion Rotaru. Cine sunt cei trei atinsi napraznic de muza poeziei care cauta adepti pe o ulita din Valea lui Ion?
      Ion Fercu este nascut pe 8 ianuarie 1952. Ion Tudor Iovian s-a nascut pe 1 ianuarie 1952. Cand cei doi au primit botezul, Ion din Vale se pregatea de gradinita. Pentru ultimii doi am folosit numele literare, asa cum si-au semnat ei cartile si sunt cunoscuti de critica si colegii de breasla. Din adolescenta, drumurile lor s-au despartit, Ion Fercu a terminat filozofia la Iasi, Ion Tudor Iovian s-a indreptat catre filologie la Bucuresti, iar Ion din Vale a fost atras tot de filozofie. Reunirea celor trei poeti din Valea lui Ion s-a intamplat in 1977, cand au devenit profesori la Sc. 4 si liceul din Buhusi.
      Fisele literare ale poetilor din Valea lui Ion este impresionanta si nu vom mentiona decat cateva titluri.
      Ion FERCU: Iadul de parada si Prizonierul prizonierului – poeme Teatrul Bacovia – 50 (documentar) Agonia Umanului – eseuri: Amantii absurdului – poeme Oaspetele – roman. Pentru romanul Oaspetele, Ion Fercu a primit Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacau, iar pentru Amantii Absurdului, Premiul revistei CARTEA. O remarca trebuie facuta in acest context. Ion Fercu este si un stralucit gazetar si un manager destoinic al Liceului aIon Borcea”.
      Ion Tudor IOVIAN a debutat intr-un volum colectiv aSa aruncam tristetea in aer”. Au urmat volumele de poeme Padurea cu pini si Presiunea luminii, Dupa amiaza cu scaun gol, Soricelul Kafka pe foaie de hartie (Mica vicioasa poezia), Pagini alese, dar si volumele de eseuri Gherla imaginarului arghezian(Eseuri despre pamfletul arghezian) Baby-secol. Elegii dupa victorie, la toba, cinele si corn englez -poeme. Iovian a primit un premiu de debut pentru volumul Padurea de pini, Premiul Revistei ATENEU, dar si al Uniunii Scriitorilor, filiala Bacau, pentru volumul Baby-secol. Elegii dupa victorie, la toba, cinele si corn englez.
      Ion din VALE: Interstitii si De veghe in lanul cu negara – volume de poeme.
      O personalitate marcanta a literaturii romane s-a nascut tot in Valea lui Ion. Este vorba de profesorul universitar dr. Ion ROTARU. A predat stralucit la Universitatea Bucuresti si a facut stagii in Franta. Cartea de capatai a universitarului blagestean este O istorie a literaturii romane, in sase volume, care insumeaza peste 3000 de pagini. Si nu sunt singurii atinsi de geniul creatiei, tot din Valea lui Ion a plecat si invatatoarea Maria Sova, autoare a doua carti de povestiri pentru copii, Mihai Jigau, universitar, autor al mai multor studii care poarta sigla Institutului de Stiinte ale Educatiei, iar la doar o aruncatura de bat, pe o alta vale, la Buda, s-a nascut poetul George Chirila.
      Fenomen, normalitate, destin, pura intamplare? Iata ce spune poetul si prozatorul Ion Fercu: aundeva, acolo sus, cineva conexeaza, nu stiu de ce, destine. Se amuza, experimenteaza, asta o fi slujba lui, nu stiu… Poate ca doar asa poate fi explicata aplecarea catre creatie pentru aceste trei fiinte nascute pe un metru patrat, cum spuneti dumneavoastra. Sau poate ca atunci cand a fost aruncata samanta indeletnicirilor, din greseala acel imputernicit al cerurilor a scapat pe toata ulita noastra numai si numai samanta literaturii”.
      Si nu putem incheia eseul nostru despre Valea cu poeti, inainte de a spune ca Ion Rotaru, Ion Fercu si Ion Tudor Iovian au primit titlul de Cetatean de Onoare al orasului Buhusi. Nascuti in Valea lui Ion din Blagesti, ei si-au dat maturitatea la Buhusi, insa nu pierd nici o ocazie de a se intoarce mereu si mereu la matca, deoarece aUltima mea vizita in iad a fost un fiasco”, cum zice Fercu intr-un viers.Scris de Gheorghe BALTATESCU

      Fotbal, Divizia A/ Bacauanii au pierdut pentru a sasea oara in ultimele sapte etape si sunt tot mai aproape de retrogradare / Atentie la virusul B1!

      @ FCM Bacau – CFR Cluj 0-2 (0-1)

      Stadion: &#8222Municipal”. Spectatori: circa 300. A inscris: COROIAN (min. 1 si 79). Suturi la poarta: 4-9 (pe poarta: 2-5). Cornere: 6-3.

      FCM Bacau: Manea-Codreanu, David, Geaman, Isac-Gheorghiu, Dobos (min. 72 Petcu), Bojescu (min. 60 Trofin), M. Croitoru, Matei (min. 46 Neagu)-M. Tanasa. Antr.: Cr. Popovici.

      CFR Cluj: M. Tudor-Panin, Balint, Milosevic, Miclaus-Minteuan, D. Munteanu, Fl. Dan (min. 64 Mijin)-Coroian (min. 85 Toma)-Tilinca, Anca. Antr.: D. Munteanu.

      Cartonase galbene: Miclaus (min. 31), Geaman (&#821635), Panin( &#821643), Minteuan (&#821665).

      Arbitri: Robert Dumitru-Nicolae Marodin, Adrian Vidan.

      Era mai mult decat un meci. Era momentul adevarului. Timpul unei consultatii medicale pentru a pune un diagnostic precis FCM-ului. Simpla raceala, viroza sau pneumonie? Din pacate, verdictul pe care &#8222doctorul” Dorinel Munteanu l-a dat sambata, impreuna cu echipa sa de specialisti venita de la Cluj, e teribil de ingrijorator. FCM Bacau sufera de sindromul &#8222down”. Nu ai nevoie de cunostinte de limba engleza si nici nu trebuie sa fii medic pentru a intelege ca bacauanii se duc in jos. Spre groapa retrogradarii. E fara umbra de indoiala: virusul B1 face ravagii in tabara lui Cristi Popovici. Impotriva CFR-ului, Bacaul (cu Ganea, accidentat, in tribuna si cu Trofin, incomplet refacut, pe banca de rezerve) a aratat ca un organism acefal. Cu plamanii zdrentuiti. Si cu picioarele paralizate. Material de studiu pentru adversari, care au profitat din plin. Fara Jula in aparare, dar cu acelasi 4-3-1-2 si cu Dorinel Munteanu din nou in zi de gratie, CFR Cluj a zburdat. Inca din primul minut. In secunda 55 era deja 1-0 pentru oaspeti. Tilinca a anesteziat partea stanga a formatiei bacauane, pasandu-i ca la antrenament lui COROIAN pentru cel mai rapid gol al campionatului. Bacaul a incercat sa se ridice, dar a ramas doar in genunchi. Lipsiti de viteza de reactie si de deplasare, &#8222galben-albastrii” au fost mereu in urma ardelenilor. Dobos si Croitoru nu au gasit spatii si solutii la mijlocul terenului, in timp ce la finalizare Marian Tanasa (min. 5) si mai ales Matei (min. 12) au gresit tinta la centrarile lui Croitoru si, respectiv Gheorghiu. Dupa intermezzo-ul bacauan, CFR-ul a revenit la catedra, predand o adevarata lectie de fotbal. Flancat de Minteuan si Florin Dan, Dorinel Munteanu a orchestrat toate atacurile clujenilor. Gazdele au incercat sa stavileasca iuresul, avansandu-l pe Bojescu in dreptul lui Coroian. In zadar. Autorul primului gol si-a plimbat gardianul pe tot terenul, in timp ce Tilinca a ipotecat banda dreapta, lasand spatii largi in centru pentru Anca. Restul primei reprize nu a fost decat o insiruire de ocazii de gol la poarta lui Manea. Si de ratari de colectie. Portarul Bacaului a avut cui sa multumeasca. Lista e lunga si incepe cu barele laterale. Ele s-au opus cu succes la executiile lui Minteuan (min. 14) si Tilinca (min. 18). Apoi, Manea i-a multumit lui Coroian pentru penalty-ul ratat in min. 35 la un fault comis de Geaman asupra aceluiasi Coroian. In fine, ultima cruce a fost inchinata lui Dumnezeu, care i-a pus o piedica invizibila lui Florin Dan chiar in momentul sutului. Aceasta ultima ocazie a tras cortina peste prima reprize si a incalzit tribunele, golase ca ramurile unui copac in fata vantului de noiembrie. &#8222Ratarile se razbuna” si-au facut curaj suporterii. E adevarat, ratarile se razbuna. Numai sa aiba cine. Si cum. Din nefericire, si in partea secunda, bacauanii au ramas doar replica palid-vanata a &#8222galben-albastrilor” care invingeau Timisoara acum noua etape si o suta de ani. In ciuda faptului ca a continuat jocul cu doi atacanti si l-a incheiat cu trei, eficacitatea Bacaului a ramas cuibarita in burta cifrei zero. Sutul din min. 48 al lui Neagu, intrat la pauza in locul lui Matei, a fost doar un foc de paie. Cat despre executia din min. 89 a lui Petcu (intrat in locul lui Dobos, in min. 72), aceasta nu a facut decat sa imprastie cenusa unei noi infrangeri. O infrangere parafata de golul aceluiasi Coroian. In minutul 79. Tot la capatul unei actiuni-scoala. Pornita de data aceasta din piciorul omniprezentului Dorinel Munteanu care, la 38 de ani, alearga mai bine si mai mult decat toti tinerii (?) Bacaului la un loc. Antrenorul-jucator al CFR-ului a combinat frumos cu Anca, a avansat pe stanga pana in dreptul liniei de fund, servindu-l perfect pe COROIAN. Ratarile lui Tilinca, la capatul unor raiduri care s-au dovedit un adevarat cosmar pentru Isac si Geaman, au limitat proportiile scorului, dar au scos si mai mult in evidenta carentele lotului pregatit de Popovici. In absenta unui tratament miraculos sau a unor transplanturi de succes, FCM Bacau nu are nici o sansa de a se vindeca. Iar acest 0-2 cu CFR Cluj reprezinta mai mult decat un esec. Aduce cu un bilet de trimitere. In Divizia B.

      Scris de Dan SION

      Itesti si Tamasi, primarii mici cu patimi mari/Razboi pana in duminica alegerilor

        Ieri, locuitorii din Tamasi au iesit din nou la vot ca sa-l aleaga pe intaiul gospodar al comunei. La alegerile din 2004, a fost invingator Bernadin Tamas de la PNL, insa, in 2005, liberalul a intrat in cursa pentru conducerea comunei Gioseni, nou infiintata. A castigat si aici alegerile, iar la Tamasi, in locul lui, a fost numita in functia de primar interimar Veronica Dontu, membra a PD.In cursa pentru conducerea Primariei Tamasi s-au inscris sapte candidati: Veronica Dontu – Alianta DA, Viorel Alistar – PSD, Constantin Ceasar – PNG, Edmond Misca – independent, Vasile Popa – PRM, Adrian Rachita – PPCD si Florin Timpu – PC. Si la Itesti, comuna nou infiintata, au avut loc alegeri, ieri, candidatii fiind Maria Juncu – PRM, Cristinel Anton – PC, Vasile Ciubotaru – Alianta DA, Lucian Florea – PSD, Ioan Chitic – PNG. Campania electorala de anul acesta a fost agitata, candidatii aducandu-si invinuiri care nu aveau legatura directa cu politica. Cea mai atacata a fost Veronica Dontu, care a avut un avantaj in fata rivalilor: a lucrat un an in administratie si e mai cunoscuta. Multi dintre alegatorii mai varstnici afirmau la iesirea din sectie ca au ales &#8222pe cel care trebuia”, pe cel care &#8222a facut ceva” pentru comuna, &#8222care le-a dat lumina”, spre deosebire de fostii primari, care ziceau ca &#8222se consuma mult”. Oamenii pareau a sti ce vor si s-au dus sa voteze. Afisele a trei dintre ei inca mai erau prezente pe garduri si cladiri. In campanie, lupta s-a dat intre Veronica Dontu, Costel Ceasar si Viorel Alistar. Cei doi barbati au acuzat-o pe Dontu ca a impartit ajutoarele si materialele de constructi in Furnicari, sat inundat in luna august, in numele ei, fara sa anunte Consiliul Local (CL) Tamasi. &#8222Eu sunt consilier si fac parte din comisia economica, dar nici n-am fost intrebat macar. N-a dat dat materiale celui care are casa daramata, ci altuia, care are vila si crasma”, afirma, ieri, Dumitru Udrea, de fata fiind si Veronica Dontu. &#8222Evaluarea nu a fost facuta de mine, ci de ANL, iar distribuirea ajutoarelor, de o comisie locala din care au facut parte si consilierii, a raspuns ea. Exista acte, exita tabele. Daca ar fi venit sa ma intrebe, le-as fi spus, usa a fost deschisa”. Certurile care au agitat campania nu puteau lipsi in duminica alegerilor. Viorel Alistar a anuntat politia ca alegatorii din Furnicarii sunt mituiti. &#8222Sunt adusi cu masina la Sectia 2 si in masina li se da bere, a acuzat Alistar. Am notat numerele masinilor, sunt de la Dontu, nu de la altcineva”. El i-a reprosat presedintelui Biroului Electoral de Circumscriptie (BEC) ca n-a vrut sa-l anunte pe seful de post. Presedintele a sunat insa la Bacau si, in plin scandal, in Primaria Tamasi au intrat reprezentantii BEJ. Ei au stat de vorba cu oamenii, cu autoritatile, au cerut declaratii, insa n-au decis pe loc daca sesizarea e intemeiata sau nu. Oamenii din Furncari ne-au spus ca nu le-a dat nimeni de baut, nici nu i-a dus cu masina la Sectia 2. &#8222Eu am fost pe jos, declara Rodica Apostol. Sunt minciuni. Ei au dat de baut, aseara, la crasma lui Popa, nu primarita. Au nevoie acum de noi si voturile noastre, dar la inundatii, unde era domnul Alistar? Trecea cu masina, el e marele boier! Doamna Veronica a stat zi si noapte aici, ea si cu politistii, atat!” Actualul primar interimar, care a intrat in cursa pentru mandatul de patru ani, sustine ca acuzatiile inamicilor nu o afecteaza. &#8222Eu nu i-am adus pe alegatori cu masina, a declarat Veronica Dontu. Si eu am vazut cum incarcau masina, dar nu sunt de la mine. Asta e strategia in politica: ei fac, apoi tot ei acuza”. BEJ a deliberat si a respins sesizarea lui Viorel Alistar, intrucat nu era insotita de dovezi. Chiar daca cele doua comune sunt mici – Tamasi are 2067 alegatori, iar Itesti numai o mie, patimile sunt mari. Sesizarile, afisele rupte, dar mai ales prezenta la vot arata ca cetatenilor chiar le pasa cine va fi primar. La ora 14, in Itesti votasera deja 48 la suta dintre cetateni, iar la Tamasi, 30 la suta. Si la Itesti au existat conflicte si au fost depuse contestatii. A fost admisa de BEJ cea a lui Dragos Georgescu, care a cerut ca cetatenii care nu au domiciliul, in actul de identitate, la Itesti, ci in Beresti Bistrita, sa nu voteze. Asa prevede si legea.Scris de Silvia PATRASCANU

        Minora scoasa la „produs” / Rapita, violata si sechestrata

          O minora din comuna Racaciuni a disparut de-acasa din luna august. Parintii au sesizat politia. Dupa mai bine de doua luni, a fost gasita abandonata in spitalul din Onesti. Madalina I. spune ca a fost rapita, sechestrata, violata si obligata sa intretina relatii sexuale cu numerosi barbati. Pentru ca a fost amenintata ca va fi omorata daca va spune ceva, ea le-a declarat politistilor ca a facut-o de buna voie. Cercetarile de inceput arata ca in Onesti exista o retea de proxeneti.

          Un caz incredibil. Totul a inceput intr-o seara din august, pe peronul unei gari din Romania. O fata a fost rapita si inghesuita in portbagajul unui taxi. De acolo a ajuns in municipiul Onesti, intr-un apartament. A fost silita sa intretina relatii sexuale cu numerosi barbati. Proxenetii n-au tinut cont nici de faptul ca fata era virgina. Rezultatul a fost dureros. Minora a ramas insarcinata si proxenetii i-au provocat un avort. Madalina I. a ajuns pe patul spitalului, dupa mai bine de doua luni de cand fusese rapita. Parintii sunt disperati, fata se afla in stare de soc. A fost dusa de parintI intr-o alta localitate, pentru a fi ferita de o noua rapire. Acolo, ne-a povestit drama prin care a trecut. &#8222In luna august, intr-o seara, ma aflam in gara Adjud. Fusesem la o matusa sa o ajut la treaba. Stateam si asteptam trenul. De mine s-au apropiat doua persoane, un barbat si o femeie. M-au apucat de maini, m-au imobilizat si m-au urcat intr-un taxi, in portbagaj. M-am trezit intr-un apartament cu patru camere din Onesti. Femeia mi-a spus ca voi fi data la produs. Am tipat, am implorat-o sa ma lase sa ma duc acasa, eram virgina. Nu m-a ascultat. Chiar in acea seara m-a dat la patru baieti, care ulterior am aflat ca erau taximetristi”, povesteste Madalina.

          Mai bine de doua luni de cosmar

          &#8222In fiecare zi ma dadea la diferiti barbati. In apartament mai erau trei fete. Una, Raluca, a plecat, cica au dus-o in Italia, la produs. Toate erau lovite, vinete pe la fata. Intr-o zi, dupa ce barbatul si femeia au plecat in oras cu banii luati de pe mine, am vrut sa sar pe geam. Apartamentul era la etajul doi. M-au vazut vecinii si mi-au spus sa intru in camera. M-au parat femeii care m-a batut. In fiecare zi se perindau prin apartament numerosi barbati. Intretineau relatii sexuale cu mine si cu celelalte fete. Cred ca ne puneau ceva in bautura, ne ameteau, probabil droguri. Imi amintesc ca femeia m-a obligat sa beau si sa mananc carne de porc, am refuzat-o, eu sunt adventista, dar nu s-a lasat pana n-am inghitit cateva imbucaturi. Noaptea mi-a fost rau si am vomat pe asternut. M-a lovit si mi-a spus sa curat cearsaful. M-a pedepsit dandu-ma la trei baieti. Cand avea comenzi pe care le primea pe telefonul celular, ma urcau in portbagajul masinii si ma duceau la hoteluri. Unul mare si altul mai mic, ceva ce-i spunea parca &#8222Sport”. Nu puteam fugi de-acolo. Ma spiona, iar taxiul facea inconjurul hotelului. Odata ne-a oprit politia, la iesire din hotel. Barbatul m-a tras mai in spate si ma tinea de dupa ceafa. Imi soptea ca daca spun ceva ma omoara. Imi vopseau parul in diferite culori, sa se ascunda de politie. Cred ca ramasesem insarcinata. Nu ma lasa sa fac sex cu prezervative. Saptamana trecuta, femeia mi-a dat o pastila. Am ametit. Nu stiu ce mi-a facut. M-am trezit la spital plina toata de sange. M-au chiuretat, cica aveam o sarcina in sapte saptamani. M-au intrebat de unde sunt, le-am spus, pentru ca nu aveau nici un nume. Au anuntat politia. Au venit politistii din Racaciuni si mi-au luat o declaratie. Eram in stare de soc si mi-era teama. Au facut intr-asa fel incat sa para ca m-am dus de buna voie. Cu asta au rezolvat cazul. Au anuntat parintii care m-au luat din spital”, isi incheie Madalina povestea.

          Semne de intrebare intr-un caz ciudat

          Suntem in posesia adresei unde se afla apartamentul, precum si a prenumelor celor doua persoane, femeia si barbatul. Chiar daca fata a declarat ca s-a dus de buna voie in acel apartament, era totusi o minora si relatiile sexuale cu astfel de persoane sunt pedepsite de lege. Asa ca, oricum, cazul nu este rezolvat. Exista o retea de proxeneti in Onesti? &#8222Toti taximetristii stiu de povestea mea”, spune Madalina. Exista si un numar de masina care in ziua externarii fetei a dat tarcoale spitalului din Onesti. Biletul de iesire din spial, nr. 2913, din 24 octombrie, mentioneaza diagnosticul: &#8222avort incomplet 7 saptamani”. Minora a stat internata la Sectia Ginecologie de la 22 pana la 24 octombrie. Indiferent de situatie, la mijloc este vorba despre o minora, insa nimeni nu s-a mai interesat de fata. Se pare ca totul a fost lasat balta. Odata ce fata a fost gasita si pe deasupra a mai dat o declaratie pe care ea insasi o considera falsa, ancheta ar fi trebuit continuata. Politia nu a facut nici un gest.

          Scris de Dan MINDIRIGIU

          Datornicii care ne conduc

            Ultima saptamana a fost marcata de isteria recuperarii datoriilor cluburilor de fotbal la bugetul de stat. Seful ANAF a declansat, pe buna dreptate, o adevarata campanie de pus sechestre asiguratorii, ajungand pana si la cladirea Garii de Nord. Colectarea banilor la bugetul consolidat trebuie sa fie religia agentiei pe care o conduce Sebastian Bodu. Din cate se pare, Bodu a uitat sa se uite si pe saitul Ministerului de Finante, unde ar fi vazut o multime de colegi de alianta cu datorii comparabile cu cele ale cluburilor de fotbal. In ultima raportare a Fiscului bacauan se regasesc sute de firme cu datorii restante la stat. Printre acestea sunt si unele patronate de nume sonore in politica locala.

            Doar cinci dintre politicienii bacauani au de platit statului aproape 60 de miliarde de lei, adica nu mai putin de 1,7 milioane de euro. Cel putin asa arata cea mai recenta raportare facuta de finantisti. Suma nu este deloc de neglijat daca tinem cont de ce s-ar putea face cu acesti bani. Bunaoara, cu aceste zeci de miliarde ar putea fi cumparati 375.000 saci de ciment pentru sinistratii judetului sau s-ar putea da copiilor institutionalizati ori batranilor de la azil cam 6 milioane de paini. Aceiasi bani ar putea fi folositI pentru a cumpara vreo 1.100 de vitei care ar asigura carnea zilnica a mii de familii timp de cativa ani.Exemple exista cu nemiluita si la nivel local, multi dintre oamenii politici, majoritatea membri ai partidelor aflate la putere, avand de achitat, prin firmele pe care le detin, direct sau indirect, zeci de miliarde de lei vechi. Despre controversatul om de afaceri liberal Ovidiu Budeanu se stie de multa vreme ca are multe datorii la bugetele publice. Nu mai mira pe nimeni asa ceva. Uimesc, insa, sumele pe care Ovidiu Budeanu le datoreaza statului, prin firmele sale. Numai patru dintre societatile despre care se stie ca ii apartin au de dat statului cam 35 de miliarde de lei. Cele mai mari sume sunt datorate de societatea Onsal, peste 25 miliarde de lei si Apa Canal, peste 8 miliarde de lei. Datorii considerabile are de achitat si firma Servsal, tot din Onesti, care depasesc 1,2 miliarde de lei, dar si societatea Promode Bacau, apartinand tot lui Ovidiu Budeanu. In total, liberalul Budeanu are de platit statului cam 35 de miliarde de lei, din care firmele din Onesti detin o pondere de peste 80 la suta.

            Tot un liberal, la fel de cunoscut in Bacau, dar despre care se stie mai putin cat datoreaza statului, este Constantin Sosu. Trei dintre afacerile sale au de varsat bugetului consolidat al statului vreo sase miliarde de lei. Cele mai mari debite stau inscrise in dreptul firmei Soma, adica peste 2,6 miliarde de lei. Alte doua miliarde de lei sunt datorate de societatea Essox, apartinand aceluiasi Sosu, la care se mai adauga si cele 1,1 miliarde de lei care trebuie achitate de o a treia societate.

            Lista cu &#8222datornicii care ne conduc” poate continua cu un alt nume notoriu in politica, anume Ioan Silviu Lefter (fruntas PNL), fost prefect al judetului in legislatura taranista, in prezent secretar de stat in actualul Guvern. Trei dintre firmele sale sunt datoare bugetului de stat cu aproape 16 miliarde de lei. Termoservice figureaza in tabelul rau-platnicilor cu suma de 12 miliarde de lei, Termoutilaj tot cam cu atatea miliarde, iar Agroterm cu peste 2,6 miliarde de lei. In total, aproape o jumatate de milion de euro. Nici Constantin Draganuta nu s-a aratat prea corect fata de stat, reusind sa adune obligatii restante fata de bugetul de stat in suma totala de peste 360 de milioane de lei. Banii sunt datorati de firma Vali &amp Lau, unde actionar este si secretarul de stat Vasile Nistor (presedinte al PD Bacau), cu o detinere de 50 la suta.

            Patronii-politicieni neaga ca au datorii catre stat

            „Ma surprinde aceasta afirmatie, eu nu am datorii la stat, ne-a declarat Constantin Sosu. Essox e firma piscicola, toamna recoltam si platim datoriile, dar nu are asemenea restante. Pot sa fie 160 de milioane, nu 16 miliarde. SOMA nu are datorii, chiar saptamana trecuta am scos un certificat fiscal pentru a participa la licitatie&#8221. Nicolae Sosu afirma ca SOMA se inscrie la 1-2 licitatii pe saptamana pentru achizitionarea de fier vechi, care e principala activitate a firmei, si la fiecare licitatie trebuie sa prezinte un certificat fiscal. „Cum scot cate o nava organizeaza licitatie. Concurentii sunt din Bucuresti, sunt foarte rai, nu poti sa faci asemenea greseli&#8221, declara el. Datoriile curente sunt in jur de trei miliarde, sustine Nicolae Sosu. Omul de afaceri a afirmat ca, in mod cert, firmele lui nu au restante in achitarea diverselor obligatii catre stat: asigurari de sanate si de pensii, somaj etc. Vasile Nistor sustine acelasi lucru si pe un ton la fel de categoric: „Eu nu am datorii catre statul roman. Pot sa existe datorii curente, despre care ar trebui sa ma intrebati pe data de 31 a lunii. Exista un termen legal in care acestea pot fi platite&#8221. Cele 360 de milioane lei intra, probabil, in aceasta categorie. „Eu nu stiu cat avem de platit lunar, nu ma ocup eu de asta, dar stiu ca nu avem datorii&#8221.

            Datoriile intra

            in faliment

            Ovidiu Budeanu afirma ca are de luat de la stat, nu de dat. „Nu exista asa ceva, nu am datorii de 35 de miliarde lei. Eu am control de la finante in firma, pentru restituire de TVA, circa 3 miliarde. Daca as avea datorii nu mi-ar da nimic, mi-ar face compensare. Eu am totul la zi la Promode, iar la Onesti sunt ceva datorii pentru ca anul trecut a fost pretul prost la apa, dar am inceput sa ne revenim. Facem un efort mare sI, pana la sfarsitul anului, le vom plati&#8221. Daca e vorba de cauze, sustine Ovidiu Budeanu, trebuie sa le cautam in economia de tranzitie. „E usor, la stat, sa inmultesti cu pixul, dar n-a pus nimeni problema daca merge piata, merge economia, merge productia. Ei fac calculul pe hartie&#8221. In cele din urma, Ovidiu Budeanu si-a dat seama de unde provine datoria de 35 de miliarde. „Daca pe lista lor se afla Onsal, atunci e clar. Firma e bagata la Legea 64 pentru intrarea in faliment. Numai ea are 33 de miliarde. Alte 2-3 miliarde pot fi de la apa-canal&#8221.

            Bancile duc politica de „casa de amanet&#8221

            „Din nefericire, firma mea se ocupa si de agricultura, iar 2005 nu a fost un favorabil, declara Silviu Lefter. Am facut si o serie de investitii in acest domeniu, fabrica de lapte si moara de la Traian, si, ca in orice inceput, au aparut sincope&#8221. Silviu Lefter sustine ca nici bancile nu-i sprijina pe oamenii de afaceri care au curajul sa investeasca in agricultura. „Politica bancilor e o politica de casa de amanet, care nu e favorabila firmelor care incearca sa faca afaceri care nu sunt profitabile in scurt timp&#8221. Pentru a obtine niste credite foarte mici esti obligat, afirma Silviu Lefter , sa ipotechezi bunuri cu valoare foarte mare, care raman astfel blocate pentru multi ani. Fata de restantele cu care sunt inregistrate societatile comerciale la fisc, Gabriel Berca, prefectul judetului, a avut o foarte scurta declaratie: &#8222Toate firmele, indiferent de coloratura politica, trebuie sa respecte legea si sa-si plateasca datoriile catre stat”.Scris de Florentin RADU/Silvia PATRASCANU

            Prefectura Bacau a intermediat o inselatorie a Angelei Capalod / Artistii bacauani au dormit sub pod la Paris

            Celebra expozitie de la Paris pregatita aproape in secret de Angela Calapod (Scarlat) timp de cateva luni s-a dovedit a fi o mare inselatorie. Artistii bacauani au primit o ireparabila lovitura de imagine. In timp ce Angela Scarlat, impreuna cu cativa invitati ai sai de seama, au fost cazati in conditii civilizate, pictorii bacauani – care au platit cu lucrarile lor intreaga poveste – au dormit sub un pod, impreuna cu niste imigranti columbieni. Pentru ca nu aveau punct sanitar, la locul de cazare, artistii din Bacau au fost „sponsorizati&#8221 sa foloseasca toaleta unui hotel din apropiere, cu cartela reincarcabila la fiecare folosire. „Masa&#8221 gratuita promisa de Angela Calapod a fost o „mancare pentru porci&#8221 facuta la cazan de columbienii care au facut cheta pentru „artistii romani saraci si flamanzi&#8221.

            Angela Calapod si-a luat parte din vanzarea tablourilor

            Printr-o adresa oficiala, in urma cu cateva saptamani Prefectura Bacau cerea celor mai importanti agenti economici din judet sa achizitioneze lucrari de la artistii plastici Cristina Ciobanu, Carmen Poenaru, Dumitru Macovei, Ion Mihalache, Viorel Cojan, Vasile Craita Mandra, Marius Craita Mandra, pentru ca acestia sa poata participa la o expozitie organizata de Ziua Portilor Deschise la Paris. Autoritatea Prefecturii si calitatea lucrarilor acestor artisti renumiti a facut ca Angelei Calapod sa-i reuseasca planul. Surse care s-au ocupat indeaproape de vanzarea tablourilor ne-au informat ca s-au cumparat lucrari in valoare de 10.000 de euro. Bani suficienti ca artistii bacauani sa fi dispus de o cazare civilizata la Paris. Angela Calapod nu numai ca nu s-a ocupat ca acestia sa aiba un minim confort o data ajunsi in Franta, dar i-a si pus sa semneze ca sunt de acord ca 25 la suta din banii luati pe lucrari sa-i ramana ei. In plus, pentru eforturile depuse de a pune pe roate aceasta poveste, Angela Calapod a cerut ca plata de la artistii bacauani doua tablouri. Carmen Poenaru si Cristina Ciobanu au decis sa se retraga din aceasta poveste cumplita. Ele spun ca Angela Calapod si-a parasit artistii pe care i-a adus in Paris si nu a mai raspuns la telefon, pentru a primi reclamatiile lor cu privire la conditiile mizerabile in care i-a lasat. Cristina Ciobanu a dat o lucrare de 800 de euro ca afisele sa fie fara cusur. Artistii nu au banuit nici o clipa ce ii va astepta pentru ca Angela Calapod a implicat in aceasta poveste institutii importante din tara si strainatate, de la Prefectura Bacau, pana la ministere si ambasade, o pacaleala ascunsa de nume mari.

            &#8222Cazare” in ghetourile pariziene

            Angela Calapod, organizatoarea excursiei, Ramona Valentina Rusu, de la Directia de Integrare Europeana a Prefecturii Bacau, si Eugenia Antonescu, cercetator in domeniul istoriei artelor, au fost cazate „in casa de oameni&#8221, mai exact acasa la fiica Angelei Scarlat, care locuieste la Paris. In timp ce artistilor care au platit cu lucrarile lor toata aceasta deplasare li s-a pregatit o supriza de mari proportii. Misterioasa Asociatie „La Vache Bleue&#8221 care facuse chipurile invitatia in Franta isi avea atelierele – promisul spatiu de cazare – sub un pod de cale ferata

            dezafectat. „Artistii&#8221 Asociatiei erau imigranti columbieni care dormeau pe ciment, pe saltele subtiri. De aceleasi conditii „s-au bucurat&#8221 si artistii bacauani, care urmau sa-si petreaca timpul pe durata a zece zile in acest spatiu fara incalzire, fara apa curenta, fara toaleta, fara dusuri. Acelasi spatiu urma sa fie transformat in expozitie pentru pictorii bacauani. Refuzand sa-si petreaca noaptea in ghetoul parizian, Carmen Poenaru si Cristina Ciobanu au cerut sa fie cazate intr-un spatiu care sa iaba macar punct sanitar si dus. Insa povestea nu avea sa se opreasca aici. Dupa lungi discutii, cele doua pictorite au fost „incarcate&#8221 cu bagaje cu tot intr-o masina si duse la marginea Parisului, intr-o balastiera. Ciment, buldozere, frig, muncitori fiorosi si doua pictorite. Dupa o noapte in care au inghetat de frig si de frica, Cristina Ciobanu si Carmen Poenaru au scotocit Parisul pentru un hotel accesibil la pret si o cursa care sa le poarte spre casa. &#8222Chiar langa &#171galeria&#187 unde ne-a adus Angela era un hotel foarte ieftin, pentru familisti unde am fi putut fi cazati cu noua euro de persoana pe zi, in niste conditii cat se poate de civilizate. Deci daca voia, se putea. Dar nu a vrut”, a spus extrem de revoltata Carmen Poenaru. Subprefectul de Bacau Constantin Avram, cel care i-a facilitat Angelei Calapod reusita in acest demers s-a aratat foarte surprins de datele finale ale povestii si spune ca a sprijinit aceasta initativa, perfect convins ca este vorba de o cauza buna, ca ajuta de fapt ca artistii bacauani sa-si contureze o imagine pozitiva la Paris. Ba chiar, Avram se numara printre cei care au cumparat tablouri ca aceasta deplasare sa fie posibila. Chiar daca am dorit sa va oferim si o varianta de raspuns din partea Angelei Scarlat, acest lucru nu a fost posibil pentru ca poeta bacauana are telefonul inchis, ea aflandu-se in continuare la Paris, unde va ramane se pare pana in ianuarie.

            Terci de porci

            pentru &#8222artisti romani saraci si flamanzi”

            Pentru ca distractia sa fie cat mai economicoasa, se pare, organizatoarea excursiei a scazut pretul artistilor bacauani cat a putut de mult. Masa gratuita care li se promisese s-a preparat intr-un cazan de cazarma, in care columbienii au aruncat ce au putut cumpara cu putinii bani gasiti prin buzunare, niste coaste de provenienta incerta, dovleci si alte legume de calitate dubioasa. Momentul de maxima umilinta l-au simtit artistii bacauani cand gazdele i-au chemat la „hrana pentru porci&#8221. Infometati de pe drum si obositi ca vai de ei, bacauanii au mancat din hrana pregatita de „artistii&#8221 columbieni. Carmen Poenaru si Cristina Ciobanu care au avut curajul sa strambe din nas la acest ospat li s-a spus verde in fata, spre surprinderea lor si mai mare: „Nu avem obligatia sa va cazam sau sa va dam de mancare. Si noi suntem saraci si nu avem bani. Dar ni s-a spus ca artistii romani sunt flamanzi si saraci si sa-i ajutam cu masa si cazarea. Am facut niste eforturi disperate ca sa cumparam sa va facem mancare&#8221, ar fi declarat un reprezentant al Asociatiei „La Vache Bleue&#8221. „Angela le-a spus ca suntem artisti romani saraci. Si colegii mei asta au demonstrat. S-au purtat ca niste romani saraci, daca au aceptat sa bea vinul lor acru si sa manance un ghiveci pentru ! Care este demnitatea noastra ca artist si ca om? Sa ne culce pe jos ca pe niste animale?!, a spus revoltata artistul Carmen Poenaru. Dupa ce ca am platit cu banii nostri toata deplasarea asta, pentru ca nimic nu a fost gratuit, asa cum s-a spus, sa ajungem niste boschetari in Paris? Pai sa-i fi vazut pe colegii mei cum aratau dupa o noapte de somn acolo. Cu hainele botite, cu paltoane zoioase pe ei, cu ciorapi de lana in slapi de plastic. Sa n-ai tu unde face un dus?!. Am fost niste boschetari de Paris”.

            Expozitia pe scara de serviciu a unui hotel

            Cele doua spatii de expozitie cu care au fost ademeniti la plecare artistii bacauani, au fost de fapt, povestesc Cristina Ciobanu si Carmen Poenaru la intoarcere, „ghetoul&#8221 de sub podul parizian si o scara de serviciu, unde pictorii nostri se duceau sa-si rezolve necesitatile fiziologice, cu cartela de unica folosinta. Din aceasta cauza, singurele pictorite din grup, Carmen Poenaru si Cristina Ciobanu, au refuzat sa mai participe la expozitie si si-au retras lucrarile. Ceilalti artisti, Vasile Craita Mandra, Marius Craita Mandra, Viorel Cojan, Dumitru Macovei si Ion Mihalache au decis sa profite de aceasta „sansa&#8221 pariziana.

            &#8222Ne pare rau ca suntem pe afis”

            Cele doua pictorite revoltate de „experienta pariziana&#8221 sunt de parere ca aceasta deplasare a adus un mare deserviciu imaginiii artistului roman. „Nu mai sunt vremurile cand expui oriunde. Asta fac studentii, tinerii incepatori, a declarat artistul plastic Cristina Ciobanu. Noi suntem profesionisti, nu poti expune in orice conditii. Daca tu nu te respecti, nici altii nu te respecta. Acceptand acele conditii, colegii mei au aratat ca acesta e standardul lor. Noi am avut o reactie de bun simt la ceva ce nu ni se potrivea din nici un punct de vedere. Nici una n-am avut vreodata o expozitie intr-o astfel de

            promiscuitate&#8221. Aceeasi parere o impartaseste si Carmen Poenaru. „Iti dai cu firma in cap. Daca o data apuci sa expui intr-un loc impropriu, nu te mai accepta nici o galerie serioasa. Povestea asta a fost un dezavantaj din toate punctele de vedere. Ne pare rau ca suntem pe afis”.Scris de Laura Huiban

            Fotbal, Divizia A / Cu cutitul la os

            @ FCM Bacau-CFR Cluj (azi, ora 15.00, in direct la TVR 2)

            In urma cu cinci luni, bacauanii isi jucau o buna parte din salvarea de la retrogradare in meciul cu CFR Cluj. Era penultima etapa, iar clujenii erau mai mult cu gandul la Intertoto decat la campionat. FCM Bacau a castigat cu 2-0, la capatul unui joc cu sens unic, asigurandu-si permanenta in Divizia A. Acum, istoria se repeta. Suntem de-abia in etapa a 11-a, insa „galben-albastrii&#8221 se afla intr-o situatie ingrata. Cu un singur punct acumulat in ultimele sase runde, Bacaul este condamnat sa invinga. „Daca nu castigam contra CFR-ului, ne tot ducem la vale&#8221, avertiza Cristi Popovici dupa eliminarea suferita miercuri, in „optimile&#8221 Cupei Romaniei, in fata Jiului. In ultima perioada, bacauanilor nu le-au lipsit doar rezultatele favorabile, ci si o serie de jucatori de baza: David, Ganea, Trofin, Marian Tanasa sau Doltea. Pentru jocul de azi, pe bara raman doar Ganea si Doltea, in continuare accidentati. Toti ceilalti sunt apti de joc. Ultimul recuperat e Trofin, iar revenirea acestuia ar putea aduce echipei un plus de agresivitate. „Intr-adevar, in ultimele meciuri, ne-a lipsit agresivitatea. Mai ales la mijlocul terenului, unde Marius Croitoru si Dobos pot crea superioritate cand au mingea la picior, dar nu au calitatile fizice ale lui Trofin. Cred ca o parte din jucatorii tineri se implica mai putin in anumite contacte tocmai din frica de a nu gresi&#8221, a marturisit antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici. Ultimele doua infrangeri, cu Gloria, la Bistrita si cu Jiul, la Sacele au scos in evidenta si o alta carenta: golurile incasate din faze fixe. Mai exact, din corner. Popovici a gasit solutia: isi va masa toata echipa in propriul careu la loviturile de colt ale adversarului. Totodata, va post doi oameni la bara. Masura este perfect justificata, CFR Cluj fiind o echipa avantajata de talie. „Chiar daca suntem inferiori la acest capitol, e nevoie de mai multa rautate si responsabilitate in duelurile aeriene, mai ales contra unor jucatori masivi precum Toma sau Jula&#8221, a explicat Popovici, care va miza si in acest meci pe un 5-4-1.

            Desi pe locul 6, clujenii au si ei probleme. Cu un punct luat in ultimele trei etape, si sub amenintarea blocarii contractelor in cazul unui nou pas gresit, CFR-ul vrea sa recupereze terenul pierdut. Ardelenii, care vor trebui sa renunte pentru acest joc la Oncica (suspendat), au venit la Bacau inca de joi, antrenandu-se ieri dimineata pe „Municipal&#8221. „Vreau sa castigam la Bacau&#8221, a spus, transant, Dorinel Munteanu.Scris de Dan SION

            Raportul Curtii de Conturi a evidentiat o ilegalitate si in judetul Bacau/Alianta DA a fost sponsorizata ilegal in campania electorala!

              Raportul Curtii de Conturi Bacau a reliefat faptul ca o societate din Onesti a sponsorizat, in campania electorala din noiembrie 2004, Alianta DA, incalcand prevederile Legii 43/2003. Drept urmare, Alianta DA a restituit suma cu care a fost ajutata in timpul campaniei. Conform legii, societatile comerciale datoare la bugetul de stat nu au dreptul sa faca sponsorizari.

              In baza Legii 43/2003, a finantarii partidelor politice, unde se prevede modul de utilizare a fondurilor pentru activitatile partidelor in timpul campaniei electorale, Curtea de Conturi Bacau a efectuat o serie de controale in doua etape, primul in luna februarie si cel de al doilea, in mai 2005. In februarie a fost verificata utilizarea fondurilor de catre patru partide politice parlamentare, PSD, PD, PNL si PC (PUR), iar Alianta DA a fost controlata sub acest aspect in mod separat, pentru ca in noiembrie 2004, cele doua partide, PNL si PD, care o alcatuiesc au participat impreuna la alegerile generale si au avut o evidenta separata a cheltuielilor pentru campania electorala. In luna mai au fost verificate UDMR-ul, care avea o organizatie cu sediul in Ghimes, dar care apartine de flilala judeteana din Miercurea Ciuc, pentru ca in Bacau nu exista filiala judeteana a Uniunii, precum si PRM, nefiind inregistrate abateri de la lege. „Noi nu am avut alt etalon decat legea partidelor parlamentare si legea finantarii acestora, iar ca dispozitii de la nivel central a fost sa facem constatari la nivel local, semnate bilateral, de catre reprezentantii locali ai partidelor respective si de inspectorii Curtii de Conturi. Urmeaza ca valorificarea constatarilor inscrise de noi in actele de control sa fie facuta la nivel central, intre Curtea de Conturi a Romaniei si conducerile centrale ale partidelor. In cadrul controlului, inspectorii Curtii de Conturi Bacau au verificat felul in care au fost respectate toate reglementarile prevazute de lege. Au constatat ca unele partide politice au primit sponsorizari pe timpul campaniei electorale. Conditia de baza era aceea ca sponsorizarea sa fie facuta doar de acel agent economic ce nu avea datorii la bugetul de stat&#8221, ne-a declarat Gheorghe Necutescu, directorul Curtii de Conturi Bacau. Dupa inventarierea tuturor societatilor care au sponsorizat partidele in timpul campaniei, Curtea de Conturi a solicitat organelor fiscale sa li se comunice daca acestea au sau nu datorii la bugetul de stat. In acest fel, s-a constatat ca in municipiul Onesti, SC GIRONAP PROD SRL a sponsorizat sub forma de donatie Alianta DA cu suma de 100.000.000 lei, in baza unui contract de sponsorizare, insa cu incalcarea prevederilor Legii 43/2003. „La data sponsorizarii, conform datelor furnizate de organele fiscale, SC GIRONAP PROD SRL Onesti avea o datorie neachitata la bugetul asigurarilor sociale in valoare de 126,3 milioane lei. Societatea a facut donatia de 100.000.000 lei fara a respecta prevederile legale. Conducerea locala a celor doua partide nu a comentat in nici un fel acest lucru. Am informat la Bucuresti si acum am aflat ca acea suma a fost luata la bugetul de stat. In acest fel, au pierdut ambele parti contractante&#8221, spune Gheorghe Necutescu.Scris de Dan MINDIRIGIU

              Prefectul a fost criticat in Comisa de Dialog Social

                Ieri, la Comisia de Dialog Social (CDS), prefectul Gabriel Berca a fost aspru criticat de Manole Chiriac, presedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI), Filiala Bacau, din cauza ca a lipsit de la sedinta. Liderul de sindicat a afirmat ca Gabriel Berca n-a venit niciodata la sedintele CDS de la numirea sa in functia de prefect. „Eu, anul acesta, nu l-am vazut la ochi&#8221, a spus Manole Chiriac(foto). El a precizat ca aici se discuta o problema foarte serioasa, cea a regulamentului, si ca prefectul &#8222sfideaza” Comisia de Dialog Social. „Daca prefectul si subprefectul nu pot sa vina sa ne anunte, pentru ca atunci nici sindicatele nu vor mai fi prezente. Nu are sens sa ne pierdem vremea&#8221. In prima parte a sedintei s-a discutat despre evaziunea fiscala si disponibilitatea patronatelor de a participa la combaterea ei, iar in partea a doua, despre componenta CDS. Nu doar prefectul a fost criticat ca absenteaza, ci si parlamentarii, care fusesera invitati la sedinta, dar n-au reusit sa ajunga din cauza ca „au foarte mult de lucru&#8221, i-a scuzat Angela Bogea, vicepresedinte al CJ. Atmosfera a fost la fel de aprinsa si spre final, Doru Simovici, presedintele CCIA Bacau, si Marin Mironeasa, reprezentantul patronilor inscrisi in UGIR &#821693, certandu-se cu privire la componenta CDS. Primul a pledat pentru prezenta CCIA si a patronatelor locale in comisie, iar Mironeasa a fost impotriva. S-a decis ca toate propunerile de modificare a Hotararii 569 cu privire la functionarea CDS sa fie incluse intr-un proiect, urmand ca atat asociatiile patronale din judet, cat si CCIA sa aiba reprezentanti in CDS, cu drept de vot. In final s-a revenit la absenta sefilor judetului si a parlamentarilor. „Benea nu e obligat sa vina, prefectul e obligat sa vina, el este cel care conduce Comisia de Dialog Social&#8221, a declarat Marin Mironeasa. „A fost un reprezentatnt al Prefecturii Bacau, nu trebuie sa fie neaparat prefectul in persoana&#8221, a declarat Gabriel Berca, ieri, dupa sedinta. Pe lege sunt 10-15 comisii in judet. Daca nu particip la toate nu innseamna ca le minimalizez. Sa rezolve domnul Chiriac problemele din invatamant si sa inceteze cu astfel de acuzatii&#8221. Prefectul a declarat ca a mai avut dispute cu Manole Chiriac, chiar intr-o sedinta a comisiei, ceea ce inseamna ca n-a lipsit intotdeauna, asa cum sustine Manole Chiriac. „Minte cu nerusinare, am fost si eu si subprefectul. Subprefectul nu reprezinta Prefectura Bacau?&#8221. Gabriel Berca nu s-a oprit aici. El a declarat, foarte suparat, ca nu-si face agenda dupa dorintele lui Manole Chiriac si ca ar trebui ca presedintele SLI Bacau sa se ocupe de alte chestiuni, mai serioase. „Ar fi trebuit sa fie la fel de vehement si cand se facea politizarea invatamantului bacauan&#8221, a incheiat prefectul judetului, referindu-se, evident, la perioada 2000-2004. Scris de Silvia PATRASCANU

                Statii de tratare fara autorizatie sanitara / Apa cu nitrati si germeni fecali

                Asigurarea apei potabile a locuitorilor nu este punctul forte al judetului Bacau. La sate, apa din fantani contine nitrati si nitriti peste limita de securitate, iar, in orase, retelele sunt vechi, ruginite si cu depuneri de sedimente care ajung in final in paharele consumatorilor. Specialistii dau

                asigurari ca apa este, totusi, potabila.

                Confortul de a avea apa la robinet este anulat adesea de calitatea acesteia. Bacauanii s-au obisnuit cu apa neagra si maloasa uneori pe care o platesc din ce in ce mai scump. Putini consumatori din orasele judetului stiu insa ca beau apa furnizata de statii care nici macar nu sunt autorizate sanitar. „Cu exceptia statiei de la Darmanesti, nici o alta din judet nu a primit autorizatia sanitara, ne-a declarat dr. Antoaneta Dobreanu, sef birou Igiena Mediului la Directia de Sanatate Publica Bacau (DSP). Starea retelelor din municipiul Bacau este motivul principal pentru refuzarea autorizatiei. Cand primim aproape zilnic instiintari de la RAGC ca sisteaza apa pentru diferite lucrari, iar fenomenul turbiditatii apare frecvent, nu putem da autorizatie&#8221. In plus, la statiile de captare din subteran nu se respecta perimetrul de siguranta. In spatiile interzise s-au construit case, iar animalele pasuneaza. Cu toate acestea, specialistii DSP ne asigura ca apa nu ne pune in pericol sanatatea, fiind clorinata.

                Primariile nu se ingrijesc de fantanile publice

                La sate sunt 11.960 de fantani si 1.804 pompe. O parte dintre acestea au fost desemnate drept surse publice de apa, iar ingrijirea lor cade in sarcina primariilor, mai exact a viceprimarilor. Acestia ar trebui sa se preocupe de calitatea apei. „Primariile nu se ingrijesc de fantanile publice, ne-a declarat dr. Antoaneta Dobreanu. Noi recoltam probe, dar analizele trebuie platite. Analiza chimica si cea bacteriologica ajung la peste 1,2 milioane lei. Daca o primarie are in raza ei 10 fantani… Nu au fonduri speciale pentru analiza apei. Trebuie sa retina din buget. Pana acum, foarte putine primarii au adus probe, iar acestea doar pentru o parte din fantanile publice&#8221.

                Fantani langa latrine si grajduri

                Iar probleme exista. Dovada stau adresele pe care DSP le trimite in comune: fantani cu concentratii mari de nitrati si nitriti, cu apa necorespunzatoare bacteriologic (continand chiar si germeni fecali). Oamenii nu inteleg ca locul fantanilor nu este in apropierea latrinelor sau a grajdurilor, ca nu se scoate apa cu galetile murdare sau din care se adapa vitele. Cel mai mare pericol il reprezinta insa concentratia ridicata de nitrati si nitriti, care poate provoca moartea in cazul copiilor mai mici de un an. Ei fac asa-numita „boala albastra&#8221, care poate duce la deces. Anul acesta s-au inregistrat 28 de cazuri de intoxicatie cu nitrati. „La adulti, nitratii ar putea sa aiba un efect in timp, dar la sugari acesta este imediat si uneori fatal. De aceea, este interzisa folosirea apei cu nitrati in alimentatia sugarilor&#8221, a mai spus dr. Dobreanu. DSP monitorizeaza calitatea apei din fantani, pompe si microcentralele din mediul rural. Din probele recoltate pe primele 9 luni ale anului din fantani, 52 la suta au fost necorespunzatoare chimic, iar 60 la suta bacteriologic. Specialistii de la DSP spun ca procentul pare mare, dar nu trebuie sa sperie nefiind tocmai concludent in conditiile in care peste judet s-au abatut trei valuri de inundatii.

                Scris de Doina MINCU

                Femeile au inceput sa umple arestul / O gospodina si-a injunghiat sotul cu un cutit de zarzavat

                  Inca o femeie din judetul Bacau este acuzata de omor calificat. Viorica B., in varsta de 30 de ani, din satul Floresti, comuna Huruiesti, si-a injunghiat sotul in piept, dupa ce s-a certat la cutite cu el. Cu tatal mort si mama in inchisoare, trei copii, din care cel mai mic de doi anisori, au ramas ai nimanui.

                  Intre Viorica si Viorel B. momentele de armonie si intelegere daca pot fi numarate pe degete. Viorel B. nu a fost usa de biserica niciodata, in anii trecuti chiar fiind condamnat pentru furt. Insa nici jumatatea lui, Viorica, nu a dat dovada de intelegere in momentele mai tensionate. Nu de mult timp, intr-o cearta mai aprinsa, nevasta i-a crapat capul sotului. Din fericire, rana s-a dovedit superficiala, Viorel vindecandu-se cu leacuri babesti, fara a fi nevoit sa mearga la spital. Lucrurile au luat o turnura neprevazuta marti seara, cand intre cei doi soti a izbucnit un scandal teribil. &#8222Eram la ei, cand s-au luat la cearta, spune Viorel Z., tatal femeii. Am incercat sa-i potolesc, insa n-am reusit. M-au lasat sa vorbesc singur. Ei au iesit afara. Si-au continuat sfada in spatele casei”. Mai tanara cu doua decenii decat sotul ei si mai iute la manie, Viorica a pus mana pe un cutit. Fara sa stea pe ganduri, l-a infipt in pieptul sotului pana la prasele. &#8222Am fost surprinsa, cand am auzit strigate de ajutor, declara Camelia T., una dintre vecine. Am iesit din casa sa vad ce se intampla. L-am vazut pe Viorel pe ulita, stand pe sezut si vaitandu-se. Spunea ceva de betie. Acolo, pe drum a si murit”. Dupa ce sotul ei si-a dat obstescul sfarsit, Viorica a inceput sa vada lucrurile intr-o alta lumina. Temandu-se de repercusiuni, femeia a mers la politie. A spus ca si-a gasit barbatul mort, dar nu a pomenit nimic despre cearta dintre ei. &#8222La inceput Viorica B. nu a vrut sa recunoasca sub nici o forma fapta, ne-a declarat procurorul Vasile Iancu, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. In scurt timp, femeia si-a schimbat declaratia initiala”. Pana cand au venit politistii la fata locului, Viorica a inventat o varianta a crimei, menita sa nu o implice in nici un fel. Ea a spus anchetatorilor ca Viorel a venit beat acasa si ca s-au certat un pic. Apoi, barbatul a iesit din locuinta. L-a gasit in spatele casei cu un cutit infipt in piept. Cum povestea ei nu a fost nici pe departe luata in serios, in cele din urma femeia a recunoscut ca de mana ei a sfarsit Viorel B. Gospodina a fost retinuta 24 de ore pe baza de ordonanta, iar ieri a ajuns in fata instantei de la Tribunalul Bacau, acuzatia fiind de omor calificat. Femeia risca sa-si petreaca pana la 25 de ani din viata dupa gratii, daca va fi gasita vinovata. Mai dureros este faptul ca trei copii minori, din care cel mic de doi ani, au ramas orfani.

                  Scris de Lili ADOCHITEI

                  Corpul medical este scindat de noul pachet de legi \ Miroase a greva in Sanatate

                    Medicii ar putea intra in greva daca Ministerul Sanatatii nu va da curs cererilor lor cu privire la noul pachet legislativ din Sanatate supus dezbaterii publice. Ei doresc sa se renunte la unele masuri prevazute mai ales de Proiectul legii spitalelor, pe care le considera inoportune. Medicii, prin reprezentantii Colegiului Medicilor din Romania, au anuntat ca vor recurge la actiuni de protest (mitinguri, demonstratii, nesupunere civica), care vor culmina cu greva generala pe termen nelimitat. Chiar daca vocile reprezentantilor corpului medical sustin cu hotarare ca se va recurge in final la greva pentru a forta Ministerul Sanatatii sa renunte la prevederile contestate, in teritoriu parerile sunt impartite. Sunt medici care considera pachetul legislativ drept o &#8222gluma jalnica a unei echipe de diletanti&#8221 si medici care cred ca &#8222ministrul nostru este inconjurat de o echipa de baieti destepti&#8221. Dr. Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta, care si-a manifestat de la inceput dezaprobarea fata de pachetul legislativ, ne-a declarat ca „muncitorul sanitar este intre ciocan si nicovala, prins intre subfinantarea sistemului si nemultumirea pacientului care condamna acest sistem. Este nedrept ca oamenii care lucreaza in acest sistem sa fie culpabilizati pentru viciile lui. Sa vedem intai cat se aloca in alte state pentru Sanatate si poate vom vedea apoi ca sistemul nostru nu e chiar asa corupt. Din cauza acuzatiilor, s-a ajuns la o mare tensiune in sistem, dar greva nu este o solutie. Nu putem folosi populatia ca pe o parghie de manevra&#8221. Nici dr. Vladimir Corneleac, sef sectie la Maternitatea Bacau, nu aproba greva, dar are alte motive. Sustine pachetul de legi, considerandu-l un pas spre medicina de tipul celei din Occident. &#8222Privatizarea spitalelor, externalizarea serviciilor, accentul pus pe seriozitate, pe eficienta, sunt pasi inainte. Actuala echipa ministeriala incearca sa transforme sistemul in unul modern. Greva este de neconceput, mai ales in specialitatea noastra. Nasterile si urgentele nu asteapta.&#8221

                    Scris de Doina MINCU

                    FCM Bacau este in debit cu situatia din clasament si cu proprii suporteri \ O datorie de onoare

                    FCM Bacau nu are datorii la stat, ci doar catre proprii suporteri. Datorii mari. Adunate ani de-a randul. Nu e nevoie sa calculezi toate penalizarile pentru a intelege adevarata dimensiune a debitului. Este suficient sa privesti tribunele &#8222Municipalului” bacauan. O data la doua saptamani. Media de aproximativ 200-300 de spectatori vorbeste de la sine. In spatele acestor datorii catre propriul public stau esecurile. Iar in spatele esecurilor sta un fotbal mediocru. Etalat consecvent. In fiecare sezon. Niciodata in ultimii ani FCM Bacau nu s-a aflat insa intr-o situatie atat de disperata ca in actuala stagiune. &#8222Cel mai usor campionat”, cel cu doar doua locuri retrogradabile nu pare deloc facil pentru &#8222galben-albastri”. Fara victorie din etapa a patra si eliminata fara drept de apel in &#8222optimile” Cupei Romaniei, FCM Bacau rataceste fara busola. In aceste conditii esti tentat sa crezi ca prima initiala ce compune numele echipei vine de la &#8222fara” si nu de la &#8222fotbal”. Limitele FCM-ului sunt evidente. Tehnice, tactice, mentale. Mai ales mentale. Fiind o echipa cruda, Bacaul gestioneaza foarte greu situatia cu care se confrunta. Fiecare infrangere sporeste teama si neincrederea in fortele proprii. &#8222Cand lucrurile merg prost, singurul tonic este victoria. Este de ajutor chiar si atunci cand vine pe fondul unui joc prost”, spunea Giovanni Trapattoni, unul dintre cei mai mari antrenori din lume. Daca FCM Bacau ar cauta victoria meci de meci, ar gasi-o. Mai devreme sau mai tarziu. Acasa sau in deplasare. In campionat sau in Cupa. Din pacate, bacauanii nu au o idee clara despre ceea ce inseamna un succes. Daca Heinrich Schliemann ar fi fost la fel de confuz in cautarile sale, Troia nu ar fi fost descoperita niciodata. Potentialul ofensiv al Bacaului este extrem de redus, iar explicatiile sunt multiple. De la lipsa unor jucatori de valoare care pot face diferenta, pana la absenta agresivitatii in joc. De la o prudenta exagerata si nejustificata, pana la o serie de carente tactice aproape endemice. Toate aceste lucruri s-au putut vedea si miercuri, la Sacele, in Cupa Romaniei. Contra Jiului Petrosani, FCM Bacau nu a demonstrat nici pe departe ca ar merita accesul in &#8222sferturi”. Prin urmare, eliminarea suferita in fata &#8222minerilor” este pe deplin justificata. Bacaul nu a tras nici un sut pe poarta, iar putinele ocazii de gol au venit pe mingi aruncate in careu. Echipa lui Cristi Popovici nu a riscat, nici macar la 0-1, chiar daca in ultimele jocuri a intalnit doar formatii care se inchina unui 4-4-2. Sigur, o formula cu doua varfuri nu ar fi asigurat neaparat o garantie, dar ar fi reprezentat macar un experiment, daca nu chiar un alibi. In fine, &#8222galben-albastrii” au excelat in greseli de ordin tehnic. &#8222Unii dintre fotbalistii nostri ar trebui sa aiba macar placerea jocului”, a spus dupa meci un jucator cu vechi state de serviciu in echipa bacauana. Un mare adevar. In timp ce Jiul a jucat fotbal, fiind preocupata si de altceva in afara obtinerii calificarii, FCM Bacau a fost foarte crispata. O iesire de serviciu o pot oferi si absentele (Ganea si Trofin, mai ales), insa este suficient sa ne amintim ca si Jiul a jucat fara Claudiu Dragan, Paclesan si Perenyi, pentru a nu mai spune ca Movila, cel care a deschis poarta catre &#8222optimi” prin &#8222dubla” reusita contra lui FC Oradea, a intrat de-abia in minutul 80. Capitanul FCM-ului, Daniel David a demontat si el un mai vechi alibi: arbitrajul. &#8222Ne-am tot invatat sa dam vina pe arbitri. Ar trebui sa jucam fotbal pentru ca avem toate conditiile. Stam prin cantonamente, suntem odihniti si nu avem nici o scuza pentru toate aceste esecuri”, a declarat, cu mult fair-play, David. In sintonie cu capitanul sau, antrenorul Cristi Popovici a marturisit: &#8222Nu reusim sa ne revenim. Facem prea multe greseli si avem din ce in ce mai putine reusite. Primim usor gol si ratam cu seninatate. Daca nu castigam meciul cu CFR Cluj, ne tot ducem in jos”. Prin urmare, o victorie, sambata, impotriva clujenilor, e mai mult decat un deziderat. E un strigat de lupta. Si o datorie de onoare fata de publicul propriu.

                    Scris de Dan SION

                    Emil Boc: „Subprefectul Avram va fi demis”

                      &#8222Subprefectul de Bacau, Constantin Avram, va fi demis, cel mai probabil saptamana viitoare, dupa ce ministrul Administratiei, Vasile Blaga, se va intoarce in tara”, a declarat ieri, in exclusivitate pentru DESTEPTAREA, Emil Boc, presedintele Partidului Democrat. El a tinut sa infirme zvonurile lansate de unii analisti, care contesta ca s-ar fi luat decizia de schimbare a subprefectului. &#8222Intr-adevar, in sedinta Biroului Permanent National, desfasurata lunea trecuta, s-a votat retragerea sprijinului politic acordat domnului Avram”, a tinut sa ne precizeze presedintele Boc. Subprefectul Constantin Avram va fi prezent astazi, de la orele 16:30, la emisiunea &#8222Fabricat in Bacau”, la Alfa TV.Scris de Florin POPESCU / Catalin BEJAN

                      Debitele si penalitatile au ajuns la 130 de miliarde / CET nu-i mai da in judecata pe datornici

                      Dosarele intocmite de CET contra datornicilor nu mai sunt acceptate la judecatorie. Furnizorul nu poate face altceva decat sa ajute asociatiile sa-i cheme pe rau-platnici in fata judecatorului si sa calculeze penalitati. Acestea sunt refuzate de unii administratori. Debitele au ajuns la 130 de miliarde de lei, iar penalitatile, la 37 de miliarde.

                      Actiunea prin care CET se indrepta prin justitie impotriva consumatorilor datori s-a impotmolit. Furnizorul obtinuse de la asociatiile cu mari debite mandatul de a se indrepta direct impotriva datornicilor, nu impotriva asociatiei in general. Actiunea s-a bucurat de succes la inceput, caci la asociatiile ai caror datornici au fost chemati in instanta de catre CET au crescut simtitor incasarile. Un exemplu ar fi Asociatia Calugareni Nord, unde toti cei 30 de proprietari chemati la tribunal si-au achitat debitele. Numarul dosarelor inaintate de CET in justitie a ajuns aproape de 500. Dupa ce a admis 176 de actiuni, Judecatoria Bacau le-a respins pe urmatoarele 232. „Ni s-a comunicat ca nu avem calitatea de reprezentant al asociatiilor, ne-a declarat Vasile Dragusanu, director general al CET. Ni s-a cerut imputernicire legalizata pentru fiecare dosar. Aceasta costa in jur de 500.000 lei de apartament&#8221. In acest caz, CET a ajuns la o alta intelegere cu sefii asociatiilor: furnizorul se ocupa de intocmirea dosarelor pentru proprietarii cu datorii mai mari de 10 milioane lei, pentru a scuti asociatiile de cheltuielile cu copierea fiselor si a altor documente, iar presedintii reprezinta asociatia in instanta, asa dupa cum prevede de altfel si legea. „In plus, asociatiile sunt scutite de taxa de timbru, a mai spus managerul de la CET. Nu stiu de ce nu s-au ocupat pana acum de recuperarea debitelor. Poate de frica, poate de jena fata de locatari&#8221.

                      CET are de recuperat de la asociatii o suma care a ajuns la 130 de miliarde de lei. La acestea, se adauga penalitatile, in valoare de 37 de miliarde. De trei ani, societatea a inceput sa calculeze penalitati de 0,05 la suta pe zi. „Nu calculam penalitati la intarziere, ci la sold, dar asociatiile tot sunt nemultumite, spune managerul de la CET. Este aberant ca o asociatie care are debite sa refuze factura cu penalitati. Nu exista nici un furnizor care sa nu perceapa penalitati, dar le refuza doar pe cele de la CET. Administratorii spun ca oamenii nu au cu ce plati. Nu este insa corect ca toata imposibilitatea de plata sa o simtim la CET. Ceilalti furnizori isi primesc banii. Altfel, recurg la sistare&#8221. Presedintele Ligii asociatiilor de proprietari crede insa ca CET nu ar trebui sa aplice penalitati. „Eu le-am spus administratorilor sa refuze factura, declara Pavel Baciu. CET este de vina ca s-a ajuns aici. Trebuia sa aplice penalitati de la inceputul datoriilor, nu sa astepte sa se ajunga la cinci miliarde la o asociatie. Eu cred ca are si furnizorul carentele lui si incearca sa astupe niste gauri calculand penalitati.&#8221 Ca vechime, debitele asociatiilor dateaza chiar si din martie 2004. Din 188 de asociatii de proprietari deservite de CET, doar cinci sunt cu plata la zi. Cel mai mare debit il are Asociatia 71 Taifun, cu 5,2 miliarde lei.Scris de Doina MINCU

                      Pentru o rascumparare de 3 milioane de euro \ Tentativa de rapire

                        Fost campion olimpic la patinaj artistic, austriacul Wolfgang Schwarz, este acuzat ca ar fi incercat sa o rapeasca pe fiica lui Andrei Serban, primarul din Slanic Moldova. Edilul confirma pericolul prin care a trecut, fara sa stie, fiica sa, aflata la studii, la Viena, capitala Austriei.Fostul campion olimpic le-a declarat politistilor ca acest plan a fost pus la punct impreuna cu cativa cunoscuti infractori englezi.

                        Fostul campion olimpic la patinaj artistic, austriacul Wolfgang Schwarz, este acuzat de politia austriaca de tentativa de rapire a fiicei unui milionar roman. Conform agentiei AP, citata de un site de stiri sportive din Canada, numele milionarului nu a fost facut public de catre autoritatile austriece. Stirea a facut repede inconjurul presei romanesti, iar ziaristii au trecut la identificarea &#8222milionarului” amintit in stire. Astfel, reporterii DESTEPTARII au descoperit ca posibila victima este chiar fiica lui Andrei Serban, primarul orasului Slanic Moldova. &#8222Incidentul este real. Un nenorocit a incercat sa puna la cale rapirea fiice mele, care este in anul patru la un colegiu in Viena”, ne-a declarat Serban. El a povestit ca infractorul a luat legatura cu un grup de romani care &#8222au demonstrat ca au caracter”. Indivizii l-au anuntat prin intermediul unui bilet lasat in cutia postala. &#8222Ma rugau sa-i sun la un anumit numar de telefon. I-am contactat si i-am sfatuit sa se adreseze politiei din Viena. Finalul a fost unul fericit”, a povestit pentru DESTEPTAREA, primarul din Slanic Moldova. &#8222Meritul este al romanilor care m-au anuntat. Au demonstrat ca pot fi si curati. E un lucru extraordinar ce au facut ei. E revoltator, insa, ca s-a intamplat asta intr-o tara in care cetatenii ei au pretenta ca sunt civilizati”, a mai spus Serban. Primarul din Slanic Moldova ne-a declarat ca il cunoaste pe cel care a planuit rapirea fiicei sale. &#8222Atunci cand am hotarat ca Andreea sa-si continue studiile la Viena, am contactat o agentie imobiliara care ne-a recomandat imobilul, in care s-a si mutat, iar acest Schwarz locuia acolo. Ne-am mai intalnit o data sau de doua ori. Probabil a avut impresia ca am bani. Dar eu cred ca nu este sanatos.” Andrei Serban spune ca nu a putut sa plece la Viena pentru ca &quotresponsabilitatile de primar” nu i-au permis si oricum nu a fost necesar, pentru ca fiica sa a revenit in tara. &#8222Andreea luase vacanta si a venit acasa. Acum ca l-au arestat pe nenorocit, la inceperea cursurilor va pleca din nou la Viena”, ne-a mai spus Andrei Serban. Conform agentiilor de presa, Schwarz, deja acuzat de proxenetism, ar fi admis ca a fost implicat in planul de rapire a fetei de 18 ani, intentionand sa ceara o rascumparare de 3 milioane de euro, mai precizeaza AP, care citeaza o declaratie a avocatului lui Schwarz. Fostul campion olimpic le-a declarat politistilor ca acest plan a fost pus la punct impreuna cu cativa cunoscuti infractori englezi.

                        Scris de Catalin BEJAN Florin POPESCU

                        Educatorii societatii romanesti, cersetori cu diploma / Greva profesorilor = Umilinta profesorilor

                          Membrii celor trei sindicate din invatamantul preuniversitar au sustinut ieri in intervalul orar 11.00 – 13.00 greva de avertisment, cu incetarea lucrului. Mii de cadre didactice au intrat in clase doar pentru a le vorbi elevilor despre conditia intelectualului in ziua de astazi, redus la situatia umilitoare a cersetorului. La intrebarea &#8222vreti sa deveniti profesori”, liceenii raspund in cor &#8222nu”, ferindu-se de aceasta profesie ca de iarba rea.

                          Profesorii se simt niste &#8222paria” ai societatii

                          In loc lectii de matematica, limba romana, istorie sau altceva, elevii au asistat ieri timp de doua ore la monologuri ale cadrelor didactice pe tema conditiei intelectualului in societatea romaneasca de astazi. &#8222Ne simtim niste &#8222paria” ai societatii. Noi cersim acum, asta facem cu greva asta, cersim. Eu mi-am luat o masina la mana a doua dupa 35 de ani de asteptare iar parlamentarii isi pun problema sa-si schimbe masinile de serviciu o data la doi ani. Mi-e rusine sa intru intr-o librarie, pentru ca doar ma uit si nu imi permit mereu sa cumpar o carte”, a declarat Mircea Diaconescu, profesor de matematica la Colegiul National &#8222V. Alecsandri”. Pentru cele doua ore de greva, profesorii nu sunt platiti iar lectia care trebuia predata nu va fi recuperata, elevii fiind nevoiti sa studieze singuri, asa ca bucuria nu le-a fost prea mare chiar daca au scapat, pentru doua ore, de matematica. Liceenii Colegiului National &#8222V.Alecsandri” au dat dreptate profesorilor pentru decizia de a face greva, mentionand ca situatia materiala precara a acestora nu ii face sa-i respecte mai putin. Totusi, vorbind despre viitoarea lor profesie, toti au subliniat ca munca la catedra nu se va afla printre optiunile lor. &#8222Cred ca au dreptate. Nu cred ca i-ar conveni cuiva sa depuna un efort atat de mare si sa ia un salariu atat de mic. Profesorii depun un efort ca sa ne ajute sa invatam si merita tot ce e mai bun. Merita tot respectul nostru. Nu vreau sa lucrez in invatamant pentru ca salariile sunt foarte mici iar solicitarea foarte mare”, a declarat un &#8222alexandrin” de clasa a X-a. Profesorul Tatiana Rizan a dorit sa specifice ca salariile mici nu sunt singura problema cu care se confrunta cadrele didactice ci si &#8222baza materiala extrem de precara”. &#8222Facem aceasta greva ca sa aratam guvernantilor ca avem un rol deosebit in societate. Ca de noi depinde gradul de educatie pe care il va avea societatea romaneasca in viitor. Reprezentam un segment deosebit de important pentru aceasta societate dar suntem tratati ca ultimul segment”, a mai declarat prof. Tatiana Rizan.

                          Directorul Vasile Cautis crede ca greva este inutila

                          Prin greva de ieri si prin viitoarele actiuni sindicale, cadrele didactice din sistemul de invatamant preuniversitar solicita Guvernului, Parlamentului si intregii clase politice din Romania alocarea prin Legea bugetului de stat pe anul 2006 a 6 la suta din PIB pentru invatamant elaborarea proiectului Legii salarizariiin sistemul bugetar prin care salariile personalului din invatamant sa se dubleze pana la data de 1 inuarie 2007 si aprobarea lui in Parlamentul Romaniei mentinerea titularizarii in invatamant acordarea tichetelor de masa si a unui fond pentru carte de specialitate iar lista nu se opreste aici. Invatamantul romanesc s-a confruntat mereu cu aceleasi probleme si nici o greva de pana acum nu a rezolvat vreuna. In aceasta idee, prof. Vasile Cautis, directorul Colegiului National &#8222V.Alecsandri” este de parere ca greva de avertisment ca si celelalte care vor urma nu vor avea nici un efect. &#8222Nu rezolva nimic nici greva generala. Atat timp ca guvernantii nu au ca prioritate invatamantul nu se va rezolva nimic. In fiecare an, din &#821690 incoace se repeta aceleasi discursuri, cu aceleasi probleme. Am 36 de ani vechime in invatamant si intotdeauna am sperat ca va fi ma bine, dar nu cred. Poate doar daca intram in UE, sa ne traga astia dupa ei. Ii cunosc bine pe liderii de sindicat de la Bucuresti. Prea bine”, ne-a declarat fostul senator Vasile Cautis. In calendarul miscarilor sindicale, umatorul punct este greva generala, la inceputul lunii noiembrie.Scris de Laura HUIBAN