Cheltuielile asiguratilor in sistemul privat de acordare a asistentei medicale ar putea fi decontate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Desi legea care aduce aceasta premiera a fost promulgata, nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial. Cel mai probabil motiv al intarzierii este constientizarea tardiva a efortului financiar zdrobitor la care ar fi supus bugetul de asigurari.

Un amendament adus Ordonantei 38/2005, care modifica organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, este tinut la mare secret. Desi ordonanta a fost promulgata ca lege inca din 9 noiembrie 2005, nu a fost nici pana acum publicata in Monitorul Oficial si nu a intrat in vigoare. Unul dintre motivele tergiversarii ar putea fi faptul ca una dintre prevederi va afecta serios bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Astfel, amendamentul prevede ca bolnavii care apeleaza la un furnizor privat de servicii medicale pentru efectuarea unor investigatii medicale isi vor putea recupera cheltuielile de la casele judetene de asigurari de sanatate. Asta numai daca unitatea sanitara publica la care s-au adresat anterior nu au putut sa le ofere respectivele servicii. Daca la spitalele publice exista prea putine alternative, numarul clinicilor private fiind mic, altfel se prezinta situatia in cazul serviciilor stomatologice sau al investigatiilor paraclinice. La Bacau, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a alocat o mica parte din bugetul ei anual pentru serviciile stomatologice: 17 miliarde de lei din 1.219 miliarde lei. La rectificarile bugetare si deblocarile rezervelor financiare, cabinetele stomatologice aflate in contract cu CJAS nu s-au bucurat de suplimentari ale fondurilor. Plafonul alocat cabinetelor se epuizeaza de obicei in primele trei zile ale fiecarei luni. Ca urmare, pacientii isi platesc vizitele la stomatolog. Pentru a deconta integral toate serviciile stipulate in contractul-cadru de acordare a asistentei medicale, CJAS ar trebui sa faca un efort imposibil in acest moment. Cat despre investigatiile paraclinice (analizele medicale), a devenit o obisnuinta ca in acest segment al asistentei medicale sa se lucreze pe baza de liste de asteptare ocupate pe multe luni inainte. Pentru ca bolnavii nu pot astepta sa le vina randul la analize, scot bani din buzunar. CJAS a alocat in luna octombrie un supliment de doua miliarde de lei celor 15 laboratoare cu care se afla in contract. Listele de asteptare s-au subtiat nesemnificativ din cauza ca analizele au costuri occidentale. Daca ar suporta din buget toate serviciile la care asiguratii au dreptul prin lege, CJAS ar avea nevoie de un buget urias. Numarul bolnavilor care ar apela la alternativa privata a sistemului sanitar ar cunoaste o crestere nemaiintalnita, caci ar disparea retinerea impusa de costurile ridicate ale serviciilor private. &#8222Niciodata nu vom putea acoperi tot necesarul de servicii medicale, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. In nici o tara din lume nu se intampla asa ceva. La medicamente, de exemplu, alocam sume din ce in ce mai mari, dar daca ar fi si 70 de miliarde de lei pe luna, tot s-ar consuma”. Directorul general al CJAS, dr. Maria Tioc, spune chiar ca Sanatatea costa mai mult decat isi permite Romania. &#8222Nici tot PIB-ul nu ar fi de ajuns pentru a satisface toate nevoile din sistem, este de parere dr. Tioc. Cat despre decontarea serviciilor pe care le-au primit asiguratii in sistem privat, pentru ca sistemul public nu le-a putut onora, asta nu s-a mai intamplat niciodata. Ar fi o premiera. Din bugetul pe care il primim la inceput de an nu putem suporta aceasta cheltuiala suplimentara. Daca se va pune in practica prevederea, probabil ca va exista un capitol separat al bugetului”.Scris de Doina MINCU

Mai multe institutii incearca sa-i dezvete pe bacauani sa mai dea pomeni cersetorilor. Ieri, la ora 12.00, in fata magazinului &#8222Luceafarul&#8221, a avut loc lansarea programului &#8222Spune NU cersetoriei”, initiat de Primaria Bacau, la care vor participa SPAS, Politia Primariei, DGASPC Bacau, Asociatia Betania, FSC, Asociatia Ovidiu Rom, AJOFM Bacau, Asociatia Dr.Luca. Actiunea a fost precedata de o conferinta de presa organizata de Romeo Stavarache, primarul Bacaului, in prezenta tuturor participantilor la proiect. Alarmat, primarul a declarat ca, in ultima vreme, municipiul e invadat de un numar mare de cersetori care nu au domiciliul in Bacau, ci in Buhusi, Neamt, Roman sau in mediul rural. Vin aici pentru ca orasul e prosper si ii atrage. Sunt copii care, in loc sa mearga la scoala, stau in frig de dimineata pana seara pentru a-si intretine parintii. Campania se adreseaza populatiei, si nu copiilor cersetori. Populatia trebuie convinsa ca, dand bani, incurajeaza exploatarea acestor copii. Este &#8222o actiune in forta&#8221, &#8222un efort conjugat&#8221, a afirmat Gabriela Achihai, presedinta FSC, o campanie din care omul trebuie sa inteleaga, &#8222chiar daca se simte bine cand da un banut, ca nu trebuie sa mai incurajeze cersitul&#8221. Lansarea oficiala a avut loc la ora 12. Directori de institutii si ONG, specialisti si liceeni voluntari s-au intalnit in fata magazinului &#8222Luceafarul”. Vestele galbene ale organizatorilor, inscriptionate cu sloganul campaniei, &#8222Spune NU cersetoriei&#8221, i-au atras imediat pe trecatorii curiosi, care intrebau in stanga si-n dreapta ce se intampla. Cativa tineri dansau zgribuliti pe ritmurile muzicii ce iesea din difuzoarele amplasate la locul evenimentului. Vremea nu prea a fost de partea organizatorilor, frigul si ninsoarea speriind trecatorii. La cateva momente dupa aparitia oficialitatilor invitate la acest eveniment, organizatorii au inceput manifestarea propriu-zisa. Directoarea SPAS, Ioana Calustian, a fost cea care a &#8222moderat” evenimentul. Seria invitatilor care au dorit sa adreseze cateva cuvinte oamenilor prezenti la eveniment, a fost deschisa de Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau, urmat de Maria Gheorghiu, asociatia Ovidiu Rom, Andre Muit, asociatia Betania, si alte personalitati. Acestia au subliniat mesajul campaniei, insistand asupra faptului ca trebuie sa-i ajutam pe copiii care cersesc nu oferindu-le bani, ci indreptandu-i spre centrele de asistenta, unde vor avea acces la educatie si la serviciile sociale existente. Imediat dupa ce acestia au terminat de vorbit, au intrat in scena si oficialitatile bacauane. Mai marii scenei politice bacauane, echipati cu vestele galbene, in frunte cu primarul Romeo Stavarache si presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, au inceput sa imparta fluturasi trecatorilor. &#8222Petrecerea” s-a stins usor, urmand insa ca zilnic, intre orele 12.00 – 18.00, pe durata a doua saptamani, sa ne intalnim cu organizatorii campaniei in diverse puncte ale orasului. Scris de Silvia PATRASCANU Gabriel MIHAI

E, e aglomeratie, si mare agitatie! Marti, 22 noiembrie, pe la orele 17.00, hai sa-i spunem 17juma&#8217, s-a dat startul pentru &#8222Baalul Boboocilor 2005, Universitatea Bacau&#8221!!! Si nu oricum! Pentru introducerea house cu fum si jocuri de lumini si voce joasa a fost responsabil DJ Raymond, iar prezentatorul a fost nimeni altul decat&#8230 Dinu Maxer! Va suna cunoscut? Un indiciu: ex-ul Nicoletei Luciu&#8230

Probele Miss-elor

Dupa prezentarea de rigoare a sponsorilor si a juriului „rasfirat prin toata sala&#8221, a urmat intrarea in scena a celor 10 concurente, mai mult sau mai putin emotionate, dar inca destul de&#8230imbracate pentru ce avea sa urmeze: proba de&#8230lenjerie intima!!! Una cate una, s-au unduit acoperite de cate un cearsaf pana in partea din fata a scenei, acolo dezgolindu-se cat au putut mai provocator, lasand publicul cu ochii mari si gura cascata, dar cu blitz-ul in actiune! Toti cei care aveau aparate de fotografiat sau mobile cu camera s-au imbulzit langa scena sa imortalizeze momentul. Si au avut tot timpul, mai ales ca frumusetile, „deosebit de generoase si in miscari, si in vestimentatie&#8221, nu s-au grabit sa paraseasca scena. Stateau saracele si dardaiau acolo in desuurile lor (era fooarte frig in sala!), iar prezentatorul tot tragea de timp incercand sa scoata de la ele portretul barbatului ideal. Dupa ce si-a ciripit fiecare parerea (cateodata intr-o moldoveneasca curata: „barbatul ideal trebui si mi meriti&#8221), s-a decretat: principalele atractii sunt ochii si&#8230fundul! „Imi place sa am pe ce pune mana&#8221, a declarat o concurenta. Iar prezentatorul a concluzionat „La Bacau barbatii merg invers!&#8221 O alta proba a fost cea a rochiilor de seara, imbinata cu cea de „incultura generala&#8221 (expresia apartine prezentatorului).

Dumele lui Maxer

Mai ales la ultima proba si-a dat Maxer arama pe fata. „Sunt mai rautacios din cauza frigului!&#8221. Probabil incerca sa incalzeasca atmosfera cu glumele-i deocheate, ca altfel nu se prea explica. Sau da, voia sa le puna in dificultate pe concurentele cu teama de microfon, „care are o simbolistica erotica aparte&#8221. Asa am aflat cum se inchina studentii, care este diminutivul de la „ceapa&#8221 (cineva din public a strigat „arpagic, baa nesimtitule!&#8221), ce e rosu si vine periodic (Mos Craciun), unde este ficatul la femeie („cum intri, pe stanga&#8221) etcetera. Bietele aspiratoare la titlul de Miss au trebuit sa faca fata la framantari de limba, la calcule matematice („cat fac 6+9?&#8221 „14&#8230&#8221), sa raspunda ce dorinta sa le indeplineasca pestisorul de aur, ce-ar lua pe o insula pustie, sa continuie proverbe, sa faca reclama la prezervative&#8230

Entertainment

Intre aceste „probe de foc&#8221 au existat si destule si lungi momente de respiro, umplute cu numere de umor (Trupa de teatru a Ligii Studentilor, „Petrecerea de pietoni&#8221, cu scenete „politicesti&#8221), cu dans (Fiesta in actiune!), cu muzica – surprize muzicale de la DJ, dar care nu prea au impresionat publicul mai bine a prins muzica populara, la care studentii chiar s-au ridicat si au dansat. Si o alta surpriza sexy, „cum sa ne imbracam iarna&#8221: prezentare de moda unde domnisoarele, spre deliciul publicului, nu purtau nimic pe sub gecile de iarna…

Sfarsit cu coronita (?!)

Cat a deliberat juriul, pe scena a evoluat trupa „Ispita&#8221, „un proiect unic in Romania, doua domnisoare care canta si danseaza muzica orientala&#8221, zice Dinu Maxer, managerul trupei. Unic, asa sa fie? Nu cumva gasesti asa ceva pe toate tarabele, caci suna foarte mult a manea&#8230 Au fost chemati pe scena „barbati adevarati&#8221, care s-au intrecut cu fetele la miscat „din tati celi&#8221. „Ispitele&#8221 nu au reusit totusi sa fie pe placul tuturor (sa fie din cauza playbackului?): Victor: „Pe mine, ca barbat, ma dezgusta…&#8221 Costel: „Fetele danseaza mai bine decat &laquocanta&raquo&#8221. Dupa ce si-a facut si Maxer portia de playback, s-a dat verdictul: Miss Popularitate (aleasa in functie de aplauze), Adriana Cazacu Miss Presa, Anemarie Teodor, si last but not least, Miss Boboc 2005, Elizabeth Gabriela Brailoiu, aka Bety, care nu se astepta, a avut emotii foarte mari si este foarte fericita. A participat pentru distractie si pentru experienta, deoarece si-ar dori o cariera in modeling. Distractia a continuat in Discoteca AudiTop.Scris de Oana TANASA

Visul oricarui tanar este sa aiba casa lui. Cu toate ca potentialul pietei imobiliare din municipiu este ridicat, bacauanii nu-si permit contractarea de credite prin ofertele bancare existente. Motivul il constituie nivelul scazut al salariilor. Din aceasta cauza se restrange posibilitatea accesarii unui credit imobiliar sau ipotecar, creditul de consum fiind, in continuare, mult mai utilizat.

Potrivit situatiei pe luna luna septembrie 2005, la nivelul judetului Bacau, s-au acordat populatiei credite imobile si ipotecare in valoare de 50.735,73 RON (peste 507 miliarde lei vechi) din care 12.928,76 RON (129 miliarde lei vechi) in lei si 37.806,97 RON (378 miliarde lei vechi) in valuta. Aceasta reprezinta o crestere cu 3.208,35 RON (32 miliarde lei vechi) fata de luna precedenta. Pentru contractarea unui credit imobiliar sau ipotecar, bancile comerciale finanteaza 75 la suta din valoarea proprietatii, imprumutul fiind acordat pe o perioada pana la maxim 25 de ani. Un simplu calcul ne arata ca pentru un imobil de 90.000 RON, avansul cu care clientul trebuie sa se prezinte este de 22.500 RON. Dan F.,32 de ani din Bacau se considera un om fericit. Si asta pentru ca bugetul familiei – salariul net al lui si al sotiei sale – este de 2.000 RON. Si-a achizitionat recent o garsoniera solicitand un credit imobiliar la o banca din oras. Garsoniera valora 90.000 RON, el fiind nevoit sa imprumute 67.500 RON, bani ce vor fi returnati bancii in urmatorii 25 de ani. Un calcul simplu arata ca tanara familie va plati in aceasta perioada, respectiv timp de 300 de luni, suma de 630 RON reprezentand rata si dobanda aferente creditului. Nu mare i-a fost mirarea cand si-a calculat banii pe care ii va returna dupa 25 de ani: „Cand am auzit ca suma pe care o vom plati dupa cei 25 de ani este de 1,9 miliarde lei vechi (190.000 RON) eram pe punctul sa renuntam. Suntem bucurosi, totusi, ca am facut creditul pentru ca salariile ne-au permis acest lucru. Marea majoritate a tinerilor nici nu se pot gandi la asa ceva.&#8221 Incheierea unui credit ipotecar presupune si cheltuieli de intocmire dosar, platindu-se un comision in jurul valorii de 1,5 la suta plus incheierea unei asigurari de incendiu pentru imobilul achizitionat si a unei asigurari in caz de deces pentru clientul care a contractat creditul. In general, bacauanii prefera creditul ipotecar, comparativ cu cel imobiliar. Si asta pentru ca, pe de o parte, salariile nu le pot da dreptul sa indeplineasca conditiile bancilor privind nivelul veniturilor, si, pe de alta parte, creditul imobiliar presupune un dosar mult mai stufos decat cel al unui credit ipotecar. Cetatenii manifesta, in continuare, un apetit mai mare pentru creditele de consum, desi bancile isi promoveaza ofertele la creditele pentru locuinte. Daca nivelul salariilor nete ar creste, cu siguranta ca si volumul pe piata imobiliara ar inregistra un trend ascendent mai serios. Pana atunci, majoritatea tinerilor pot, cel putin, sa spere ca, in viitor isi vor indeplini acest vis, acela de a-si achizitiona un imobil prin creditul imobiliar/ipotecar.Scris de Ionut VATAFU

Bolnavii de cancer trec in fiecare luna prin calvarul procurarii retetelor

si a medicamentelor, prin spaima ca nu vor putea intra in posesia calmantelor fara de care nu pot infrunta boala. Disfunctionalitatile si abuzurile nu lipsesc. Casa de Asigurari promite masuri ferme de

la anul.

In multe cazuri, cei care bat culoarele policlinicii si stau la cozi in farmacii sunt rudele bolnavului. &#8222Fiecare inceput de luna este un cosmar, ne-a marturisit fiica unei bolnave. In primul rand, pe intai ale lunii, se aduna zeci de oameni la usa cabinetului de oncologie din policlinici. Unii dintre bolnav par ca mai au o suflare si-si dau duhul. Dupa ce intri in posesia retetei, trebuie sa te pregatesti fizic si sufleteste pentru lupta din farmacie. Nu o data te intorci la medic sau iei calea Casei de Asigurari de Sanatate pentru ca ti se refuza eliberarea medicamentelor. Luna trecuta, mi s-a refuzat un medicament pe care ar fi trebuit sa-l iau gratuit. Am platit pentru el 600.000 lei. Daca nu aveam banii?&#8221.

Plimbati intre medici si farmacii

Cele mai multe probleme au aparut la ultima schimbare a formularelor de retete. Multi bolnavi sau apartinatori ai acestora au fost pusi pe drumuri pentru o reteta scrisa gresit de medic. Dupa cateva saptamani, si medicii s-au obisnuit cu noile formulare, si farmacistii. Necazurile, insa, nu au disparut. In aceasta luna, multe retete au fost respinse in farmacii sub diverse pretexte: ba ca pe raft sau in depozitul farmaciei nu exista medicamentul prescris, ba ca nu exista concentratia respectiva, ba ca se termina plafonul. &#8222A fost o problema cu stupefiantele acum cateva zile, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Doar doua farmacii din judet elibereaza medicamente din aceasta categorie: Farmacia Medica 1 din Bacau si Farmacia 66 din Onesti. Prima dintre ele a anuntat ca isi termina plafonul, dar am ajuns la intelegere sa elibereze stupefiante. Intr-adevar, stupefiantele au costuri ridicate si consuma o mare parte din bugetul repartizat de Casa&#8221.

Farmaciile se feresc de stupefiante

Pentru anul 2006, conducerea CJAS intentioneaza sa schimbe procedura de asigurare a medicamentelor din categoria stupefiantelor. Dupa cum spune dr. Maria Tioc, una dintre variante este acordarea unui plafon separat farmaciilor care vor accepta sa elibereze stupefiante, pentru a nu mai consuma din bugetul repartizat pentru medicamente compensate si gratuite. Plafonul va fi stabilit in functie de numarul de bolnavi aflati in evidenta. O alta varianta este cea de a impune tuturor farmaciilor sa elibereze astfel de medicamente. &#8222Conform legii, nu ar trebui sa incheiem contract cu o farmacie decat daca elibereaza toata gama de medicamente, declara directorul general al CJAS. Numai ca, la Bacau, s-a incetatenit asa, ca Farmacia 1 sa preia aceasta sarcina. Celelalte refuza pentru ca trebuie sa suporte periodic verificarile pe care le face Politia, medicamentele acestea avand un statut special&#8221. Tratamentul bolnavilor de cancer trebuie asigurat prin programul national de ocologie (medicatia speciala) si din bugetul caselor judetene de asigurari de sanatate (medicatia adjuvanta). In primele noua luni ale anului, 1349 de bolnavi au beneficiat de tratament prin program, iar consumul de medicamente a fost in valoare de 26,8 miliarde lei.

Bolnavii nu-si cunosc drepturile

Din pacate, multi bolnavi nu-si cunosc drepturile. Ei nu stiu ca farmaciile nu le pot refuza eliberarea unui medicament, decat daca au epuizat bugetul pe luna in curs. Daca nu au medicamentul respectiv, farmacistii sunt obligati sa il comande si sa il puna la dispozitia bolnavului in cel mai scurt timp. Unii asigurati cer lamuriri la sediul CJAS cand se confrunta cu aceste greutati. Altii, isi continua cautarea prin alte farmacii.

Scris de Doina MINCU Simona TUTU

Un proces de partaj s-a soldat cu pierderea unor lucruri de catre numai o parte din cele doua implicate in proces. Se pare ca la baza acestei masuri au stat cateva facturi false depuse la dosar de una din parti si pe care instanta nu le-a considerat ca atare. Ana Manolache, parte in proces, se considera nedreptatita si a depus o plangere la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau.

Ana Manolache, din Bacau, si-a reprezentat fiica, Ana – Maria, intr-un proces de partaj cu fostul sot al acesteia, Claudiu Butnaru. La randul lui, sotul, Claudiu Butnaru, a fost reprezentat si el de mama sa, Ana Butnaru, desi aceasta sustine ca procura de reprezentare a avut doar avocatul angajat. Intre cele doua cuscre s-au iscat discutii, la baza acestora stand de fapt cateva facturi fiscale prezentate de Ana Butnaru avocatului care-i apara fiul in proces si pe care acesta le-a si introdus in dosar, facturile fiind considerate insa de Ana Manolache drept false. Drept urmare, Ana Manolache a formulat plangere penala impotriva cuscrei sale, Ana Butnaru, pe care a acuzat-o de savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, fapta prevazuta si pedepsita de art. 290 CP. Potrivit declaratiilor Anei Manolache, cuscra sa, Ana Butnaru, a achizitionat in cursul lunii decembrie 2003 o factura fiscala in alb, pe care a completat-o cu toate mentiunile, in scopul scoaterii unor bunuri din masa de partaj. Printre altele, Ana Butnaru ar fi achizitionat personal pe 21 decembrie 2000 un TV Philips si o combina audio Tehnics, dar care, potrivit facturii, le ridicase pe 21 XII 2003, in timpul desfasurarii procesul de partaj. Ea a incredintat factura avocatului care o apara si acesta a depus-o la dosarul cauzei. &#8222Din cauza acestei facturi considerate false, precum si a altor doua, Ana Butnaru a obtinut pentru fiul ei obiectele inscrise in ele”, spune Ana Manolache. Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau a dispus insa, printr-o ordonanta, &#8222scoaterea de sub urmarire penala a Anei Butnaru, intrucat fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni” dar a sanctionat-o administrativ cu 300 lei RON si plata cheltuielilor de judecata in suma de 30 lei RON. &#8222Imi convine si mie, prezint facturi false, iau obiecte de sute de milioane de lei si la urma platesc o amenda de… trei milioane si cheltuieli de judecata de 300 mii!”, ne-a declarat Ana Butnaru. In motivarea acestei decizii, Parchetul sustine ca &#8222in cursul procesului civil, factura falsificata de invinuita nu si-a mai produs consecintele juridice, intrucat partile au incheiat o tranzactie cu privire la bunurile mobile”. Acea tranzactie este insa contestata de Ana Manolache. &#8222Nu s-a incheiat nici o tranzactie, habar n-am de asa ceva. Cu cine trebuia incheiata, nu cu mine? Am depus o contestatie la Parchet dar nu mi s-a dat nici un numar de inregistrare. Au fasificat cumva si tranzactia?”, se intreaba Ana Manolache. Fosta sa cuscra, Ana Butnaru, spune ca &#8222sotia fiului meu, cand a parasit locuinta, a semnat un proces verbal prin care arata ca nu are nici o pretentie asupra obiectelor care apartin altora. Aceasta este tranzactia la care face referire instanta. Si-apoi exista o decizie a Parchetului in care se arata ca n-a fost nici un fals”. Nu, un fals a existat si el este recunoscut prin insasi amenda administrativa aplicata de instanta Anei Butnaru, precum si de obligarea acesteia la plata cheltuielor de judecata, ceea ce confirma nemultumirile Anei Manolache. &#8222Neluandu-se decat masura administrativa si neanulandu-se decizia de partaj, pentru ca a fost totusi un fals, recunoscut si de instanta, fiica mea a fost prejudiciata si nu ne vom lasa cu una cu doua”, concluzioneaza Ana Manolache. De partea cealalta, Ana Butnaru este surprinsa de indarjirea fostei sale cuscre si promite si ea ca &#8222voi merge pana in panzele albe, pentru ca nu au dreptate. Totul a fost pe numele meu si al fiului meu”.

Scris de Dan MINDIRIGIU

Anul acesta, inca 105 bacauani au intrat in evidentele medicilor specialisti ca suferind de hepatita B sau C. Tratamentul pentru aceste cumplite afectiuni este foarte costisitor, deci imposibil de suportat de bolnavi din buzunarul propriu. Prin lege, medicatia trebuie asigurata din Fondul asigurarilor sociale de sanatate, mai ales ca aceste boli sunt transmisibile. Numai ca bugetul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) nu poate suporta tratamentul tuturor pacientilor, asa ca s-au instituit si aici listele de astepatre. Tratamentul mediu pentru un bolnav costa in jur de 70 de milioane pe luna. In acest moment, asteapta sa le vina randul la tratament 38 de bolnavi. „Medicatia este foarte scumpa, declara dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Numai pentru unul dintre medicamentele utilizate in tratarea hepatitei cronice s-au cheltuit in primele luni ale anului 2005 peste 300 de milioane de lei. In total, pentru toti bolnavii cu hepatita cronica s-au inregistrat retete in valoare de peste 4 miliarde de lei.&#8221 Din cauza costurilor ridicate ale tratamentului, nu multe farmacii aflate in contract cu CJAS au puterea financiara necesara pentru a elibera medicamentele bolnavilor cu hepatita B sau C. In judetul Bacau, doar 14 farmacii intra in aceasta categorie. Dupa ieftinirea unora dintre medicamente, in luna octombrie, vor mai iesi de pe listele de asteptare cativa bolnavi, caci CJAS va trimite luna aceasta 12 noi dosare spre aprobare comisiei nationale de profil. Din pacate, cat timp bolnavii asteapta sa le vina randul la tratament, afectiunea se agraveaza.

Aceste tipuri de hepatita se transmit prin transfuziile sanguine, prin transplant, chiar si cu ocazia manevrelor stomatologice, dar si pe cale sexuala. Pentru pacienti, chinul este dublu: pe langa o afectiune incurabila, ei trebuie sa infrunte si timpul, caci perioada de asteptare pentru tratament este de cel putin 6 luni. Scris de Doina MINCU

In mediul rural, 52 medici de familie nu au dreptul sa distribuie contraceptive gratuite. Ei au refuzat sau au neglijat sa urmeze cursurile de planing familial. Prin programul national de sanatate a reproducerii si gratie sponsorizarilor, sute de persoane primesc lunar contraceptive gratuite. Numarul lor ar putea fi mai mare, dar asta depinde de implicarea medicilor de familie.

In comunele judetului Bacau lucreaza 132 medici de familie. Dintre acestia, doar 70 au urmat si absolvit cursurile de planing familial organizate in cadrul unui program national de sanatate a reproducerii. Fara diploma care sa ateste pregatirea prin acest curs, medicii de familie nu primesc la cabinet si nu pot distribui contraceptive gratuite. Asta inseamna ca in zeci de cabinete de medicina de familie din mediul rural se face, cel mult, planing familial teoretic. „N-am urmat nici un curs, ne-a declarat dr. Ernest David, de la Dofteana, unul dintre medicii de familie cu foarte multi asigurati pe lista. Pe mine nu m-a informat nimeni ca se tin astfel de cursuri. Am avut zilele acestea doua cereri de contraceptive gratuite, dar nu le-am putut onora. Cand am solicitat la randul meu de la Directia de Sanatate Publica, mi s-a raspuns ca fara curs nu pot primi. Adica, eu, ca medic, nu stiu sa prescriu niste contraceptive?&#8221. Dr. Carmen Rosculet, sef compartiment Asistenta mamei si copilului, de la DSP, spune ca toti medicii au fost informati prin scrisori si note telefonice despre oportunitatea de a urma aceste cursuri. „Comoditatea si-a spus cuvantul, declara dr. Rosculet. Unii medici au refuzat pe motiv ca se pensioneaza. Programul este vechi, din 2003 si cursurile au avut loc in mai multe etape a cate cinci zile. Numai cine nu a vrut nu le-a urmat&#8221. Fara cursuri au ramas si medicii din mediul urban, pentru care campania de instruire se va dezvolta la anul.

Intre cerere

si reticenta

In jur de 400 de persoane beneficiaza lunar de contraceptive gratuite. In trimestrul III al acestui an, medicii de familie din mediul rural au raportat un numar de 1374 de utilizatori. S-au distribuit 743 de fiole cu substante contraceptive, 8.104 pilule si 6.386 de prezervative. In cele sase cabinete de planing familial (din orasele judetului si de la Podu Turcului) s-au distribuit 64 de sterilete. „In unele zone, programul se izbeste de reticenta populatiei, mai ales in localitatile cu populatie de religie catolica, a mai spus dr. Rosculet. In rest, putem spune ca este consumul la care ne asteptam. Cheia este informarea populatiei, iar medicii de familie sunt responsabili cu asta&#8221.Dr. Mihai Aurel Tomek este medic de familie in comuna Valea Seaca si are pe lista peste 1.000 de romi. „Am observat ca au inceput sa vina la cabinet pentru contraceptive, ne-a declarat dr. Tomek. Mai ales adolescentele din etnie. Am distribuit si prezervative, dar cele mai mari cereri le am pentru contraceptivele injectabile. Acest program este cu adevarat necesar&#8221. Programul este considerat „la centru&#8221 un succes. In statistici, insa, numarul avorturilor la cerere se mentine ingrijorator de ridicat: peste o mie pe luna.

Sponsorizare internationala

Programul de sanatate a reproducerii este derulat de Ministerul Sanatatii, iar sponsorizarea vine din partea Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si a Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA). Grupul tinta prioritar al programului il reprezinta femeile de varsta fertila (15-49 de ani) din zonele rurale. Beneficiaza de contraceptive gratuite somerii, elevii si studentii, persoanele din familii fara venit, persoanele cu domiciliul stabil in mediul rural, femeile care fac un avort la cerere intr-o unitate sanitara publica.Scris de Doina MINCU

Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, impreuna cu politistii de la Brigada de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog Bacau continua ofensiva impotriva persoanelor care se ocupa de fraudarea bancomatelor. La numai o saptamana de la arestarea unei grupari specializata in golirea conturilor, in ziua de 17 noiembrie a fost retinut si Marian M., in varsta de 26 de ani, din Bacau. Tanarul, acuzat de detinere de aparatura electronica destinata falsificarii instrumentelor de plata bancare, risca o pedeapsa de pana la cinci ani inchisoare.

Despre Marian M., politistii de la Brigada de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog stiau doar ca primeste, in sistem de curierat rapid, niste colete din America. Nu exista nici o informatie cum ca tanarul se ocupa de afaceri dubioase, prin care castiga bani seriosi. Lucrurile s-au clarificat la sfarsitul saptamanii trecute, cand suspectul a primit o instiintare ca trebuie sa ridice un pachet venit prin posta. Marian M. a intrat in posesia coletului, insa nu a mai ajuns acasa cu el, pentru ca a fost retinut de procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si ofiterii de la BCCOA Bacau. &#8222Flagrantul a fost organizat in ziua de 17 noiembrie, precizeaza inspectorul principal Ciprian Bogea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Marian M. a fost depistat cu dispozitive electronice destinate falsificarii intrumentelor de plata bancare. Tanarul a fost retinut 24 de ore pe baza de ordonanta, iar Tribunalul Bacau a emis pe numele lui un mandat de arestare preventiva pe o perioada de 29 de zile. Pedeapsa pentru aceasta infractiune este de pana la cinci ani inchisoare”.

Se cauta complicii!

Procurorii de la DIICOT si politistii de la BCCOA au avut serios de furca pentru a afla metoda de lucru a lui Marian M., precum si combinatiile lui cu alte persoane. Anchetatorii au stabilit ca, in calitate de administrator la o firma de Internet Cafe, tanarul avea acces nelimitat la informatii. In cele mai multe cazuri lua legatura cu diverse persoane din strainatate si se recomanda ca fiind functionar la o banca. El solicita clientilor sa completeze un chestionar si astfel reusea sa intre in posesia datelor personale, chiar si a codului PIN pentru cardurile utilizate. Apoi era floare la ureche sa lichideze conturile respective. &#8222Toate datele erau incarcate intr-un dispozitiv electronic, dupa care erau descarcate pe carduri &#171blanc&#187, care se gasesc in comert, mai ales in strainatate. O data ce avea cardul la dispozitie, nu era nici o problema sa intre in posesia sumelor aflate in contul respectiv”, a mai precizat inspectorul principal Ciprian Bogea. Interesant este ca aparatura folosita de Marian M. pentru fraudarea bancomatelor se gaseste in comert. Tot ce facea individul era sa asambleze componentele electronice, sa le completeze cu unele piese si sa le activeze. Anchetatorii cred ca inculpatul facea operatiunile doar pana la incarcarea cardurilor, dupa care preda stafeta altei persoane, pentru un comision consistent. In momentul actual procurorii si politistii fac eforturi sa-i identifice pe toti &#8222colaboratorii” lui Marian M. precum si potentialele victime. Aceasta este cea de a doua lovitura data hotilor de carduri. In urma cu doar o saptamana, procurorii si politistii au arestat o retea de interlopi care se ocupa cu fraudarea bancomatelor.

Scris de Lili ADOCHITEI

Au trecut patru luni de la inundatii si in judetul Bacau, din cele 813 locuinte distruse sunt gata 11. &#8222Guvernul nu construieste case”, declara prefectul. Totusi, ministrul Blaga le-a cerut autoritatilor sa asigure cazarea sinistratilor pe timp de iarna. Tot Guvernul a gasit solutia: 100 de containere de tabla. Au sosit 20, asadar, la ora asta, 80 de familii nu au adapost. Acesti oameni stau in corturi sau in casele crapate din care au fugit cand au venit apele.

Dupa inundatiile din vara, Guvernul a decis ca ii va ajuta pe sinistrati cu materiale de constructie, urmand sa si le construiasca singuri. In judetul Bacau, din cele 813 case care au fost distruse de inundatii, 11 au fost terminate, iar 279 sunt in diferite faze de executie. Mai bine sta comuna Agas, in care, din 41 de case afectate, 38 sunt in curs de reconstruire. La polul opus se afla comuna Gura Vaii. Aici, inundatiile din iulie 2005 au provocat mari distrugeri: 50 de case au fost &#8222rase&#8221 de ape si 253 inundate. Ultimele vor fi demolate, fiind in pericol de prabusire, dar si din cauza ca sunt pe malul apei, intr-o zona cu repetate inundatii. Oamenii vor fi stramutati pe dealul Rotunda. Din cele 303 case care trebuie reconstruite, azi, 22 noiembrie, e gata una. Inca 14 case sunt in diverse faze de executie. Locuintele de la Rotunda vor fi construite pe cheltuiala Guvernului, care asigura materiale, manopera, transport, plus drumul si utilitatile. Initial, firma ARC din Bucuresti anuntase ca va construi 100 de case, dupa care a renuntat. Ieri, noua firme s-au prezentat la Primaria Gura Vaii pentru a participa la selectie. &#8222Trei dintre ele sunt in mod cert eligibile, a declarat Vasile Pascu, primar. Maine se vor apuca de lucru. Ei sustin ca pana la Anul Nou casele sunt gata, dar mie nu-mi vine sa cred&#8221.

&#8222Guvernul nu face case&#8221

Conform datelor pe care Prefectura Bacau le-a prezentat vineri, 300 de familii vor avea locuinte „pana la venirea iernii&#8221. Iarna a venit in weekend si nu cred ca problema s-a rezolvat. Alte 412 familii locuiesc la rude si vor incepe reconstructia in primavara, iar 101 familii n-au nici case, nici rude, solutia fiind cazarea in containere sau rulote. Pana acum au sosit containere doar pentru 20 de familii din Asau. Alte 80 de familii stau in corturi, in grajduri si magazii ori s-au intors in casele crapate, lasate intr-o rana, din care au fugit asta-vara, dupa inundatii. „Rromii din Gura Vaii nu au stat cu mana in san, afirma Ion Vasile, zis Gringo. Si-au mai lipit pe ici, pe colo, ori si-au facut un bordei&#8221. Sunt si sinistrati care dorm in cort. „Guvernul nu face case&#8221, a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului, in fata primarilor. El a precizat ca statul a acordat un ajutor in materiale de constructii si ca e obligatia sinistratilor sa construiasca. Cand un politician ajunge in frunte, el este &#8222presedintele tuturor romanilor&#8221. La fel Guvernul, care e al celor harnici, cu rude bogate, dar si al rromilor saraci, lenesi sau neinstruiti, care au multi copii si multe necazuri. Guvernul nu face case, dar e responsabil pentru gestionarea situatiilor de urgenta. In plus, Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor a cerut autoritatilor sa gaseasca solutii privind cazarea sinistratilor pe timp de iarna, ceea ce pare firesc avand in vedere ca materialele au sosit tarziu si partial. In plus, la o analiza serioasa a cauzelor care au facut ca revarsarea apelor sa aiba efecte atat de dramatice, raspunderea nu poate fi atribuita populatiei.Scris de Silvia PATRASCANU/Gabriel MIHAI

Profesorii care au programat tezele aproape de sfasitul lunii noiembrie ar putea fi obligati sa modifice calendarul de testare din cauza grevei, antrucat, pana la aceasta evaluare, trebuia parcursa jumatate din materia de pe semestrul antai, au declarat surse ministeriale.Potrivit unui ordin al ministrului Eductiei, tezele de pe semestrul antai trebuie sustinute pana an 23 decembrie, dar numai dupa ce a fost parcursa jumatate din materia de pe semestrul unu. Profesorii programeaza tezele ampreuna cu elevii, astfel ca primele teste ancep din 28-30 noiembrie, ca sa fie mai liberi an apropierea vacantei. De aceasta data, perioada tezelor ar putea fi decalata spre vacanta, antrucat nu a fost parcursa mare parte din materie, iar teza trebuie precedata de o recapitulare, afirma un profesor de la un liceu bucurestean an care, din cauza grevei, nu s-au mai tinut cursuri de doua saptamani. Mai mult, joi, 1 decembrie, este zi libera, potrivit legii. Practic, an situatia ipotetica an care greva generala a profesorilor ar anceta de luni, ar trebui ca, antr-o saptamana, sa fie recuperata materia din cele doua sptamani de protest si sa aiba loc si recapitularea. Tezele se sustin la materiile mai importante de la fiecare profil si la care sunt mai multe ore pe saptamana, fiind deci mai multa materie de recuperat. Ministerul Educatiei si Cercetarii a anuntat, vineri, ca are doua variante pentru recuperarea orelor pierdute de elevi, daca greva generala ar fi suspendata cat mai curand, adica reanalizarea programei pana la sfarsitul semestrului sau predarea materiei an afara orelor de curs, cu consimtamantul parintilor. Semestrul antai a anceput luni, 12 septembrie. Sambata, 24 decembrie, ancepe vacanta de iarna a elevilor, care dureaza pana an 8 ianuarie 2006. Cursurile semestrului antai se reiau luni, 9 ianuarie 2006, si se finalizeaza cu o vacanta intersemestriala, programata antre 4 februarie si 12 februarie. Copiii din ciclul primar si din anvatamantul prescolar au mai avut o vacanta, an perioada 31 octombrie – 6 noiembrie

Cadrele didactice se afla din 7 noiembrie an greva generala, principalele solicitari formulate vizand majorarea salariilor si alocarea unui procent de cinci la suta din produsul intern brut pentru educatie. Guvernul a propus profesorilor o majorare salariala de opt la suta an doua transe, plata unor drepturi banesti restante si cinci la suta din PIB pentru educatie, ansa numai pe baza de proiecte. Ultimele negocieri au avut loc vineri, finalizate cu o noua propunere de acord din partea Guvernului. O decizie privind acest acord va fi luata de liderii federatiilor sindicale pana marti.

Scris de redactional