O crima terifianta a zguduit linistea comunei Hemeius. Miercuri seara, Vasile Acatincai (38 de ani) a fost omorat cu un sadism greu de inchipuit de catre Nicolae Aenculesei. Maria Acanticai nici nu si-a recunoscut fiul mutilat ingrozitor. Autorul este arestat preventiv sub acuzatia de omor deosebit de grav.

Miercuri dimineata, Vasile Acatincai si-a luat concubina, pe Lacramioara Dudau si au plecat in satul Andriesesti, comuna Hemeiusi, la un cetatean unde urmau sa transporte niste gunoi de grajd. Cei doi au muncit toata ziua, iar cand a apus soarele au incasat banii s-au pregatit de plecare. Inainte de a ajunge acasa, Vasile si Lacramioara s-au oprit la o crasma, unde au consumat cateva pahare cu alcool. In acelasi local se afla si Nicolae Aenculesei (29 de ani), care si el a baut fara zgarcenie. &#8222Pe la ora 21.00, Vasile a iesit din local, povesteste Lacramioara Dudau. A fost urmat imediat de Nicolae. Cand am ajuns afara, cei doi se bateau. M-am bagat imediat intre ei. Atunci Aenculesei m-a luat pe mine la bataie. A dat cu biciul si cu pumnii, pana cand am cazut. L-am vazut totusi cand a pus mana pe harlet si l-a trosnit pe Vasile in crestetul capului”. Lovitura a fost scurta si fulgeratoare. Desi masiv ca statura, Acatincai s-a prabusit ca fulgerat. Cand si-a vazut barbatul gramada langa caruta, Lacramioara a fugit cat au tinut-o picioarele la postul de politie din Hemeiusi. Pentru ca nu a gasit nici un politist, femeia a facut cale intoarsa la crasma. Numai ca aici nu l-a mai gasit nici pe Vasile, dar nici calul si caruta.

Victima nu mai avea fata

Joi dimineata, un localnic din Andresesti a trait momente terifiante, cand a gasit cadavrul lui Vasile Acatincai. &#8222A fost aruncat in canalul de fuga, spune inca afectat Costica Miron. Era cu fata in sus. De fapt prea mult spus, pentru ca…..vecinul meu nu mai avea nimic din fata. Doar o masa informa de sange si carne zdrobita. Dintii ii erau sfaramati, maxilarul ii atarna, ….capul il avea facut zob. Cred ca a primit vreo 50 de lovituri, daca nu si mai mult”. Cel mai greu incercata a fost mama decedatului, care a simtit ca-si pierde mintile cand si-a vazut copilul atat de mutilat. &#8222Pana si degetele de la maini erau taiate, spune cu lacrimi in ochi Maria Acatincai. Cred ca a izbit criminalul cu harletul in el pana cand l-a terminat”. Cadavrul a fost transportat la morga in vederea efectuarii necropsiei. Medicul legist a stabilit ca moartea s-a datorat unui soc traumatic si hemoragic prin lovituri active repetate, unei fracturi craniene cu infundare, fracturi ale oaselor fetei si mandibulei. Autorul grozaviei a fost arestat imediat dupa descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Vasile Acatincai. Nicolae Aenculesei a fost retinut 24 de ore, iar ieri a ajuns in fata instantei, la Tribunalul Bacau. Pe numele lui s-a emis un mandat de arestare pentru 29 de zile, acuzatia fiind omor deosebit de grav.Scris de Lili ADOCHITEI

Joi, politistii, pompierii si jandarmii bacauani au impartit sinistratilor din judet primele frigidere si televizoare. Cele doua camioane au oprit mai intai in comuna Dofteana, apoi la Onesti, Stefan cel Mare si Urechesti. In zilele urmatoare, vor primi frigidere, televizoare si aragazuri sinistratii din Asau, Agas, Helegiu, Orbeni, Racova Solont si Poduri. Batranica priveste timid catre camioanele incarcate cu frigidere si televizoare. Stie ca este trecuta pe lista beneficiarilor, dar inca se teme sa spere. Nu a avut niciodata un frigider in locuinta ei modesta si donatia politistilor aproape o sperie. &#8222Am ramas fara casa in luna iulie, spune afectata Maria Bors (80 de ani). Au intrat puhoaiele peste agoniseala mea. A ajuns apa pana in dreptul geamurilor. Abia am avut timp sa ma salvezi. Nu aveam cine stie ce acareturi. Dar la varsta mea nu mai am cum sa o iau de la capat. Acum locuiesc la un baiat de al meu”. Batrana spune ca ii este util frigiderul si nici prin gand nu-i trece sa renunte la el. &#8222Maica, am pensie un milion de lei…. Voi cumpara carne. Nu-l las eu gol. Nici prin cap nu-mi trece sa-l vand”. Aparatul frigorific este descarcat din camion de cativa politisti. Cu buletinul in mana, Maria Bors se apropie de ofiterul care tine tabelul. Nu stie insa carte. Semneaza in locul ei unul dintre feciori. Frigiderul este asezat pe zapada, iar fericitii posesori incearca sa gaseasca un mijloc de transport.

Unii sinistrati vand frigiderele pe nimic

Vestea despre camioanele cu ajutoare circula ca vantul in Dofteana. Curand tapsanul de langa postul de politie se umple de lume. Oamenii care nu s-au auzit strigati de politistul cu lista miraculoasa au inceput sa vocifereze. &#8222Da mie de ce nu-mi da nimic ca si eu sunt necajita, spune furioasa o femeie mai inchisa la culoare. Sunt sinistrata si nu am primit nici o scandura macar”. Politistii incearca sa faca ordine. Mai putin primarul, care nu a avut grija ca actiunea de distribuire a ajutoarelor sa decurga cat mai rapid. &#8222Eu am anuntat oamenii, se justifica primarul. Au venit mai de dimineata si au asteptat camioanele, dar s-au plictisit. Acum nu-i mai gasesc. Beneficiarii ajutoarelor au fost alesi ditre sinistratii care nu au mai primit ajutoare. Nu stiu daca toti se bucura de bunurile primite. Cam zece la suta dintre ei isi vor vinde televizorul sau frigiderul”. Oamenii se jura insa ca nu fac specula cu ajutoarele, mai ales ca acestea sunt inca in tipla.

Rromii din Gura Vaii i-au amenintat pe sinistrati

In Onesti repatizarea aparaturii electrocasnice decurge intr-o ordine deplina. Comandantul politiei, comisarul sef Emil Morosanu a aliniat sinistratii ca la armata. In momentul in care este strigat, beneficiarul merge la camion si primeste frigiderul sau televizorul. &#8222Sunt din Valea Seaca si am 11 copii, spune Viorel Anghel. Nu am ramas fara casa in urma inundatiilor, dar nici nu pot locui in ea. Atunci, cand cu puhoaiele, nu am reusit sa ne salvam decat vietile. Toata vara am muncit ca sa amenajam o camera unde sa stam iarna aceasta. Anul viitor ne vom construi alta casa. Acum am primit un televizor, dar mai mare nevoie avem de un aragaz. Zicem bogdaproste si pentru acesta”. Din Gura Vaii sunt 36 de sinistrati care au primit ajutoare de la Ministerul Administratiei si Internelor. Pentru ca ei sa ajunga in siguranta acasa, comisarul sef Emil Morosanu le-a pus la dispozitie un camion pentru transportul bunurilor pana in comuna. &#8222Imi este cam teama sa ma duc cu televizorul acasa, ne spune o batranica. Dimineata, cand am venit la Onesti, m-au oprit mai multi tigani din Gura Vaii. Mi-au spus ca daca romanii primesc ajutoare ii vor astepta la intoarcere si ii vor lasa fara bunuri. Daca va fi asa, mai bine nu ma duc acasa”. Comandantul Politiei Onesti insa este la curent cu amenintarea rromilor. &#8222Am trimis acolo mai multi politisti care sa ajute sinistratii sa ajunga cu bine acasa. Orice incercare a rromilor de a intra in posesia televizoarelor sau frigiderelor va fi sortita esecului”, afirma comisarul sef Emil Morosanu. Intr-o jumatate de ora camionele golite pe jumatate pleaca in tromba din Onesti. Urmatoarea stationare – comuna Stefan cel Mare.Scris de Lili ADOCHITEI

180 de cereri au fost anregistrate la Consilul Local Buhusi, din perspectiva retrocedarii unor suprafete de teren, conform prevederilor legii nr. 2047/2005. Unele solicitari sunt de-a dreptul spectaculoase. Este revendicat imobilul si terenul aferent al fabricii de mobila, de catre Budau Cornelia, Vasiliu Carmen si Cretu Liliana. Temeiul acestei solicitari al constituie faptul ca prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular Buhusi, nr. 3572, din 21 martie 1953, imobilul si terenul fabricii de mobila au trecut an proprietatea statului, din proprietatea particulara a lui Vasiliu Dumitru. Si astazi, buhusenii denumesc, prin traditie, aceasta fabrica tot asa, ca an anii &#821650: Vasiliu. Exista ansa o problema: imobilul trebuia revendicat de catre mostenitori conform prevederilor legii nr. 10 /2001. Probabil vor fi gasite modalitatile legale care sa ofere satisfactie mostenitorilor.Bucuresteanca Lacrima Ciorbea, reprezentand-o pe frantuzoaica Elvira Bianu, solicita, antre altele, retrocedarea unei suprafete de 2.000 m.p situata an strada Ionel Mota. Aceasta strada nu mai exista, ansa, an nomenclatorul edililor, de foarte mult timp.Trebuie reconstruita&#8230memoria colectiva a orasului pentru ca arhiva&#8230 Din vecinatatile precizate se pare ca este vorba despre un teren pe care este amplasata Gradina Zoologica. Au fost solicitate informatii suplimentare de la semnatarul cererii. Vor fi evacuati leii, ursii et comp? Nemteanul Constantin Munteanu revendica o suprafata de aproape 2000 de m.p. pe care este amplasat Satul de vacanta Runc. Tot din perimetrul acestei locatii solicita o suprafata de 2 400 m.p. chiar paznicul Satului de vacanta, Vasile Stoian. Parohia &#8222Sf. anviere” revendica dreptul de proprietate asupra cimitirului central al orasului, aflat an coasta bisericii &#8222Sf. Nicolae”. Acum, cimitirul central este considerat ca fiind domeniu public, administrat de Consiliul Local. Catre parohia &#8222Sf. anviere” a fost trimisa o adresa prin care se solicita noi argumente an favoarea acestei solicitari. Reprezentantii Consiliului Local Buhusi spun ca au analizat toate cele 180 de cereri formulate. Unele dintre ele au fost si rezolvate. Pentru multe altele sunt asteptate noi documente prin care sa se demonstreze ca statul roman a luat cu japca aceste terenuri.

Scris de Ion FERCU

Patru elevi de clasa a sasea de la o scoala din Onesti au fost scosi de la ore de politisti. Baietii au vociferat la ora de franceza si au adresat cuvinte jignitoare profesorului. Alti patru elevi de clasa a XI a au fost amendati pentru consum de bauturi alcoolice langa scoala, in timp ce o minora este acuzata ca a furat telefonul mobil unei colege. Patru minori cu varsta cuprinsa intre 13 si 14 ani, elevi in clasa a VI a la Scoala Generala nr.6, din Onesti, si-au luat lumea in cap. Dand dovada de un tupeu fantastic, pustanii au inceput sa comenteze la ora de franceza, iar atunci cand au fost rugati de profesoara sa se linisteasca, baietii si-au dat in petec si mai tare. Ei au inceput sa adreseze cuvinte jignitoare cadrului didactic si chiar sa il ameninte. Pentru a instaura disciplina la clasa, profesorul respectiv a fost nevoit sa apeleze la sprijinul politiei. Patrula aflata in apropierea scolii a intervenit imediat, minorii in cauza fiind calmati urgent de oamenii in uniforma. Pentru a avea certitudinea ca pustanii isi vor vedea de carte si vor acorda respectul cuvenit cadrului didactic, politistii i-au amendat pe parintii acestora cu 200 de lei fiecare. Tot marti, o alta patrula de politie a amendat alti patru minori, elevi in clasa a XI-a la Scoala de Arta si Meserii. Acestia sprijineau gardul unitatii de invatamant si trageau cu sete din cateva sticle cu bere. Cei patru adolescenti au fost mustruluiti ca la carte de agentii de politie si ca sa nu uite prea curand ca nu au voie sa consume bauturi alcoolice in timpul orelor sau dupa ce parasesc scoala, au fost &#8222premiati” cu 50 de lei fiecare. De altfel, politistii onesteni si-au luat foarte in serios rolul de a monitoriza unitatile de invatamant din zona. Marti, lucratorii de politie au luat la verificat cele sase licee si sapte scoli generale aflate in municipiul Onesti, precum si Grupul Scolar TCR. Rezultatele acestei actiuni nu au fost in masura sa linisteasca spiritele. Dimpotriva, politistii s-au vazut nevoiti sa lase un termen limina pentru rezolvarea neregulilor, in caz contrat conducerile unitatilor de invatamant respective urmand sa suporte consecintele. &#8222In primul rand s-au constatat deficiente in ce priveste accesul in unele scoli, a precizat comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul principal al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. De asemenea, unele unitati de invatamant sunt lipsite de paza, dupa cum nu se respecta nici normele de ordine interioara”.

O eleva a furat telefonul mobil unei colege de clasa

Si jandarmii de la Postul Montan Tirgu Ocna au fost nevoiti sa intervina la Colegiul Tehnic C.Negri din localitate. In ziua de 12 decembrie, ei au fost sesizati de catre eleva Emilia A. ca a fost victima unui furt. Fata banuia ca o colega de clasa a pus mina pe telefonul ei mobil, insa nu avea curajul sa o abordeze si nici sa o controleze in buzunare. Avand sprijinul jandarmilor, lucrurile au capatat o alta turnura. Suspecta a fost gasita in parcul din Tirgu Ocna unde a si fost perchezitionata. In ghiozdanul minorei s-a gasit telefonul Emiliei. Prinsa cu mata in sac, Dana C. a recunoscut ca in pauza mare a furat telefonul de pe banca si a plecat de la scoala, absentand de la cursurile pe care le mai avea in ziua respectiva. &#8222Lucratorii compartimentului Judiciar au intocmit actele premergatoare sub aspectul savarsirii infractiunii de furt, a precizat generalul Nicolae Rugina, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Jandarmi. Telefonul mobil in valoare de aproximativ 200 de lei a fost recuperat si predat partii vatamate, dosarul in cauza fiind inaintat Parchetului de pe langa Judecatoria Onesti”.

Scris de Lili ADOCHITEI

Asigurarile de sanatate &#8222sufera&#8221 anul acesta de un deficit de 160 de miliarde de lei, caci suma colectata de la angajatori si angajati este mai mica decat trebuia. Contribuie la gaura din sistem chiar unii medici, desi sunt platiti tocmai din punga la care ar trebui sa cotizeze. Si oameni ai legii, precum notari, avocati si executori judecatoresti, uita sa isi plateasca obligatiile la Sanatate.

Plata contributiei la Fondul asigurarilor sociale de sanatate (FASS) este o obligatie stabilita prin lege, iar nerespectarea ei atrage luarea de masuri impotriva debitorilor. Exact asta s-a intamplat ieri la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), de unde au fost trimise 143 de somatii de plata catre tot atatea persoane fizice autorizate si asociatii familiale cu restante la plata asigurarilor sociale de sanatate. Cu doua saptamani in urma au fost trimise 170 de instiintari de plata, unii restantieri au platit sumele datorate, dar in cazul celorlalti 143 s-a ajuns la somatii. &#8222Printre acestia se afla si medici de familie, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. Cu cea mai mare suma, 31 milioane lei, figureaza dr. Luminita Munteanu, medic de familie la Zemes. Urmeaza dr. Merisanu Gheorghe, medic de familie in Bacau, cu 22 milioane, dr. Vamanu Elena Maria, cu 18,7 milioane lei, dr. Puscasu Dana Cleopatra, cu 10,9 milioane lei si dr. Iudita Zorila, de la Rachitoasa, cu 8,6 milioane lei. Acesti medici au restante cu vechime de peste un an la bugetul asigurarilor de sanatate. Ei trebuie sa vireze sumele trimestrial si nu inteleg de ce nu o fac atunci cand vin la sediul Casei pentru decontarea serviciilor&#8221. Medicii trecuti pe lista restantierilor figureaza cu cifre deloc de neglijat la capitolul venit anual al cabinetului medical. &#8222Casa a virat pana la aceasta ora 491 milioane lei catre dr. Munteanu, 257 milioane catre dr. Merisanu, 587 milioane catre dr. Puscasu si 763 milioane catre dr. Zorila&#8221, a mai spus Dan Stoica.

Medicii nu recunosc restantele

Medicii pe care am reusit sa-i contactam contesta cifrele furnizate de CJAS. &#8222Eu nu am avut niciodata restante, ne-a declarat dr. Munteanu, de la Zemes. S-a calculat gresit la Casa. Mi-au stabilit o suma pentru asigurarile de sanatate in functie de venitul cabinetului meu pe anul trecut. Anul acesta am doar un venit de 260 de milioane si nu vad de ce sa platesc o suma mai mare decat datorez. Nu mai vad banii inapoi in veci. Ar trebui sa astept regularizarea venitului si sa-mi

dea banii in transe. Mi-au calculat un 7 la suta dintr-un venit estimativ, asa ca nu sunt de acord sa platesc&#8221. Dr. Iudita Zorila, medic de familie la Rachitoasa, ne-a declarat ca in cazul sau este vorba de o greseala care a si fost corectata. &#8222Am primit situatia cu recalcularea impozitului pe anul trecut. Aveam de dat si 14 milioane la sanatate. Am platit 5 milioane o data si am mai achitat azi 9 milioane. Probabil ca nu au ajuns inca banii la Casa. Ei stiu ca sunt corecta. Ce sa zic? Trebuie sa aiba si ei activitate, acolo la ghiseu, ca pe noi ne omoara&#8221.

Deficit de sute de miliarde in sistem

Directorul adjunct al CJAS spune ca medicii nemultumiti de somatie nu au decat sa o conteste. &#8222Noi urmam procedura de executare prevazuta de lege. Medicii, ca si ceilalti restantieri, au cai pentru a contesta somatiile. Pot veni sa li se recalculeze restanta. Trebuie, insa, sa plateasca, altfel risca sa nu mai aiba contract cu noi&#8221. La Casa de Asigurari de Sanatate hotararea este luata: la inceputul anului viitor nu se va incheia contract decat cu furnizorii de servicii medicale care sunt cu plata contributiei la zi. &#8222Medicii nu sunt singurii restantieri, a mai spus Dan Stoica. Cu o suma foarte mare figureaza Cabinetul notarial Iosif Blagan – 308 milioane lei- , Cabinetul notarial Emilia Cristina Hodorogea- 29,5 milioane lei, Av.Ene Gheorghe -13,2 milioane-, AF Martin Toader -20 milioane-, AF Nagy Galaczi Andrei – 18,6 milioane, AF Carabat Maria -14,7 milioane- AF Pepelea Emilia Laura -15,5 milioane lei si executor judecatoresc Dumitru Dascalita cu 34 milioane lei. In cazul acestora, dupa somatie urmeaza procedura de executare&#8221. Suma pe care CJAS o are de recuperat de la categoria liber-profesionistilor se ridica la 1,845 miliarde lei. Anul acesta, din judetul Bacau s-au colectat la FASS cu 160 de miliarde de lei mai putin decat ar fi trebuit.

Scris de Doina MINCU

Lucrari de patrimoniu muzeal expuse riscului degradarii

Aproape 90 de lucrari de pictura contemporana din colectia (patrimoniul) Sectiei de Arta a Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221 sunt expuse de mai bine de doi ani in Universitatea &#8222George Bacovia&#8221, Consiliul Judetean Bacau si Prefectura Bacau. In timp ce specialistii muzeului spun ca faptul nu presupune nici un grad de risc pentru lucrari, artistii plastici bacauani sunt impotriva acestei decizii. Situatia aminteste putin de &#8222drobul de sare&#8221 al lui Creanga si riscul este masurat de cei care ar putea sa se impotriveasca in raport cu gradul de probabilitatea ca acesta sa devina realitate.

Eleganta cladirii Universitatii &#8222George Bacovia&#8221 este sporita de cand pe holurile principale au fost expuse lucrari de arta din patrimoniul Sectiei de Arta a Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221. Si imaginea Consiliului Judetean si a Prefecturii are de castigat de cand pe peretii interiori au aparut lucrari de pictura contemporana. In total cam 90 de tablouri au fost scoase din depozitele muzeului si expuse in aceste spatii publice. E bine? E rau? Parerile sunt impartite. Gandindu-se la riscul ca petitionari (de toate categoriile sociale) sa se razbune pe lucrarile expuse pentru ca Prefectura sau Consiliul Judetean nu le-a dat raspuns favorabil la audi-enta unii artisti plastici bacauani critica decizia conducerii muzeului. &#8222Este cea mai mare greseala ca au decis sa expuna lucrari din patrimoniul muzeului pe holul Consiliului Judetean. Nu sunt acolo nici conditii de conservare, conteaza gradul de umiditate, temperatura&#8221, spune artistul plastic Gheorghe Zarnescu. In plus, acesta considera ca faptul este in defavoarea artistilor contemporani, pentru ca bacauanul este mai putin tentat sa vina in expozitiile temporare de vreme celucrarile i s-au adus sub nas. Lacramioara Stratulat, directoarea Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221, spune ca aceasta decizie are ca scop valorificarea colectiilor care, altfel, ar sta necunoscute in depozite, din lipsa de spatiu de expunere. &#8222Da, si unii colegi de la Sectia de Arta sunt impotriva acestei decizii. Ei ar prefera probabil ca aceste lucrari sa stea in depozite la intuneric, in loc sa fie vazute de cat mai multi bacauani. Lucrarile sunt imprumutate Consiliului Judetean prin contract&#8221. Chiar daca angajatii muzeului spun ca lucrarile nu sunt expuse nici unui pericol, totusi o lucrare a fost retrasa lasand locul gol pe peretele Consiliului Judetean.

Constantin Donea, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Bacau:

&#8222Nu este impotriva legii, atat timp cat lucrarile muzeului nu se expun in spatii in care sa fie in pericol de degradare. Ca sa poti valorifica un patrimoniu poti expune lucrari in astfel de spatii. Important e si elementul de securitate. Sa nu fie agresate. Sa nu vina adica un nebun cu un cui si sa le zgarie. Nu se poate vorbi de patrimoniu, sunt lucrari de arta contemporana, nu expune nimeni un Luchian la Consiliul Judetean. Visul lui Iulian Antonescu a fost ca intr-un spatiu, in care era pe atunci Comitetul Judetean de Partid, sa se faca un Muzeu de Arta&#8221.

Geta Barbu, sefa Sectiei de Arta a CM &#8222Iulian Antonescu&#8221:

&#8222Nu mai sunt reguli stricte in aceasta privinta. In general e bine ca muzeul sa iasa din sediu. Spatiile de care vorbim au fost pregatite pentru expunere, cu sisteme de prindere a lucrarilor. Inainte de a le expune am masurat parametrii de microclimat, si sunt in limitele posibile. Lucrarile fac parte din patrimoniul muzeului dar sunt din fond, nu din tezaur. Sunt in general lucrari realizate in Tabara de la Tescani. Am retras acel tablou pentru ca statea deasupra caloriferului. Cand l-am expus nu erau acele calorifere moderne. Desigur, o grija exista. Nu le ai sub supraveghere zi de zi. Dar, totusi, in Consiliul Judetean nu intra chiar oricine iar la universitate castigam vizitatori&#8221.

Ce spune legea?

Legea nr.182 din 25 octombrie 2000 (privind protejarea patrimoniului cultural national mobil) prevede la capitolul III (&#8222Pastrarea, depozitarea si asigurarea securitatii bunurilor culturale mobile&#8221) ca proprietarii dreptului de administrare sunt obligati &#8222sa asigure cele mai bune conditii de pastrare, conservare si, dupa caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora&#8221, &#8222sa asigure securitatea acestor bunuri&#8221 si &#8222sa nu utilizeze si sa nu permita utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzita cinematografica sau teatrala, precum si an orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorarii ori sustragerii&#8221. Patrimoniul cultural national cuprinde si &#8222bunuri cu semnificatie artistica, de valoare deosebita sau exceptionala, cum sunt (…) &#8222opere de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie&#8221.Scris de Laura HUIBAN

Campania „Spune nu cersitului&#8221, initiata de Primaria Bacau in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) Bacau, Asociatia OvidiuRom si Fundatia Dr.Luca, s-a incheiat. Scopul campaniei a fost acela de a diminua numarul copiilor care, in loc sa mearga la scoala, stau la coltul strazii si ii asalteaza pe trecatori cerandu-le bani. Banii pe care acesti minori ii obtin ajung, in majoritatea cazurilor, la adultii care ii exploateaza. Rezultatele campaniei se pot vedea cu ochiul liber. Dupa un pic de tam-tam cu oficialitati si tineri voluntari zgribuliti de frig care au impartit fluturase in stanga si-n dreapta, lucrurile au revenit la normal. Copiii care cerseau la usile magazinelor, langa biserici, in piete si in parcari sunt tot acolo. Oamenii, din mila, le arunca in continuare maruntis. Din cand in cand, apare un reprezentant al legii care ii pune pe fuga, insa doar pentru cateva minute, dupa care micii cersetori isi reiau „serviciul&#8221 pentru ca au, acasa, adulti de intretinut. Reprezentantii Primariei Bacau se declara multumiti de rezultate. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al institutiei, sustine ca, din punctul lui de vedere, &#8222actiunea a fost o reusita&#8221. Nu de aceeasi parere sunt insa cetatenii Bacaului: „Nu s-a schimbat nimic. E plin peste tot de copii care cersesc. Dar ce sa-i faci? Ti-e mila de ei. Nu poti sa nu le dai o mie de lei, acolo, mai ales cand ii vezi cum stau vineti de frig&#8221, ne-a declarat Maria G., in varsta de 54 de ani, din Bacau. De aceeasi parere este si George H., de 41 de ani, din Bacau, care ne-a spus ca &#8222desi stii ca nu e bine sa dam bani minorilor cersetori, nu poti sa ramai indiferent la saracii copilasi, care nu au ce duce la gura. Cat e sa le dai o mie-doua de lei?&#8221. Totusi, cei care au initiat campania au sperante ca situatia se va imbunatati, acelasi Ionut Tomescu declarand ca &#8222aceasta campanie a fost mai mult una de constientizare. Efectele se vor vedea in viitor&#8221.Scris de Gabriel MIHAI

Un presedinte original. Asa l-a caracterizat, cu blandete, presa pe Traian Basescu, chiar daca, in ultimul timp, locatarul de la Cotroceni a aruncat ziaristii peste bord. Luni, presedintele a marcat primul an de cand Alianta DA l-a propulsat in fruntea tarii. Traian Basescu a daramat toate canoanele si protocoalele statuate de ani de zile in ceea ce il priveste pe presedinte. El rade si plange la comanda, rupe zidurile de protectie si se arunca in mijlocul multimii, sta la un sprit cu alegatorii, da de pamant cu sticla de sampanie ca la lansarea unui vas la apa, isi pune cizmele de cauciuc si merge printre sinistrati. Loveste fara mila in aliati, nu da doi bani pe protocoale si intelegeri. El este Basescu, presedintele fara un partid in spate, el sta acolo pe carisma lui, pe lacrimi si hohote de ras. A facut gafe monumentale, a fost iertat, a sters cu Europa pe jos si s-a dat de partea Americii, a transformat lacuri in mari si mari in lacuri. Nu s-a sfiint sa-l execute pe Tariceanu ori de cate ori a avut chef. Si-a luat o casa, mai are probleme cu flota, a ramas fara consilieri la Cotroceni, frumoasele lui blonde fiind nevoite sa-l paraseasca din prea multa dragoste. A vrut alegeri anticipate si nu i-au iesit, a venit cu o noua bomba si a provocat o noua criza: Parlament unicameral. A primit o noua lovitura sub coaste. Nici nebunia cu schimbarea lui Nastase si a lui Vacaroiu de la conducerea celor doua Camere nu a avut succes. Dar nu se lasa. Meseria lui este de incendiator. Nu poate dormi si nu poate trai fara o criza, fara tensiuni la fiecare iesire in public. Conduce tara de pe sarma, cu satarul deasupra capului. Si-a permis sa danseze tiganeste la Mare, a dat cu basca de podele, a galgait sampanie direct din sticla si a degustat vreo 20 de soiuri de vinuri cu Voronin in centrul Bucurestiului. Se spune ca nici taria nu-i displace, din cea pe care marinarii o ascund sub salteaua din cuseta. Oricine comanda un sondaj la insomar, la curs sau metro media, Basescu are tot 50 la suta si peste. N-are rabdare la croitor sau la frizer, nu-i place sa fie contrazis, ba chiar, in ultimul timp s-a transformat intr-un mic dictator. Conduce Guvernul, serviciile secrete, justitia, nu-l intereseaza gripa aviara si rujeola nu are secrete. Traian Basescu crede ca tara merge dupa el, insa a uitat sa se uite in urma. Alearga de unul singur, l-au parasit aliatii, consilierii, partidul, prietenii se duc in puscarii. Dosarele penale pe numele lui sunt acum la arhiva. Basescu a tras prima linie pe cantul usii de la biroul prezidential. Nu-si face timp pentru meditatii. El nu este un filosof, insa nu i-ar strica cateva lecturi din ganditorii romani din perioada interbelica. Viata-i scurta si raspunderea imensa, iar de platit platesti singur in fata istoriei si a neamului. Dupa primul an Basescu bea apa tot din raul care curge, nu a facut nici un baraj, ba a mai daramat cateva. In conditiile in care la nivel central el desfiinteaza pur si simplu partidul bratienilor, in teritoriu micutul lui partid este mancat cu Nistor cu tot de mai tinerii liberali. La un prim bilant, lui Basescu nu i-a reusit nimic in primul an de cand este presedinte. Foc de paie in toate iesirile lui la rampa. Lupta impotriva coruptiei este egala cu zero, ambasadorii unor tari importante ii dau mereu peste mana atunci cand ministrii cabinetului Tariceanu se dau de ceasul mortii sa-i intre in voie, incalcand Constitutia, drepturile omului si prevederile Constitutiei Europene. Este primul presedinte care ar putea sta la Cotroceni cinci ani. Mai sunt patru.

Scris de Gheorghe BALTATESCU