Procesul de recalculare a pensiilor a ajuns la final. Insa, potrivit afirmatiilor lui Liviu Cretu, director executiv la Casa Judeteana de Pensii, nu este vorba despre un proces de majorare a pensiilor. „In sfarsit, toate pensiile sunt stabilite dupa principiile aceleiasi legi, indiferent de data pensionarii si indiferent de legislatia care a fost aplicata la momentul stabilirii initiale. Calculele au fost facute pe baza salariilor si a sporurilor cu caracter permanent din toata perioada de activitate a fiecarui pensionar”, a precizat Cretu. Pe parcursul celor patru etape, Casa Judeteana de Pensii a recalculat pensiile la nu mai putin de 109.928 de persoane. Iar rezultatele arata ca un numar de 48.210 de bacauani au obtinut un punctaj mai mare decat cel aflat in plata, acestia urmand a primi sume de bani suplimentare in cursul anului curent. „Pensia medie a acestor beneficiari a ajuns la 311 RON, deci s-a inregistrat o majorare medie de 52 RON, ceea ce inseamna o crestere de 19,95 la suta fata de nivelul existent inainte de recalculare, care era de 260 RON”, a mai spus Cretu. Ultima recalculare, cea de-a patra, a insemnat recalcularea cuantumului pensiei pentru toate persoanele care au iesit la pensie in perioada 01.01.1997 pana la 31.03.2001. Etapa a patra a cuprins aproximativ 39.000 de dosare, insa doar 57,24 la suta dintre acestea au beneficiat de majorarea punctajului mediu anual fata de cel aflat in plata. Este vorba despre 22.325 de pensionari care au ajuns la o pensie de 298 RON, cu 23,32 la suta mai mult fata de cea initiala, care era de 241 RON. „Cresterea in suma absoluta este de 56 RON. Aceste persoane si-au primit pensiile recalculate inca de pe data de 14 decembrie anul curent. Mai exista si o alta categorie de pensionari care, inainte de etapa a patra de recalculare, aveau 264 RON. Acum, insa, pensia lor a crescut cu 12,17 la suta, aceasta ajungand la suma de 296 RON”, a declarat Cretu. Restul de 42,76 la suta din persoanele ale caror dosare au fost recalculate in a patra transa au inregistrat un punctaj mai mic decat cel aflat in plata. Insa, ele vor primi pensia in cuantumul anterior recalcularii. Mai spunem ca pentru pensionarii care pot prezenta acte doveditoare de natura a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat, noile drepturi se vor acorda de la data la care a fost pusa in plata etapa de recalculare de care a beneficiat persoana respectiva. Documentele aferente dosarelor de pensii recalculate in etapa a patra pot fi prezentate in termen de trei ani de la data de 1 decembrie anul curent.Scris de Carmen SERBAN
Pe langa purtare abuziva, talharie si abuz in serviciu, / Comisarul sef Ardeleanu, anchetat de procurorii DNA
Comisarul sef Virgil Ardeleanu este anchetat de Departamentul National Anticoruptie Bacau. Fostul PNA a luat la verificat toate dosarele persoanelor care in perioada 1996- 1998 au sustinut examenul pentru obtinerea permisului de conducere. Gigi Ardeleanu are un dosar si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, in care este acuzat de purtare abuziva, talharie si abuz in serviciu.
Seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Bacau, comisarul sef Virgil Ardeleanu este anchetat de Departamentul National Anticoruptie. Din surse care au tinut sa-si pastreze anonimatul am aflat ca DNA a luat la verificat dosarele tuturor celor care, in urma cu cativa ani, au sustinut examenul pentru obtinerea permisului de conducere. Totodata, au fost chemate la audieri persoane care sunt suspectate ca ar fi cotizat cu valuta pentru a ajunge in postura legala de a conduce un autovehicul. „Dosarul la DNA este de cand a aparut scrisoarea anonima, recunoaste comisarul sef Gigi Ardeleanu. Nu ma tem de DNA. Procurorii de acolo isi vor face datoria, asa cum si-au facut-o toate celelalte organe de control. E volum mare de lucru acolo. Au luat spre verificare dosarele din 1995 pana in 1998. Eu in 󈧀 am avut un accident cu masina si nu am participat la examinarile auto”. Seful SPCRPCIV Bacau mai are un dosar in lucru la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. „Acuzatiile care i se aduc sunt purtare abuziva, talharie si abuz in serviciu, a precizat Oana Haineala, primul procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau. Dosarul se afla in lucru”. Comisarul sef Ardeleanu s-a pricopsit cu acest dosar dupa incidentul pe care l-a avut cu baiatul comisarului sef Gheorghe Luca, primul adjunct al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. „In acest caz o sa va fac o surpriza frumoasa, spune Gigi Ardeleanu. Certificatul medico-legal pe care l-a eliberat medicul legist este fals. Eu am cerut o expertiza si s-a dovedit ca actul medico-legal e fals. Ma acuza si de talharie,…cum ca i-am luat cheile masinii din contact. Dar cheile erau la el. Pentru talharie insa am primit «neinceperea urmaririi penale» (NUP n.a.). Nici acuzatia de abuz in serviciu nu sta in picioare, pentru ca nu eram in timpul serviciului. Despre baiatul lui Luca, insa, nu s-a scris nicaieri ca se afla la volanul unei masini fara permis”. Comisarul sef Ardeleanu este convins ca cineva ii poarta sambetele si ca toata aceasta campanie impotriva lui nu are decat scopul de a-l denigra si a-i distruge cariera profesionala.Scris de Lili ADOCHITEI
La aniversara… / „Cei mai buni, mai exigenti si mai umani
Scoala Nr.2 Buhusi a fost, o saptamana intreaga, sub asediul frumoaselor amintiri ale celor patruzeci de ani de fiintare grozava. Colectivul didactic, reprezentativ pentru invatamantul romanesc, a organizat, impreuna cu elevii, parintii si sponsorii, activitati de exceptie. O excelenta monografie a scolii, coordonata de prof. Doina Popescu, precum si revistele de matematica, fizica si chimie au constituit motive de lansare si bucurie. Expozitiile de pictura si fotografie, evidentierea unor forme alternative de comunicare si a unor proiecte europene, creatiile elevilor au reprezentat repere de emotionanta reamintire. Universul diplomelor si trofeelor pe care elevii si profesorii le-au obtinut an competitiile nationale de toate genurile a fost tulburator. Pregatita exemplar de sarbatoare, scoala a demonstrat, inca o data, ca-si merita renumele. Sambata, cortina a cazut frumos – ca o noua si minunata poveste – peste aceasta activitate. La antalnire au participat, printre altii, inspectorii scolari Adrian Horodnic, Gheorghe Asavei si Ionel Ficuta (fost elev al scolii), primarul Ionel Turcea, profesorii Petru Armaasu, Mariana Sava, Mari Lena Radu, Maria Nastase, ca fosti directori, prof. Petru Botezatu, presedinte al Asociatiei aRenasterea”, sponsori de exceptie precum ing. Cristina Ionescu si ing. Cristian Cojocaru, prof. Ciprian Zaharia, presedinte al ARDOR Moldova, fosti elevi si foste cadre didactice ale scolii care-au sosit din toate zarile tarii. Unii, precum informaticianul… canadian de exceptie Mihail Beleuz (aEu, cu sufletul, tot an Romania sunt”) medicul Mihaela Cerbu, ing. Armasu Eusebiu sau ing. Gabi Gaucan au transmis mesaje emotionante. Profesoara Mihaela Rugina, fosta eleva a scolii, spune tulburator de frumos despre fostii ei dascali: aIi am, inca, drept modele profesionale si de viata. Cei mai buni, mai exigenti, mai valorosi, mai generosi, mai umani…” Rara declaratie de dragoste. Au fost prezenti, prin spiritul lor, Haralambie Mestecaneanu si Gheorghe Ursache, directori antemeietori trecuti an marea eternitate. Spectacolul aniversar, prezentat de actuali si fosti elevi ai scolii, centrat pe istoria institutiei, dar si pe specificul sarbatorilor de iarna, a fost de vis.
Rememorand pagini din istoria scolii, fostul director Petru Armasu a spus emotionat: aCadrele didactice sunt oameni care muncesc si se daruiesc in liniste, fara zgomot. Apoi se pierd in marea uitare. Raman insa minunatii lor elevi si marea istorie a scolii”. Fosta eleva a scolii, actuala directoare, prof. Carmen Zaharia, a fost la fel de emotionata: aScoala Nr.2 este cea mai luminoasa, cea mai primitoare, cea mai frumoasa si cea mai nobila scoala! Este SCOALA MEA!” Evidentiind revolutia prezenta si an baza didactico-materiala a scolii – de la centrala termica proprie, pana la cabinetul de informatica – primarul Ionel Turcea a spus: aScoala aceasta are o carte de vizita care va onoreaza si va obliga sa obtineti noi performante”. Efortul elevilor si al cadrelor didactice de a rememora aceste pagini de istorie a fost admirabil. La fel ca istoria acestei scoli de exceptie.
Ion FERCU
ion.fercu@desteptarea.ro
Volei feminin/ Top Team’s Cup / E dulce sau amara ciocolata elvetiana?
@ Volero Zurich – Stiinta Bacau (azi, ora 20.00)
Putea fi o calatorie de placere. O mini-vacanta in Elvetia. Un „shopping-session” in preajma Craciunului. Toate acestea si inca multe altele ar fi fost posibile daca Stiinta castiga meciul de miercurea trecuta, de la Bacau, contra lui Centrostal Palac Bydgoszcz. O victorie le-ar fi adus bacauancelor calificarea in sferturile de finala ale Top Team’s Cup cu o etapa mai devreme. Infrangerea suferita pe teren propriu, in fata polonezelor, a complicat insa lucrurile pentru Stiinta. Pentru a continua competitia, campioana Romaniei trebuie sa invinga azi in Elvetia. Sigur, calculele hartiei ofera studentelor inca trei variante de calificare, dar hartia se mai si rupe, asa ca, pentru a fi sigure ca ajung in „sferturi”, jucatoarele antrenate de Florin Grapa si Melu Manta trebuie sa o bata pe Volero. In urma cu doua luni, Stiinta incepea grupa A cu o infrangere pe teren propriu, cu scorul de 0-3, chiar in fata elvetiencelor, care se anuntau marile favorite. De atunci insa multe lucruri s-au schimbat. Inclusiv statutul lui Volero. Dupa ultimele esecuri, echipa din Zurich si-a redimensionat ambitiile. In ceea ce o priveste pe Stiinta, aceasta a crescut ca forta de joc, chiar daca ultima infrangere, cea cu Centrostal, reprezinta o lovitura in plan psihologic. „Noi acuzam acest soc mental, dar cred ca putem sa-l depasim si sa invingem in Elvetia. Ne dorim foarte mult calificarea”, a declarat antrenorul Florin Grapa. „La jocul tur, relatiile noastre de joc nu erau inca foarte bine puse la punct. In plus, ridicatoarea noastra, Viktoria Polischiuk, era accidentata si a evoluat doar la 20 la suta din potentialul ei”, a adaugat „secundul” Melu Manta. Nici inaintea meciului de azi Polischiuk nu este la capacitatea maxima, ea acuzand o accidentare suferita in jocul cu Centrostal. „Accidentarea de acum nu-i afecteaza decat maximum 20 la suta din randament”, a precizat Manta. Lotul Stiintei a plecat spre Elvetia ieri, la pranz, pe calea aerului, singurul care a ales transportul cu masina fiind Florin Grapa.
La jocul de azi, campioana Romaniei va prezenta cea mai buna garnitura: Polischiuk, Mitrovic, Truta, Boskovic, Maletic, Hatinova, Tolisteanu (libero).Scris de Dan SION
„Au luat pensiile alimentare ale copiilor” / Revolta la Metalurgica
Peste 300 de angajati ai societatii Robinete Industriale au protestat, ieri, in fata Prefecturii Bacau, revoltati ca nu si-au primit salariile din octombrie. Ei au adus acuzatii grele patronatului, afirmand ca li se retin sume pentru asigurari si pensii alimentare, dar banii lor nu ajung la copii. Protocoalele incheiate de sindicalisti cu directorii fabricii au fost incalcate: „Suntem mintiti mereu”, strigau, ieri, muncitorii. Liderii lor s-au intalnit cu subprefectul Nicolae Olaru, care a promis sa medieze conflictul.
Din sutele de muncitori adunati ieri la Prefectura Bacau, 23 au urcat sa discute cu Nicolae Olaru, subprefectul judetului, in sala mica a institutiei. La discutii a participat si Gheorghe Huluta, presedintele filialei CNSRL Fratia. Liderii de sindicat au acuzat patronatul ca le-a incalcat sistematic drepturile si ca nici un protocol nu a fost respectat. „Sunt interese din spate, sunt interese din fata, se semneaza acte, iar noi nu stim nimic, a afirmat Stefan Laslau, fost presedinte de sindicat. Am ajuns la concluzia ca rechinii cei mari ii mananca pe pestii mici”. Patron al fabricii e Perino Baraga, iar director, Coca Gheorghiescu. Ultimul protocol a fost incheiat pe 25 noiembrie si prevede ca banii pe octombrie vor platiti pana pe 15 decembrie, iar cei pentru noiembrie, pana pe 27 decembrie. Laslau sustine ca firma a incasat cotizatiile membrilor de sindicat pe statul de plata si refuza sa le restituie. „Avem decese, avem probleme, nu putem sa-i ajutam pe oameni. Eu nu pot sa ma descarc de gestiune. Sunt acuzat de oamenii si amenintat cu moartea ca am furat eu banii. Din cauza tensiunii am facut comotie cerebrala si am demisionat. Nu am luat nici un leu, sunt la ei”. Sindicalistii au spus ca Perino Baraga, actionar majoritar, a faramitat intreprinderea in patru, dupa care a infiintat alte cinci firme capusa ai caror angajati isi iau salariile 100 la suta. „S-au schimbat 16 directori, dar niciodata n-a mers asa prost ca anul acesta”, afirma oamenii. Muncitorii nu au vrut ca Robinete Industriale sa dispara, deoarece „exista comenzi” si sunt „cautati din strainatate”. E nevoie de infuzie de capital si de management bun. Ca Robinete Industriale sa se puna pe picioare, muncitorii au acceptat ca trei luni sa fie platiti cu 3,7 milioane lei pe luna. „Dar nici pe astia nu i-am primit, acuzau ei. Avem copii la liceu, la facultati, ce facem? Am imprumutat bani pe 15 septembrie, vine si la noi Craciunul!” Nemultumirile erau strigate ieri si afara, in fata Prefecturii, si inauntru, ca sa le auda subprefectul. Oamenii au declarat ca sunt „flamanzi” si „disperati” si au amenintat ca vor merge la Bucuresti, daca nici Nicolae Olaru nu face nimic. „Din munca lor se achita datoriile istorice, esalonarile s-au pierdut, acum platim penalitati”, a afirmat Laslau. Si actualul lider, Vasile Birgau, a adus acuzatii grele conducerii: „Au luat pensiile alimentare, au retinut banii, dar nu i-au dat copilului, au retinut asigurarea la ADAS si nu au virat sumele. Vrem ca Baraga sa raspunda!”.
Protocoalele sunt „momeala” pentru muncitori
Nicolae Olaru le-a explicat ca Perino Baraga e proprietar, ca el decide ce face cu proprietatea lui, pe cine numeste director, daca investeste sau nu. „Solutia e la patronat si la executiv, a spus Olaru. Voi incerca sa-l invit pe Baraga aici. Repet cuvantul «invitatie», caci alta cale nu exista. Am sa-l rog sa vina aici si sa spuna cat se poate, cinstit, poate sau nu poate sa redreseze intreprinderea”. „Domnul Baraga nu vrea sa dea oamenii in somaj, vrea sa plece asa, fara nici un drept”, au sarit sindicalistii, tot mai revoltati de „minciunile” directorilor, pentru care protocoalele „sunt o momeala” de pacalit muncitorii. In caz de reorganizare, contractul colectiv de munca nu prevede decat trei salarii compensatorii. „Ce am incercat cu doamna Gheorghiescu sa punem pe hartie era un protocol bun pentru fabrica, nu pentru sindicalisti, dar nici asa nu l-a respectat”, a explicat si Gheorghe Huluta, liderul CNSRL. Subprefectul le-a promis protestatarilor ca la discutia cu patronul vor fi de fata directorii ITM, Directiei Muncii si Casei de Pensii pentru a afla exact ce restante si penalitati are fabrica si cum pot fi rezolvate lucrurile asa incat drepturile banesti ale angajatilor sa fie respectate. Dialogul e solutia, a afirmat subprefectul. „Dialog a existat si pana acum, a spus expresedintele Laslau. Birgau a ramas in locul meu, a stat patru ore pe scari ca sa discute cu directoarea, ea a promis, a pus o hartie la poarta ca da salariile, insa nu le-a platit. Au stat oamenii pana la ora 10 langa bancomat”. Oamenii sustin ca sunt satui de minciuni si ca vor acei 59 la suta din salariul lor. In finalul intalnirii de ieri, muncitorii au primit de la Coca Gheorghiescu, sunata de subprectul Olaru, o noua promisiune: ca luni, 19 decembrie, pana la ora 18 isi vor primi banii pe octombrie, iar cei pentru noiembrie, conform protocolului, adica pe 27 decembrie.
„Sa plece sa lucreze la spatii verzi”
De cealalta parte, patronul afacerii cu robinete, Perino Baraga, se arata scandalizat de reactia muncitorilor. „Domnilor, eu am cumparat firma la Bursa. Eu sunt doar proprietarul afacerii. De ce se intampla acolo raspund cei din administratia uzinei. Pe de alta parte, daca oamenii nu mai vor sa munceasca, pot sa plece sa lucreze unde vor, la Prefectura, la spatii verzi, oriunde. Eu nu-i tin aici. Daca asa au inteles ei sa-si faca treaba!!! De exemplu, pentru ca am intarziat sa platim salariile, oamenii nu au vrut sa mai munceasca si, ca urmare, am intarziat exportul cu doua saptamani. Intarzieri la plata salariilor sunt peste tot, la multe firme. Acum cu totii parem neseriosi in fata strainilor. Asta este metalitatea romanilor”, a replicat Perino Baraga. Sa mai spunem ca, prin luna septembrie, metalurgistii mai incercasera sa sensibilizeze autoritatile, cerandu-le ajutorul. Si atunci, rabdarea angajatilor de la fosta Uzina Metalurgica ajunsese la limita suportabilului. In incercarea de a rezolva odata si o data spinoasa problema a salariilor, liderii de sindicat, impreuna cu o parte din salariati si cu reprezentantul local al CNSLR Fratia, cerusera o intalnire, in cadrul Comisiei de Dialog Social, cu subprefectul Constantin Avram si ceilalti responsabili ai judetului. Muncitorii acuzau „genocidul de la Robinete Industriale”. Din pacate, situatia metalurgistilor nu s-a imbunatatit deloc, dovada stand revolta de ieri din fata Prefecturii.Scris de Silvia PATRASCANU Florentin RADU
Mos Craciun i-a incaltat pe padurari
In sfarsit, dupa luni bune de asteptare, padurarii de la Directia Silvica se pot lauda ca au primit incaltari de serviciu. Insa, desi suntem in plina iarna, cand mercurul termometrelor nu arata mai mult de cateva grade Celsius, padurarii s-au ales cu pantofi de primavara – toamna si pentru vara. Ciudat, dar adevarat. „Per total, suntem 600 de angajati. Acum am reusit sa facem rost de pantofi si este foarte bine. Aceste doua perechi de pantofi vor prinde foarte bine la anul”, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. Mentionam ca pantofii pentru vara au costat 800.000 de lei perechea, iar cei pentru primavara – toamna 1.040.000 lei perechea. Trebuie sa adaugam faptul ca Mos Craciun a fost extrem de generos cu padurarii in conditiile in care, pe langa primele intre 8 si 20 milioane lei si cele doua perechi de pantofi, ei au mai beneficiat si de o pereche de ghete pentru teren, pretul acestora ajungand la 1.500.000 lei. „Toate incaltarile luate pentru angajati sunt de foarte buna calitate, din piele. Sunt incaltari pentru teren, nu pentru strazile din oras. Acestea au fost achizitionate la preturi foarte mici, comparativ cu cele de pe piata. Ma bucur ca am reusit sa le iau pantofi si ghete pentru ca au mare nevoie”, a incheiat Savu.Scris de Carmen SERBAN
Prima de Craciun, pentru unii da, pentru altii pa
Marile companii din tara, in special cele multinationale, au prins obiceiul de a face angajatilor sai o mica atentie de final de an. De regula, presedintii acestor firme le ofera angajatilor o petrecere de microrevelion pe cheltuiala companiei sau ii fericesc cu premii consistente in bani. Altele, e drept, putine la numar, sunt mai marinimoase, acordandu-le salariatilor ambele cadouri. Din pacate, angajatii firmelor romanesti sau ai unor institutii de stat nu pot spera nici in acest an la traditionala prima de Craciun.
Sarbatorile de Iarna vor fi petrecute fara nici o prima de la stat pentru bugetarii bacauani. Gheorghe Apostu, director executiv la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF), afirma ca deja s-a obisnuit cu aceasta situatie si ca nu il afecteaza prea tare. „Important este faptul ca angajatilor li se vor plati orele suplimentare. Este o veste imbucuratoare pentru noi. Toti am muncit la tot felul de situatii, dosare, anchete sociale etc”, precizeaza Apostu. De la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) aceeasi declaratie. „Ce, nu stiti ca bugetarii nu iau nici un ban drept prima de Sarbatori? Noi vom petrece Craciunul si Revelionul cu banii din salariu si atat. Asta este”, ne spune, resemnat, Ioan Andrei, inspector sef adjunct la ITM.
Cu ceva mai multe sperante sunt cei aproape 100 de angajati de la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortie de Munca (AJOFM). Desi bugetari, ei sunt optimisti pentru ca au auzit ca vor primi stimulente financiare pentru activitatea depusa in cursul ultimelor trei luni. „Astfel de stimulente apar trimestrial. Pentru ca a coincis acordarea lor cu perioada Sarbatorilor de Iarna este foarte bine. Toata lumea are nevoie de ceva bani in plus acum, in decembrie, pentru ca este luna cadourilor. Oricum, stimulentul are acelasi cuantum pentru toata lumea, indiferent de functie, ani de vechime sau rezultatele activitatii. Media unui stimulent acordat de la Agentia nationala pentru Ocuparea Fortie de Munca este de 3 milioane lei”, ne-a declarat Ionel Silitra, director la AJOFM.
Personalul cu atributii an domeniul recalcularii pensiilor poate fi premiat, an luna decembrie 2005, an limita unui fond de maximum 3,5 milioane lei (35 miliarde lei vechi). Este decizia Guvernului care a si aprobat o ordonanta de urgenta in acest sens. Din pacate, la Casa Judeteana de Pensii inca nu a ajuns nimic, nici o instiintare oficiala de acest gen. „Am auzit ceva, dar nu am primit nimic in scris. Oricum, orice prima este binevenita”, ne-a declarat Liviu Cretu, director executiv la Casa Judeteana de Pensii. Mai spunem ca decizia acordarii primelor este justificata de Guvern prin faptul ca obiectivul guvernamental de recalculare a pensiilor din sistemul public pana la 1 ianuarie 2006 a fost andeplinit cu succes. Conform actului normativ, premiile vor fi stabilite prin decizie a presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, pe baza rezultatelor obtinute an aceasta activitate. „Pentru cele patru etape de recalculare a pensiilor am mai angajat peste 40 de persoane. La dosare au muncit, per total, in jur de 150 de angajati. Ei merita premiati pentru ca au depus eforturi mari pentru recalcularea pensiilor”, a incheiat Cretu. Angajatii Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor si ai Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sunt in aceeasi oala, ca de altfel majoritatea bugetarilor. Ei nu vor primi nici macar un leut drept prima de Sarbatori.
Mos Craciun nu vine la personalul medical
Spitalele bacauane nu beneficiaza nici macar de o portocala de Craciun. Primele de Sarbatori au devenit pentru personalul medical un vis interzis. Nu au primit niciodata prime de Craciun si regula va ramane regula si anul acesta. Nici un ban in plus, nici macar un pachet pentru copiii medicilor, asistentilor, infirmierilor sau brancardierilor… un Craciun la fel ca oricare altul. Sarac, din acest punct de vedere.
Educatorii vor primi … o strangere de mana
Inspectorul scolar general Radu Ababei si-a destins fata intr-un zambet larg atunci cand l-am intrebat ce prime vor primi, de Craciun si Anul Nou, inspectorii scolari. „Prime? Dar Ordonanta are valabilitate pana pe 31 decembrie 2005, inclusiv, si prevederile ei sunt clare: nici un premiu pentru inspectorii scolari, nici un premiu pentru cadrele didactice. Educatorii vor primi, la Sarbatori, o calduroasa strangere de mana”, ne-a declarat Radu Ababei. In ce priveste cel de-al 13-lea salar, considerat tot un cadou al lui Mos Craciun, si aici prevederile sunt clare: banii vor fi primiti in cursul lunii ianuarie 2005.
Fara prime si la Inspectoratul in Constructii
Anul acesta pare a fi unul sarac si pentru institutiile cu autofinantare. Astfel, angajatii Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau nu vor primi un ban in plus de Sarbatori. In anii trecuti, primele angajatilor Inspectoratului erau consistente si din acest motiv confidentiale. Se pare, insa, ca Mos Craciun de la centru s-a suparat pe subalternii sai, caci anul acesta orice bonus, indiferent de ocazia acordarii lui, a fost sistat.
Doar „sincere felicitari” pentru politistii primariei
Angajatii Politiei Primariei nu incalca nici ei regula sistemului bugetar: nici o prima de Sarbatori. Cei peste 100 de angajati ai institutiei vor primi de Craciun doar felicitari sincere. Daca, anul trecut, gardienii (actualii politisti locali) au primit un bonus de Craciun in valoare de doua milioane de lei, trecerea in subordinea Primariei s-a dovedit un pas nefericit pentru buzunarele angajatilor. Totusi, pentru a indulci „suferinta” politistilor, conducerea institutiei spera ca va putea oferi in urmatoarele zile un avans de 40 la suta din salariul aferent lunii ianuarie 2006.
Posibile stimulente la Casa de Asigurari
Salariatii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate si-au luat gandul de la prima de Craciun, dar spera la stimulentul pe care ar trebui sa-l primeasca lunar. „In fiecare luna, un mic procent din cat se colecteaza la nivel national din contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate este repartizat de Casa Nationala in judete. De exemplu, ar trebui sa primim acum cam 90 de milioane de lei pentru luna octombrie. Numai ca stimulentele vin lunar sau nu, dupa cum se hotaraste la Casa Nationala, asa ca nu stiu daca vor primi angajatii bani inainte de Sarbatori. Despre prime nici nu se discuta, caci sunt functionari publici”, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS.
Plasa goala la Administratia Pietelor
Directia Generala a Administratiei Pietelor nu se va alege cu nimic in plus de Craciun. Fiind bugetara, institutia nu a primit niciodata bani in plus pe motiv de sarbatoare si nici nu va primi in acest an. Daca in alti ani, se mai nimerea ca functionarii sa primeasca cate o plasuta cu dulciuri pentru copii, in 2005 plasuta va sosi, dar goala.
La DSP, primele sunt o amintire
La Directia de Sanatate Publica (DSP) nu se dau anul acesta prime, dar salariatii nu se mira de asta. „In nici un an nu se dau prime sau alte stimulente de sarbatori, ne-a spus dr. Mihaela Popescu, director executiv al DSP. Doar suntem bugetari!”. Salariatii mai vechi isi amintesc vag ca, in urma cu mai multi ani, exista bunul obicei ca salariatii sa primeasca o mica atentie la sfarsit de an, dar traditia s-a pierdut. Spera acum ca macar al treisprezecelea salariu sa vina in luna ianuarie pentru a micsora gaura imensa pe care sarbatorile o vor lasa in bugetul lor de… bugetari.
Primaria da „prime” functionarilor din banii acestora
Functionarii primariei vor primi drept prima de sarbatori banii ce li se cuvin in mod normal. Uitand semnificatia reala a cuvantului „prima” sau „bonus”, primaria isi amageste functionarii, oferindu-le drept „cadou de sarbatori” un avans din banii ce trebuie sa-i incaseze in ianuarie. Astfel, acestia vor beneficia de 40 la suta din cel de-al 13-lea salariu.
Politistii primesc mai multi bani pentru mancare
Mos Craciun nu a uitat de politistii bacauani. Chiar daca nu vor beneficia de prime, lucratorii de politie vor incasa in aceasta saptamana de la casierie aproximativ un milion si jumatate de lei. „Este vorba de asa zisa norma de hrana care a fost majorata cu 1,3 pana 1,5 milioane de lei, a precizat comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. De acest Ordin 50 beneficiaza toate cadrele in activitate”. Alte sume de bani nu vor ajunge in buzunarele politistilor, acum la sfarsit de an. Inspectorul sef sustine insa ca majorarea normei de hrana este substantiala si va fi simtita in bine de fiecare lucrator de politie.
Trenul vine cu daruri negociate
Din fericire, mai sunt si bacauani care se pot bucura mai mult de sarbatori. Asta gratie micilor mari stimulente pe care angajatorii le acorda sub forma de prime. Prin urmare, la categoria „am intalnit si bacauani fericiti” ii vom putea incadra pe salariatii societatilor de cale ferata. Asadar, ceferistii asteapta sa primneasca de la administratie stimulente consistente. „Asteptam ca administyratia sa-si respecte promisiunile si sa aplice prevederile Contractului colectiv de muca recent semnat. Prin urmare, trebuie sa ni se acorde 15 tichete de masa, 3,1 milioane de lei impozabile, plus cate un milion de lei pentru fiecare copil al angajatilor”, a declarat Mihai Apetrii, unul dintre liderii locali ai ceferistilor. In plus, pentru fiecare copil al feroviarilor, care nu a implinit 18 ani, administratia va mai acorda cate un milion de lei.
Prima de porc a energeticienilor, electrocutata
Ne-am asteptat ca si salariatii Electrica sa aiba parte de cel putin aceleasi prime de sarbatori ca si colegii de la CFR. Din pacate, tolba mosului este aproape goala, mai ales dupa ce fost Electrica Moldova, in prezent E.ON s-a privatizat un pic. Astfel, de la liderii energeticienilor, dar si de la purtatorul de cuvant al acestora, am aflat ca anul acesta nu se vor bucura de daruri de Craciun din partea patronilor decat copiii angajatilor E.ON, care inca nu au implinit varsta de 13 ani. Acestia se vor bucura de cadouri in valoare de 950.000-1.000.000 de lei.
La Aerostar, Mosul aterizeaza cu milioane si dulciuri
Aproape la fel de norocosi sunt si angajatii Aerostar, firma care de obicei se incadreaza in randul afacerilor de succes din Bacau. Numai ca anul acesta fabrica de reparatii avioane a traversat o perioada mai putin fasta. Cu toate acestea, administratia este obligata sa respecte prevederile negociate din CCM, potrivit carora salariatii primesc de sarbatori 50 la suta din salariul mediu pe societate, ceea ce reprezinta cam patru milioane de lei, plus un pachet cu alimente.
Silvicultorii bat recordul
De departe, cei mai avantajati par a fi cei 600 de angajati ai Directiei Silvice. Si asta pentru ca Mos Craciun al lor nu este bugetar, ci vine prin Regia Nationala a Padurilor. Concret, Mos Craciun le va aduce prime in bani foarte consistente, intre 8 si 20 milioane lei. „Cu totii au muncit in anul 2005 si au dreptul la aceste prime. Nu mi se par a fi exagerate, ci chiar de bun simt. Sumele difera, in functie de rezultatele activitatii pe care au prestat-o in decursul acestui an”, ne-a declarat Gheorghe Savu, director la Directia Silvica.
Scris de Lili Adochitei Gabriel MIHAI Doina Mincu Carmen SERBAN Iulia Cucu Stefan OLTEANU
Preturi mari, remuneratie mica / Masa de Craciun stoarce bugetul
In seara de Craciun, bacauanii vor pune pe masa salariul pe o luna. O cina modesta inghite cateva sute de mii. De la preturile de pe tarabe pana cele din supermarketuri, toate contin multe zerouri. Comerciantii sunt siguri ca vor avea profit, iar cumparatorii bantuie din magazin in magazin in cautarea chilipirurilor.
160.000 kilogramul de carne de porc, 200.000 cotletul, 180.000 cascavalul, 140.000 telemeaua, 120.000 carnea tocata, 90.000 ardeii grasi, 50.000 rosiile, 50.000 portocalele, 100.000 ciupercile, sunt doar cateva din mostrele de pret practicate pe piata. Preturile nu s-au majorat substantial, dar o masa normala de Craciun il falimenteaza pe simplul bacauan. „De Sarbatori nu pot pune pe masa doar un kilogram de carne, a declarat Nela Stanciu, cumparatoare. Mai trebuie sarmale, friptura, ciorba, aperitive, fructe si desert. Toate astea trec bine de doua-trei milioane. Si eu am trei copii acasa, toti mari. Un kilogram de carne facut friptura ajunge doar o seara”. Dar, la carne se adauga celelalte ingrediente pentru a ajunge la forma finala: ulei, otet, sare, piper, condimente si lista poate continua. Cat despre aperitive, pretul ingheata zambetul pe buze cumparatorilor. Un salam mai de „Doamne ajuta” sare de 150.000 de lei, iar pretul kilogramului de cascaval variaza intre 160.000 si 220.000 de lei. Nici taranii nu se lasa mai prejos cu preturile. Kilogramul de telemea costa 140.000 de lei, cel de cas 100.000, oul 5.000 de lei. „Nu am crescut cu nimic preturile, a afirmat Ioan Birja, producator. Asa erau si inainte. Acum, poate omul cumpara mai mult si de aceea pare mai scump”. Comerciantii de citrice practica preturi demne de cartea recordurilor. Bananele sunt mai ieftine, doar 30.000 de lei. Gospodinele care nu au muraturi in camara vor fi nevoite sa dea pentru un castravecior murat nici mai mult nici mai putin de 5.000 de lei, iar pe kilogramul de varza murata 50.000 de lei. Cum masa de Craciun nu poate fi umpluta doar cu o singura banana si un singur castravete murat, atunci bacauanul va scoate din buzunar alte sute de mii de lei pentru gustul dulce-sarat al unei cine de sarbatoare. La capitolul bauturi si dulciuri, preturile nu se lasa mai prejos. La cramele din piete, pretul unui litru de vin variaza, in functie de calitatea lui, intre 22.000 (productia din anul acesta) si 30.000 de lei (cel mai „vechi”). Cat despre vinul de calitate superioara, 750 de mililitri costa aproximativ 80.000 de lei. In ceea ce priveste taria, gusturile cumparatorilor se pliaza pe pret de la un coniac de 150.000 de lei un litru pana la milioane de lei pentru aceeasi cantitate de whisky. Dulciurile concureaza la cost cu bautura. Kilogramul de cozonac se vinde cu 80.000 de lei. Fursecurile, fondantele simple sau cu cirese ii determina pe bacauani sa plateasca minimum 100.000 de lei pentru un kilogram. Astfel, adunand zerourile din preturile carnii, legumelor, fructelor, muraturilor, bauturii si dulciurilor, bacauanii ajung sa scoata bani grei din buzunar pentru a avea macar impresia unei mese bogate.Scris de Iulia CUCU
Politia Primariei sufera de lipsa dotarii / Cu cascheta dupa infractori
Politia Primariei este o institutie a lipsurilor. Pentru cei peste 60 de politisti locali care asigura ordinea publica in municipiu exista doar 20 de statii de emisie-receptie. Bastoanele de cauciuc, fluierele si lanternele sunt doar un vis. O pereche de catuse de abia ajunge la o patrula. Conducerea Politiei promite ca va rezolva aceasta problema.
La ora actuala, Serviciul de Ordine Publica din cadrul Politiei Primariei are in structura sa 62 de angajati. Grupati cate doi, acestia patruleaza pe strazile Bacaului si incearca sa impiedice comiterea infractiunilor. Problema este ca singura lor arma de lupta impotriva infractorilor este cascheta, caci dotarea este aproape inexistenta. Statiile de emisie-receptie pot fi numarate pe degete, iar bastoanele, fluierele si lanternele nici macar nu exista. Cei 60 de politisti sunt nevoiti sa se descurce cu nici mai mult nici mai putin de 20 de statii de emisie-receptie. Ceea ce inseamna ca unul din trei politisti are o statie asupra sa. Norocosii care pot comunica prin statii le predau atunci cand ies din tura. Din cauza lipsurilor din dotare, politistii
de-abia pot tine legatura unii cu altii, nu sunt la curent cu ceea ce se intampla in alte zone in care patruleaza colegii lor, iar pentru a cere ajutorul in caz de nevoie, ei trebuie sa-si anunte „omologii” folosindu-se de telefonul mobil. „Stim de lipsurile cu care se confrunta politistii primariei, a declarat Ionel Rusu, director executiv Politia Primariei. Dar, acum urmeaza sa ne „imbogatim” cu inca 20 de statii de emisie-receptie, ceea ce inseamna ca vom avea per total 40 de statii de emisie-receptie”. Situatia este partial rezolvata, caci de la 1 ianuarie 2006, alti aproximativ 50 de politisti vor fi angajati. Astfel, vor fi 40 de statii la 102 angajati. Catusele se folosesc in acelasi regim ca statiile de emisie-receptie: o pereche la trei oameni. In schimb, bastoanele de cauciuc, fluierele si lanternele lipsesc cu desavarsire din dotarea politistilor comunitari. „Urmeaza sa fim dotati si cu aceste lucruri foarte importante, afirma Ionel Rusu. Noi am cerut lanterne, bastoane si fluiere si aspteptam sa le primim”. Dar, pana atunci, politistii primariei vor lovi cu pumnul, vor lumina cu chibritul si vor fluiera din buze. Cat despre pistoalele adevarate, politistii primariei mai au mult de asteptat. Pana una alta, ei spera macar sa primeasca pistoale cu gloante de cauciuc.Scris de Iulia CUCU
Flagrant la Politia Onesti \ Spaga de zece milioane pentru politist
Dosarul bradutilor furati de la Oituz s-a ingrosat si cu un caz de dare de mita. Proprietarul pomilor de Craciun a incercat sa mituiasca un politist, insa a cazut el in plasa. Marian L., din localitatea Homocea, judetul Vrancea, a fost arestat pentru 20 de zile.
Cazul bradutilor furati de la Oituz a luat o intorsatura greu de prevazut. Dupa ce s-a ajuns la confiscarea marfii, la amendarea soferului si la intocmirea de dosar penal pentru un lucrator silvic, la sfarsitul saptamanii trecute s-a ajuns la dare de mita. Totul a plecat de la un control efectuat de politistii onesteni in seara de 13 spre 14 decembrie. La ora 23.45, pe drumul forestier Lusunt-Oituz, lucratorii de politie au descope-rit autoutilitara SJ-09910 incarcata cu 175 pomi de Craciun. Intrebat despre documentele de provenienta a marfii, conducatorul auto, Petrache B., in varsta de 30 de ani, din localitatea Homocea, judetul Vrancea, a ridicat din umeri. Respectand procedurile legale, in prima faza, politistii au confiscat marfa si l-au amendat pe sofer cu 500 de lei. Apoi au declansat o serie de investigatii pentru a afla de unde provin bradutii furati. Ancheta care a urmat a scos la iveala faptul ca in spate afacerii cu pomii de Craciun se afla de fapt un padurar si un lucrator de la Ocolul Silvic din Oituz. In ziua de 14 decembrie, ofiterii au dat de urma lucratorului silvic implicat in traficul de braduti. Pe numele lui Marian T., de 38 de ani, din Oituz, s-a intocmit un dosar penal pentru infractiunile de furt si taiere ilegala de arbori. Urmatorul pas pe care urmau sa-l faca anchetatorii era sa-l descopere si pe padurarul dornic de castiguri rapide, in dauna fondului forestier national.
Mita de zece milioane pentru „rezolvarea” dosarului
Desi in mare parte rezolvat, dosarul bradutilor din Oituz s-a ingrosat cu inca un caz-surpriza pentru anchetatori. Tot in ziua de 14 decembrie, ofiterul care instrumenta dosarul respectiv a primit un telefon bulversant. La capatul celalalt al firului se afla proprietarul de drept al bradutilor confiscati, Marian L., din Homocea, judetul Vrancea. Acesta i-a propus politistului un targ „avantajos pentru ambele parti”. Vranceanul urma sa „cotizeze” cu 1000 de lei noi, iar lucratorul de politie sa dea o solutie favorabila in dosarul respectiv. Desi surprins de tupeul lui Marian L., ofiterul a lasat sa se inteleaga ca accepta targul. Dupa ce a incheiat convorbirea cu vranceanul, politistul a sesizat Parchetul de pe langa Tribunal si Departamentul National Anticoruptie, filiala Bacau. S-a pus la cale un flagrant, iar in ziua de 16 decembrie, cand Marian L. a venit sa-i aduca banii ofiterului a avut parte de o mare surpriza. El a fost retinut 24 de ore, iar duminica a ajuns in fata instantei de la Tribunalul Bacau. Pe numele lui s-a emis un mandat de arestare pentru o perioada de 20 de zile, sub acuzatia de dare de mita.
Scris de Lili ADOCHITEI
Concursul National „Vranceanu-Procopiu” \ Azi are loc deschiderea festiva
Incepand de astazi, 19 decembrie 2005, Colegiul National „Ferdinand I” ii va gazdui pe cei mai buni elevi matematicieni si fizicieni din tara, membri ai loturilor largite ale Romaniei la cele doua discipline fundamentale. Si in acest an, inaintea vacantei de iarna, Colegiul National „Ferdinand I” organizeaza cea de-a VIII-a editie a Concursului National de Matematica-Fizica „Gheorghe Vranceanu-Stefan Procopiu”, un concurs interdisciplinar care si-a castigat o reputatie deosebita. Editia din acest an este prima editie cu participare internationala, elevi din Franta si din Republica Moldova confirmand participarea alaturi de concurentii din 34 de judete si din municipiul Bucuresti. Concurentii si profesorii insotitori sunt asteptati sa soseasca astazi, cel mai tarziu pana la orele pranzului. Ieri au sosit la Bacau membrii Comisiei Centrale, aseara fiind stabilite toate detaliile de organizare si desfasurare a concursului. Deschiderea festiva va avea loc astazi, 19 decembrie, la ora 16.00, in Sala „Ateneu”. Marti se va desfasura proba propriu-zisa, obligatorie, cu subiecte de matematica si subiecte de fizica, iar miercuri dimineata fusese programata proba de baraj, la alegere. Dar, in ultimul moment, asa cum era de asteptat, de altfel, a fost operata o modificare in programul stabilit initial, deoarece Ministerul Educatiei si Cercetarii i-a convocat miercuri, in Capitala, pentru o festivitate de premiere, pe toti „olimpicii” distinsi cu premii si mentiuni la fazele internationale ale olimpiadelor scolare. Marturisim ca ne este greu sa intelegem de ce n-a fost aleasa ziua de joi pentru festivitatea de premiere, pentru ca la M.E.C. era cunoscut inca de la inceputul lunii septembrie programul complet al Concursului National „Vranceanu-Procopiu”, la care Ministerul este principalul sponsor. Cum, insa, nici la Minister nu stie stanga ce face dreapta, desfasurarea Concursului National de Matematica si Fizica „Vranceanu-Procopiu” a suferit modificari, toate probele desurandu-se intr-o singura zi, cu proba de baraj marti dupa-amiaza, ceea ce va dubla atat eforturile concurentilor, cat si eforturile comisiilor de evaluare. E de asteptat o confruntare acerba intre reprezentantii Capitalei si cei din judetele Bacau, Cluj, Prahova si Dambovita (premiantii editiei precedente) dar nu sunt excluse surprizele, care dau savoare oricarui concurs. Vom reveni.
Scris de Stefan OLTEANU
Privatizare amanata la nesfarsit \ Dializa, la un pas de colaps
La Spitalul Judetean de Urgenta, 80 la suta din aparatele de dializa sunt bune de dat la casare. Externalizarea ar putea fi singura salvare pentru majoritatea sectiilor de dializa din tara. Privatizarea are adepti dar si contestatari. Pana se vor alege apele, bolnavii fac sute de kilometri saptamanal pentru a-si prelungi viata.
Afectiunile renale castiga teren de la an la an, numarul bolnavilor a caror viata depinde de dializa fiind in continua crestere. In judetul Bacau, peste 200 de oameni au nevoie de dializa de doua sau de trei ori pe saptamana. Ei sunt dispersati in teritoriu si trebuie sa ajunga la unul din spitalele care au sectie de dializa: Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si Spitalul Municipal Moinesti. Boala le este agravata de neajunsurile si stresul transportului cu masinile vechi si hodorogite ale Serviciului Judetean de Ambulanta. Iarna, cand zapada impiedica ambulantele sa ajunga in localitatile mai izolate, bolnavii trebuie sa iasa „la sosea”, unde asteapta in frig sa fie imbarcati. Uneori ajung cu intarziere la spital, isi pierd randul la aparate si sunt nevoiti sa ramana internati. Investitiile pentru infiintarea unui compartiment de dializa in spitale sau pentru reabilitarea celor existente sunt considerabile. Ministerul Sanatatii a anuntat ca nu-si permite aceste cheltuieli si intentioneaza sa privatizeze serviciul. Numai ca de la anunt si pana la punerea in practica a intentiei pare cale lunga. Iar parerile sunt impartite. Chiar si in judetul Bacau, privatizarea dializei are sustinatori si contestatari.
Parteneriatul public privat, o solutie
La Spitalul Moinesti, sectia de dializa a implinit in luna noiembrie doi ani. A fost realizata „intr-un parteneriat public privat”, dupa cum ne-a declarat dr. Adrian Cotarlet, directorul spitalului. Functioneaza cu cinci aparate si dializeaza 24 de bolnavi din zona Moinesti- Comanesti. „Avem promisiunea firmei Braun ca din luna ianuarie vom avea si al saselea aparat, ceea ce inseamna ca inca cel putin 5 bolnavi vor putea face dializa la Moinesti. Nu suntem conservatori, dar in momentul de fata nu optam pentru privatizare. Cred ca spitalul are forta economica sa modernizeze sectoarele si nu este nevoit sa le externalizeze”. Dr. Cotarlet spune ca a primit oferete pentru privatizarea unor servicii, dar dezavantajoase pentru spital. La Onesti este agreata ideea de parteneriat public privat: spitalul pune la dispozitie spatiul, amenajat deja, iar o firma vine cu aparatele. „Avem aprobarea ministerului pentru o sectie cu 8 aparate si solicitarea din partea unei firme straine de a le aduce si instala, ne-a declarat dr. Doru Androne, director. Astfel, cei 36 de bolnavi dializati din zona nu vor mai fi nevoiti sa bata drumul la Bacau de trei ori pe saptamana”.
Aparatele de la Spitalul Judetean stau sa pice
La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, dializa e la pamant, dupa cum sustine directorul Leonard Rosu, de altfel medic nefrolog. „Daca nu se face ceva urgent, imi pica aparatele. Pentru ca s-au tergiversat investitiile sau privatizarea, am ajuns sa lucrez si in tura a IV-a, cu bolnavi care fac dializa intre 12 noaptea si 5 dimineata. 80 la suta din aparate ar trebui casate. Din luna octombrie tot fac demersuri la minister sa se hotarasca intr-un fel, dar degeaba. S-a blocat externalizarea. Ministrul vrea ca privatizarea sa fie facuta de directorii noi pe care ii va instala. Acum nu exista decat doua variante: fie sa-mi dea ministerul 30 de miliarde pentru investitii, fie sa ne rugam sa nu cada aparatele”. La SJU, de paratele uzate moral si fizic depinde viata a 170 de bolnavi. La nivel national, pentru modernizarea si intretinerea sectiilor de dializa, prea putine raportat la numarul de bolnavi, e nevoie de 35 de milioane de euro. O sedinta de dializa este decontata din fondul de asigurari de sanatate la un pret mult sub cel din strainatate: 2,6 milioane lei fata de peste 120 de euro.
Scris de Doina MINCU
Handbal, finala CM din Rusia \ Vicecampioane mondiale!
@ Rusia – Romania 28-23 (17-12)
Din echipa Romaniei, vicecampioana mondiala, au facut parte si bacauancele Narcisa Lecusanu si Raluca Ivan, handbaliste care s-au format la Clubul Sportiv Scolar Bacau
Romania a pierdut, cu scorul de 23-28 (12-17), finala Campionatului Mondial de handbal feminin, disputata, duminica, an Palatul de Gheata din Sankt Petersburg, an compania reprezentativei tarii gazda, Rusia. „Tricolorele” au anceput meciul anscriind doua goluri prin extrema Valentina Elisei, dar Rusia a restabilit repede egalitatea prin Emilia Turey si apoi s-a distantat la un gol. Romancele au egalat la trei prin Gogarla, care a transformat o lovitura de la sapte metri, dar din acel moment gazdele au condus ostilitatile si au anceput sa se distanteze din ce an ce mai mult. Dupa 17 minute, diferenta era de sase goluri an favoarea Rusiei, cea mai mare care avea sa se anregistreze pana la finalul primei reprize.
an prima repriza, Romania a traversat sapte minute de ineficacitate an fata portii, Ionela Galca reusind sa marcheze an minutul 18 pentru 6-11, dupa ce tot ea anscrisese golul cinci al echipei antrenate de Gheorghe Tadici. Lipsa de eficienta a ofensivei Romaniei poate fi ilustrata si de faptul ca Steluta Luca, una dintre cele mai bune marcatoare an semifinala cu Ungaria, a reusit sa anscrie primul sau gol an acest meci abia an minutul 28. an prima jumatate de ora jucatoarele romance au trimis de trei ori mingea an bara prin Elisei si Bradeanu, dar si prin portarul Hutupan-Dinu, care an minutul 9, observand ca jucatoarea ce apara poarta Rusiei era prea avansata, a ancercat sa o surprinda cu o aruncare de efect, din propriul semicerc, mingea lovind ansa transversala. La pauza scorul anregistrat pe tabela a fost de 17-12 an favoarea Rusiei, care, la reluare, a reusit ansa sa refaca avantajul de sase goluri avut an prima parte. an debutul reprizei secunde, Romania a beneficiat de aproximativ sase minute de superioritate numerica – evoluand uneori chiar cu doua jucatoare mai mult – dupa o serie de eliminari succesive ale handbalistelor ruse, ansa nu a reusit sa anscrie decat o singura data, prin Ramona Maier, din lovitura de la sapte metri. an acest interval a primit ansa doua goluri, Rusia distantandu-se la sapte puncte, scorul devenind 21-14. Si an partea a doua a jocului Romania a trimis mingea an bara de doua ori, prin Elisei si Narcisa Lecusanu, la a carei lovitura mingea a ricosat an sus, ramanand antepenita an plasa din spatele portii Rusiei, la aproximativ zece metri analtime. an a doua jumatate a reprizei secunde, romancele au reusit sa mai reduca din diferenta pana la patru goluri, ansa Rusia a revenit mereu, iar cu zece minute anainte de final conducea cu 27-19, diferenta de opt puncte fiind cea mai mare care s-a anregistrat an finala Campionatului Mondial. Si an repriza a doua, Romania a avut o perioada de opt minute (󈦏-󈧻) an care nu a reusit sa anscrie, ancasand ansa trei goluri. an ultimele doua minute, Romania a marcat de doua ori pe contraatac, prin Elisei, insuficient ansa pentru a reface diferenta, iar Rusia a castigat cu scorul de 28-23, adjudecandu-si titlul de campioana mondiala. Golurile echipei Romaniei au fost marcate de Elisei (7), Maier (4), Gogarlã, Galcã (cate 3), Luca, Gatzel (cate 2), Lecuºanu ºi Brãdeanu. Pentru Rusia au anscris Postnova (7 goluri), Polenova (5), Bodnieva (4), Poltoratskaya (3), Turey, Sergeeva, Sipilova (cate 2), Marennikova, Uskova si Kurepta.
Scris de Cristi SAVA
Despre Narcisa Lecusanu s-ar putea scrie un scenariu de film / Povesti frumoase cu o vicecampioana mondiala
Povestea Narcisei Lecusanu, interul stanga revenit la nationala dupa sapte ani de absenta, este una extrem de interesanta. Narcisa are 29 de ani, este divortata, joaca la echipa daneza Aalborg si a reusit in viata de una singura. Bacauanca s-a transferat in strainatate in 1996 si de atunci a jucat in Macedonia, Germania si Danemarca. De noua ani, isi vede mama si tatal foarte rar, cel mai adesea doar pe ecranul calculatorului, prin intermediul unei camere web. Cum parintii sunt surdo-muti, comunicarea dintre ei se reduce la scrierea unor mesaje pe internet. Campioana mondiala de junioare, Narcisa si-a ajutat doi din cei trei frati sa emigreze, unul in Norvegia, altul, cu ea, in Danemarca. Trimite cu regularitate bani acasa, unde mai are o sora, cadru universitar la Bacau, ramasa alaturi de parinti. Prin intermediul televiziunii, Narcisa Lecusanu le-a transmis din Sankt Petersburg celor dragi de acasa, in limbajul semnelor, un mesaj emotionant: „Mama, tata, va multumesc pentru tot. Va iubesc!’
Emotii in familie
Familia Narcisei Lecusanu numara cinci frati. Parintii, Elena si Petrea sunt mandri de toti copiii, insa faima familiei a dus-o Narcisa, care joaca pentru Romania. Doar Camelia, sora ei mai mare a practicat handbalul pe vremea cand Stiinta Bacau juca in cupele europene. Acum, Camelia vorbeste des la telefon cu sora sa si a vorbit aproape dupa fiecare meci pe care Narcisa l-a sustinut la aceste Mondiale. Vicecampioana mondiala a fost acasa ultima oara in vara, atunci cand a petrecut vreme de mai bine de doua saptamani cu parintii. Ziua de ieri a fost una cu totul speciala pentru familia Lecusanu. Cu doar 30 de minute inainte de startul finalei Mondiale, parintii Narcisei Lecusanu au venit la fiul lor, Iulian, pentru a urmari marea finala si evolutia Narcisei. Elena si Petrea s-au asezat pe fotoliu in asteptarea meciului. Pe fetele lor se putea citi emotia. Aveau emotii pentru fata lor. „Au plans si s-au bucurat pentru Narcisa”, a precizat Iulian Lecusanu, fratele Narcisei. „N-am crezut ca va juca in finala, dar am sperat la acest lucru. Echipa Romaniei e o adevarata familie. Narcisa n-a mai venit la Nationala de sapte ani din mai multe motive. Pentru ea a fost mai importanta evolutia de la club decat cea pentru Nationala”, a declarat Iulian Lecusanu. De ceva vreme, Narcisa vorbeste cu handbalistul stelist Bogdan Voinea, fiul fostului mare jucator, Radu Voinea. Aseara, Narcisa a jucat cu mari dureri la spate, avand probleme cu nervul sciatic, insa a facut-o bine. Alaturi de Narcisa, la aceste Mondiale, Bacaul a mai avut o prezenta: Raluca Ivan. Pentru ele, felicitari!Scris de Cristi SAVA
CET risipeste hartia / Asociatiile resping facturile de penalitati
Datoriile asociatiilor catre CET au trecut de 130 de miliarde de lei, la care se adauga mai mult de 30 de miliarde sub forma de penalitati. CET trimte facturi la asociatii, dar acestea sunt refuzate de administratori. Directorul Vasile Dragusanu spune ca respingerea facturilor este caz penal.
CET Bacau incearca de doi ani sa perceapa penalitati asociatiilor de proprietari care au datorii la plata agentului termic. Incercarea furnizorului n-a avut pana acum sanse de reusita. Asociatiile se impart in privinta penalitatilor in doua categorii: care refuza sa primeasca factura si care o primesc dar nu o baga in seama la calcularea intretinerii. Cele 160 de asociatii de proprietari deservite de CET au la furnizor debite de aproximativ 130 de miliarde de lei, iar penalitatile depasesc 36 miliarde lei. Administratorii recunosc faptul ca nivelul datoriilor catre furnizorul de agent termic este inacceptabil si creste cu fiecare luna, dar sunt de parere ca adaugarea penalitatilor pe fisele de intretinere ale restantierilor nu va fi de nici un folos. Unii dintre ei sunt de parere ca CET nu ar fi trebuit sa calculeze penalitati caci, in lipsa contorizarii, consumul imputat nu este real.
„Intotdeauna refuzam penalitatile, ne-a declarat Adriana Coman, administratorul Asociatiei Bucegi 163. Nici nu poate fi vorba sa le adaugam locatarilor si aceasta obligatie de plata. Ii amenintam noi pe datornici ca vom trece la impartirea facturilor de penalitati, dar pana acum nu am facut-o. Si apoi, la ce ar folosi? Daca au o datorie de 10 milioane si le mai adaug doua sau trei ca pedeapsa pentru intarziere credeti ca se inghesuie cu banii?”
La Asociatia de proprietari 30 cuantumul datoriilor nu este foarte mare, comparativ cu asociatiile care au ajuns la trei sau patru miliarde de lei. „Avem de platit 1,2 miliarde lei la CET, spune administratorul Maria Morosanu. Din cele 556 de apartamente, cam pentru jumatate trebuie sa primesc ajutorul de incalzire. Acesti oameni traiesc dintr-un venit infim. Este adevarat ca au debite, dar cum sa ii mai incarc si cu penalitati? Nici nu mi se pare corecta aplicarea penalitatilor inainte de a incheia contorizarea. Daca ar veni dupa ce se vor lua in calcul gigacalorimetrele, ar fi logic”.
Directorul CET, Vasile Dragusanu, nu intelege atitudinea sefilor din asociatii si nici a administratorilor. „Mi se pare aberanta indolenta lor, declara managerul de la CET. Trebuie sa inscrie facturile in contabilitate. Avem un contract si trebuie respectat de ambele parti. Incalcarea acestei obligatii e caz penal. Asociatiile nu tin cont ca ar trebui ca fiecare factura pe care le-o dam sa poarte penalitati, iar acestea ar trebui calculate la sold”. Factura lunii noiembrie nu a fost insotita de penalitati. Directorul Dragusanu ne-a declarat ca in Consiliul de Administratie al CET s-a hotarat sa li se mai dea restantierilor un ragaz de plata. Daca, insa, debitele nu vor scadea, si sunt slabe sanse cu sarbatorile care se apropie, in ianuarie vor primi din nou doua facturi: cea curenta si cea cu penalitati.Scris de Doina MINCU
Municipiul vazut de jos / Nepasare fata de „marginasi” / Cetateni de categoria a treia
La rubrica „Municipiul vazut de jos”, inaugurata la inceputul anului 2005, reporterii nostri au publicat mai multe reportaje dupa ce au strabatut la pas mai multe cartiere ale Bacaului. Gheraiesti, CFR, TACHE, Serbanesti, Nord, Mioritei s-au aflat in atentia noastra si, mai ales, a locuitorilor din acele zone. Ideea principala care s-a conturat a fost aceea ca autoritatile considera cetatenii din cartierele marginase de „mana a doua”. Argumentul principal este faptul ca oriunde te duci strazile sunt distruse, neasfaltate, fara canalizare, suprainaltate cu bascule de balastru, astfel ca apa rezultata din precipitatii, noroiul format navalesc in curtile si gradinile oamenilor. Pentru a iesi „la oras„ oamenii isi pun cizmele si apoi le lasa, dupa ce scapa de mocirla, prin magazine, la prieteni sau rude care locuiesc la bulevard. Nu-i vorba de o strada, de un cartier, de o ulita, ci de zeci de asemenea drumuri, unde locuiesc cetateni ai municipiului, platitori de taxe si impozite ca si majoritatea celor care locuiesc in centrul orasului.
Dupa aparitia in ziarul DESTEPTAREA a articolului „Municipiul vazut de jos/Raid prin noroiul Bacaului”, in care subiectul era starea deplorabila, acum in prag de iarna, a strazilor Sucevei si Fagului din Cartierul Nord, am primit la redactie mai multe telefoane de la bacauani care locuiesc in Cartierele Serbanesti si Gheraiesti. Doamna Simona Grigoras locuieste pe strada Muncii, in Serbanesti, iar mesajul ei este unul scurt si la obiect: „Este un dezastru unde locuim. Aproape toate strazile din cartier sunt distruse, pline de gropi si noroi. Copiilor le este rusine sa intre in clase plini de noroi pana la genunchi. In zilele ploioase, parintii sunt nevoiti sa-i scoata la strada principala pe umeri, cu roabele. In fiecare an ni se promite . Nimeni nu l-a vazut pe actualul primar decat la televizor. O data nu a venit pe aici poate noaptea si n-am auzit noi”, isi incheie suparata mesajul d-na Grigoras.
Noroi cat casa pe strazi cu denumiri optimiste
Nimeni nu mai stie cine a fost „nasul” strazilor din Serbanesti. Circuland acum prin cartier locuitorii spun ca nu a fost prea inspirat. Dar, cine stie, acum 40 de ani…
Intram pe Luceafarului, apoi pe Ulmului, Muncii, Dorului, Viselor, Licurici, Razoare si ne infundam in Grigore Tabacaru, Gheorghe Vranceanu si Stefan Zeletin, ne incercam norocul pe Triumfului si iesim pe Viitorului. De la cimitir mai sunt cativa generali, maiori si capitani, fiecare, ma gandesc, cu meritele lor in comunitate, insa nu am aflat de ce au fost pedepsiti si expediati la marginea orasului, asa cum sufera si Leon Sakellary, in camp. Toti cetatenii care locuiesc pe aceste strazi trebuie sa iasa pe Barladului sau Romanului. La lumina. Copiii la scoala, maturii la treburile lor, iar mortii la cele vesnice pe Triumfului.
Maria Dascalu a cumparat casa de pe Ulmilor 7 pe 8 noiembrie 1970. „Toti ne-au promis ca se va repara strada. Au mai venit cu balastru, l-au turnat, strada s-a inaltat si apa ne vine in curti, ca nu are unde se duce. Nu este canalizare, toti arunca zoaiele si resturile prin gradini si chiar in strada”, ne spune d-na Maria. Cea mai mare problema este sa duci mortul la groapa. Recent, un vecin a decedat si ne-a apucat noaptea pana am reusit sa ajungem la cimitir. Este jale pe Triumfului”. Mitica Busuioc, de pe aceeasi strada, ne spune ca, impreuna cu vecinul lui Ion Tabarcea a fost de trei ori in audienta la primarul Stavarache. „Mereu ne-a promis ca de la anul vor incepe lucrarile la canalizare. Strada asta are doar 400 de metri si nu costa cat un bulevard. Si noi platim impozite ca orice bacauan si meritam sa traim in conditii mai bune”, este de parere dl Busuioc. Daca dl primar a promis, inseamna ca asa se va intampla. Pe Muncii, aceeasi situatie. O parte din cei care locuiesc pe aceasta strada si-au construit cate o fosa pentru scurgerea apei, altii si-au inaltat fundatiile la garduri pentru a-si proteja casele impotriva apelor. Insa impotriva gropilor si a noroiului nu pot face nimic. Toate celelalte strazi din cartier sunt in aceeasi situatie: noroi, gropi, fara canalizare. Mai spun oamenii ca doar in preajma votarii mai vine cate un candidat si le fac promisiuni, in rest nu vezi picior de functionar al Primariei prin cartier. Singura strada asfaltata este Plaiului, care are deja o vechime de trei ani.
Interzis decedatilor
O data si o data, ar putea spune primarul municipiului vor incepe lucrarile si pe aceste strazi. Si pe Triumfului au inceput. Ea pleaca din Barladului, trece pe langa biserica, cimitir si se termina in Siretului, colt cu Viitorului. S-a montat canalizarea ne povestesc oamenii. „Lucrarile au inceput foarte tarziu, prin toamna. Vedeti ce a ramas dupa constructor. Ii spunem acum strada Plangerii. Practic nu se poate circula, noroiul este pana la glezne. Ne punem cizmele, pungi de plastic si iesim pe Barladului. Lasam incaltarile la magazine, prin curtile celor care stau la strada, ne schimbam si mergem la servici sau pe unde avem treaba. La intoarcere procedam invers. Este chinul de pe pamant. Ganditi-va cum se duc copiii la scoala”, ne spune un locuitor care ne-a rugat sa nu-i dam numele la ziar. In jurul nostru s-au adunat mai multi locuitori de pe strada, femei in varsta care veneau de la biserica, altii se plangeau ca tot noroiul format se scurge in curtea lui. Un fost cetatean urma sa fie dus la cimitir, l-au dat jos din caruta si au vrut sa-l duca pe umeri. A fost imposibil, rudele au fost obligate sa se intoarca si sa-l duca pe Calea Romanului, apoi pe Viitorului, pentru a junge la cimitir. A plecat tocmai de pe Ulmilor si s-a facut noapte pana a fost ingropat. Cum s-o fi simtit el tot circuland pe strazile cu denumiri care mai de care mai…optimiste!
Cititorii se pot intreba ce rost mai au asemenea reportaje acum, cand a venit iarna. La noi iarna tine cate trei – patru luni, dupa care urmeaza primavara ploioasa. Ne putem lesne inchipui cum se descurca inca cinci luni de acum incolo locuitorii de pe Triumfului, de pe Muncii, Viitorului sau Dorului. Toti cei cu care am stat de vorba erau de parere ca planificarea nu a fost buna, lucrarile trebuiau incepute din vara, astfel ca in iarna sa fie terminate toate lucrarile, inclusiv asfaltarea. „Acum ne inchid gura ca ne face strada, insa ne-au lasat cu noroiul la poarta”, imi spunea o batrana care abia iesise din noroi.
Pe Linistei, tot… liniste
In primavara am fost pe strada Linistei din cartierul Gheraiesti. Primisem o reclamatie prin care ni se aducea la cunostinta ca strada a ajuns impracticabila si oamenii au greutati cu transportul mortilor la groapa. Am vorbit atunci cu aproape toti locuitorii de pe strada. Am revenit pe strada vinerea trecuta. Nu s-a schimbat nimic. „A venit intr-o zi un greder si a incercat sa niveleze. Dupa cum vedeti gropile au ramas, in mijlocul ei este o balta imensa, trebuie sa te tii de garduri ca sa treci. Sa vedeti ce spectacol este la catre o inmormantare, ca cimitirul este in capat”, ne spune Ion Modoran. Strada Linistei necesita lucrari de mare avengura. Calea Moldovei s-a inaltat si suprainaltat de-a lungul timpului, iar Linistei a ramas cu mult sub terasamentul principal, astfel ca toata apa din strada, de pe rigole se scurge pe Linistei si o inunda permanent.
P.S. Acum doua saptamani scriam despre strada Sucevei, care a ramas desfundata peste iarna. Atunci, purtatorul de cuvant al Primariei, Ionut Tomescu, ne asigura pe noi, dar si pe locuitori ca strada va fi pregatita pentru iarna, va intra un greder sa niveleze, apoi va fi asternut un covor de balastru. Am revenit duminica pe Sucevei. Nici un semn ca spusele purtatorului de cuvant au prins contur. Problema celor de pe strada a fost rezolvata, un timp, de inghet.Scris de Gheorghe BALTATESCU
Karting/ Gala Campionilor / Doru Sechelariu, pilotul anului 2005
Kartingul romanesc si-a desemnat laureatii. Ieri, la Sala „Madgearu” din cadrul complexului expozitional Romexpo din Bucuresti, s-a desfasurat Gala Campionilor organizata de Automobilism Club Roman prin Comisia Nationala de Automobilism si Karting. Festivitatea, la care au participat oaspeti de seama precum ambasadorul Poloniei in Romania, Jacek Panisevski si presedintele Automobil Clubului Polonez, Andrej Witchovski, a inceput cu un film in care au fost prezentate evolutiile pilotilor romani la concursurile internationale din 2005. Primele trofee s-au pliat pe mesajul filmului si au fost acordate lui Doru Sechelariu si Matei Mihaescu in calitate de campioni ai Europei de Sud-Est la clasele ICA/Junior, respectiv ICA. De altfel, Doru Sechelariu a fost protagonistul Galei Campionilor. Pilotului Selenei Motor Sport Bacau, campion national la clasa ICA/J i s-a decernat si titlul suprem de „Cel mai bun sportiv al anului” oferit de ACE si CNAK pentru, asa cum au anuntat organizatorii, „parcursul exceptional in 2005″. „Sunt foarte fericit ca eforturile mele nu au fost in zadar si ca munca mea a fost recompensata. E un trofeu care ma onoreaza, dar care ma si obliga”, a declarat Sechelariu, care a primit drept cadou si cartea „Anul Formulei 1″ din partea comentatorului Dan Alexandrescu. Au fost premiati toti primii sase clasati la fiecare clasa de concurs, cu exceptia celor mai mici categorii de virsta, Pufo si Mini. La aceste doua clase, organizatorii au hotarat sa-i recompenseze, in premiera, pe toti participantii, pentru incurajare. Alaturi de campionii Mihnea Ioan Stefan (Pufo) si Nicolae Sergiu (Mini) au urcat pe podiumul de premiere si doi bacauani, Alexandru Calapod si Cosmin Frigura, dar si Calin Popescu Tariceanu, fiul primului-ministru. In varsta de sase ani, Alexandru Calapod a fost recompensat cu trofeul de cel mai tanar participant, bacauanul impartind acest titlu cu clujeanul Mihai Hinda.S-a acordat, tot pentru prima oara cupa destinata celui mai promitator debutant, laureatul editiei fiind bucuresteanul Mihnea Cristescu, de la ICA. Comisia Nationala de Automobilism si Karting a decis sa rasplateasca si organizatorii etapelor nationale, inmanandu-se plachete reprezentantilor cluburilor Selena Motor Sport Bacau, AMC Kart Bucuresti, SKAT Kart Bucuresti si VIK Power Arad. Finalul Galei Campionilor s-a desfasurat pe acordurile hit-ului formatiei Queen, „We are the Champions” si in zgomotul blitz-urilor, toti cei prezenti dorindu-si cate o fotografie de grup, ultima pe anul 2005.
Am urmarit cu foarte multa atentie evolutia kartingului romanesc. Pot sa spun ca multi piloti sunt intr-un remarcabil progres. Ma refer in primul rand la doi baieti pe care i-am ajutat si eu, Doru Sechelariu si Mihai Marinescu” (Dan Alexandrescu, comentator Formula 1)Scris de Dan SION / Peter KELMANN
Casa de Cultura sau „Casa cu amintiri”
Aniversarea a 40 de ani de existenta a Casei de Cultura „V. Alecsandri” a atras vineri multime de oaspeti, de la fosti colaboratori ai institutiei, din Bacau si din tara, pana la autoritati locale si judetene. Punctul de intalnire si de imbratisari nostalgice a fost sala mica a „Casei din inima orasului”, transformata pentru acest eveniment intr-o incapere a amintirii. Ca prin minune, pasind pragul acestui loc cei care aveau amintiri se trezeau brusc „aruncati” in urma cu 40 de ani, cand pe scena institutiei aniversate se intamplau fapte memorabile, festivaluri, spectacole de teatru, in productie proprie. Istoria de 40 de ani a Casei de Cultura, construita din afise si fotografii. Expozitia merita vazuta, totusi, daca esti inca tanar nu vizita aceasta expozitie fara un „ghid” mai in varsta pentru ca fotografiile nu au explicatii si o sa te cam uiti degeaba sau in orice caz nu vei afla decat care era moda in urma cu 40 de ani. Expozitia „Casa de Cultura – 40 de ani de viata” a fost realizata cu fotografii din colectiile detinute de: Ioan Catana, Nicolae Driu, Vasile Iacob, Dan Ivanovici, Ciprian Ghica, Eugen Grigore, Vladimir Lucavetchi, Val Manescu si Maria Sturzu. Cei care au luat cuvantul au subliniat rolul important pe care Casa de Cultura l-a avut in trecut pentru oras, comentand ca aceasta aniversare – bilant este „un moment de la care se poate pleca spre mai bine”, cu sprijinul autoritatilor locale care in ultimii ani au cam ocolit Casa din inima orasului. „Sunt convins ca pe viitor Casa de Cultura va redeveni ce a fost, o institutie cu programe culturale moderne”, a spus Val Manescu, fost scenograf, regizor, organizator de programe al Casei. La acest moment aniversar Casa de Cultura „V.Alecsandri” a primit diploma de onoare din partea Asociatiei Nationale a Caselor de Cultura din Romania. La randul ei, conducerea institutiei a acordat colaboratorilor fideli diplome aniversare. Acest moment introductiv a fost urmat, in sala mare, de Gala Filmului Bacauan, iar seara de un „spectacol de suflet”, „Casa din inima Bacaului, casa din inima mea”, cu solisti de muzica usoara sau populara, umoristi, formatii de dansatori, care s-au lansat pe scena institutiei aniversate. Vom reveni.Scris de Laura Huiban
Uncle Sam, diadia Vanea & unchiul Ion
Face mioriticul unchias Ion ce face si nu vrea nici o clipa sa mearga copacel pe picioarele sale. Nici acum, cand ultima generatie care-si mai pingeleste anca opincile se pregateste sa evadeze din istorie, nu poate trai fara un protector. A apelat la Fanar si Hohenzollerni. Apoi, obligat de istoria ticaloasa, a dat-o cotita catre diadia Vanea, de la Rasarit. Dar Vanea nu i-a adus decat umilinta, saracie si dictatura, motiv pentru care unchiasul Ion a-nceput sa-si taraie zilele uitandu-se pe cer, an speranta ca doar, doar, o veni uncle Sam, izbavitorul, cu portii – pomana de libertate, verzisori si fericire croite dupa pofta fiecaruia. Unchiul Sam n-a sosit ansa din ceruri, ci firesc, prin labirintul diplomatic burdusit de interese politice si economice. El flutura o portie – prototip de libertate teoretica, dar i-a spus, tot firesc, unchiasului Ion, ca la verzisori si fericire nu poate ajunge decat printr-un mare efort de inspiratie/transpiratie. Asa cum nu ne-a cantat nici diadia Vanea sub balcon serenade de mare amor, la balalaica, nici uncle Sam nu-si v-a ancorda prea mult muschii artistici pentru a zamisli asemenea melodii, la banjo. Cand a fost pusa pe tapet povestea cu intrarea an UE, polonezii, cehii sau ungurii au exprimat rezerve si critici care au curs cu nemiluita peste democratiile occidentale gravide chiar si de toate virtutile anca nenascute. Noi, chemati la referendum, am votat de parca l-am fi prins pe Mesia de pulpana. Atitudinea aceasta nationala lipsita de coloana vertebrala ai face pe altii, prin rotatie istorica, sa ne impuna tot felul de conditii. Iar noi le acceptam fara nici un amendament, ca si cum ni s-ar face o favoare ca suntem lasati sa supravietuim an umbra unora sau altora. Suntem aidoma calicului mitoman cu salvari rupti an fund, dar care-si face un titlu de glorie eterna din faptul ca unul dintre amicii sai ar fi, chipurile, proprietarul celebrei case de moda Versace. De ce Dumnezeu n-am putea avea o atitudine neutrala fundamentata pe munca, eficienta, democratie si demnitate? Costurile evadarii din infern ar fi mult mai mici.
Am fost umilit, saptamana trecuta, atunci cand Presedintele meu a bravat impardonabil spunand ca a avut cu doamna Rice „o discutie andelungata pe tema Transnistriei”, stiut fiind ca aceasta a discutat cu domnia sa printre usi. Cand sa ai „o discutie andelungata” cu un om care, cu protocol si cu vizita feminina obligatorie la toaleta, cu tot, abia binevoieste sa stea an tara ta doar trei ore? Daca am ajuns sa consideram o discutie de cateva minute cu un secretar de stat (care a venit sa primeasca, nu sa ofere) ca fiind andelungata, atunci demnitatea noastra este an mare suferinta. an cartile de istorie citim la nesfarsit despre faptul ca regii, voievozii, domnitorii sau presedintii nostri au fost, de-a pururi, niste fiinte care concureaza, prin competenta si puritatea lor morala, cu sfintii. Daca e asa, cum de-am ajuns an halul an care ne confunda toti cu Ungaria, cred ca avem capitala la Sofia sau Budapesta si anca ne mai canta vechiul imn chiar si la protocolul de grad I ? De ce nu sunt prezente astfel de confuzii an cazul unei tari ca Elvetia, de pilda, care are o populatie de trei ori mai mica decat noi? Pentru ca-n Elvetia se munceste si a existat mereu o strategie rationala de cultivare a demnitatii si eficientei.Scris de Ion FERCU
Prefectul si subprefectul prefera lefurile de la buget
Prefectii trebuie sa aleaga intre politica si administratie de la 1 ianuarie 2006. Proiectul ordonantei de urgenta, care modifica si completeaza Legea 340/2004, privind institutia prefectului, aprobat de guvern in sedinta de miercuri, prevede ca prefectii sa intre in Corpul inaltilor functionari publici.
Prefectul si subprefectul judetului Bacau vor deveni apolitici de la 1 ianuarie, desi au fost numiti politic. Prefectul Gabriel Berca declara ferm ca, daca aceste reglementari vor intra in vigoare din ianuarie 2006, atunci va demisiona din PNL si va alege administratia. Pe aceeasi cale pare a fi decis sa mearga si subprefectul Neculai Olaru: „Cred ca ma indrept spre decizia de a ramane in administratie, chiar daca asta implica demisia din partid”. Prin aceasta modificare, Guvernul incearca sa dea semnale pozitive UE, aratand ca depolitizarea administratiei e o preocupare pe agenda sa de lucru. O problema constanta, sesizata si in ultimul raport de tara al CE, este incetineala reformei in administratia publica. E greu de imaginat ca prefectii indoctrinati politic de ani buni in sedintele de partid, vor uita peste noapte orientarea lor, de stanga sau de dreapta. Pentru a-si exercita functia, ei trebuie sa promoveze un examen de atestare pe post. „Voi da un examen constand intr-un proiect si o proba scrisa de trei ore in prezenta unei comisii”, ne-a spus Gabriel Berca. Conform noii legi, prefectul va fi cel care va aviza proiectele de buget de la institutiile deconcentrate. El va avea si dreptul de a verifica legalitatea actiunilor primarilor si presedintelui Consiliului Judetean. „Ei imi sunt subordonati mie cand discutam de situatii de urgenta, pentru ca, atunci, au calitatea de reprezentanti ai statutului in teritoriu” a conchis prefectul. Cu noul act normativ, judetul Bacau va avea doi subprefecti, functia de secretar general al prefecturii transformandu-se in cea de subprefect. Secretarii generali ai prefecturii, aflati, in functie, la 31 decembrie 2005, dupa ce vor promova concursurile organizate, vor fi numiti subprefecti. Aceasta noua ordonanta va intra in vigoare, in totalitatea ei, de la 1 ianuarie 2007. Totusi, articolul 22 – „prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidele politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica” – va intra in vigoare in mai putin de o luna de zile. Scris de Ionut VATAFU
