2 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5437

„Jocul echipei a suferit la finalizare”

@ este de parere Iulian Trofin, antrenorul Pambacului

– Pambac e campioana egalurilor…

– Intr-adevar, avem cele mai multe rezultate de egalitate din aceasta serie, sase la numar. E bine pentru defensiva, insa linia de atac a lasat de dorit. Dintr-un anumit punct de vedere, nu-mi convine deloc aceasta situatie, asta pentru ca am avut foarte multe meciuri in mana care s-au terminat in cele din urma la egalitate. Noi am condus de fiecare data si am fost egalati pe final, nu invers.

– Si totusi, echipa e pe locul sase…

– Cred ca puteam mai mult de acest loc. Conditii am avut, chiar de invidiat, insa… La fiecare meci am avut cel putin 5-6 ocazii clare de gol, pe care le-am irosit. Am obtinut puncte la echipe la care nici nu visam, dar la fel de adevarat este ca am si cedat puncte pe teren propriu la echipe pe care le consideram deja victime.

– Esti dezamagit?

– Normal. Atacantii mi-au pierdut puncte bune. Ma asteptam la mai mult si de la cei care au facut parte din linia de mijloc a echipei. Per total, sunt multumit de jocul echipei, care, repet, a suferit la finalizare. Fata de sezonul trecut, am luat goluri putine, dar am si inscris de mai putine ori.

– Se va intari Pambacul in aceasta iarna?

– Imi doresc jucatori de atac si de mijlocul terenului. 2-3 la numar, insa vreau fotbalisti cu experienta, care sa-mi joace. Sunt bucuros ca s-a intors in tara Giani Capusa si sper ca el sa ramana la noi. S-a simtit enorm lipsa lui.

– Cine va promova si cine va retrograda?

– Lupta la promovare se va da intre Poli II Iasi si FCM II Bacau, insa cred ca va promova formatia din Iasi. Aerostar s-a trezit in ultimele etape si cred ca-i va fi greu sa recupereze punctele ce o separa de ocupantele primelor doua locuri. La retrogradare lucrurile sunt clare pentru trei echipe, FC II Botosani, Dorna Vatra Dornei si Rulmentul Birlad. In hora poate intra insa orice echipa care va face un pas gresit.

– Ce asteapta antrenorul Iulian Trofin de la noul an?

– In primul rand sanatate. Apoi, imi doresc ca echipa sa se mentina in Divizia C, iar jocul ei sa fie unul bun. Daca nu va pleca nimeni si vor veni 2-3 jucatori, sunt sigur ca vom termina acest campionat in primele cinci locuri.Scris de Cristi SAVA

Finantistii au adus la buget fonduri suplimentare de peste 1.600 de miliarde

Veniturile colectate in acest an de finantisti sunt mai mari decat anul trecut. Afirmatia apartine directorului executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, Mircea Muntean. El a apreciat ca incasarile au crescut, desi nu a crescut si fiscalitatea. Un motiv al cresterii veniturilor il reprezinta constiinciozitatea contribuabililor.

&#8222Multi contribuabili vin ei si ne cer controlul din propria lor initiativa&#8221, ne-a spus Mircea Muntean. Rapoartele finantistilor arata ca veniturile, destinate bugetului de stat, colectate in judetul nostru sunt de 900 milioane lei RON in 2005 fata de 1.160 milioane lei RON in 2004. „Veniturile la bugetul de stat in anul 2005 sunt sub cele din anul 2004, urmare a scaderii contibutiei accizei cu circa 500 milioane lei RON de la contribuabilul SC RAFO SA, care si-a redus activitatea, iar o parte din productie a fost orientata spre export&#8221, a completat directorul DGFP Bacau. Veniturile la bugetul asigurarilor sociale de stat au fost de 320 milioane lei RON in 2005 (fata de 280 milioane lei RON), ceea ce inseamna o crestere de 14 la suta. La bugetul asigurarilor pentru somaj, incasarile au crescut cu 8 milioane lei RON in 2005. Veniturile colectate, care sunt destinate bugetului asigurarilor sociale de sanatate, in 2005, au fost de 146 milioane lei RON, inregistrandu-se o crestere cu 6 la suta fata de 2004. „La nivelul judetului Bacau sunt 113.779 de contribuabili din care 87.400 persoane fizice&#8221, ne-a spus Mircea Muntean. Din acest total, 22.794 sunt persoane juridice, 825 institutii publice, 2.760 asociatii familiale. Incepand cu data de 1 octombrie 2005, un numar de 43 mari contribuabili isi indeplinesc obligatiile fiscale privind declararea si plata impozitelor, taxelor si alte contributii la Directia generala a marilor contribuabili la Bucuresti. Este si cazul lui SC RAFO SA. De aceea, evolutia arieratelor la bugetul consolidat este descendenta. Obligatiile restante pe trimestrul al treilea, pana cand a fost facuta analiza, sunt mai mici comparativ cu trimestrele anterioare. La 31 martie 2005, acestea erau de 162 milioane RON, iar la jumatatea anului, 147 milioane lei RON. La finalul trimestrului III, s-au inregistrat numai 116 milioane lei RON obligatii restante la bugetul de stat consolidat. „Datoriile catre bugetul de stat sunt in scadere in principal ca urmare a transferului marilor contribuabili la Directia generala a marilor contribuabili Bucuresti, dar si a unei colectari mai bune a veniturilor bugetare in trimestrul al treilea&#8221, a declarat directorul DGFP Bacau. Cat priveste veniturile suplimentare atrase la bugetul consolidat de catre organele de control fiscal la nivelul judetului Bacau, acestea sunt de 163.322 mii RON, identificate in 983 cazuri, dintr-un numar de 2.634 verificari fiscale. Din aceasta suma, 108.548 mii lei RON reprezinta diferente de impozite si taxe, iar 54.774 mii lei RON sunt dobanzi intarziere, amenzi si confiscari bunuri.Scris de Ionut VATAFU

A trecut Craciunul / Afacerea „Bradul”, o reusita sau jaf in paduri?

Directia Silvica a vandut la licitatie 5.000 brazi pentru Craciun. Preturile au oscilat intre 110.000 si 215.000 lei, in functie de inaltime. S-a incercat in acest fel sa se evite jaful din paduri si ocrotirea acestora. Forte de ordine au fost mobilizate pentru controlul mijloacelor de transport. In Ajunul Craciunului, chiar si in prima zi de Craciun, pietele erau pline de brazi. Afacere rentabila sau jaf ca-n codru?

&#8222Brazii pe care ii scoatem noi la licitatie au de la unu la trei metri. Acesti brazi ne sunt de prisos, sunt scosi din lucrarile silvice&#8221, declara Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica cu multa vreme inainte de sarbatorile de iarba. In acest an, poate mai mult ca oricand, Directia Silvica a pus gand rau hotilor de brazi. Din 15 noiembrie si pana pe 15 ianuarie 2006, au fost stabilite sase puncte de control, patru pe Valea Trotusului, unul pe Valea Bistritiei si altul pe Valea Tazlaului, scopul fiind reducerea furtului de brazi. Au fost deplasate in aceste zone, ca de altfel in intreg judetul, echipaje mobile suplimentare, 24 din 24 de ore. Care ar fi fost motivele pentru care acele puncte de control trebuiau sa functioneze si dupa Anul Nou nu se cunosc. Cert este ca a doua si a treia zi de Craciun n-am mai zarit picior de politist sau reprezentant al Directiei Silvice in unul din cele sase puncte de control, ca sa nu mai vorbim despre echipajele mobile suplimentare. Interesant este faptul ca, inainte de Craciun, aceste puncte de control erau destul de eficiente, o dovada fiind si raportarile zilnice prin care se aminteau despre confiscarile de brazi. Pana la Craciun, circula o vorba. Se spunea ca, atunci cand un conducator auto era oprit pentru control, era intrebat ce transporta. „Droguri!&#8221, raspundea acesta. „Bine, atunci da-i drumul, credeam ca transporti brazi&#8221, i-ar fi spus politistul. Ei bine, acest lucru nu face decat sa demonstreze cat de mult accent a pus Directia Silvica pe eliminarea taierilor ilegale de brazi. Si daca acest scop a fost atins, ar fi, intr-adevar, o reusita. S-au sacrificat cu acte in regula 5.000 de brazi care, chipurile, ar fi fost scosi din circuitul silvic. Sa intelegem ca au fost „rebuturi&#8221? Nu, daca ne uitam macar la cele cateva sute care au ramas nevandute. Sa fi cumparat romanul numai crengi de brad? Daca ne uitam la pret, nu se poate spune ca ar fi fost prea scumpi, oricine putand sa-si permita sa cumpere unul care costa cu ceva mai mult peste o suta de mii de lei. Cine o fi estimat ca bacauanii ar avea nevoie de 5.000 de brazi? Dupa cantitatea ramasa in fiecare loc de desfacere a acestora, se pare ca numarul posibililor amatori de brazi de Craciun a fost supralicitat. Pe Valea Muntelui, de generatii intregi, vedeai la porti cate un bradut, iar langa el un pici care te imbia sa cumperi de la el. Braduti destul de frumosi, unii chiar mai frumosi decat cei scosi la comercializare cu acte in regula. Anul acesta, brazi la porti au fost tot mai putini. De ce? Ne-o spune un sef de post din zona. „Ni s-a cerut sa nu mai permitem acest lucru. Sinceri sa fim, ne parea rau de acei copii nevinovati care doreau sa vanda un bradut pentru a-si cumpara ceva dulce de sarbatori. N-aveam ce face, ordinul era ordin, ii fugaream pe ulitele satului. Nu stiu ce mare infractiune ar fi savarsit pentru ca au taiat un bradut din padurea parintilor&#8221, ne-a declarat unul din sefii de post de pe Valea Muntelui. Probabil ca acestia erau considerati marii infractori, marii corupti sau cei care au defrisat padurile judetului. Ne punem aceeasi intrebare: de ce au ramas atat de multi brazi „stampilati&#8221? A depasit cumva numarul brazilor pe cel al cumparatorilor? Un primar din aceeasi zona incearca sa dea o explicatie. „Am incercat sa ofer un brad unei familii din comuna, povesteste alesul obstii. Femeia ma refuza cu incapatanare. In cele din urma, a acceptat, dar dupa multe insistente. Stiti ce mi-a spus dupa ce, in sfarsit, l-a primit? Domnu&#8217 primar, dar ceva sa pun in el nu ne dai? Am ramas fara replica&#8221. Directia Silvica a scos la licitatie 5.000 de brazi. Padurile au ramas mai sarace cu acest numar de arbori. Poate alte cateva sute, sau mii au fost, totusi, taiati ilegal. Multi dintre ei au fost confiscati. In mod normal, au fost scosi si acestia la vanzare. Asadar, cu siguranta, numarul brazilor taiati de Craciun a fost mai mare de 5.000, chit ca unii au purtat pecetea ocoalelor silvice, iar altii nu. Poate, dupa trecerea sarbatorilor de iarna, cineva va trage linia si ne va spune daca a fost o afacere, un esec sau daca padurile au fost singurele care au suferit de pe urma acestor taieri.Scris de Dan MINDIRIGIU

Leul incheie primul an cu avantaj fata de valuta

Moneda nationala incheie primul an dupa 1989 cu apreciere in termeni reali in raport de principalele monede de referinta, euro si dolar, evolutie permisa in prima etapa de schimbarea pozitiei BNR pe piata valutara si mai apoi de noul pas in liberalizarea contului de capital. Raportand cursul de schimb de marti la cotatiile de referinta anuntate de banca centrala in ultima zi a anului trecut, leul apare cu un castig de 7,6 la suta comparativ cu moneda europeana si inregistreaza o pierdere de 6,25 la suta fata de dolar. Ambele evolutii indica insa o apreciere in termeni reali a monedei nationale, avand in vedere ca rata inflatiei pentru 2005 este preconizata la peste 8,5la suta.Daca sunt analizate valorile medii ale cursului de schimb, se observa o apreciere in termeni nominali mult mai accentuata atat fata de euro, cat si in raport cu moneda amerciana. Indiferent de evolutia din ultimele trei zile ale acestui an, cursul mediu al monedei europene se va situa sub 3,6500 lei. Acest nivel indica un castig net fata de euro de aproximativ 10la suta, la care adaugand inflatia medie estimata la 9la suta rezulta o apreciere reala in 2005 de cel putin 19,9 la suta. Tot pe valori medii, dolarul a coborat anul acesta la 29.000 lei vechi, reprezentand o pierdere nominala fata de 2004 de 9,37 la suta. In consecinta, leul a avansat si fata de moneda americana cu aproximativ 19 la suta.inceputul anului a fost marcat de o volatilitate ridicata a cursului de schimb, consecinta a relaxarii regimului de folotare controlata anuntata in luna noiembrie a anului trecut. Schimbarea atitudinii BNR a coincis si a fost strans legata de liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei. Randamentele mari oferite de moneda nationala au facut foarte atractive plasamentele in Romania, ceea ce a pus presiune pe cursul de schimb. Concomitent cu initierea unui regim de curs mai flexibil, BNR a continuat sa reduca dobanda de interventie, intr-un ritm mai accelarat decat in 2004. Minimul primului semestru a fost atins dupa o luna si jumatate de la inceputul anului, cursul de referinta din 14 februarie plasandu-se la 35.515 lei vechi/euro. A doua zi cotatiile bancilor indicau un nivel de 34.700 lei vechi pentru un euro, adica mai jos cu 12,5 la suta fata de 1 ianuarie. La acel moment, banca centrala a intervenit in forta si vizibil ridicand cursul euro in doua zile cu aproximativ 4.000 de unitati ROL. Dupa aceasta interventie a urmat o perioada lunga de relativ calm, cu un curs putin peste 36.000 lei vechi/euro, inflexibil chiar si dupa anuntul oficial din 11 aprilie privind accesul strainilor la depozitele in lei. Acesta aparenta acalmie a fost intretinuta de cumparari constante, dar de mica amploare, ale BNR pe piata valutara. Concomitent, banca centrala a accelerat pasul de scadere a dobanzilor, care in aprilie coborasera sub 10 la suta. in 2005, BNR a procedat la taieri succesive ale ratei dobanzii de politica monetara, cumuland zece puncte, pana la 7,5 la suta. Dupa denominarea monedei nationale, piata valutara s-a confruntat cu un val important de intrari de capital extern. Intr-o perioada in care volumele tranzactionate in anii precedenti erau nesemnificative, piata romaneasca a fost inundata de capitaluri care au stricat vacantele dealerilor.Euro a intrat pe un nou palier de cadere si a atins un minim de 3,4022 lei la inceputul lunii septembrie. A fost al doilea moment al unei interventii importante din partea BNR, care a anuntat o schimbare de strategie in politica de sterilizare. Banca centrala a precizat ca va atrage doar o parte din excesul de lichiditate din sistemul bancar, aratandu-se hotarata sa riste obiectivul de inflatie pentru a evita intrari tot mai mari de capital speculativ. Imediat dupa aceasta decizie, dobanzile la lei s-au prabusit pana la niveluri real negative.incepand din septembrie, cursul de schimb a avut oscilatii limitate. Chiar daca unii dealeri sustin ca banca centrala intervine sporadic pentru a mentine cotatiile peste 3,6 lei/euro, este clar ca semnalul dat in septembrie a avut un puternic impact si a indemnat institutiile de credit la mai multa precautie. Dupa ultimele sedinte de politica monetara, Consiliul de Administratie al BNR a anuntat intentia de a steriliza un volum mai mare de lichiditate, dar aceste semnale nu si-au mai gasit rezonanta pe piata valutara in aprecierea leului.Scris de mediafax

„Agricultura bacauana este la pamant”

@ afirma Laurentiu Baciu, patronul firmei ROMAGRIA Bacau

Anul 2005 a fost extrem de dificil pentru agricultura romaneasca. Nu doar ploile abundente sau seceta au fost cele care au dijmuit recoltele. Specialistii spun ca politicul, administratia si unele decizii ale ministerului au contribuit la falimentarea unor societati agricole si chiar a producatorilor individuali. Indiferent de domeniul de activitate, agricultorii au iesit in pierdere cu miliarde de lei. Pentru detalii ne-am adresat unui agricultor bacauan, care toata viata si-a petrecut-o pe camp. Nu este mare proprietar, din 1990 lucreaza pamantul in arenda, in Damienesti, Rosiori si Negri. Peste 1000 de hectare de teren arabil sunt calcate de inginerul Laurentiu Baciu, din ianuarie pana in decembrie. Anul acesta a muncit degeaba, conturile lui sunt goale, pierderile situandu-se la peste patru miliarde de lei.

– Domnule inginer, va vad foarte suparat. Este final de an, cand toata lumea isi face bilantul. Mos Craciun vine cu daruri. Dumneavoastra ce v-a adus Mosul?

– Mie? Nu mi-a adus nimic. Am o pierdere de sase milioane de lei la fiecare hectar cultivat. Am cheltuit 18 milioane de lei vechi pentru productia de pe un hectar si, cu bunavointa Guvernului si a ministerului de resort, imi recuperez doar 12 milioane de lei. Mai concret, am cheltuit 4.500 de lei pentru un kilogram de grau si mi se ofera acum doar 3.000 de lei. Ce fel de politica este asta? Anul 2005 a fost unul extrem de prost pentru agricultori.

– Dupa cate stiu, producatorii au primit subventie pe produs, bonuri valorice pentru fiecare hectar cultivat.

– Da, numai ca legea este extrem de restrictiva. Eu am incheiat contract de arenda si nu aveam de unde sa stiu acum cinci ani ce o sa mai spuna legiuitorul. Pentru a beneficia de subventie aveam nevoie de o imputernicire din partea proprietarului. De unde-l mai iau, multi sunt din alte judete, altii au domiciliul in strainatate. Am avut noi, agricultorii, o intalnire cu doi parlamentari bacauani, domnii Palar si Miroseanu. Le-am expus problemele din agricultura si i-am rugat sa sustina o mica modificare in ordonanta de acordare a subventiilor. Doar o simpla conjunctie. In loc de si sa fie stipulat sau. Despre ce este vorba. In lege se spune ca pentru acordarea subventiilor, arendasul are nevoie de contract si imputernicire. Mai corect si benefic ar fi fost sa fie formulat sau imputernicire. Ne-au promis, insa nu s-a schimbat nimic. Ce s-a intamplat cu subventia nu mai stiu, eu nu am primit nimic.

– Ce sa inteleg, ca nu ati mai executat lucrarile, a ramas graul pe camp?

– Nu. Am luat credite si am adus productia in depozit. Si aici suntem in pierdere. Cine depoziteaza productia la COMCEREAL primeste subventie, iar eu, pentru ca am propriile depozite, cu toate ca fac aceleasi operatii, de uscare, aerare, depozitare, nu primesc nimic. O alta pierdere. Am facut oferte prin presa, pe internet, insa nimeni nu cumpara cu mai mult de 2500 – 3000 de lei kilogramul. Pentru a a-mi scoate cheltuielile si un profit de 10 la suta, ar trebui sa pot vinde cu 5000 de lei un kilogram de grau. Pana atunci, il tin in stoc si platesc in continuare dobanzi la banci. Trebuie sa stiti ca eu m-am achitat fata de proprietari, am dat cantitatea pe care am inscris-o in contract. La aceste preturi ar fi trebuit sa obtinem peste 8000 de kilograme de grau la hectar, ceea ce ar insemna ca francezii si englezii ar fi mici copii pe langa noi. Pentru a ne face o idee, in Anglia productia medie este de 7000 de kg/ha, in Franta 6000 de kg/ha, iar la noi, media este de 3000 de kg/ha. Ca sa nu mai vorbim de nivelul subventiilor. Guvernul englez acorda la grau o subventie de 80 la suta din cost. Cu cine concurez eu?

– Suntem intr-o economie de piata. In aceste conditii, cine stabileste pretul? Nu piata?

– Este complicat sa explicam mecanismul. Am sa va ofer doar doua exemple care au influentat pretul de pe piata. In timpul recoltarii din acest an, ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, decide sa scoata de la rezerva statului o mare cantitate de grau. Procesatorii au luat materia prima cu 2500 de lei kilogramul, cu obligatia sa o returneze pana la 31 decembrie. Cu depozitele pline, este normal sa nu ne ofere mai mult de 3000 de lei. Aceasta a fost prima lovitura. A doua a venit tot din partea ministrului. A iesit pe televiziunea nationala si a declarat ca avem o productie mare pe hectar, chiar mai mare decat nevoia de consum. In acest fel suntem la mana procesatorilor: ar trebui sa vindem cu cat ne ofera, ceea ce inseamna faliment. Si calvarul a continuat. In 2005, s-a acordat o subventie de 1,75 milioane de lei, din care 400.000 de lei motorina. Combustibilul se livreaza doar la anumite statii, unde pretul este cu 1000 de lei mai mare decat la vanzarea libera. Cine pierde si cine castiga? Judecati si dumneavoastra.

– Care este pretul graului la bursele mondiale?

– La cea mai mare bursa din lume, cea de la Chicago, in noiembrie 2005, o tona de grau se vinde cu 123 dolari, in Kansas este 139 dolari, in Mexic 176,9 dolari, iar la Londra 123,7 dolari. Calculati, transformati, adaugati si nivelul subventiilor si aveti o imagine a politicilor agricole ale unor state. Nimeni nu vrea sa castige neaparat, sa se imbogateasca, insa in toata lumea este o planificare, se stabiliste macar un pret minim garantat. De ce nu este o bursa in Romania? Pentru ca toata lumea ar veni sa cumpere de la noi. Cererea ar fi mare si ar creste pretul. Se pare ca cineva nu are acest interes.

– Spuneati ca mai sunt si alte anomalii care influenteaza pretul. Despre ce este vorba?

– O sa va dau un alt exemplu. Sa vedem evolutia pretului la grau si la doar un singur produs care este indispensabil agriculturii: ingrasamantul ureea. Domnule, singurul ministru al agriculturii care stia meserie, stia cu se mananca agricultura a fost Valeriu Tabara. De la el incoace… dar, sa revenim. In anul 2003, pretul graului era intre 6000 si 8000 de lei kilogramul. Ureea era 6000 de lei. Raportul era de 1/1. In 2004, graul costa 4,5 – 5000 de lei, ureea 10.000 de lei kilogramul. Raport 2/1. In 2005, kilogramul de grau este de 2,5 – 3000 de lei, ureea 10.000 de lei, raport 1/3, &frac14. Motorina costa in 2003 17.000 de lei, graul 6000 de lei, raport 3/1, in 2005, motorina este 31.000 de lei, graul 3000 de lei, raport 10/1. Cum sa faci afaceri in agricultura? Aceeasi situatie este si la porumb, orz, orzoaica. De unde resurse sa iei productia de la capat? Despre asta este vorba. Arendasii, societatile comerciale din agricultura au investit foarte multi bani in utilaje performante, eu, de exemplu, am cele mai moderne masini, toate aduse din Germania. Am credite, trebuie sa le achit. Cu ce? Nimeni, dar absolut nimeni, nu se gandeste cu seriozitate la soarta agriculturii, la situatia celor care lucreaza cu pamantul si asigura hrana populatiei. Se tot face caz de subventii. Unde se duc de fapt acesti bani? In primavara, aredansii nu mai primesc nici un fel de subventii la grau, la porumb, la orz sau alte culturi. Vi se pare corect? Practic, producatorul agricol nu a primit subventie reala niciodata.

– Va rog sa exemplificati.

– Nu este greu. In situatia in care a aparut o ordonanta sau o hotarare se urgenta de subventionare a unui produs, imediat procesatorii au oferit mai putin. Cu exact valoarea subventiei. Acelasi lucru s-a intamplat si la subventiile acordate pentru masinile agricole. Este demonstrabil cu acte, in momentul cand Guvernul a acordat o subventie, producatorul a marit pretul utilajului cu aceeasi suma. Eu urmam sa cumpar un tractor cu 400 de milioane, s-a acordat o subventie, a doua zi, producatorul a crescut pretul la 800 de milioane de lei. Este foarte interesanta situatia de la achizitia de animale. Guvernul, ministrul, ministerul acorda o subventie pentru a acoperi cheltuielile de productie. Sa vedeti unde merge subventia. Daca astazi, pretul de achizitie este de 50.000 de lei pe kilogramul viu, si maine apare o ordonanta prin care Guvernul vine cu o subventie de 10.000 de lei pe kg viu, suma calculata sa-i acopere producatorului cheltuielile, procesatorul ofera doar 40.000 de lei pe kg. Cine beneficiaza, de fapt, de subventie, in conditiile in care pretul de vanzare cu amanantul nu scade.

– Vorbeam de un pret minim garantat al produselor agricole. De ce trebuie stabilit?

– Pretul minim garantat, planificarea structurala a culturilor, sprijinul acordat de stat producatorilor agricoli nu sunt povesti in Occident. Eu trebuie sa stiu, la inceput de an care ar fi preturile, care este nivelul cheltuielilor, al subventiilor. Imi fac un plan de afaceri. Daca ies in pierdere, ma las de afacere, daca pot sa castig 100.000 de lei, merg mai departe.

– De ce, in tarile europene, agricultura este subventionata?

-Afara, in Occidentul unde vrem sa ajungem si noi, cetateanul cheltuie doar 1/5 din salariu pentru un trai indestulator, iar la noi intre 80-90 la suta. Ne miram acum de miracolul ungar. Trebuie sa stiti ca acolo toata lumea munceste. Isi planifica productia pe sezoane, pe anotimpuri, pe sarbatori. De ziua Recunostintei la americani, ungurii isi planifica in solarii loturi masive de curcani. Retineti, in solarii cu folii negre. Dupa aceea, pun legume, flori, alte culturi. La ei pamantul este lucrat ca la carte si nu neaparat cu utilaje din Germania sau Franta. Majoritatea sunt din Rusia, mai ieftine, mai bune. Noi sarim imediat in Germania. Este aici vorba de gandire economica, fara prejudecati. Profitul nu are culoare politica sau granite statale. Nu este posibil, la potentialul nostru sa stam cu mana intinsa la Occident. Este o mare prostie, o mare tampenie sa importam castraveti, rosii, cartofi din Iordania, pui din America. Avem un pamant bun, chiar si ingrasaminte naturale sau chimice. Cine nu doreste sa avem o agricultura performanta? Vorbeam de Ungaria. Ungaria a iesit la suprafata cu agricultura, la fel si Olanda sau Spania.

– Ce parere aveti acum, dupa atatea luni de la declansarea gripei aviare?

– Este o afacere. O mare afacere.

Procesatorii vand faina de grau cu 5100 de lei kilogramul, iar Oficiul Concurentei nu spune nimic. In 2003, un kilogram de paine costa 24.000 de lei, in conditiile in care unul de grau costa 6000 de lei, iar astazi, un kilogram de paine costa tot 24.000 de lei.Scris de Gheorghe BALTATESCU

Miracol in a doua zi de Craciun / Operatiune de salvare la cota 1.400

    Ieri, un salariat de la Statia Radio Releu de Retransmisie Lapos Comanesti poate spune ca s-a nascut pentru a doua oara. El a facut un ulcer perforat in timp ce era la serviciu. Pentru salvarea lui, jandarmii bacauani au fost nevoiti sa urce pana la cota 1.368. Operatiunea s-a finalizat bine, bolnavul fiind transportat in siguranta la Bucuresti.

    Ion Carligeanu, in varsta de 44 de ani, din Bacau a urcat pe munte vineri dimineata. El urma sa ramana la Releul de pe Lapos pana in ziua de 7 decembrie. Desi nu a mancat nici o specialitate specifica sarbatorii Craciunului, luni dupa-amiaza, barbatului i s-a facut rau si a inceput sa scuipe sange. Stiind ca sotul ei are probleme cu stomacul, Elena Carligeanu a sunat la SMURD. Acestia, la randul lor au apelat la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, care a pasat problema Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bacau. &#8222Apelul a fost preluat la ora 10.45, iar

    la 15.50 ne aflam la Statia de Retransmisie”, ne-a declarat general Nicolae Rugina. Pentru a ajunge la cota 1.368, jandarmii au apelat la sprijinul unui localnic care avea un mijloc de deplasare adecvat. Dupa mai multe peripetii, Ion Carligeanu a ajuns la Spitalul Comanesti, iar de aici a fost trimis de urgenta la Bucuresti. Un amplu reportaj in editia de maine a cotidianului DESTEPTAREA.Scris de Lili ADOCHITEI

    Unda verde pentru comercializarea petardelor / Bacaul, invadat de pocnitori

      Gata! S-a dat startul pentru comercializarea petardelor! Vanzatorii au si aparut precum ciupercile dupa ploaie. Sunt cu zecile prin Piata Centrala, insa trecatorii se opresc, se uita, dau din cap si … merg mai departe. Deocamdata, ei se multumesc doar cu privitul si comentatul despre preturile petardelor, ce-i drept cam piperate. Doar atat. La fiecare colt din Piata Centrala gasesti cate o masuta cu tot felul de modele de petarde, care mai de care cu un design viu colorat si asezate in mod strategic pentru a atrage ochiul trecatorului. „Da, imi place sa le folosesc de Revelion, dar nu prea imi permit sa cumpar din toate modele. Sunt mult prea scumpe. Cine isi permite, n-are decat sa cumpere. Eu am sa iau doar ceva mai ieftin&#8221, intra in vorba cu noi un tanar student. Cativa plozi, cu „lumanarele&#8221 la nas, nu se mai satura sa priveasca modelele de petarde puse la vanzare. Se cauta in buzunare, dar n-au gasit decat vreo 20.000 de lei. „A, putem sa ne luam o racheta. Tot e bine&#8221, s-au bucurat pustii. In rest, vanzarea merge prost tare, dupa cum sustin comerciantii. „Gata, dispare obiceiul de a folosi petarde la Sarbatorile de Iarna. Nu mai cumpara lumea ca in anii trecuti. Nu am vandut mai nimic. E jale mare. Si am bagat atatia bani in marfa&#8221, se plange unul dintre comerciantii de petarde. De fapt, toti cei cu care am stat de vorba sunt dezamagiti nevoie mare. Petardele nu se vand asa cum se asteptau. „Speram ca in zilele viitoare sa facem ceva vanzare. Doar se stie ca romanul isi face provizii pe ultima suta de metri. Nu vom rupe noi gura targului cu vanzarile, dar tot poate ne iese ceva&#8221, ne spune, pe un ton optimist si tragand cu sete dintr-o tigara, o tanara inghetata de frig care incerca sa se incalzeasca cu un zat de cafea dintr-un pahar de plastic. Intr-adevar, preturile la petarde sunt piperate pentru buzunarele unui om de rand, daca tinem cont de faptul ca un butoias cu focuri de artificii pentru o jumatate de ora ajunge undeva intre 1,2 si 1,5 milioane lei. Insa, petardele sunt pentru toate buzunarele, incepand de la 10.000 lei pentru o banala pocnitoare, continuand cu o racheta de 20.000 lei si terminand cu artificii intre 100.000 si 150.000 de lei. „Numai sa vrea omul sa cumpere, ca are de unde si ce anume. Bani se gasesc daca exista vointa. Parca nu sunt Sarbatori de Iarna daca nu auzim ceva bubuieli prin oras, nu-i asa? Este pacat sa se piarda traditia&#8221, concluzioneaza unul dintre comercianti, imbiind in acelasi timp trecatorii sa-i vada obiectele artizanale cu amestecuri pirotehnice.Scris de Carmen SERBAN

      Miracole la Maternitatea Bacau / Nascuti de Craciun

        In zilele de 24 si 25 decembrie, la Maternitatea Bacau, au venit pe lume 15 copii. Nou-nascutii au adus zambetul pe buze zecilor de familii care ii asteptau. Nascuti prin cezariana sau natural, inainte de vreme sau la termenul fixat, copiii au &#8222dovedit” ca Mos Craciun exista.

        Sapte baietei si patru fetite s-au nascut in ajun si in prima zi de Craciun. Tristetea mamelor de a petrece Sarbatorile in spital a fost alungata de bucuria de a-si tine pruncul in brate. Alina Barbu a nascut un baietel la primele ore ale diminetii zilei de 25 decembrie. &#8222Am avut o mica complicatie si a trebuit sa nasc prin cezariana. In plus am si RH-ul negativ si a fost foarte riscanta sarcina, nici macar nu stiu daca mai pot avea copii, cu toate ca mi-as dori foarte mult. Dar, acum sunt fericita ca am un baiat de 3.300 de grame”, marturiseste Alina. La varsta de 24 de ani, tanara se simte pentru prima data mama. Bucuria sa este nemarginita. &#8222Niciodata nu am primit un cadou mai frumos de Craciun. Eu trebuia sa nasc cu mult inainte de Craciun, dar copilul a vrut sa mai astepte putin. Acum, am dublu motiv sa ma bucur de Craciun”. Alina crede ca ziua nasterii va influenta pozitiv destinul copilului sau si va fi &#8222un norocos”. Tanara mamica si-a botezat copilul cu numele de Constantin Adrian, dupa tatal, respectiv sotul sau.

        &#8222Mosul mi-a adus baiat in loc de fata!”

        Desi dupa rezultatele ecografiilor facute in timpul sarcinii, Clementina Dobos se astepta sa nasca o fetita, a avut o surpriza cum nu se poate mai placuta: a dat nastere unui baietel de 3.000 de grame. &#8222Eu si sotul meu am vrut enorm de mult un baiat, povesteste Clementina. Dar, pana la urma ne-am obisnuit cu gandul ca va fi fata si ne doream doar sa fie sanatoasa. Dar, cand doctorul mi-a zis ca am nascut un baiat, imi venea sa sar in sus de bucurie”. Desi tanara, la doar 24 de ani, Clementina a avut o nastere destul de dificila. &#8222Toata noaptea Craciunului mi-am petrecut-o in travaliu. Timp de 12 ore am avut contractii si dureri insuportabile, nu credeam ca voi ajunge sa mai fiu sanatoasa dupa nastere”. In data de 25 decembrie, la ora 15.00, Clementina a nascut. &#8222Cand i-am auzit primul scancet, am simtit cum toate durerile dispar prin minune si putea sa mi se intample orice, as fi suportat cu brio. Nu ma asteptam sa nasc de Craciun, dar poate faptul ca numele meu de fata este Craciun are o legatura cu bucuria de a fi mama chiar in ziua Nasterii Domnului”, ne-a marturisit tanara. Pe baietelul Clementinei il va chema Florin Emanuel, ultimul nume fiind inspirat din melodiile de Craciun care se canta in biserici.

        S-a nascut in luna a opta

        In varsta de 20 de ani, Daniela Mondan a nascut in prima zi de Craciun cel de-al patrulea copil. &#8222Ar fi trebuit sa-l nasc la sfarsitul lunii ianuarie, dar mi-a venit sorocul cu o luna inainte, a declarat Daniela. Desi era foarte posibil ca, nascut in luna a opta, copilul sa nu supravietuiasca, am avut noroc. In ziua de 25 decembrie, copilul meu a vrut sa vada lumina zilei si nimic nu l-a putut opri. Are 2.700 de grame. Nu am primit niciodata un cadou atat de frumos de Craciun. Mai ales ca imi era frica sa nu-mi moara copilul. Dar, Dumnezeu a vrut ca fiul meu sa fie exceptia de la regula. A supravietuit si este sanatos”.Scris de Iulia CUCU

        Monica Rosu a participat la doua emisiuni de succes ale televiziunii nipone TBSSapte zile in Japonia

        Pentru Monica Rosu, 2005 a fost un an cu ghinion. A ratat prezenta la Nationalele de Maestre de la Bacau, nu s-a calificat in finalele etapelor de Cupa Mondiala de la Stuttgart si Maribor, pierzand si biletul pentru Campionatele Mondiale de la Melbourne. &#8222A fost un an pe care vreau sa-l uit, cel mai negru din cariera mea”, a precizat Monica Rosu. Totusi, cineva a avut grija ca dubla campioana olimpica de la Atena sa incheie acest an cu zambetul pe buze. Nadia Comaneci si o firma de impresariat i-au propus sportivei bacauane o prezenta in Japonia, la Yokohama. Mona a raspuns afirmativ acestei invitatii, mai ales ca organizatorii s-au ocupat de tot. Pentru cateva ore, Monica Rosu a fost prezenta la doua dintre cele mai cunoscute emisiuni televiziune – Kunoichi si Monster Box, acolo unde a facut un adevarat show.

        S-a distrat la Disneyland

        In fiecare an, dar numai in luna decembrie, televiziunea nipona TBS realizeaza o emisiune de succes – Kunoichi (in traducere: fetele Ninja), cu invitati de calibru din lumea sportului. Pentru editia din acest an, niponii au invitat-o pe gimnasta bacauana Monica Rosu. &#8222Am fost incantata de aceasta prezenta si am acceptat-o cu placere. Apoi, nu putea refuza o vacanta in Japonia, tara pe care nu o mai vizitasem pana atunci”, a spus Rosu. O saptamana. Atat a durat vacanta dublei campioane olimpice de la Atena pe pamant japonez. O vacanta pe care Mona a asteptat-o demult. &#8222Chiar aveam nevoie de o vacanta dupa atatia ani de munca in sala de gimnastica”, a declarat Rosu. Pe toata perioada sederii la Yokohama, Mona a fost tratata regeste. Era o vedeta. &#8222Am fost invitata sa ma plimb prin Yokohama. Am colindat foarte multe magazine, am servit masa la multe restaurante si am acordat numeroase interviuri”, a povestit Rosu, care s-a aratat extrem de incantata de cele peste patru ore pe care le-a petrecut in Parcul de Distractii Disneyland. &#8222Am trait momente pe care nu le pot uita. A fost foarte frumos. Cred ca nici o zi nu mi-ar fi fost de-ajuns sa ma distrez in Disneyland”, a spus Monica Rosu.

        Concurs

        cu obstacole

        Si totusi, Monica Rosu a participat la un concurs. Unul fara medalii, dar extrem de interesant. Concursul de la emisiunea Kuniochi. &#8222Pentru aproape jumatate de zi am fost prezenta in sala de filmare pentru a ma acomoda cu respectivele obstacole. Orice ratare ma arunca intr-o groapa plina cu apa. Desi m-am straduit mult, n-am reusit sa trec de jumatatea traseului. Era foarte greu si, in plus, nu mai facusem asa ceva niciodata”, a spus Mona care a fost nevoita sa se ridice din groapa cu apa de doua ori. Asta a fost in prima zi, una de acomodare. In a doua zi de filmare, lucrurile s-au schimbat, in conditiile in care acel film urma sa fie difuzat la emisiunea Kuniochi. Mona s-a concentrat mai bine, ajutata fiind si de organizatori, si a trecut de acest prim concurs. Monster Box a fost cea de-a doua emisiunea la care a participat. Mona si-a amintit cu aceasta ocazie ca a fost in 2004 sportiva care a dominat sariturile. &#8222Cei de-acolo m-au pus sa sar la un aparat care era ridicat la un anumit nivel. Depasirea fiecarui nivel aducea o noua treapta, inalta de zece centimetri”, isi aminteste Mona, care a izbutit sa se opreasca la nivelul 14, la o inaltime de 1,70 metri.

        Ofertata de japonezi

        Pe perioada sederii la Yokohama, Monica Rosu a fost ofertata de japonezi. &#8222Am primit o oferta de a face parte dintr-un music show. Trupa era alcatuita exclusiv din fosti sportivi de mare performanta. Am refuzat-o insa pentru ca ar fi trebuit sa petrec mai bine de trei luni acolo. Or eu am alte planuri pentru anul care vine”, a spus Rosu, care va petrece Revelionul alaturi de fostele ei colege de la lot, Catalina Ponor si Alexandra Eremia.Scris de Cristi SAVA

        Arici la buzunare / Romanii sunt traditionalisti de nevoie

        Romanii sunt ori traditionalisti convinsi, ori prea saraci, ori prea zgarciti. Aproximativ 80 la suta dintre ei au ales anul acesta sa petreaca sarbatorile de iarna acasa. Doar cinci la suta vor merge la restaurant, alti cinci la suta in tari straine. Rezultatele unui sondaj INSOMAR mai releva si faptul ca 85 la suta obisnuiesc sa-i primeasca pe colindatori. Cei mai indragostiti de traditii raman romanii de la sate.

        Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSOMAR, cei mai multi dintre romani petrec Sarbatorile acasa. In cazul Craciunului, nu este o surpriza prea mare, fiindca asa cere traditia, ca Nasterea Domnului sa fie serbata in mijlocul familiei. 80 la suta dintre romani au petrecut Craciunul acasa. Numai 8 la suta dintre respondenti au spus ca se duc in vizita in aceeasi localitate, iar 5 la suta, ca vor pleca la rude sau prieteni din alta localitate. Doar 3 la suta dintre romani au spus ca merg de Craciun la restaurant, in statiuni sau in alta tara. Si in cazul Revelionului, cei mai multi dintre romani raman acasa, singuri sau alaturi de familie. 15 la suta dintre respondenti nu s-au hotarat inca unde-i va prinde trecerea dintre ani, iar 11 la suta au decis sa mearga la prieteni sau rude din aceeasi localitate. 5 la suta si-au rezervat masa la restaurant, iar 4 la suta sunt asteptati la prieteni sau rude din alta localitate. Numai 5 procente dintre respondenti isi permit sa intre in noul an pe alte meleaguri. Modul in care vor petrece prima noapte a anului depinde in mai mare masura de venituri. Doar 37 la suta dintre romanii cu dare de mana vor ramane acasa de Revelion, fata de 70 la suta dintre cei cu ventiuri cuprinse intre 151 si 300 lei noi. Rezultatele aceluiasi sondaj releva faptul ca traditia colindatorilor de sarbatori pare sa se pastreze, inca, in Romania anului 2005. In acest sens, nu mai putin de 85 la suta dintre subiecti afirma ca obisnuiesc sa primeasca colindatori. Dintre acestia, aproape 58 la suta declara chiar ca primesc intotdeauna, cand au ocazia, uratori. Proportia de persoane ce nu primeste niciodata colindatori este de putin peste 2 procente, iar 5 la suta dintre cei chestionati au refuzat sa raspunda la aceasta intrebare. Locuitorii din mediul urban obisnuiesc sa respecte mai putin traditiile de sarbatori, ei primesc mai rar colindatori, decat persoanele rezidente in mediul rural. Un procent de 66 la suta dintre respondentii din comune si sate primesc uratorii intotdeauna doar putin peste jumatate dintre subiectii din orase deschid usile tuturor colindatorilor ce ii viziteaza. De asemenea, proportia de persoane ce primesc destul de rar sau chiar deloc colindatori, in mediul urban, este de 12 la suta, fata de doar 7 la suta in mediul rural. Sondajul INSOMAR a fost realizat intre 25 noiembrie si 2 decembrie, pe un esantion de 1.681 de persoane si are o marja de eroare de 2,4 la suta.Scris de DESTEPTAREA

        Traditie de Craciun/Alpinistii bacauani au urcat pe Piatra Craiului

          In fiecare an, membrii Alpin Club Bacau, pe langa ceea ce realizeaza pe parcursul anului, respecta o traditie ce dateaza de la infiintarea clubului in 1990. Si anul acesta, cu o saptamana inainte de Craciun, alpinistii si-au unit eforturile pentru traditionala tura de iarna in masivul Piatra Craiului. Este, pentru multi, &#8222cireasa de pe tort”, la incheierea unui nou an de realizari si succese alpine. Parcurgerea integrala a crestei Pietrei Craiului in conditii de iarna este o adevarata &#8222piatra” de incercare chiar si pentru cei mai experimentati alpinisti, fiind, dupa creasta principala a masivului Fagaras, a doua ca dificultate din tara. Este nevoie, deci, pentru parcurgerea ei, de punerea in practica a tuturor cunostintelor si deprinderilor acumulate in decursul anilor. Nici in acest an nu s-a facut exceptie, 15 alpinisti ai clubului urcand la sfarsitul saptamanii trecute pe creasta. Desigur sunt ani cand nu se reuseste parcurgerea integrala a crestei, asprele conditii de iarna spunandu-si cuvantul. Uneori se parcurge doar o jumatate din lungimea ei, jumatate cunoscuta si sub denumirea de Creasta Nordica, alteori chiar mai putin. Alpinistii din Bacau nu sunt insa nemultumiti cand nu se izbuteste ce s-a propus, iar renuntarea lor nu este, cum ar crede multi, o dovada de lasitate, ci o dovada a experientei acumulate. In alpinism a sti sa renunti cand este cazul poate insemna de foarte multe ori chiar diferenta dintre viata si moarte. Muntele ramane tot acolo si e mai important sa aiba cine sa reincerce ascensiunea lui si altadata pentru ca jertfele cerute de un masiv ca Piatra Craiului nu sunt deloc putine. Fostul presedinte al clubului, Daniel Magdalinoiu, unul din cei mai mari alpinisti ai tarii si, actualmente, plecat cu familia in cautarea unui trai mai bun pe alte meleaguri, un om sub aripa caruia s-au format alpinistii de azi ai clubului, a incercat, prin tot ceea ce a facut, sa nu ne faca sa uitam ca &#8222un alpinist bun este cel in viata”.

          Bucuria unei ture reusite in Piatra Craiului nu are seaman, iar alpinistii bacauani se pot lauda cu multe reusite de-a lungul anilor.

          Din palmaresul clubului amintim pe scurt ascensiunea de doua ori a varfului Elbrus (5642 m), din masivul Caucaz, varf considerat acoperisul Europei, de asemenea, dubla ascensiune a celui mai inalt varf al continentului sud american Aconcagua (6962 m), varful Mont Blanc (4807 m), varful Matterhorn (4478 m) din Elvetia, premiera nationala prin escaladarea celui mai inalt vulcan din America de Sud, Ohos del Salado (6893 m), precum si a altor doua varfuri din Chile si alte succese pe plan intern si international.Scris de Fotoreportaj:Sebi SASCAU

          Gura satului frange dragostea de mama/Povesti triste de Craciun

            Sarbatorile de Iarna nu sunt neaparat prilej de bucurie pentru toata lumea. Da, este adevarat, daca tinem cont de faptul ca, la Centrul Maternal, doua minore, una deja mamica a unei fetite de o luna si jumatate, iar alta cu burta la gura, nici n-au simtit ca a fost Craciunul. Nu au impodobit bradul, nu au stat la masa alaturi de cei dragi, nu au primit colindatori, nici macar nu au fost vizitate de familie. Sunt doua povesti triste de Craciun, care impresioneaza pe oricine.

            Diana a renuntat la scoala pentru a-si creste fetita

            Diana nu are mai mult de 16 ani. O copila micuta de statura, cu ochii mari si albastri, imbracata curat si modern, intr-o pereche de blugi si o bluza cu blanita in jurul gatului. Are ochii rosii si umflati din cauza lacrimilor. &#8222Asa a fost sa fie soarta mea. Sa o iau de tanara cu greutatile. Mama s-a despartit de tata. Iar eu si sora mea geamana am fost crescuti doar de mama si concubinul ei. Sora mea s-a maritat inca de anul trecut si acum locuieste la Podu-Turcului, iar eu sunt nemaritata, dar cu un copil”, incepe sa ne povesteasca Diana. In luna octombrie anul trecut l-a cunoscut pe Daniel, un tanar in varsta de 26 ani, cu zece ani mai mare decat ea. S-a indragostit imediat de el, motiv pentru care i-a si cedat. S-a culcat cu el fiind ferm convinsa de faptul ca asa este firesc. Ca va putea intemeia o familie cu el. &#8222Mama mea nu il suporta pe prietenul meu deloc. Mereu ma certa si ma ameninta ca ma da afara din casa daca nu renunt la relatia cu el. Nu am ascultat-o si, de aceea, am fugit de acasa si am stat la el”, ne-a mai spus Diana. Lunile au trecut, iar minora a ramas insarcinata. A facut sex neprotejat, fara sa isi dea seama riscurilor la care se expune. Si, uite asa, nenorocirea s-a intamplat. Diana a ramas insarcinata, dar abia cand era in 22 de saptamani si-a dat seama. Mult prea tarziu, cand nici un medic de obstetrica-ginecologie nu risca sa ii faca avort. &#8222Pur si simplu nu mi-am dat seama ca sunt insarcinata. Am fost la medicul de familie si i-am spus problemele mele, dar m-a linistit zicandu-mi ca am doar anexita si atat. Si, cand colo, eu eram insarcinata”, ne-a spus Diana. Momentul in care a aflat ca va deveni mama nu a fost unul fericit pentru tinerii parinti. S-a intamplat imediat dupa ce Diana a luat o mama de bataie sora cu moartea de la Daniel. A mers urgent la medic si surpriza de proportii: ea era insarcinata in 22 de saptamani. &#8222Nu am avut ce sa mai fac si am lasat copilul. Da, imi pare rau ca m-am lasat si de scoala. Eram in clasa a IX-a la Colegiul Economic &#8222Ion Ghica”, profilul Comert. Am intrat cu media 7,86 si aveam mari sanse sa termin liceul. Asa a fost sa fie. Daca ar fi sa o iau de la inceput nu m-as mai culca cu Daniel, nici macar nu l-as mai accepta ca prieten”, a precizat Diana. Pe data de 7 noiembrie anul curent, ea a adus-o pe lume pe micuta Daria, un ghemotoc sanatos de fata cu ochii albastri. O iubeste ca pe ochii din cap, insa nu stie cum se va descurca sa o creasca singura. &#8222Nu vreau sa renunt la copilul meu. Este fetita mea si nu o dau la nimeni. Dupa ce am nascut am fost la Protectia Copilului, iar de acolo m-au indrumat la Centrul Maternal. Pentru moment, Centrul Maternal este singura mea sansa. Acasa nu pot merge, la tatal fetitei nici atat. Nu stiu ce voi face dupa cele cateva luni cat am voie sa stau aici. Am sa incerc sa imi caut de munca si sa imi inchiriez o garsoniera, unde sa pot sta cu fetita. Craciunul a trecut ca si cum n-ar fi fost. Ce-i drept, am primit mancare buna aici, ciorba de pasare, friptura la tava, cozonac. Totusi, imi pare rau pentru fetita, deoarece ea merita o familie linistita si frumoasa. Cu tatal ei nu ma impac, dar nici nu ii voi interzice sa isi vada fata ori de cate ori va dori”, a incheiat, cu ochii in lacrimi, Diana.

            Anca vrea sa-si dea copilul spre adoptie

            In aceeasi camera cu Diana am intalnit-o pe Anca, o adolescenta in varsta de 17 ani. De loc din Harja, Anca stie deja ce va face cu pruncul pe care il poarta in pantece: il va da spre adoptie la o familie. Si asta din cauza gurii satului, dupa cum singura sustine. Eleva in clasa a X-a la o scoala profesionala din Onesti, Anca l-a cunoscut intamplator pe Mihai, un tanar cu patru ani mai mare decat ea. &#8222L-am iubit mult pe Mihai si, de aceea, m-am si culcat cu el. Avea apartament in Onesti si mergeam la el”, ne-a declarat Anca. Cei doi s-au iubit vreme de vreo doi ani, pana cand Anca a ramas insarcinata. Si-a dat seama imediat, insa reactia lui Mihai la aflarea vestii ca va fi tatic socat-o pe Anca. &#8222Mi-a zis ca nu este copilul lui si ca nu il va recunoaste daca voi lasa sarcina. Nici nu a vrut sa imi dea bani pentru avort. Mi-a fost frica sa ii spun mamei si am ascuns bine sarcina. Am stat mai mult la internatul de la Onesti, iar acasa dadeam mai rar. Insa, pana la urma, cand eram deja in luna a sasea de sarcina, mama a aflat. M-a certat spunandu-mi ca o fac de rusine in sat, dar nu m-a batut deloc. Ea m-a adus la Centrul Maternal. Mi-a spus ca este mai bine pentru toata familia, ca sa nu afle nimeni din sat. Am sa nasc, dupa care voi da copilul la o familie, la cine va vrea sa il ia. Doar nu pot sa intorc cu el acasa, sa afle satul. Mi-e rusine de gura satului. Si poate ca o sa ma intorc si la scoala”, ne spune, cu indiferenta in glas, Anca. De tatal copilului nu mai stie nimic, a auzit doar ca ar fi plecat prin Italia. De zilele de Craciun, nimeni din familie nu a vizitat-o. Este un copil singur, pus parca pe pilot automat de familie: trebuie sa dea copilul la niste straini si sa se intoarca in sat de parca nimic nu s-ar fi intamplat. &#8222Nu am ce face. Sunt tanara si copii mai pot face. Este cel mai urat Craciun din viata mea, acesta petrecut la centru, fara frati si parinti”, a incheiat Anca.

            Scris de Carmen SERBAN

            Primarii au uitat de laptele sugarilor / Biberoane goale de Craciun

              Nici macar in ultima luna a anului unele primarii din judet nu si-au facut datoria de a ridica de la Directia de Sanatate Publica (DSP) laptele praf gratuit pentru sugari. Unii primari dau vina pe masina neincapatoare. Asistentii sociali se omoara cu munca si nu au timp de laptele bebelusilor.

              &#8222In ciuda faptului ca le-am dat termen pana pe 21 decembrie sa ridice cota, mai sunt primarii restante, ne-a declarat dr. Carmen Rosculet, sef compartiment Asistenta mamei si a copilului din cadrul DSP. Nu au venit nici pana acum reprezentantii primariilor din Onesti, Blagesti, Motoseni, Colonesti, Izvorul Berheciului, Letea Veche, Luizi Calugara, Saucesti, Berzunti, Manastirea Casin si Ardeoani”. Angajatii DSP au dat zilnic telefon la primariile restante, au reamintit ca se va pierde cota pe luna decembrie, dar fara efect. De altfel, si cota pe luna decembrie a fost pierduta de mai multe comune.

              Primarii s-au saturat de grija laptelui

              Asistentul social de la Primaria Motoseni ne-a declarat ca nu este responsabil pentru intarziere si ca nu a avut mijloc de transport pentru a se deplasa la Bacau. Tot pe masina neincapatoare da vina si primarul Constantin Galita. &#8222Am o Dacie in care nu incap cutiile cu lapte. De cate ori am fost la Bacau a trebuit sa transport tipizate, nu am avut loc pentru laptele praf. De altfel, aceasta nu ar trebui sa fie treaba primariilor. Masina care aduce laptele la DSP ar trebui sa treaca prin judet si sa il distribuie. Toata ziua, grija laptelui. M-am saturat! Pana la Anul Nou am sa-l iau, ce sa fac?” La Motoseni, 53 de sugari asteapta laptele praf, dar se pare ca nu sunt pe lista de prioritati a primarului.

              In coada listei de prioritati

              La Blagesti, sunt chiar mai multi sugari care trebuie sa primeasca lapte praf gratuit. Asistentul social de la primarie, Mihai Sandu, spune ca nu sunt probleme in aprovizionare. Asistenta medicului de familie este insa de alta parere. &#8222Aprovizionarea a fost numai in salturi, ne-a declarat Elena Dediu. Pe noiembrie am pierdut cota, iar mamele nici nu mai stiu cand sa vina dupa lapte. Sunt derutate. Le anuntam noi cand vine laptele. A fost scandal tot anul din cauza ca nu s-a adus laptele in mod constant”.

              Nici la Colonesti, comuna cu multe cazuri sociale, nu exista mai multa preocupare pentru hrana sugarilor. Asistentul social Violeta Strat se cuza ca are foarte multa treaba, fiind ocupata cu platile beneficiarilor Legii 416, a venitului minim garantat.

              Strategie nationala cu piedici locale

              Potrivit Legii 321/2001, copiii cu varste cuprinse intre 0-12 luni si care nu beneficiaza de lapte matern primesc lapte praf gratuit. Actul normativ a avut la baza o strategie nationala care urmarea reducerea morbiditatii si a mortalitatii infantile. Distribuirea laptelui praf se realizeaza prin consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor, in urma listelor intocmite de catre medicii de familie si trimise directiilor de sanatate publica. &#8222Acum sunt cuprinsi in program cam 4.000 de sugari in fiecare luna, dar pentru anul viitor am propus reducerea la jumatate a beneficiarilor, ne-a declarat dr. Carmen Rosculet, sef birou &laquoMama si copil&raquo la Directia de Sanatate Publica. Programul este necesar, dar nu la aceste dimensiuni. Trebuie incurajate mamele sa alapteze, dar asta se poate realiza prin educarea lor inca din timpul sarcinii si prin implicarea cadrelor sanitare. Anul acesta, bugetul pentru lapte praf a fost de 14 miliarde de lei”.

              Alimentatia naturala este, intr-adevar, cea mai indicata pentru sugari si incurajata puternic in tarile civilizate, dar realitatile sociale din tara noastra sunt diferite. Medicii, care au fost acuzati ca prescriu cu prea multa usurinta acest substituient al laptelui matern, spun ca in Romania, mamele au varste inaintate, sunt supuse stresului, agitatiei, oboselii si pierd lactatia usor.Scris de Doina MINCU

              Craciunul – sarbatoare religioasa, dar mai ales comerciala

              Craciunul este incontestabil evenimentul lunii decembrie. Sarbatoare religioasa, care marcheaza pentru lumea crestina Nasterea Domnului Iisus Hristos, Craciunul a depasit de mult timp granitele bisericii si ale familiei, iar marturie stau felicitarile trimise partenerilor de afaceri, petrecerile de companie, reducerile de preturi, ofertele speciale, cresterile spectaculoase ale vanzarilor. Dincolo de colinde, aroma de cozonac si ramurile de brad, se afla sarbatoarea cu cel mai mare impact asupra economiei. Un studiu, ale carui rezultate au fost prezentate pe pagina de Internet a Federatiei Nationale a Retailului din Statele Unite, arata ca in perioada Craciunului este cheltuit 81 la suta din bugetul anual cheltuit cu ocazia sarbatorilor. Cu alte cuvinte, americanii cheltuiesc de Craciun de 4,2 ori mai mult decat cheltuiesc cu ocazia tuturor celorlalte sarbatori la un loc. Probabil ca proportiile nu se pastreaza in toate locurile din lume, dar aceste cifre sunt suficiente pentru a sustine ideea ca Sarbatoarea Craciunului este unul dintre cei mai puternici stimuli pentru economiile tarilor care o celebreaza. Vanzarile cresc dramatic in toate magazinele. Sunt introduse pe piata noi produse: cadouri specifice, decoratiuni de sezon si versiuni festive ale produselor obisnuite. Dar oamenii nu cumpara numai cele necesare sarbatorii cu pricina. Incurajati de reducerile de pret si primele primite, achizitioneaza si alte bunuri: electronice, electrocasnice, imbracaminte etc. Daca in Statele Unite frenezia cumparaturilor incepe in Vinerea Neagra (Black Friday – vinerea de dupa Thanksgiving), in Romania semnul de start pentru inceputul maratonului cumparaturilor il da inceputul lunii decembrie. Singura zi de odihna pentru comercianti este, in cele mai fericite cazuri, ziua de Craciun. Impactul economic al Craciunului nu consta numai in sumele mari cheltuite in aceasta perioada, ci si in faptul ca o mare parte din acesti bani pare a fi irosita. Este general acceptat ca nu toate cadourile pe care le primim sunt cele mai potrivite sau entuziasmante. In anul 1993, Joel Waldfogel, pe atunci economist la Yale University, a fost curios sa descopere care este diferenta de valoare intre sumele platite de cei care ofera cadoul si suma pe care ar fi cheltuit-o pe respectivul obiect cei care il primesc. Descoperirea a fost uimitoare: in general, valoarea cadoului estimata de primitor era sub suma platita de cel care il oferise. Cele mai conservatoare estimari arata ca, pentru piata americana, diferenta intre suma totala cheltuita pe cadouri si suma pe care primitorii ar fi cheltuit-o pe aceleasi obiecte este de 10 la suta din totalul sumei cheltuite cu ocazia Craciunului. Cu alte cuvinte 10 la suta din cele peste 400 de miliarde de dolari cheltuiti pe aceasta piata reprezinta resurse irosite. Impactul economic al Craciunului se prelungeste prin perioada de reduceri de pret care urmeaza sarbatorilor. Astfel, multe magazine incearca sa epuizeze stocul de produse ale caror vanzari nu s-au ridicat la nivelul sperat in perioada sarbatorilor.Scris de DESTEPTAREA

              Operatorii de transport din Moinesti s-au saturat sa „cotizeze” / Acuzatii de coruptie la ARR Bacau

                O parte din operatorii de transport din zona Moinesti – Comanesti il acuza pe Viorel Pocovnicu, inspector ARR, ca ar fi „tatucul transportatorilor&#8221 din judet. Unele acuzatii aduse inspectorilor ARR s-au adeverit si conducerea centrala a si luat unele masuri. Aparitia in cotidianul nostru acum cateva zile a unui articol referitor la neregulile savarsite de unii inspectori din cadrul Agentiei ARR Bacau a starnit reactii dure din partea organelor abilitate.

                Dupa ce in cotidianul nostru am relatat despre unele nereguli savarsite de inspectorii din cadrul Agentiei ARR Bacau, implicati in diferite afaceri care prejudiciau transportul public din Bacau, cativa dintre operatorii de transport care isi desfasoara activitatea in zona Moinesti – Comanesti ne-au facut cunoscute alte aspecte destul de interesante. Cel vizat a fost, de aceasta data, inspectorul Viorel Pocovnicu. „Viorel Pocovnicu este tata transportatorilor din judet. Daniel Florea a fost suspendat tot din cauza lui Pocovnicu. Controalele pe teren nu le face Florea, ci Pocovnicu, care are patru microbuze inchiriate la Massaro si efectueaza transport de persoane intre Tg. Ocna si Slanic Moldova&#8221, sustine un administrator al unei firme de transport din Moinesti. Potrivit acestuia, Pocovnicu are un microbuz, BC 13 HAN, care face transport pe ruta Comanesti – Ghimes, fara licenta de traseu. „Nu-l controleaza nimeni. Se ia numai de operatorii de transport care nu se duc cu &#171sfintele daruri&#187 la el. Pe traseul Moinesti – Comanesti sunt vreo 40 de microbuze si autoturisme care transporta persoane, 12 microbuze cu 9 locuri si restul Dacii, care fac piraterie. A facut vreun control? Are vreo persoana dosar penal? Nu. Au numai operatorii de transport. Daca se intampla ca vreun operator sa fie gasit cu licenta expirata din neglijenta, se alege cu dosar penal. Viorel Pocovnicu controleaza doar operatorii de transport. Viorel Pocovnicu ocupa postul ilegal. Conform fisei postului, el trebuie sa aiba studii de specialitate, si nu are, precum si studii la calculator. A fost cercetat dar a scapat. Nu exista operator de transport din judetul Bacau care sa nu-i fi dat spaga&#8221, se mai plange acesta.

                Spaga la greu

                &#8222Am inceput ca orice om, ne-am dus la ARR sa intram in legalitate. Aveam un microbuz. La inceput, d-l Pocovnicu parea un om foarte drept, ne-a dat relatii, ne-a spus ce acte ne sunt necesare, aveam un AF. Trebuia sa facem totusi un contract cu o societate. Ne-a spus ca nu putem sa facem transport daca nu avem actele in regula. Am incercat in fel si chip sa obtinem licenta, am intrebat pe unii, pe altii, si ni s-a spus ca se poate ajunge la el doar daca are incredere in tine. Am intrat cu cineva la el, ne-a recomandat, si dupa aceea trebuia sa contribuim lunar la el cu o suma modica, 500.000 lei. Ii puneam banii intr-un plic, mergeam si-i dadeam suma. In 2001, erau destui bani. Daca nu-i dadeam intr-o luna, ne avertiza. Dupa aceea am intrat intr-o societate si nu i-am mai dat. In afara de Pocovnicu sunt implicati si politisti&#8221, suna relatarea altui operator de transport din Moinesti. „Am fost intr-o societate zece insi, din 2001. D-l Pocovnicu avea o masina pe traseu la noi, fiind combinat cu administratorul societatii. In fiecare saptamana se facea cheta, ca trebuia sa vina domnu&#8217 Pocovnicu. La inceput, se cotiza cu cate 50.000, apoi cate 100.000, apoi 200.000. Cand am ajuns la 300.000, am inceput sa facem scandal. D-l Pocovnicu avea si el masina in societate, dar nu platea nimic, nici un bir, nici la stat, nicaieri. Atunci am refuzat sa mai cotizam. Cand a aflat asta, ne-a cerut licenta de traseu. Noi stiam ca la transport local nu trebuie licenta de traseu. Ni s-a spus ca avem nevoie, ne-am conformat. Eu i-am dat pentru licenta d-lui Pocovnicu 150 dolari si 2.000.000 lei, cu mana mea. Am dat declaratie si la Parchet, la Bacau. Am plecat de la doua milioane de lei pe luna, dar cand s-a ajuns la 12 milioane, am iesit din acea societate. Ni s-au dat actele, ne-am uitat prin ele si am gasit o factura pe care scria 53 bucati licenta inmultit cu 300.000 lei. Ne-a sarit imediat in ochi, pentru ca noi stiam ca am dat cate 150 dolari si doua milioane. Am reclamat peste tot, nu s-a luat nici o masura. Am sesizat si la politia locala, ne-a venit o hartie ca actele sunt la Parchet. La Moinesti, am luat amenzi de 200 milioane de la domnul Pocovnicu si de ag. de circulatie Lupes, care are masina pe traseu ce face Comanestiul. Si-au modificat numerele de masini. Pe ei nu are cine sa-i verifice daca au contract de munca, atestat, sau platesc vreo taxa. Are o masina, BC11 ATI, cu un sofer pensionat pe caz de boala, gradul II. Ne intrebam ce cauta acesti pirati in ARR. Au dat amenzi abuzive pentru a ne speria si a ramane ei cu masinile lor&#8221, spune un alt operator de transport. Suntem in posesia inregistrarilor acestor afirmatii.

                Inspectorul ARR neaga orice acuzatie

                Viorel Pocovnicu, inspector in cadrul Agentiei ARR Bacau, s-a aratat revoltat fata de aceste acuzatii. „Pentru toate acestea am fost cercetat de o comisie a ARR care s-a deplasat la Bacau. S-a dovedit pana la urma ca au fost doar inventii. Chiar si la politie si Parchet au ajuns aceste sesizari si li s-a raspuns ca nu se adeveresc. Probabil ca acesti operatori de transport au fost montati de actuala conducere a Agentiei ARR Bacau, nu stiu sigur, dar asa banuiesc. Eu nu am eliberat niciodata licente de traseu si nici nu o fac. Tin sa precizez ca daca eram gasit vinovat, astazi nu mai ma gaseati la ARR. Comisia de control a descoperit insa la vremea respectiva alte nereguli. Cat priveste fisa postului, cei care spun ca nu corespund, se inseala. Nu inteleg din ce motiv se scot in fata acum niste lucruri despre care s-a discutat acum cinci ani si organele abilitate s-au pronuntat. In ceea ce-l priveste pe politistul respectiv, a avut dosar pentru asa ceva&#8221, ne-a declarat Viorel Pocovnicu.

                Acuzatiile aduse lui Florea si Chiriac par sa se fi adeverit

                Surse din conducerea centrala a ARR spun ca, in urma unei alte anchete intreprinse de o comisie de la Bucuresti, lui Vasile Chiriac i s-ar fi desfacut contractul de munca tocmai pe motivul ca ar fi eliberat licente pentru autobuzele AOTPP fara acoperire si ca urmeaza ca si directorul Agentiei, Daniel Florea, sa fie chemat la Bucuresti pentru a fi din nou „mustruluit&#8221, dupa ce mai suferise un astfel de tratament nu cu mult timp in urma. Cat priveste neregulile descoperite de ancheta comisiei ARR, venita de la Bucuresti, si la care s-a referit Viorel Pocovnicu, acestea sunt legate de faptul ca Vasile Chiriac avea o societate de transport pe numele fiului sau, iar directorul agentiei, Daniel Florea, o Scoala de soferi, fapt de altfel semnalat la timpul cuvenit de cotidianul nostru, dar negat vehement de cei doi.Scris de Dan MINDIRIGIU

                Sinistratii tepuiesc autoritatile / Casele inundabile, o afacere

                  Locuitorii din Margineni ii acuza pe mai marii comunei de comiterea unor abuzuri in ceea ce priveste distribuirea ajutoarelor acordate celor afectati de inundatii. Primaria arunca pisica in curtea autoritatilor judetene, care afirma insa ca e treaba Consliului Local sa tina evidente si sa ia decizii.

                  Mihai Farcas, din Margineni, reclama, ca delegat al &#8222unui grup de cetateni”, ca Primaria a acordat sprijin material unor persoane care nu aveau dreptul la el. E vorba despre sinistrati care au beneficiat de 3-4 ori de ajutoare, constand in materiale de constructie si bani, pentru aceeasi casa, care nu a fost insa niciodata reconsolidata. Una dintre familii ar pastra special casa ca pe &#8222o sursa de a obtine ajutoare de fiecare data cand se produc inundatii sau cutremure”. Mihai Farcas sustine ca asta e explicatia data chiar de sotia acuzatului: &#8222Casa este aducatoare de bani, nu trebuie demolata”, a spus femeia. Satenii sunt indignati mai ales de nepasarea Primariei Margineni fata de gestionarea banilor comunitatii. Autoritatile se apara, insa, aruncand pisica in curtea altora. &#8222Noi am dat ajutoarele pe baza de proces verbal. Evaluarea au facut-o reprezentantii Consiliului Judetean (CJ), ai Inspectoratului in Constructii si ai ANL-ului. Suntem la curent cu situatia lui Cojan Mihai, dar nu prea avem ce face. Ultimele inundatii au avut loc in 1992, cand actualul primar nu se afla la conducere si nu avem cum sa stim astfel de detalii. Am cerut de la CJ Bacau o evidenta a persoanelor care au primit ajutoare in &#821692, dar ne-au spus ca nu au dosarele de atunci”, ne-a declarat Daniela Mogos, secretar al Primariei Margineni. Sefii CJ nu se lasa intimidati, replicand ca nu Consiliul trebuie sa tina o astfel de evidenta, aceasta fiind obligatia primariilor. &#8222Comisia pe care am trimis-o noi si-a facut datoria. Iar astfel de evidente trebuie tinute de Primarie. Margineniul are, ca orice comuna, un consiliu local, care ia hotarari, tine evidente si ne trimite noua date. Noi nu avem nici o indatorire legala de a detine si pastra informatii despre toti oamenii care primesc ajutoare”, a afirmat Dumitru Nada, secretarul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.Scris de Gabriel MIHAI

                  Alaiul datinilor si obiceiurilor

                    Inca de la ora 10.00 a zilei de vineri spatiul din fata Hotelului Moldova era plin de lume. Doamnele lasasera pregatirile pentru Craciun deoparte, domnii au amanat ultimele treburi „de barbat&#8221 pentru mai tarziu, tinerii au parasit orice alta preocupare si au venit cu totii sa vada Alaiul datinilor si obiceiurilor de iarna. Aceasta traditie de ani de zile da un plus de farmec Sfintelor Sarbatori.

                    Oricat de pragmatici am devenit in „obiceiuri&#8221 (multa lume spune ca azi copiii nu mai colinda pentru un colac si o bomboana ci doar pentru bani), nu poate nimeni disimula bucuria pe care o simte ascultand in aceste zile un colind, o urare, urmarind jocul Caprei, al Ursului, al Calusarilor. Toate acestea au o rezonanta deosebita in suflet si zambetul o ia inaintea oricarei tristeti care ne-ar stapani iar picioarele parca se misca a dans in plina strada la auzul ritmurilor populare romanesti. Traditia si modernitatea s-au impacat vineri de minune, pentru ca tineri cu telefoane mobile performante faceau fotografii in dreapta si in stanga, la un grup de dansatori in costume populare, la un urs dansator sau chiar lor insisi, pentru a trimite celor dragi aceasta poza care ii surprindea fericiti, pentru a impartasi astfel bucuria. Pe scena amenajata in fata Prefecturii Bacau au urcat pe rand, venind in alai dinspre Hotel Moldova, „Plugusorul&#8221 din Asau, Grupul de colindatori din Asau, „Cerbul cu capra&#8221 din Vultureni, „Frumosii&#8221 din Balcani, „Capra si caiutii&#8221 din Parjol, „Capra&#8221 din Sanduleni, „Ceata ursilor&#8221 din Leorda – Comanesti, Colectivul de obiceiuri populare din Cucova – Valea Seaca, „Caiutii&#8221 din Orbeni, „Bumbierii&#8221 din Lipova, „Capra&#8221 din Berzunti, „Ceata de ursi&#8221 din Dofteana. Grupul „Prietenii muzicii&#8221 au cantat si ei colinde pentru bacauani. Anul acesta, Alaiului datinilor si obiceiurilor din Bacau s-a alaturat si colective din Botosani, Vaslui si Iasi. „Am venit cu al Casei de Cultura a Sindicatelor din Botosani, la invitatia domnului Vlase pe care il cunosc de 35 de ani. Alaiul din Bacau este superb. Toate aceste obiceiuri traditionale specifice zonei Moldovei se inmanucheaza astazi la dumneavoastra cu obiceiuri din zona de Sus a Moldovei&#8221, ne-a declarat Neculai Sarbu, directorul Casei de Cultura din Botosani. In partea a doua a zilei, pe scena amenajata in fata Prefecturii au mai urcat in concert Ansamblul „Busuiocul&#8221, Avand ca invitate solistele Sofia Vicoveanca si Viorica Flintasu, Corul „Armonia&#8221 si Stefan Hrusca. Manifestarea a fost organizata de Consiliul Judetean, Primaria si Consiliul Local Bacau, Ansamblul „Busuiocul&#8221, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si patrimoniul Cultural National Bacau si Centrul Judetean pentru Pastrarea si Promovarea Culturii Traditionale.Scris de Laura HUIBAN

                    „Auto” deschide sirul premierelor teatrale din 2006

                    Teatrul Municipal „Bacovia&#8221 va deschide sirul premierelor din anul 2006 cu un spectacol realizat de regizorul Claudiu Goga, dupa un text de Ernesto Caballero. „Auto&#8221 va avea premiera oficiala undeva in intervalul 10 – 15 ianuarie. „Speram sa fie peste &#171Casa Bernardei Alba&#187. Ne dorim ca toate premierele sa aiba un drum ascendent. Speram ca in doi ani sa ajungem in varful piramidei culturii teatrale&#8221, a declarat Adrian Gazdaru, directorul Teatrului Municipal „Bacovia&#8221. Din distributia spectacolului fac parte Eliza Noemi Judeu (Sotia), Gabriel Dutu (Sotul), Adriana Parvu (Autostopista) si Florina Gazdaru (Cumnata). Ernesto Caballero s-a nascut an 1957, la Madrid. A studiat la Real Escuela Superior de Arte Dramatico, an prezent fiind el ansusi profesor de interpretare la prestigioasa RESAD. an 1984, fondeaza, alaturi de cativa colegi, grupul de teatru alternativ Producciones Marginales, unde asi pune an scena primele texte. Ernesto Caballero figureaza printre dramaturgii reprezentativi ai noului val, alaturi de Ignacio del Moral, Rodrago Garcaa, Antonio alamo, Alfonso Plou. Cu totii scriu venind dinspre practica teatrala si nu dinspre literatura, activeaza si an alte domenii (cinema, arta video, televiziune, jurnalism). &#8222Nu sunt scriitor, sunt dramaturg… operele mele nu sunt decat embrioane care vor fi amplinite an procesul repetitiilor”, spune Caballero. „Auto&#8221 a fost publicata an 1993, sub egida Institutului de Cultura Juan Gil-Albert – Muestra de Teatro Espa&#241ol de Autores Contemporaneos si a fost reeditata, un an mai tarziu, de Societatea Generala a Autorilor Spanioli. Premiera absoluta a piesei a avut loc an 1992, la Teatrul Alfil din Madrid, an regia autorului. Pentru „Auto&#8221 Ernesto Caballero a fost apreciat de critici drept cel mai bun dramaturg al stagiunii 1993-1994. Regizorul Claudiu Goga a obtinut in 1999 Premiul UNITER pentru Debut, pentru spectacolul „Conu Leonida fata cu reactiunea&#8221, dupa I.L.Caragiale. In acelasi an primeste, pentru „Conu Leonida…&#8221 si Premiul Academiei de Teatru si Film. In 2001 este distins cu Premiul Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru pentru &#8222Cerere an casatorie&#8221 de A.P. Cehov si &#8222Portret de criminal&#8221 de S. Mrozek. In 2000 i se acorda Premiul Ministerului Culturii pentru &#8222Revizorul&#8221 de N.V.Gogol.Scris de Laura Huiban

                    Un gand frumos, sub bradul de Craciun

                      Ne apropiem de 25 Decembrie, Ziua Nasterii Domnului, si Mos Craciun si-a intrat deja in drepturi, lustruind hornurile cu lunecusurile lui imprevizibile spre inimile copiilor cuminti, strecurandu-se printre geamuri ramase ca din intamplare intredeschise peste noapte sau modernizandu-si mijloacele de teleportare pentru a putea invinge ermetismul termopanelor, ca sa depuna pe furis, sub brazii frumos impodobiti, cadourile atat de ravnite de copiii care, dormind, le viseaza. Mos Craciun ne imbuneaza pe toti la fiecare sfarsit de decembrie. Fanii lui nu au si nu au avut niciodata varsta, fanii lui au capatat tineretea fara batranete, bucurandu-se la fel de mult cand se gandesc la el, fie ca au trecut abia de primul an al vietii, fie ca se apropie de centenar. O invatatoare le-a cerut copiilor din clasa I sa-l deseneze pe Mos Craciun si sa scrie dedesubt ce daruri asteapta de la el. Toti copiii l-au desenat invesmantat in rosu: si cojocul, si caciula, si manusile aveau culoarea obrajilor imbujorati de ger ai Mosului cel Bun. La un camin de batrani, cineva a avut ideea de a-i provoca pe pensionari la un concurs de desene cu tema aCum vi-l imaginati pe Mos Craciun?” Intre desenele bobocilor din aclasa una” si desenele celor intrati in varsta a treia a fost o izbitoare asemanare. Nu-i si aceasta o dovada ca nici atat de generosul Mos Craciun, nici fanii lui n-au varsta? Azi e Ajunul Colindelor, de mane dimineata, purtatorii de Stea vor veni sa ne vesteasca tuturor cele trei zile minunate ale Craciunului. Nori albi s-au adunat pe cer deasupra noastra, ca sa ne lumineze Sarbatorile cu dansul fulgilor de nea. Sa ne dorim unul altuia multa sanatate si numai spor in toate, asa cum noi le dorim toate cele bune cititorilor nostri, ascultatorilor postului Radio Alfa si tuturor celor au devenit fani ai postului de televiziune Alfa TV. Celor care ne citesc, ne vad si ne asculta, calduroase urari de sanatate, fericire, mult noroc in viata si un sir neintrerupt de impliniri in Noul An!
                      LA MULTI ANI!Scris de Stefan OLTEANU

                      Tenis de masa / „Adevarat, ping-pong-ul bacauan a inviat frumos”

                      @ ne-a declarat prof. Sorin Ochiana, la bilantul clubului Atlantis

                      Anul 2005 pentru sport a fost unul in care subfinantarea s-a resimtit din plin. Nimic nou sub soare, doar ca in ciuda saraciei a aparut in Bacau un club de tenis de masa, dupa ce acest sport aproape ca disparuse de pe meleagurile noastre. Anul acesta, Atlantis Bacau s-a inscris in faza „promotie&#8221 a CN, avansand apoi pana in Divizia B. Formatia construita de lector univ. dr. Nicolae Ochiana a castigat seria cu 12 victorii, din tot atatea posibile. Asta n-ar fi fost nimic, daca etapa organizata la Bacau nu s-ar fi constituit intr-un succes organizatoric deplin. „Baietii au obtinut victoriile, eu m-am ocupat cu crearea conditiilor, iar in umbra au stat multi prieteni de-ai nostri care ne-au ajutat enorm. Tin mult sa scot in evidenta meritele lor&#8221, ne-a spus Nicolae Ochiana, cand a facut bilantul clubului sau nou-nascut.

                      – De ce a aparut Atlantis?

                      – Pentru ca eu insumi am fost jucator de tenis de masa inainte de Revolutia din 1989. Stiu ce pasiuni se nasteau atunci, iar lupta dintre cele peste 20 de echipe ce concurau in campionatul judetean era acerba. Mai cred ca multa lume iubeste acest sport, dar nu are unde sa-l practice. M-am gandit ca trebuie sa construiesc un club de elita, care sa traga dupa sine si o larga miscare de amatori. Pentru asta, am atras cativa jucatori de valoare, din Moinesti si din tara, iar la Scoala „Miron Costin&#8221 am creat un centru de juniori si copii. Am lansat si colaboraea intre clubul nostru si Facultatea de Stiinta Miscarii, Sportului si Sanatatii, din cadrul Universitatii Bacau, eu muncind in ambele locuri. Am reusit, de curand, sa instruim si sa legitimam o prima generatie de arbitri, formata din Nicu Ilici, Daniel Bostan, Calin Miron, Leonid Parnica si Catalin Gaman.

                      – Proiectul nu a fost prea ambitios?

                      – Toata lumea se plange de lipsa banilor si nici noi nu facem exceptie. Dar am avut de la bun inceput un sponsor constant, Serna Trust Moinesti, prin dl. Narcis Postolache, datorita caruia ne-am dotat cu mese si materiale de concurs la standardele care se cer. Si trebuie sa recunosc si sprijinul pe care l-am avut din partea dnei Doina Melinte si a Directiei Judetene de Sport si din partea Scolii „Miron Costin&#8221 – concret din partea profesorilor Gheorghe Tanase si Sandu Spataru.

                      – Pretentiile vor creste, odata ce ati ajuns la barajul de calificare pentru Divizia A. Veti putea tine ritmul?

                      – Etapa pe care am gazduit-o la Bacau a fost un test pe care l-am trecut si care a certificat ca meritam sa fim un club de divizie superioara. Nu numai ca avem jucatori buni – iar aici sa vi-i reamintesc pe jucatorii nostri: Leonid Parnica, Catalin Gaman, Mihai Sumulea (care la 65 de ani joaca de parca ar avea 25), Dan Radulescu (liderul de valoare), Dan Ghita si Andrei Burca, antrenati de Sorin Irimia. Repet, din punct de vedere organizatoric am impresionat, inclusiv pe presedintele FR Tenis de Masa, Cristian Romanescu, pe seful arbitrilor din FRTM, Radu Popescu, insa si echipa de Superliga GIP Iasi, care a tinut sa ne vada la lucru. Suntem pe cale sa devenim rivalii lor. Dar asta n-ar fi fost posibil fara sprijinul unor oameni de suflet, care ne-au pus la dispozitie din resursele societatilor lor. In primul rand, fostul cunoscut fotbalist Cristian Ciocoiu (Opel Gesara, Cafe de Theatre) si un fost jucator de ping-pong, azi om de afaceri, Dan Aizic (Agroindustriala). Cu materiale la standard international ne-au ajutat dnii Adrian Popescu, D. Brandusoiu si D. Gaina, de la Balcopad si Branpis. Iar alergatura organizarii am putut-o rezolva datorita Taxi Lal, adica prin presedintele Eduard Lungu. Au fost atatia oameni care ne-au ajutat si carora n-am destule cuvinte sa le multumesc. Sper sa nu uit pe nimeni si imi fac datoria sa ii amintesc pe procurorul Gabriel Olariu – un sustinator al tuturor sporturilor pe bucuresteanul Cristian Jecu pe George Sandu de la Romtelecom pe Sorin Manolache, de la „Hanovra&#8221 pe Mircea Mandrila, de la Pro Amy pe Florin Balan si Angelo Palade de la Cafe de Theatre. La fel de important a fost Nicu Ilici (Messina Distributie), care a asigurat premierea copiilor nostri de la „Miron Costin&#8221.

                      – Sa inteleg ca protocolul a fost extrem de important pentru etapa bacauana?

                      – De ce sa ne ascundem dupa degete? Da, extrem de important, pentru ca ne-a permis sa ne facem cunoscuti, sa ne construim relatii. Si am avut o surpriza imensa la banchetul final, de la Cafe de Theatre. Baietii nostri, Sorin Irimia, Leonid Parnica si Catalin Gaman, au sustinut un program artistic exceptional, cu colinde, folk, muzica instrumentala. Ce sa zic? Datorita lor, Atlantis a lasat o impresie puternica. Oaspetii nostri si-au scos palariile. „Oras frumos, oameni extraordinari, abia asteptam sa mai venim aici&#8221, au fost cuvintele tuturor.

                      – Cum va veti folosi oxigenul inspirat proaspat, pentru 2006?

                      – Chiar dvs. ati scris in urma cu vreo doua luni ca tenisul de masa bacauan a inviat frumos. Asa este. Pentru anul viitor ne propunem o crestere. Sper sa avem o sala a noastra, destinata doar tenisului de masa. Vreau sa avem o echipa si mai buna, cu un program de antrenament profesionist, echipa care sa promoveze din „A&#8221 in Superliga. Vreau ca tenisul de masa sa devina o parte importanta a timpului liber in viata fiecarui bacauan. Va fi greu, dar cu atat mai incitant. Iar cititorilor Desteptarii le urez un an 2006 plin de sperante implinite, sanatate si bucurii.Scris de Peter KELMANN