2 noiembrie 2024
type here...
Acasă Blog Pagina 5436

Crime si jafuri perfecte? / Criminali in libertate

    de
    Deșteptarea
    -

    In pofida tuturor eforturilor, politistii bacauani nu reusesc sub nici o forma sa scape de celebrele a.n.-uri (cazurile cu autori necunoscuti). Peste sase dintre dosare a inceput sa se aseze colbul. Unele cazuri au ramas nerezolvate de un cincinal.

    Celebru este cazul taximetristului Florin Ilisei (20 de ani), din Bacau, care in ziua de 15 februarie 2000 a fost gasit impuscat si abandonat intr-o groapa la Magura. Deocamdata nu se stie mai nimic despre asasin, in afara faptului ca nu a fost interesat nici de banii si nici de bijuteriile lui Ilisei. Criminalul s-a multumit sa traga un glonte in urechea dreapta a taximetristului, sa-l arunce intr-o groapa si sa dispara fara urma. Desi initial s-a spus ca asasinul a curmat viata lui Florin Ilisei cu o arma de calibrul 10,5 mm, rezultatele expertizei balistice efectuate de Institutul Criminalistic din Bucuresti au indicat altceva: tanarul taximetrist a fost ucis cu aceeasi arma cu care s-a tras si asupra lui Ioan Plesuvu (50 de ani). In seara zilei de 2 decembrie 1999, acesta a fost atacat de catre un necunoscut, pe Calea Marasesti nr.191, in parcarea de langa Podul Narcisa. Chiar daca Plesuvu nu a schitat nici un gest de riposta, individul i-a tras doua gloante in burta, a luat sacosa din mana victimei in care se aflau cinci milioane de lei si a disparut. Autorii celor doua atentate nu au fost gasiti nici in ziua de azi. In cazul lui Ilisei, politistii bacauani chiar au pus la bataie o recompensa grasa pentru orice informatie care i-ar putea ajuta la rezolvarea dosarului. Martorii sau cei care stiau ceva despre criminal au ramas insa reci la oferta in valuta a ofiterilor…

    Un jaf armat de pomina

    Tot in ceata a ramas si jaful armat de la ATA Darmanesti. In ziua de 18 noiembrie 2000, mai multi indivizi mascati si inarmati cu un pistol, bate si cutite au patruns in incinta bazei de aprovizionare ATA Floresti, sectia Darmanesti, unde au imobilizat personalul de paza si l-au sechestrat. Necunoscutii se pare ca au avut un anumit scop, pentru ca nu au fost interesati de casa de bani, care a ramas neatinsa. Dupa ce au fortat usile mai multor magazii si birouri, amascatii” s-au retras, luand ca trofeu pistolul unui gardian. Autorii atentatului sunt in libertate. Tot in libertate sunt si autorii crimei de la Buhusi, desi a trecut mai bine de un an de cand s-a comis tragedia. In dimineata zilei de 28 februarie 2001, Aurel Pletosu, in varsta de 60 de ani, din Blagesti, a fost gasit mort in locuinta lui. Victima, casier platitor la CAR Buhusi, avea capul crapat, iar pe gat mai ramasesera urmele strangularii. Lucrurile din casa erau ravasite, ceea ce indica foarte clar ca victima s-a opus din rasputeri agresorilor (judiciaristii spun ca este vorba de cel putin doua persoane). Intr-o incapere, politistii au descoperit o casa de bani confectionata artizanal, care se incuia cu o yala. aSeiful” avea usa larg deschisa, iar din el lipseau banii (suma de sase milioane de lei). Toate incercarile politistilor de a da de capat acestui caz s-au soldat cu un umilitor esec.

    Crima de pe Aleea Ghioceilor ramane un mister

    Tot cu aa.n.” a ramas si crima de pe Aleea Ghioceilor din anul 2003. In luna iunie, Geanina Marinovici, in varsta de 33 de ani, a fost ucisa in propria locuinta. Criminalul a desfigurat-o cu un ciocan de batut snitele si i-a infipt un cutit in spate. Nu se cunoaste mobilul crimei. Din apartament nu lipsea absolut nimic. Geanina Marinovici nu a avut prieteni de rea credinta si nu a vizitat anturaje dubioase. Criminalul se bucura inca de libertate! Si cel mai recent caz ramas cu autori necunoscuti este cel din 14 octombrie 2005. In acea zi, Florenta C., in varsta de 55 de ani, factor postal, a fost atacata de persoane necunoscute, in timp ce se afla pe strada Panselelor, din Bacau. Dupa ce au lovit-o cu pumnii, necunoscutii i-au furat geanta in care se aflau 290 de milioane de lei. Desi femeia a fost talharita intr-un loc circulat si in plina zi, nimeni din zona nu a vazut agresorii. Politistii de la Biroul de Investigatii Criminale au luat in calcul toate variantele posibile si toate persoanele predispuse la astfel de infractiuni, insa pana acum nu s-a ajuns la nici un rezultat. S-a adoptat si solutia de rezerva, aceea de a recompensa financiar informatiile pretioase (20 milioane de lei), dar pana la aceasta data banii au ramas in avisteria” Inspectoratului Judetean de Politie.Scris de Lili ADOCHITEI

    Sindicalistii au incepul anul cu proteste / Autoritatile vor declansa controale la „Metalurgica”;

      de
      Deșteptarea
      -

      Muncitorii SC aRobinete industriale”, fosta fabrica „Metalurgica” , s-au oprit din lucru. In decembrie, in urma protestelor din fata Prefecturii si discutiilor dintre sindicate si conducerea executiva a societatii, s-a promis plata salariului pentru noiembrie pe 27 decembrie. Oamenii au asteptat degeaba. Nici astazi nu le-au fost achitate salariile. Ieri, sindicalistii s-au intalnit cu subprefectul Nicolae Olaru, care mediaza conflictul. Acesta le-a promis ca va declansa controale pentru a verifica eventualele incalcari ale contractului colectiv de munca.

      Salariatii de la „Metalurgica” sunt revoltati. Ei nu mai au rabdare fata de amanarea ala infinit” a platii salariilor care li se cuvin. Reprezentantii sindicatului s-au intalnit ieri cu subprefectul Nicolae Olaru si cu directorii Directiei Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF) si Inspectoratului Teritorial de Munca. „Domnule subprefect, salariul pe luna octombrie s-a dat in trei transe in anumite procente. Dar salariul promis pe 27 decembrie pentru munca prestata in noiembrie nu ni s-a dat”, a sustinut liderul de sindicat Vasile Birgau. Sinidicalistii au mai afimat ca au discutat cu directorul fabricii, Coca Gheorghiescu, care nu le-a mai promis nimic concret despre plata salariilor. Sindicatul are doua procese pe rol indreptate impotriva conducerii executive a societatii. Unul din procese se refera la faptul ca pe luna aprilie, desi au fost realizari de peste 80 la suta, salariatii nu au fost platiti direct proportional cu realizarile. Intre societate si sindicate este incheiata o intelegere prin care drepturile salariale vor fi platite in procentul in care este realizata si productia. Al doilea proces se refera la faptul ca societatea retine o cotizatie sindicala care ar trebui virata sindicatului. „Pana acum nu ni s-a virat nici un leu, maine (n.r. azi) avem proces”, a declarat Birgau. Liderul de sindicat a precizat ca societatea are datorii de peste 100 miliarde lei vechi la diversi furnizori, iar situatia debitelor este inregistrata inca din 1999. Subprefectul Nicolae Olaru le-a spus sindicalistilor ca a asteptat o luna de zile reactia conducerii executive si a actionariatului, dar acestia nu au venit cu un plan de rezolvare a situatiei. „Va trebui sa declansam un control care are drept scop constatarea situatiei exacte in legatura cu eventualele nerespectari a capitolelor ce privesc munca, respectiv contractul colectiv de munca. Vom stabili, daca este cazul, masurile coercitive legale, pe care sa le luam”, a declarat subprefectul. Controalele vor fi efectuate in zilele urmatoare. Sindicalistii, dupa consultarea salariatilor, vor face o nota de protest adresata Prefecturii Bacau, in care vor prezenta situatia societatii si nemultumirile pe care le reclama. Viitorul societatii este nesigur. Cert este ca sindicalistii vor sa le fie respectate drepturile. „Noi nu plecam fara salarii compensatorii, fara sa ne fie platit somajul”, a sustinut unul dintre sindicalisti. Muncitorii sunt decisi sa treaca la marsuri de protest legale daca situatia nu se va rezolva.Scris de Ionut VATAFU

      Revelion in aer liber, sub focul de artificii

        de
        Deșteptarea
        -

        Trecerea in noul an este, poate, momentul cel mai bine pregatit si mai asteptat de toti romanii. Gospodinele se intrec in a pregati pentru masa festiva tot felul de bucate, traditionale sau imprumutate din bucatariile occidentale sau orientale. Vestimentatia selecta este etalata de femei la cumpana dintre ani, in vreme ce batbatii mai trag o ultima dusca de oarece inainte de venirea oaspetilor. Multi au ales sa petreaca Revelionul in localuri selecte, insa, la fel de multi bacauani au optat sa petreaca in familie, locul unde se simt intotdeauna cel mai bine. Poate parea ciudat, insa, de data asta, foarte multi concitadini au dorit sa intampine noul an in strada, alaturi de necunoscuti entuziasti, invaluiti in fumul dens de petarde si cu nelipsita sticla de sampanie in mana. Pentru ei, aceasta a fost petrecerea cea mai cea, pe care, in mod sigur nu o vor uita foarte usor. Cu mai bine de o ora inainte de momentul zero, sute, daca nu mii de bacauani se indreptau spre centrul municipiului, cu gandul de a sarbatori in strada inceperea unui nou an, sub focul nebunesc de artificii si in strigatele isterice ale tinerilor incalziti bine de tot de alcoolul ingurgitat cu darnicie. aEste primul Revelion pe care il petrec in strada”, erau cuvintele pe care le repetau zeci de bacauani. Pentru ei a fost o experienta inedita, pe care, cu siguranta, vor dori sa o repete si alta data. Apropierea de centrul Bacaului era anuntata de sutele de petarde care explodau cu mult timp inainte de trecerea in noul an. Oameni in toata firea, tineri dezbracati la tricouri, copii cu fesurile trase pana peste urechi se intreceau in a arata multimii ce focuri de artificii grozave au pregatit. Pe scena instalata in plin centru se producea o formatie de artisti, in vreme ce Piata Tricolorului era, practic, asediata de mii de bacauani care asteptau marele eveniment. Multimea ajunsese sa ocupe pana si zona din fata Casei de Cultura, inclusiv scarile si terasa institutiei. Cu ochii pe ceas, bacauanii asteptau ca o voce sau un personaj mai cunoscut al urbei, daca nu un panou electronic, sa inceapa numaratoarea inversa. Din pacate, nu a fost sa fie asa, multa lume, dezamagita de lipsa de organizare, fiind nevoita sa deschida sampaniile cu mult timp dupa trecerea in noul an. Pana si focul de artificii pregatit de autoritatile Bacaului s-a pornit mai tarziu. aPacat ca a tinut asa de putin”, se lamentau cei prezenti. Mai mult s-a prelungit atirul” de petarde al particularilor, cel putin 45 de minute. Dupa un timp, multimea a inceput sa se miste in sensul dispre care a sosit, unii plecand spre casa, iar altii la colindat prietenii sau rudele. Nu inainte, insa, de a sorbi si ultima picatura de sampanie si de a zdrobi de asfalt sticla. Au ramas in Piata Tricolorului doar impatimitii de distractie in aer liber, amatorii de spectacole live si cei care mai aveau de aruncat in aer arsenalul de petarde si artificii. Undeva, departe, in fumul ca o ciuperca, ramasese vechiul an, cu toate cate a avut, bune si, din pacate, mai multe rele, cu obiceiuri proaste si crize de tot felul, cu reusite si nereusite. Important este ca am pasit cu totii in noul an, pe care il vrem, cum altfel, mai bun decat toti ceilalti care au trecut. La multi ani, de anul nou!Scris de Florentin RADU

        Doru Sechelariu a intrat in posesia a doua monoposturi de 1600 cmc / Premiera absoluta in automobilismul bacauan

        de
        Deșteptarea
        -

        Cu o zi inainte de sfarsitul anului 2005, un autocamion de mari dimensiuni a patruns pe poarta complexului Selena Motor Sport Bacau. Inauntrul sau se afla o incarcatura pretioasa, de sute de mii de euro: doua monoposturi de curse Renault, destinate pregatirii celui mai bun pilot de karting al anului trecut, Doru Sechelariu. Langa puternicele masini de 1600 cmc si 120 CP – piese de schimb, materiale de intretinere si de manipulare a pretioaselor monoposturi.
        Sunt primele masini de curse care vor ramane permanent in Bacau. Orasul nostru a mai gazduit candva o expozitie itineranta si un monopost a fost prezentat pentru cateva ore in fata Casei de Cultura. Acum este ceva diferit. Celor doua bijuterii ale automecanicii li s-a facut loc in hala tehnicienilor de la Selena Motor Sport, acolo unde pana de curand regine erau karturile CRG (mai ales cel cu numele driver-ului de F1 Vitantonio Liuzzi) pilotate de Doru Sechelariu. Campionul national de karting se va pregati pe cele doua asageti” Renault pentru ca, cel tarziu peste trei ani, sa fie familiarizat cu ele si sa poata conduce astfel de monoposturi in concursurile internationale, ca treapta a ascensiunii sale spre Formula 1.

        Puternice si delicate

        Cele doua masini de curse au fost conduse pana acum de fostul campion national de karting Mihai Marinescu, care in 2005 a facut furori in lumea Formulei Renault, la clasa 1600 cmc. El a venit in Bacau impreuna cu tatal sau, Bogdan Marinescu, cel care ii este antrenor si impresar in acelasi timp. aAceste monoposturi sunt produse de Renault pentru un campionat, deci trebuie sa ofere conditii de performanta egale pentru concurenti. Dar, de la iesirea lor de pe banda, caroseria de carbon poate comporta unele tratamente de vopsire, care nu vor avea ca efect doar imbunatatirea aspectului estetic, ci si ameliorarea coeficientului de frecare intre caroserie si aer”, ne-a spus el. aAdaugata construirii unui scaun personalizat, care trebuie turnat dintr-un amestec de doi polimeri speciali, prelucrarea caroseriei poate dubla pretul masinii de curse”.
        Bogdan Marinescu a facut un scurt instructaj mecanicilor de la Selena Motor Sport, condusi de Vladimir Bortov, dar si lui Doru Sechelariu. El a subliniat ca cerintele de concurs impun ca monoposturile Renault sa aiba piese performante sub multe aspecte, dar nefiabile. Practic, dupa o cursa sau o sedinta de antrenament foarte multe piese trebuie schimbate sau reconditionate, ceea ce dureaza cel putin doua zile. Garda la sol a bolizilor Renault este de 16 mm. Motorul este in doi timpi, cu patru cilindri dispusi in linie. Volanul este detasabil si are afisaj electronic, exista cele trei pedale – de ambreiaj, de frana, de accelerare – ca la automobilele clasice, plus schimbatorul de viteze. Cockpit-ul este mic, doar atat cat sa incapa un om suplu. In linie dreapta, monoposturile pe care se va pregati Doru Sechelariu au atins 240 km/h curbele se iau si cu 120-130 km/h. Sunt capii in miniatura ale masinilor de Formula 1, de fapt prima treapta pentru piloti in drumul lor spre Marele Circ, dupa ce vor conduce masini de 2000 cmc si de 3000 cmc.

        Un cadou ce nu incapea in bradul de Craciun

        aAceste monoposturi as fi vrut sa i le fac cadou lui Doru de ziua lui, in noiembrie, dar nu s-a putut atunci. Am putut acum, inainte de sfarsitul anului, dar din pacate cadoul asta n-a incaput in pomul de Craciun”, a glumit Dumitru Sechelariu, presedintele clubului Selena Motor Sport Bacau. aFiul meu a facut progrese mari in karting, iar cele doua masini sunt si o rasplata a muncii lui din 2005. Pe de alta parte, el trebuie sa arda cat mai repede etapele in drumul spre automobilismul viteza de mare performanta. Cele doua monoposturi sunt menite sa-l formeze pana atunci cand va avea varsta potrivita pentru a putea concura legal in Formula Renault. Acum nu are decat 13 ani, deci ar mai trebui sa ramana in karting cam trei sezoane, daca nu va putea beneficia de o dispensa de varsta”, a calculat el. aPosibil ca atunci sa achizitionez alte doua monoposturi, daca cele doua pe care le vedeti vor fi prea uzate sau nu vor mai fi destul de competitive pentru vremurile acelea”.
        Doru nu va putea exersa pe pista de karting Selena Motor Sport. Solutia gasita de tatal sau este un calendar de aexpeditii” in Ungaria, tara in care sporturile cu motor sunt mult mai dezvoltate decat in Romania si exista circuite destinate monoposturilor de mare putere.Scris de Peter KELMANN

        Dezamagit de insuccesul in Top Team’s Cup, antrenorul Stiintei, Florin Grapa anunta masuri drastice / Titularele, in pericol

        de
        Deșteptarea
        -

        Un Revelion cu sampanie amara. Asa a petrecut antrenorul Stiintei Bacau, Florin Grapa, trecerea in noul an. Pusa la rece inca de la mijlocul lunii decembrie, pentru a sarbatori accederea in asferturile” Top Team”s Cup, sampania nu a mai avut decat un gust amar dupa ratarea calificarii. aNu pot spune ca am fost vesel de Revelion. N-am fost vesel pentru ca 2005 nu s-a incheiat asa cum mi-am dorit eu”, a declarat Grapa, facand referire la acel 2-3 de la Zurich, contra lui Volero, din ultima etapa a grupei A. aNu pot uita ca am avut minge de meci si de calificare. Mi-am dorit enorm sa ajungem, in premiera, in Final Four. Din pacate, am ratat o sansa uriasa”, a adaugat antrenorul campioanei Romaniei. In cazul in care invingea la Zurich, Stiinta ar fi intalnit in drumul sau spre Final Four pe Longa „59 Lichtenvoorde, din Olanda. Altfel spus un adversar accesibil. aRepet, am irosit o sansa uriasa de a ajunge in Final Four, ceea ce pentru noi ar fi insemnat o mare realizare”, a intarit Florin Grapa.
        Nevoita sa renunte la visul european, Stiinta va incerca sa-si gaseasca o consolare in bisarea performantei interne de anul trecut: eventul campionat-Cupa. Lidere autoritare dupa 13 etape-in ciuda faptului ca au un meci mai putin- studentele vor juca urmatoarea partida de campionat de-abia pe 25 ianuarie. Adversara: CSU Gaz Targu-Mures, in deplasare. aSincer sa fiu, in acest moment al campionatului, rezultatele conteaza mai putin. Important e ceea ce se va intampla in turneele play-off”, a precizat Florin Grapa, care a anuntat ca, in cazul unor prestatii nesatisfacatoare din partea jucatoarelor, va lua masuri drastice. aCine nu va da randament va plati. Mai intai, isi va pierde locul in echipa. Cu orice risc in ceea ce priveste rezultatul. E posibil sa mergem apoi pana la sanctiuni de ordin financiar”, a adaugat tehnicianul.
        Pana la primul meci din campionat, cel de la Targu-Mures, Stiinta isi va roda motoarele in Cupa Romaniei. Astfel, pe 21 si 22 ianuarie, Truta si compania vor intalni alanterna rosie”, IOR Bucuresti. Ambele intalniri vor avea loc la Bacau, bucurestencele dandu-si acceptul sa renunte la gazduirea uneia dintre cele doua manse. Ca si in disputa retur, din campionat, Stiinta isi va rula intreg lotul in cele doua meciuri de Cupa, contra IOR-ului. aVoi utiliza intregul lot de jucatoare si in restul partidelor care au mai ramas de jucat pana la turneele play-off. Vreau sa vad exact pe cine pot conta”, a explicat Florin Grapa.

        Isi reiau pregatirile pe 9 ianuarie

        Aproape trei saptamani de vacanta: de atat beneficiaza jucatoarele Stiintei in perioada de iarna. Tinand cont ca toate stranierele au petrecut Revelionul in tarile de bastina (Ucraina, Slovacia si Serbia-Muntenegru), tehnicienii Stiintei, Florin Grapa si Melu Manta au stabilit ca reluarea pregatirilor sa aiba loc pe data de 9 ianuarie. Scris de Dan SION

        Momente cu haz in Parlamentul Romaniei (I)

          de
          Deșteptarea
          -

          Sesiunea parlamentara care a trecut nu a fost lipsita de momente amuzante datorate unor interventii, situatii sau dialoguri nu lipsite de haz. Agentia MEDIAFAX va prezinta extrase din stenogramele parlamentare care ilusteaza asemenea situatii.

          Replici din goana jeep-ului

          Nicolae-Vlad Popa: Am avut un fenomen de coruptibilizare a tarii si vrem sa decoruptibilizam pentru ca an situatia noastra, actualmente, daca nu facem declaratia si nu aratam cine este persoana care-si permite sa faca cadouri peste valoarea de 300 euro si lasam, asa cum doresc unii, nenominalizata persoana respectiva, nu am facut nimic.
          Razvan Emil Theodorescu: Tine minte ca, indiferent de pozitiile noastre politice, anainte de alegeri i-am dat dreptate si public am facut un gest de care va amintiti, am protestat ampotriva a ceea ce se antampla acolo…
          Corneliu Vadim Tudor: De aici vin mizeriile astea subumane ampotriva mea, ca razbunare ca i-am dat an gat, ca au furat bani din aceasta tara.
          Mircea Cinteza: Un medic care lucreaza cu oameni se gaseste uneori an situatia an care cartile ai spun ca daca o ia pe o cale sau pe alta, antr-un moment al deciziei sale terapeutice, an prima cale bolnavul moare an 40% din cazuri, an a doua moare an 60% din cazuri. Si el ia decizia sa mearga pe riscul mai mic, de 40%.
          Gyorgy Frunda: La ora actuala, presedintele Curtii Supreme de Justitie are un venit mai mare decat dumneavoastra, domnule presedinte de sedinta, ceea ce nu este normal, ar trebui sa avem cel putin acelasi salariu.
          Nicolae-Vlad Popa: Daca noi nu identificam persoanele, raman nuntile an continuare, nunti de colectare a mitei mascate.Rodica Mihaela Stanoiu: ami spunea un ziarist astazi ca brand-ul Rodica Mihaela Stanoiu se vinde foarte bine, de-asta sunt cu poze si cand trebuie si cand nu trebuie si cand textul are sau nu are legatura cu mine.
          Eckstein Kovacs Peter: Aceasta ordonanta este una, daca vreti, de smecherizare.
          -Nicolae-Vlad Popa: Deci, ca atare, domnule presedinte, vreau sa subliniez an ancheierea alocutiunii mele ca este…
          -Adrian Paunescu (din sala): Nu e prea mult adeci, ca atare”?
          -Nicolae-Vlad Popa: Da, e mult, dar si legea este foarte complicata. Ma iertati, nu am specializare an domeniul respectiv.

          Aceeasi diferenta…

          Antonie Iorgovan: Am reprezentat Parlamentul la o reuniune internationala si mi s-a spus de catre reprezentantii nostri de la ambasada ca an randul polonezilor, an familiile poloneze, a aparut un Bau-bau. Bau-bau sunt romanii. Deci polonezii spuneau atunci copiilor, nu mai stiu care este situatia acum, „sa fii cuminte, ca altfel te dau la romani”, romanii fiind de fapt tiganii nostri care erau alungati din Germania si se aciuasera an Polonia sau erau prin Polonia si urmau sa atace Germania.
          – Gyorgy Frunda: Nu cred ca este jignitor ca oricare natie din Europa aceasta sa fie comparata cu rromii. Si bunica mea ma speria spunandu-mi ca daca nu sunt copil… ma va lua tiganul an sacul de pe spate.
          -(Din sala): Copil erati.
          -Gyorgy Frunda: Cuminte. Nu am anvatat prea multe din asta si uite ce am ajuns.
          -Gheorghe Funar: Suntem an Romania. Limba oficiala este limba romana. si nu mai angaduiti celor care nu au uitat de o limba a cailor veniti acum 1100 de ani an Europa sa ne jigneasca!
          -Gyorgy Frunda: Vreau sa-i amintesc domnului senator Funar ca nici o limba nu jigneste alta limba, ca limba maghiara este limba oficiala a Uniunii Europene. Et, si vous voulez, monsieur Funar, nous pouvons continuer en franaais. And, if you want, we can continue in english oder wir kennen Deutsch sprechen. Va rog sa alegeti.
          -Valentin Dinescu: In 1968, dupa asasinarea lui Martin Luther King, America era an preajma unui razboi civil. Au depasit aceasta etapa, tocmai reusind sa integreze negrii an structurile administratiei…
          -(Din sala): Afroamericanii.
          -Valentin Dinescu: Afroamericani. Bine. Afroamericani.
          -Frunda Gyorgy (din sala): Este aceeasi diferenta.
          -Valentin Dinescu: Este, este, da. Dar tot negri sunt, sa stiti.
          Puiu Hasotti: Sa nu mai adreseze jigniri poporului roman care a spus ca fura de 2000 de ani si maghiarii fura numai de 1000…Poti sa spui orice despre mine, dar scrie-mi numele corect
          -Gyargy Frunda: Vreau sa multumesc domnului ministru Borbely ca a venit la comisie si si-a sustinut proiectul si ai cer scuze pentru greseala de dactilografiere, dar pe claviatura computerului „z”si „y” sunt vecine si s-a apasat langa.
          -Teodor Viorel Melescanu: Deloc nu sunt vecine. „Y”sus si „z” e an stanga jos.-Gyargy Frunda: Depinde pe ce claviatura va uitati. La cea engleza „y” si „z” sunt vecine, domnule presedinte.
          -Laszlo Borbely: E o zicala: poti sa spui orice despre mine, dar scrie-mi numele corect.
          -Nicolae Vacaroiu: Rog colegii de la Alianta „Dreptate si Adevar PNL-PD” sa ia loc, haideti sa-l respectam pe domnul ministru. Poate si domnul ministru Ionut. Va rog, cine doreste sa vorbeasca la telefon, pe hol, cat poftiti. Aveti cuvantul, domnule ministru.
          -Gyorgy Frunda: Domnule presedinte, permiteti-mi sa va reamintesc ca domnul Ionut este, de fapt, domnul ministru Popescu.
          -Nicolae Vacaroiu: Ionut Popescu. Si daca ai spun numai Ionut, nu este domn, ca sa anteleg bine ?
          -George Sabin Cutas: Il invit pe domnul secretar de stat Katalin Kibedi, care va raspunde la o antrebare pusa de domnul senator Gheorghe Funar, an legatura cu ancalcarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 31/13 martie 2002. Este an sala ?! Va rog.
          -(Din sala): Este doamna Kibedi.
          -George Sabin Cutas: La mine aparea domnul Katalin. ami cer scuze, daca…
          -Katalin Barbara Kibedi – secretar de stat an Ministerul Justitiei:Daca veti citi si Barbara, atunci va lamuriti.

          Poate reusim sa facem si o lege astazi…

          Nicolae Vacaroiu…: – Aveti rabdare. Nu va enervati… Ati vazut, va anrositi la fata si va creste tensiunea. – Deci, antrebarea trebuie sa fie punctuala, un minut. Nici un minut, 30 de secunde. Daca doriti, faceti o interpelare mai larga, dar totul este limitat. Deci, va rog sa va concentrati si sa mearga pe stil pilula. – Stimate coleg, nu ai anteles ca e vorba despre o alta filozofie de abordare a unui act normativ.- anca o data, si daca lasam votul asa, era rau, asa ca las-o cum a picat.- Deci, proiectul de lege a cazut, am votat de pomana raportul, ca sa fiu sincer cu dumneavoastra .- A! Drept la replica. Dar cred ca nu plecati, luati loc. Sa nu obositi… dupa Pasti. – Din aceasta cauza am facut si apelul, ca sa va fie foarte clar, apropo de colegii de la putere, ca erau 15 insi an sala. De asta am facut apelul. Ca sa vina colegii. Domnul Taracila, da… Am luat-o de la capat… Domnul Dinescu… Poate reusim sa facem si o lege astazi…- Domnul senator, si asta este facultativ… Unul hotaraste sa nu preia personalul… Unde scrie an lege ca e obligatoriu sa preia doar din … gardienii publici… Sa le schimbe sepcile si sa scrie aPolitie Comunitara”… Ca noi asta vrem acum… Ne punem alta sapca…- …ministerului finantelor. Bine. Dati al doilea raspuns. Nu este an competenta dansilor. Era sa vorbesc eu ceva de deturnari de fonduri, ca ati adus vorba. Lasati-o asa cum pica an general an tara asta. – Domnul senator Marinescu, alo! Nu sunteti nici pe strada, nici
          an Obor, sunteti an Senat.- Scuzati-ma, o luati de la capat? Pai fiecare cum intra pe usa vine si mai ridica un amendament?”

          Valea cu tei

          -Nicolae Vacaroiu: Domnule, nu te revolta, domnul Bindea! Te rog, stai locului! Nu faceti gesturi la mine, ca nu-mi plac…Nu, nu-mi plac chestiunile astea…
          -Liviu- Doru Bindea: Nu am facut decat gestul de a solicita cuvantul pentru grupul parlamentar…
          -Nicolae Vacaroiu: Am anteles, domnul Funar a vrut sa le dea o sugestie ca se numeste Valea Teilor… sa se puna un tei acolo…
          -Ion Vargau: Vreau sa-l informez pe domnul senator Funar, ca fost prefect al judetului Tulcea m-am ocupat de anfiintarea acestei comune, si Valea Teilor sau an aceasta zona sunt numai tei, este o padure de tei, deci…Vom cultiva anca doua mii, daca doriti.

          -Nicolae Vacaroiu: La baza au fost salcami si pe urma s-au transformat an tei…
          -Nicolae-Vlad Popa: Domnule presedinte, va rog, e coleg de-al meu, dar ma antrerupe. Va rog, asigurati politia sedintei.
          -Nicolae Vacaroiu: Va rog. Va cunoaste ca timid si, din cauza asta, o face intentionat.”…

          Si presedintii de sedinta

          Radu Berceanu: – stiu, ma, dar daca nu ati votat ca atare, ce sa fac?! – Bun. Du-te si fa o propunere, sa o supun la vot asa, nenominal. Poftim. Puneti mana pe Regulament, ma, frate! – Nu vad chiar pana acolo. Eu vad bine departe, nu vad bine aproape, dar chiar pana acolo nu vad.
          Teodor Viorel Melescanu: – Cu 100 de voturi pentru, nici un vot ampotriva si nici o abtinere, din cei 87 prezenti, a fost adoptat proiectul de lege.- Din partea Grupului parlamentar PSD o sa-i dau cuvantul domnului senator Doru Ioan Taracila. Stiu ca si domnul senator Ion Vasile si-a manifestat intentia, dar eu v-am rugat sa fie cate unul, plus ca dumneavoastra sunteti un doctor care nu-si mananca pacientii. Legea asta e pentru doctorii care asi mananca pacientii. (Legea privind privind vanzarea bunurilor imobile an care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara.)- Numai un moment. Am o rugaminte. Haideti sa pastram putina liniste, ca sa ne antelegem unii cu altii. – Deci, va rog domnule senator Popa sa stati jos. Haideti, va rog eu frumos, daca ma iubiti…- Cei care sunt oameni seriosi si verticali, deci, n-au nici un punct de vedere, se pot abtine.- Pana la 1,00 luptam, ca la unu si ceva plecam la masa.- Eu nu v-am antrerupt, v-am lasat sa vorbiti, ansa, batand campii, vorbeam si eu la telefon, asta-i singura chestiune.”
          -Doru Ioan Taracila: Domnule presedinte, ma maguliti pentru a treia oara astazi. Regret ca nu pot face si eu acelasi lucru.-
          Teodor Viorel Melescanu: Faceti un efort, faceti un efort. aCultura parlamentara
          Puiu Hasotti: Ce mana opozitia de azi la lupta si, mai ales, ce o andreptateste sa dea lectii de moralitate si de conduita politica? Raspunsul este, pentru a prelua titlul unei arhicunoscute piese a unui celebru muzician si poet americana vanare de vant.Vantul schimbarii a spulberat, ansa, an 2004, moralitatea politica a PSD-ului… a
          -Adrian Paunescu: Dar este insuportabil acest aer de temnita care vine din spusele unor oameni care nu-si dau seama ca roata istoriei continua sa se anvarteasca.
          -(Din sala)Ce e aici, Cenaclul Flacara?
          Viorel Arion: Judetul Hunedoara este de departe judetul cel mai afectat economic si totodata cel care are nevoie ca de aer de aceasta autostrada. O tara cu cenusarese este o tara fara viitor, fara demnitate. Cenusareasa Romaniei sufera de prea multa vreme de foame. Exclusa de la toate festinurile tranzitiei, trage sa moara, asa ancat va rog, pentru prima oara, faceti-i va rog un loc la masa.Adrian Paunescu: Eu am sa va reamintesc un lucru pe care – sa va spun ca el este scris deja – al spunea Gogol, candva, si i l-am citat unui coleg al dumneavoastra: amintiti prea mult pentru rangul dumneavoastra”. Va rog eu mult, astamparati-va. Iures decizional – si nu vor rade de o persoana sau doua, ci de noi, de Senat
          Gheorghe Funar: Eu n-as vrea sa ma anvat, de la anceputul activitatii an Senat si niciodata, pe parcursul mandatului, cu smecherii. Ceea ce ni s-a propus este o smecherie.
          Nicolae-Vlad Popa: antr-adevar, daca vedem lista – si, de obicei, legile nu au asemenea liste-anexe -, ne vom da seama de marile greseli care s-au facut. Sigur, eu recunosc, s-a putut, sa nu se faca an fuga calului, ci sa se faca an fuga jeep-ului.Valentin Dinescu: Din acest moment, aceasta lege trece la pasivul legislativ, pentru ca ea nu e lege. Atata vreme cat am lasat-o fara obiect, nu este lege. Haideti sa nu trimitem, fiindca vor rade colegii nostri de la Camera Deputatilor. si nu vor rade de o persoana sau doua, ci de noi, de Senat.Marcu Tudor: Va multumesc pentru admiratia pe care o aveti fata de mine, considerand ca am facut data trecuta o lege atat de beton, ancat nu mai poate fi modificata. Paula Maria Ivanescu: Sigur ca an momentul an care a aparut Codul Muncii l-am caracterizat ca o lege ,,schweitzer” care lasa vreo 27 de domenii nereglementate, trimitand la legi speciale si iata ca a trebuit sa vina Guvernul coalitiei din care face parte si Alianta PNL -PD sa anceapa sa umple aceste goluri din ,,schweitzer-ul”, ce cu umor a fost caracterizat Codul Muncii la acea vreme.
          Szabo Karoly Ferenc: Probabil ca an iuresul decizional care ne cuprinde de doua ceasuri, am uitat un lucru, sa adoptam, macar, programul saptamanii 25-30 aprilie…
          Emil Theodorescu: Incontestabil, e o lege care nu face rau nimanui. Mult bine nu stiu daca o sa faca, dar nu face rau.
          Antonie Iorgovan: Dar trebuie sa facem un act normativ care sa poata fi si aplicat, pentru ca aici suntem an fata – dati-mi voie sa o spun mai neaos, asa – unui hei-rup-ism, si este pacat, la profesionalismul pe care al are Parlamentul Romaniei, sa dam drumul unei asemenea productii legislative.
          Valentin Dinescu: Astazi declaram postul vacant, maine revenim asupra chestiunii. Sa consemnam ca este un act de colegialitate si nicidecum un act legal, anchidem ochii, revine domnul Vasile Blaga an randul nostru si ai uram bun-venit, dar sa fie pentru ultima oara.

          Logica parlamentara

          Gheorghe Funar: an Gorj, majoritatea nu au, an Caras-Severin, terenul aferent este zero, si v-as propune sa gandim si sa gasim o solutie, ca aceste circumscriptii sa aiba si teren aferent. Nu poate sa vina cetateanul cu vaca si s-o duca an biroul domnului doctor veterinar.
          Gheorghe Funar: Permiteti-mi sa pun o antrebare usoara pentru reprezentantii Guvernul : de ce an acest proiect de modificare a legislatiei an domeniul rutier nu au fost prinse exceptiile pentru membrii ambasadei americane si puscasii marini americani .
          Petre Daea: Ce poti sa crezi astazi cand an algoritmul guvernarii este cuprins si bietul bob de grau care, pentru a-si defini identitatea, trebuie sa treaca prin sertare politice. Ca sa-i testezi germinatia trebuie neaparat sa fii sub girul autoritatii PD pentru ca la Laboratorul central pentru calitatea semintelor, algoritmul a asezat dreptul de a conduce un om ce apartine acestei formatiuni politice.
          Antonie Iorgovan: Pe cele 90.000 hectare, scotand personalul silvic din sistemul Romsilva, al scoatem si din Codul silvic, al scoatem si din aceste mecanisme juridice. I-am facut personal bisericesc si asta anseamna ca ei se vor duce acolo, recomandand canoane, matanii si alte asemenea, deci mijloace specifice bisericii.
          Antonie Iorgovan: Aceasta autoritate publica intra an ceea ce se cheama romantismul, subtilitatea statului de drept.
          Gheorghe Funar: Cum se justifica curierii personali, an perioada aceasta, cand anca mai exista posta si a aparut si posta electronica? De ce mai este nevoie de curieri personali, trei la fiecare demnitar?
          Mario Ovidiu Oprea: A ridicat zeci de motive, care mai de care mai puerile, ca nu suporta sarea an bucate, ca linistea din celula e prea apasatoare, ca drumul saptamanal pana an Capitala pentru proces este prea obositor pentru sanatatea sa, subrezita brusc, anca dupa prima zi de arest. Sanatatea celorlalti detinuti nu conteaza. Acum foarte importante sunt pulsul si digestia lui Miron Cozma si care sunt an mare primejdie la Craiova.
          Adrian Paunescu: Stati un moment. Cum poti sa spui ca vom impozita spectacole cu manele? Cine stabileste ce e manea si ce e cantec lautaresc? Intram an absurd, si domnul ministru Ionel Popescu, anainte de a fi ministru si, probabil, si dupa, este om de spirit, e gazetar. Cum poti sa spui: „”Vom impozita spectacolele an care sunt manele””. Nu, dar nu se poate asa ceva. Nimeni nu va declara ca sunt manele.
          Doru Liviu Bindea: Domnul presedinte Nicolae Vacaroiu nu este izvor de drept.
          Gheorghe Funar: Eu sustin amendamentul si sunt nevoit sa-l contrazic pe domnul senator Nicolae-Vald Popa ca traim antr-o tara saraca, se fura de peste 2000 de ani din tara asta si nu s-a terminat. Daca am trai antr-o tara saraca, nu ar trebui sa dam declaratie de avere, ci declaratie de saracie.
          Teodor Viorel Melescanu: Pe mine m-ati castigat, oricum. Fiica mea este cadru sanitar, doctor, si stiu foarte bine ce salariu are, cerandu-mi an fiecare zi bani de benzina.
          Gheorghe Funar: Eu am propus ca salarizarea pentru medici sa fie la nivelul celei acordate magistratilor. Asa cum stiti, si la noi la romani, si an strainatate, urarea este: aSa fii sanatos!”. Nu i se spune cuiva: aDomnule, sa n-ajungi la puscarie!”
          Ion Mihai Dumitrescu: As vrea sa amintesc, an trecere, despre frumoasele legitimatii de senator pe care le purtam an buzunare. Aceste minunate carnete rosii lasate parca, cu limba de moarte, de cei care al preaslaveau pe mult iubitul si stimatul conducator. Toata era tehnologiei este astazi angenuncheata si umilita de impunatorul carnet rosu, lipsit de ansemnele nationale. Dar poate ca unii oameni se simt bine cu astfel de legitimatii de membri si nu vor sa dea uitarii vechile obiceiuri.
          -Mihaela Rodica Stanoiu: Atunci cand presedintele Romaniei afirma despre o tanara deputata, care andrazneste sa-l contrazica, ca trebuie sa se duca pe o anumita centura – n-am anteles foarte bine, poate domnul presedinte stie despre ce centura este vorba…

          -Corneliu Vadim Tudor (din sala): Centura castitatii.
          -Puskas Valentin Zoltan: an legislatura trecuta am vorbit de la acest microfon de mai multe ori despre boala sistemului de sanatate. Guvernele pleaca, guvernele vin, dar boala ramane.
          -(Din sala): si UDMR-ul ramane…
          -Puskas Valentin Zoltan: Chiar daca este vorba de UDMR…Scris de mediafax

          Tsunami de scumpiri peste romani

          de
          Deșteptarea
          -

          Romanii s-au obisnuit ca la inceputul fiecarui an sa ii intampine un val de scumpiri. Mai ceva ca in anii trecuti, noul an aduce un adevarat tsunami de scumpiri. Gazele naturale, energia electrica, impozitele, asigurarile obligatorii etc. sunt serviciile care s-au scumpit de la 1 ianuarie. De regula, aceste majorari sunt urmate de scumpiri in cascada la produsele alimentare si nealimentare.

          Gazele naturale sunt mai scumpe din aceasta luna cu 15 procente. Autoritatea Nationala de Reglementare an domeniul gazelor naturale a explicat ca scumpirile sunt consecinta preturilor mai mari la gazele importate si a cresterii volumului de gaze naturale din import. Si energia electrica va fi mai scumpa, cu 1,8 la suta. Consecinta acestei majorari este o factura mai mare la antretinere, cu aproape o treime, cred sefii asociatiilor de locatari. Si pentru energia electrica vom plati mai mult, cu aproape doua procente, indiferent de tipul de abonament. Consumatorii de curent electric cu abonament social vor plati 0,1750 lei pe kilowat/ora pentru primii 45 de kilowati consumati. Pentru un consum antre 45 si 75 de kilowati/ora / luna vor plati 0,4120 lei si 0,8 lei pentru consumul ce depaseste 75 de kilowati pe luna. Autoritatile spun ca majorarea este determinata de cresterea pretului la carbune, dar si a cheltuielilor facute cu retelele de transport si distributie a curentului electric.

          Din pacate, noile scumpiri vor fi resimtite cel mai mult de pensionari sI de romanii cu venituri foarte mici. De aceea, Guvernul a adoptat o serie de masuri prin care ancearca sa atenueze efectele scumpirilor. Ajutorul de ancalzire acordat persoanelor cu venituri mici, cuprinse antre 24 si 190 de lei noi, a fost majorat an functie de venitul pe membru de familie. Partea proasta este ca de fiecare data, scumpirea gazelor si a energiei electrice a fost urmata de cresteri de pret la alimente si unele produse industriale. Prin urmare, ne putem astepta sI la scumpirea alimentelor de baza. Noi scumpiri va aduce si noul cod fiscal, care urmeaza sa fie adoptat. Este anuntata si majorarea pretului la tigari si alcool, ca urmare a cresterii accizelor, dar si a impozitelor la terenul agricol si forestier. Din acest an, fermierii vor plati antre 20 si 60 de lei noi pe hectar.

          Cresc impozitele

          O serie de impozite cresc ancepand din aceasta luna la 16 la suta fata de 10 la suta cat erau pana acum. Este vorba de impozitele aplicate castigurilor la bursa si celor obtinute din tranzactiile imobiliare, dobanzi si dividende. Majorarea este prevazuta de Codul Fiscal an vigoare anaintat de fostul ministru al Finantelor, Ionut Popescu. Aprobarea proiectului noului Cod Fiscal a fost amanata. Ministrul Sebastian Vladescu a anuntat ca modificarile aduse actului normativ vor fi transmise Guvernului la anceputul acestui an si vor tine seama de propunerile reprezentantilor mediului de afaceri, de sindicate si patronate.

          Asigurari mai scumpe

          Soferii vor avea mai mult de platit din aceasta luna. Asigurarile auto obligatorii sunt mai scumpe cu pana la 30 la suta decat anul trecut. Cei care nu-si vor asigura masina risca sa primeasca amenzi usturatoare. Pretul unei asigurari obligatorii variaza de la o societate la alta si este stabilit an functie de capacitatea cilindrica a motorului. Daca masina are mai putin de 1200 de centimetri cubi, asigurarea pentru persoane fizice este cuprinsa antre 138 de lei noi si ajunge pana la 182,88 de lei, pentru un an antreg. antre 1201 si 1400 de centimetri cubi, polita de asigurare costa antre 151,1 si 201,6 lei noi. Pentru capacitatea 1401 – 1600 cm cubi, posesorii de autoturisme vor plati pana la 230,4 lei noi pe an. Masinile mai puternice sunt asigurate cu bani mai multi. Polita poate ajunge pana la 259,2 lei noi. Preturile sunt diferite de la o societate de asigurari la alta. Amenzile pentru neplata asigurarii auto obligatorii sunt cuprinse antre 100 si 200 de lei. Acestea vor fi ansa majorate de la 1 aprilie. Cei care nu-si vor asigura masina risca amenzi antre 3000 si 5000 de lei vechi. Tot de la anceputul anului trebuie sa cumparati si rovignieta, obligatorie daca vreti sa parasiti localitatea de domiciliu. Pretul acesteia variaza an functie de respectarea normelor euro de poluare si este cuprinsa antre 16,8 si 24 de euro.Scris de Florentin RADU

          Nascut in primele 5 minute ale anului 2006 / Primul gangurit de Revelion

            de
            Deșteptarea
            -

            Primul bacauan nascut la cumpana dintre ani este un baietel de 3,5 kilograme. Micutul a inselat asteptarile mamei si doctorilor venind pe lume cu aproape o saptamana inainte. La cinci minute trecute de ora 00.00, micutul a gangurit prima data. In internalul 31 decembrie-1 ianuarie, la Maternitatea Bacau, s-au nascut 14 copii. Opt baietei si sase fetite au dat anului 2006 o insemnatate deosebit pentru familiile apartinatoare. Printre copiii nascuti se numara si o pereche de baietei gemeni. Dar, la cumpana dintre ani doar un singur copil a venit pe lume. „Pe data de 1 ianuarie la ora 00.05 s-a nascut copilul meu, povesteste Elena Bitere, fericita mamica. A fost o sarcina dificila si am nascut prin cezariana. Ii voi pune numele Radu Constantin, al doilea prenume i l-am dat gandindu-ma ca pe mine ma cheama Elena si astfel vom sarbatori onomastica impreuna&#8221. Micutul este primul copil al Elenei. Plangacios din cale afara, Radu sta cuibarit in bratele mamei sale. „Copilul a inselat toate asteptarile, povesteste Elena. Conform calculelor mele si ale medicilor, Radu ar fi trebuit sa se nasca in apropierea zilei de 8 ianuarie, nici cand mai devreme. Dar, a fost nerabdator si a venit pe lume mult mai repede&#8221. Fericirea este de nedescris pentru Elena Bitere. Cu toate acestea nu stie daca ii va mai „aduce&#8221 lui Radu inca un fratior. „Prin chinurile prin care am trecut cu Radu si cat de greu am dus sarcina, nu cred ca voi mai face vreun copil, a declarat Elena. Cine stie poate mai tarziu ma razgandesc.&#8221 Micutul este sanatos si are 3,5 kilograme. In afara de Radu, un singur copil a mai venit pe lume in primele ore ale zilei de 1 ianuarie. Este vorba tot de un baietel, care s-a nascut la ora 07.00.Scris de Iulia CUCU

            In primele zile ale lui 2006, orasul a fost invadat de mizerie / Sarbatori in gunoaie

              de
              Deșteptarea
              -

              Trecerea in noul an si-a lasat aamprenta” asupra municipiului Bacau. Petrecerile de sarbatori au lasat in urma zeci de tone de gunoaie. Ieri, in mai multe zone din oras, nu te puteai apropia de pubelele de gunoi. Oamenii erau nevoiti sa arunce gunoiul in maldarul de mizerii ce inconjura pubelele. In zone precum Stefan cel Mare, Carpati sau Nord, masinile salubritatii nu-si facusera aparitia nici pana la ora 12.00. La aceasta se poate adauga si insuficienta numarului de pubele dar si nivelul scazut de civilizatie al unor bacauani.

              Oamenii stateau cu pungile de gunoi in mana, incercand sa gaseasca traseul ideal spre pubela, in incercarea de a nu contribui la mizeria creata. Unii oameni aruncau vina pe vecini. aUitati si dumneavoastra ce mizerie. Asta e mentalitatea romanului. Trebuie educati toti”, ne-a declarat suparat un domn mai in varsta. aAstia nu au mai ridicat gunoiul de la Craciun, sau o zi doua dupa a treia zi”, a rabufnit sotia acestuia. Altii erau nemultumiti de faptul ca o singura pubela trebuie sa faca fata la un numar foarte mare de locuitori. aCum sa nu arate in halul asta? Pai aici arunca gunoiul o gramada de oameni din zona asta. Ar mai trebui puse niste pubele. Masinile au venit sambata trecuta si au luat gunoiul, dar s-a facut la loc, mai ales ca au fost sarbatorile”, ne-a spus o batranica din zona Carpati, ce ducea gunoiul. Alte strazi din oras erau curate, gunoiul fiind ridicat, se pare, din primele ore ale diminetii. Viceprimarul Constantin Scripat ne-a declarat ca aduminica au fost trimisi 50 de oameni in zona de nord, care au curatat strazile, si spatiile printre blocuri, iar astazi ( ieri n.r.), ne ocupam de zona de sud a orasului. E greu, mai ales acum, de sarbatori. Lumea a mai folosit si de Sf. Vasile artificii, si s-a mai facut mizerie pe strazi, chiar dupa ce au trecut oamenii primariei si au facut curatenie”. De partea cealalta, Doru Narcis, responsabil de managementul calitatii la SOMA, afirma ca unitatea si-a facut treaba ca la carte. aNu vreau sa comentez prea mult. Oricum, oamenii nostri au muncit zi lumina. Fiecare masina de-a noastra a strans, pe o singura tura, cate sase tone de gunoaie. S-a muncit, nu gluma”, a precizat, ferm, Doru Narcis. Dupa care ne-a rugat in mod staruitor sa vorbim cu Vasile Dumitras, directorul general al SOMA, deoarece el este cel mai in masura sa dea declaratii la presa. Insa, in ciuda incercarilor noastre insistente, nu am putut lua legatura telefonic cu Vasile Dumitras. Scris de Gabriel MIHAI Carmen SERBAN

              Lampile cu gaz au fost scoase din uz / Revelion la bec

                de
                Deșteptarea
                -

                Am pasit intr-un nou an. Fiecare cum i-a dat Dumnezeu, mai bine sau mai putin bine. Am oroare de bilanturi prea multe sunt cosmetizate. Ziaristul lucreaza cu realitatea, dar mai ales cu oameni, cu fapte, bucurii si necazuri. Despre ei scriem in fiecare zi. Doua teme mi-au fost mereu aproape de-a lungul anilor: agricultura si mesterii ei, iar a doua a fost electrificarea satelor, a catunelor uitate de autoritati. La secole de la descoperirea electricitatii, la inceputul anului 1990, in judetul Bacau, sute de familii, poate chiar mii traiau in intuneric. Motive se gasesc mereu, dar cel mai jenant este ca uitam chiar ca acolo, intre dealuri, traiesc oameni, barbati, femei si copii. Anul trecut am avut doua mari bucurii, in doua sate s-a introdus lumina electrica, care se adauga unei alteia trecuta deja in eternitate. Imediat dupa revolutie am intrat intr-un sat din comuna Pincesti: Motoc. Trei ani am scris despre oamenii din Motoc, sat mare, gospodari pe cinste. Am intervenit pe la toate institutiile, am facut „trafic de influenta” si, dupa mai multi ani au inceput lucrarile. In trei luni, satenii ne-au invitat la bucuria lor, la prima apasare pe un intrerupator. Aveau lumina.

                Marascu

                Satul Marascu, din comuna Horgesti, il cunosc de foarte multi ani. A fost o intamplare fericita, cand am intrat prima data in catunul dintre dealuri. Mi s-a lipit imediat de suflet. Vreo 30-40 de familii isi duceau viata linistita, dar cu o mare durere: trebuiau sa paraseasca satul. Asa era ordinul. Au rezistat si apoi a venit Revolutia. Satul nu avea lumina electrica, populatia imbatranita. O parte au plecat, mai ales cei tineri. Am consemnat intr-un reportaj drama celor din Marascu. Am discutat ore in sir cu nea Gica Barbieru, taranul care isi luase pe spate dorinta celor care il considerau cel indreptatit sa se ocupe de problema lor. Calvarul a durat 14 ani. „Am fost si am batut pe la multe usi, cele mai multe au ramas inchise. Am scris la toti presedintii, insa nici un rezultat. Tot timpul ni se spunea ca nu sunt bani si investitia nu se recupereaza. Devenisem fabrici, ateliere, nu mai erau vazuti ca oameni. Doar dumneavoastra de la ziar, de la televiziune ne-ati sprijinit mereu, ne-ati dat sperante”, imi spunea mereu nea Gica. Am fost cu televiziunea, au venit ziaristi si de la alte ziare din Moldova. Era vorba de doar doi kilometri de retea si un transformator. Am reluat drumurile la Marascu. Colegii erau exasperati: iar Marascu. Si a fost si ziua satului Marascu. La inceputul toamnei anului 2005, nea Gica Barbieru si satenii lui (mai ramasesera doar 19) s-au trezit cu electricienii pe ulita. I-au primit cu bucurie si i-au omenit. Lucrarea a fost extrem de dificila, din cauza reliefului. A costat peste trei miliarde de lei. 2005 a fost primul Revelion cu bec in casa. Gica Barbieru si matusa Catinca s-au uitat la televizor de Craciun si Anul Nou. Caravana DESTEPTAREA a participat la bucuria lor, am fost in fiecare casa, pe unii nu i-am mai gasit. Erau plecati la cele vesnice si nu au mai apucat sa vada minunea. Primarul le-a promis ca le va instala si becuri pe ulita. Sper sa fie in 2006. La multi ani si sa fiti sanatosi!

                Gradesti

                Motoc, Marascu si apoi Gradesti. Sate cu denumiri care iti raman in memorie. Au ceva care ti se lipeste de suflet. Gradesti este un catun din Dealu Morii. L-am descoperit din intamplare. Vreo 10 case. Doar cinci mai erau locuite permanent, in celelalte mostenitorii veneau doar sa-si lucreze pamantul. „Daca ar fi lumina electrica, sunt sigur ca multi se vor intoarce definitiv in sat”, imi spunea primarul comunei Vasile Savin. Acelasi motiv a fost scos la iveala si la Gradesti: nu sunt bani, sunt prea putine familii, Electrica nu-si va scoate banii niciodata. 2005 a fost si pentru cei din Gradesti un an bun: buldozerele si macaralele au dat peste cap viata putinilor locuitori. S-au montat primii stalpi, apoi transformatorul si firele. S-a aprins primul bec.
                Poate noua, celor care ne-am nascut cu televizorul in casa, cu un calculator pe masa, ni se pare ceva banal instalarea unui bec si a unei prize. Toata indiferenta si ingamfarea noastra dispar daca ai ocazia sa vezi o batrana cum saruta un stalp de beton, o alta isi face cruce, iar nea Gica Barbieru alearga in beci si scoate o oala de vin sa-i cinsteasca pe cei de la Electrica, pe ziaristi si chiar pe primar.Scris de Gheorghe BALTATESCU

                Violenta nu tine cont de sarbatoare / Injunghiati si batuti de Revelion

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Spiritele incinse si alcoolul peste masura au transformat noaptea de Revelion intr-o drama pentru bacauanii ce au ajuns la spital batuti sau injunghiati. Tatal nu s-a sfiit sa-si loveasca copilul cu un cutit, baietii de cartier au atacat si ei dand cu pare si cutite. Victimele noptii de Revelion zac acum pe patul de spital.

                  Iulian Vieru, de 29 de ani, din Rosiori, a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau dupa ce a fost injunghiat. Agresorul nu este altcineva decat propriul tata. „In noaptea de 31 decembrie, tata si mama s-au luat la cearta, povesteste Iulian. Tata bause si a inceput sa tipe la mama. Am incercat sa-i linistesc si m-am bagat intre ei. Atunci, tata s-a enervat si a luat o secure cu care a incercat sa ma loveasca. Am reusit sa ma feresc si i-am smuls securea din mana”. Iulian a crezut ca tatal sau s-a linistit, dar s-a inselat amarnic. „Dupa acest incident, m-am dus in casa si m-am imbracat si eu sa plec la petrecerea de Revelion, marturiseste Iulian. Dar, dupa putin timp, dupa ce am terminat tot ce avea de facut si ma pregateam sa plec, tata m-a atacat din nou. Eram in fata portii si a sarit la mine cu un cutit. A vrut sa ma injunghie in spate, dar m-am intors si am ridicat piciorul stang ca sa ma apar. Atunci mi-a infipt toata lama cutitului in picior”. Iulian a reusit sa se tarasca si sa iasa din curtea casei. Din cauza durerilor si a pierderii mari de sange, Iulian a lesinat si a fost gasit de vecini. Acestia din urma au alertat politia si ambulanta. Tatal nu este la prima tentativa de a-si ucide copilul. „A incercat de nenumarate ori sa ma loveasca, poate chiar sa ma si omoare, a declarat Iulian. Cand este treaz, tata este un om exceptional, dar cand bea se transforma radical si nu te mai poti intelege cu el”. Tatal agresor a fost sanctionat contraventional pentru tulburarea linistii publice si in functie de numarul de zile de ingrijire medicala a fiului urmeaza sa se faca incadrarea juridica a faptei.

                  Injunghiat de trei ori si lovit cu parul in cap

                  Un tanar din Bacau a cazut victima violentei unor baieti de cartier. Dorin Sergiu Lupu, de 23 de ani, a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau dupa ce a fost injunghiat de trei ori si lovit cu un par in cap. „Tocmai ma intorsesem cu un prieten de la petrecerea de Revelion, povesteste Dorin. Era in jurul orei 01.30. Stateam cu amicul meu in fata scarii unui bloc de pe strada Milcov. La un moment dat au venit la noi doi baieti, pe care ii stiu din vedere. Au dat noroc cu noi dupa care au turnat sampanie peste geaca prietenului meu”. De aici pana la tragedie nu a mai fost decat un singur pas. Daca prietenul sau a reusit sa fuga nu la fel de norocos a fost Dorin. „Au scos un cutit si m-au injunghiat in spate, in mana si in piept, a declarat Dorin. Dupa care cu un par mi-au dat in cap”. Salvarea sa a fost reprezentata de locatarii blocului, caci agresorii au atras atentia asupra lor spargand geamurile imobilului. Locatarii au anuntat politia care au intervenit de urgenta, dar agresorii au reusit sa fuga. Dorin Sergiu Lupu este internat in stare grava la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau.Scris de Iulia CUCU Lili ADOCHITEI

                  Artistii plastici bacauani nu vor sa mai colaboreze cu Centrul „George Apostu”

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Imediat dupa vernisajul Expozitiei Anuale deschisa la Muzeul de Arta Contemporana al Centrului de Cultura &#8222George Apostu”, artistii plastici bacauani au vrut sa-si retraga lucrarile, in conditiile in care acestea ar trebui sa stea pe simeze aproximativ o luna de zile. Dupa o clipa de reflectie, artistii au renuntat sa recurga la acest gest, insa sunt definitiv hotarati sa nu mai colaboreze niciodata cu Centrul de Cultura care le-a gazduit lucrarile. Decizia lui Mihai Chiuaru, presedintele Uniunii Artistilor Plastici – Filiala Bacau, si a colegilor sai are se pare legatura cu un incident din seara vernisajului, pe care reprezentantii acestei bresle l-au considerat jignitor. &#8222In general artistii plastici sunt niste muncitori care fac treaba asta cu suflet, fara bani. Si altii sunt functionari ai Ministerului Culturii si Cultelor care ar trebui sa colaboreze cu oamenii de cultura fara aroganta. Asta dom&#8217le, aroganta. Cand ai sprijin politic, devii arogant cu cel care e muncitorul, artistul. Dar esti functionar platit ca sa promovezi actul cultural. Omul de cultura iti face actiunea ta. Anuala a fost in felul urmator. Noi am venit cu lucrarile. In cele din urma am facut si o colecta de la colegi pentru a celebra momentul cu un pahar de vin, asa cum facem la fiecare final de an. Dar cand am vazut ca intampinam aroganta din partea unor functionari, a trebuit sa ne retragem. Mie nu-mi place sa stau la mese cu satin si fundite. Momentul era al nostru. Trebuia sa-l traiesc impreuna cu colegii mei, nu singur. Greseala a fost a mea de la bun inceput. Un lucru vreau sa fie clar: Artistii nu cauta &laquopomana porcului&raquo”, a spus revoltat Mihai Chiuaru care din motive pe care ni le-a declarat dar preferam sa nu le facem publice a ales sa nu ia parte singur la protocolul pregatit de institutia gazda si sa se retraga la sediul Filialei unde, impreuna, artisti au cumparat vin si au comandat pizza pentru a sarbatori evenimentul, Anuala. &#8222Suntem o breasla in care suntem uniti. Anuala a iesit o varza. Asta vrem sa subliniem, noi nu cautam &laquopomana porcului&raquo”, a tinut sa sublinieze artistul plastic Dionis Puscuta. Artistul plastic Mihai Chiuaru s-a declarat dezamagit de felul in care s-a organizat Anuala: &#8222A fost un moment cam penibil, extrem de stufos, majoritatea invitatilor venisera pentru noi si, de fapt, a fost orice altceva. Lansarile de carte, momentele de dans puteau sa se organizeze in alt loc sau macar in alt moment. Celebrarea lui Apostu se putea face printr-un moment artistic. Condensarea unor astfel de momente culturale a fost prea mult. S-a stat in picioare vreo doua ore”. &#8222Am fost niste decoratori de interioare”, a rezumat mai plastic intamplarea Dionis Puscuta. Pentru Mihai Chiuaru experienta Anualei la &#8222George Apostu” a fost decisiva pentru atitudinea pe care o va avea pe viitor fata de centrele culturale si in general fata de institutiile publice de cultura. &#8222Situatia centrelor culturale din Romania nu este tocmai grozava. Unii directori sunt asezati si dupa criterii politice, care nu sunt bune deloc pentru ca fac sa apara tipul de &laquoactivism cultural&raquo. Din momentul acesta, stopam orice actiune culturala organizata cu un centru cultural, daca acesta nu vine la noi cu un proiect de colaborare. Pentru la anul aveam doua proiecte culturale pe care doream sa le propunem Centrului &#8222George Apostu” dar renuntam”, a declarat categoric MIhai Chiuaru. Gheorghe Popa, directorul Centrului de cultura &#8222George Apostu” ne-a inchis telefonul dupa ce ne-am prezentat si i-am cerut o opinie legata de atitudinea artistilor plastici. Cand am telefonat din nou nu a mai raspuns. Am lasat un mesaj in care am precizat inca o data ca doream o opinie din partea domniei sale si in care, in final, ii uram &#8222Sarbatori fericite”. Nu ne-a raspuns, nici la prima nici la a doua parte.Scris de Laura Huiban

                  „2005 a fost un an incercat” / Sistemul sanitar este macinat de boala

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    @ Interviu cu dr. Mihaela Popescu, director al Directiei de Sanatate Publica

                    Nu mi-am inceput activitatea de director al DSP cu o serie de controale, ci cu vizite in spitale si cabinete medicale. Scopul a fost acela de a-mi cunoaste colaboratorii. N-am reusit sa vad toate cabinetele medicilor de familie, dar nu este timpul pierdut. Impresia de inceput a fost buna (cu o usoara ezitare in voce, n.r.). Exista o anumita disciplina in spitale. In decursul celor 7 sau 8 luni de cand sunt aici lucrurile au evoluat. Vizitele de la inceput s-au transformat ulterior in controale neanuntate. Desi a fost un an incercat, toata lumea a reusit sa faca fata situatiei.

                    &#8222M-au impresionat colegii mei medici de familie”

                    La putin timp dupa investirea in functie am intrat in focul inundatiilor. Eu cred ca situatia a fost bine gestionata, dovada ca nu am avut evenimente de necontrolat, cum ar fi epidemiile. Rezultatul bun nu mi se datoreazadoar mie, ci tuturor colegilor, medici si asistenti din judet. Acest lucru l-am spus si cand s-au decernat la Comanesti cele 16 titluri de cetatean de onoare al orasului. Pe diploma este trecut numele meu, dar o merita intregul corp medical care a muncit la inundatii. Cel mai mult m-a impresionat ce am vazut din elicopter, dezastrul lasat in urma de apa. Am fost impresionata de colegii mei medici de familie care si-au lasat cabinetele si au plecat sa acorde asistenta in zonele sinistrate. Unii dintre ei sunt bolnavi, dar si-au pus viata in pericol fara sa pregete. Un coleg, suferind de diabet, a lesinat cand a coborat din elicopter. O jumatate de ora i s-a acordat asistenta medicala, iar dupa ce si-a revenit a muncit toata ziua printre sinistrati. Seara nu a mai vrut sa urce in elicoptere si a luat-o prin padure. A ajuns pe la ora 23.00 la spitalul din Comanesti, dupa ce a coborat cam 10 kilometri prin padure.

                    Cum o nenorocire nu vine niciodata singura, dupa inundatii ne-a lovit rujeola. Am avut totusi noroc pana acum. Spre deosebire de alte judete, nu s-a inregistrat nici un deces la copii din cauza rujeolei. Desi am avut internati copii cu organismul tarat, peste care a mai venit si rujeola, medicii s-au descurcat bine. Situatia nu a scapat de sub control datorita compartimentului de epidemiologie din DSP.

                    &#8222In 2006 sper sa punem prima caramida la Spitalul Municipal”

                    Cel mai important obiectiv al acestui an a fost Spitalul Municipal. Am incheiat prima etapa: studiul de fezabilitate va fi facut de o firma din Bucuresti. Am dat drumul la bani, 9,8 miliarde lei. Urmeaza la inceputul lui 2006 etapa de proiectare si, speram ca in luna iunie sa punem prima caramida. Prin infiintarea acestui nou spital va fi redusa presiunea asupra Spitalului Judetean de Urgenta. Vom lua si personal, si paturi din sectia de ortopedie. Apoi, se vor crea noi sectii, care nu sunt in Spitalul Judetean si pe care nu am avea cum sa le cream in vechiul spital caci nu este loc. Vom avea sectii noi si absolut necesare: hematologie, alergologie, chirurgie toracica.

                    &#8222Sistemul sanitar are multe lipsuri”

                    Sunt destule lipsuri in sectorul sanatatii. In medicina primara, specialitatea din care vin si eu, lipsurile tin de dotarea cabinetelor. Prin 2000, medicii au primit un buget de practica si fiecare a incercat sa se gospodareasca din acesti bani. Au cumparat minimum de instrumentar, de aparatura. Nu au reusit toti sa cumpere electrocardiografe. Poate o trusa de mica chirurgie, un sterilizator au reusit, dar mai mult nu. Ar fi de preferat ca aceste cabinete de medicina primara sa fie mai bine dotate, astfel incat medicilor sa le vina mai usor sa puna un diagnostic si sa prescrie un tratament. Ar reusi mai bine sa trateze pacientii in cabinet si sa trimita spre spitale doar cazurile care ii depasesc. In spitale trebuie sa facem doar medicina de varf.

                    &#8222Subfinantarea este boala spitalelor”

                    Spitalele bacauane sufera de o subfinantare. Si aici e nevoie de alocarea unorsume de bani pentru infrastructura, aparatura, conditii hoteliere. Spitalul Municipal va avea saloane numai de doua paturi. Facand comparatie cu saloanele care exista acum… Cele mai mari probleme le are Spitalul Judetean. Prioritatea o constituie igienizarea. Sunt sectii care sufera foarte mult in aceasta privinta: pereti nezugraviti, cu tamplarie veche si deteriorata. Trebuie asigurate conditii hoteliere mai bune pentru pacienti si conditii optime de munca pentru cadrele medicale.

                    Lucrurile se misca, incet, in spitale. De curand s-a reusit reabilitarea sectiei de cobalto-terapie. Cea mai mare parte a banilor a venit de la Consiliul Judetean, dar si personalul a reusit sa atraga sponsorizari de 400 milioane lei. Este de apreciat acest lucru.

                    Imi propun pentru anul 2006 sa ne indreptam atentia spre serviciul de urgenta, spre Ambulanta. Nu corespunde nici pe departe normelor europene. Urmeaza medicina primara. Vom moderniza 11cabinete din judet printr-o colaborare cu o firma privata. Punctele nevralgice ale sistemului sunt Salvarea si spitalele.

                    Mentalitatea trebuie sa se schimbe

                    Ar trebui sa se schimbe si mentalitatea angajatilor. Ar trebui sa se gandeasca la faptul ca ca isi petrec mare parte din viata la serviciu si sa contribuie la schimbarea conditiilor de munca. Sa incetam a ne gandi doar la noi. Daca s-a facut un lucru bun, sa-l pastram. E nevoie de initiativa pe plan local, nu sa astepte sa li se dea mereu de undeva, sa vina cineva sa le rezolve problemele.

                    Si in relatia cu pacientii se impune o schimbare. Oamenii nu vin la medic de bine. Sunt bolnavi, sarmani, sensibili. Desi salariile angajatilor din spitale sunt mici, necazurile coplesesc, cred ca o vorba buna sau un comportament frumos nu costa nimic.

                    &#8222Nu costa nimic sa fii mai bun cu celalalt”

                    Se spune ca se da spaga la medic. Eu as vrea ca totul sa vina din suflet. Am intalnit si cazuri de devotament total, dezinteresat. As vrea ca asta sa se extinda la toti. Nu costa nimic sa fii mai bun cu cel de alaturi.

                    Si de la pacienti astept mai mult respect fata de corpul medical. In ultima vreme, imaginea corpului medical este sifonata. Este si din vina lor, oarecum, dar nu e bine sa se generalizeze. Pacientii trebuie sa-i respecte pe cei care incearca sa le salveze viata. Sunt momente cand medicii sunt mai nervosi, obositi. E nevoie doar de toleranta, de ambele parti. Scris de Doina MINCU

                    Politica altfel / Cand teleobiectivul spune altceva

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Multe dintre instantaneele surprinse de fotoreporterii Desteptarii nu vor fi publicate niciodata. Motivele sunt multe. Sa spunem doar ca multe dintre fotografii nu se potrivesc cu evenimentul la care au fost facute. Multe dintre ele sunt deosebit de expresive, unele chiar haioase, insa niciuna nu este trucata. Prin natura carierei lor, politicienii sunt actori (mai buni sau mai slabi), insa, cu siguranta, majoritatea trag la lumina reflectoarelor mai ceva ca fluturii la lumina lampii. Daca nu-i bliteaza cineva la o sedinta, la o conferinta sau la orice eveniment public, nu dorm noaptea. Au impresia ca nu sunt bagati in seama, ca sunt neglijati, ca un anumit cotidian sau televiziune are ceva cu ei. Sigur, cele de mai sus nu sunt valabile pentru toti, dar nu despre exceptii scriem noi acum. Pe cat de mare e dorinta unora de a aparea in ziar, pe atat de neglijenti sunt cu imaginea lor. Gesturile le sunt de foarte multe ori necontrolate, iar fotoreporterii nu dorm. Pentru a face fotoreportajul de astazi, ne-am chinuit sa alegem poze decente. Nu le vom publica pe acelea cu degete in nas, cu paharul la gura sau descheiati la pantaloni, pentru ca noi avem decenta. Oricum, aceasta pagina este o gluma, pe care fiecare o gusta cum poate.Scris de Catalin BEJAN Ioan BISCA

                      Politicienii s-au luptat cu inundatiile, dar mai ales cu functiile / 2005, UN AN NEBUN

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Doar doua zile ne mai despart de 2006. Parlamentari, prefecti sau primari, toti cei care ne conduc, politic sau administrativ, rasufla usurati. Inundatii, gripa aviara, epidemie de rujeola, rapoarte de tara, demisii amanate si anulate, lupte pentru putere si pentru imagine, (mez)aliante, motiuni si legi contestate. Coalitia a supravietuit totusi. Printre esecuri, ramanerea in functie a presedintilor Senatului, Camerei Deputatilor si CJ, Legea minoritatilor, Codul Fiscal. Reusite? Masurile ferme la apartia virusului H5N1, evaluarea facuta de Bruxelles etc. In plan local, toate partidele au fost zdruncinate de razboaie interne. La PNL, &#8222aripa Stavarache” s-a razboit cu &#8222aripa Chiriac” pentru presedintia partidului, castigand prima la PD, &#8222tinerii” s-au luptat cu &#8222batranii”, pardon, seniorii, pentru sefie, apoi ultimii si-au devorat subprefectul la PRM Bacau, o coalitie masculina a vrut sa o detroneze pe Angela Bogea, dar a esuat, iar in PC a fost razboiul lui Petrica Munteanu, presedinte, impotriva tuturor, sfarsit cu pierderea consilierilor judeteni. Si in Alianta a fost scandal, PNL si PD luptandu-se aprig pentru scaunul de viceprimar. Doar la PSD Bacau, care, dupa alegeri, isi face somnul &#8222de frumusete”, a fost mai liniste.

                        Gabriel Berca – prefectul judetului, fost lider PUR, apoi PNL, in prezent apolitic

                        &#8222Am avut multe de invatat in 2005 si ma bucur ca am o echipa buna, spre deosebire de alte institutii. Am gasit aici un colectiv relativ corect, format din oameni stabili pe functii, care m-a ajutat mult. In fond, in Prefectura, aparatul e cel care lucreaza”. Privind in urma, Berca afirma ca 2005 &#8222a fost un an nebun. Nu este doar parerea mea. Potrivit afirmatiilor angajatilor Prefecturii, a fost cel mai greu an din 1990 incoace”. Greutati sau succese, toate se invart in jurul aceluiasi subiect: inundatiile. &#8222Sa stiti ca sunt multumit de efortul depus de specialistii nostri in perioada inundatiilor si dupa. Cei din Comitetul de Urgenta, mai ales, au lucrat foarte bine”. Depolitizat, recent, la cererea Guvernului, Gabriel Berca a refuzat sa faca aprecieri privind cutremurele care au zdruncinat, anul acesta, PNL Bacau si cearta cu PD. Actuala putere, sustine el, a traversat o perioada extrem de dificila. &#8222A fost un an greu, cu multe schimbari si probleme. Efortul pe care Guvernul l-a facut, inclusiv la nivel financiar, a fost foarte mare si va trebui sa continue si in 2006″.

                        Angela Bogea – vicepresedinte al CJ Bacau si presedinte al filialei PRM

                        &#8222Pentru mine a fost un an foarte agitat, asta determinat si de furtunile care au fost in mediul politic, in general, dar si in PRM”. Inundatiile si lipsa de fonduri cu care s-a confruntat CJ Bacau in 2005 au facut ca acest an sa fie unul dificil. In plus, &#8222a fost o experrienta noua si in profesie, unde a trebuit sa ma confrunt cu alt tip de probleme decat cele intalnite ca deputat”, afirma Angela Bogea. PRM o duce bine si cresterea evidenta in sondaje e un mare succes: &#8222Datorita greselilor partidelor aflate la putere, dar si propriei consecvente politice, PRM e vazut de romani ca singura solutie pentru a avea un trai mai bun si a scapa de coruptie”. Un moment care i-a dat &#8222mari emotii” Angelei Bogea a fost cel care a precedat alegerile: &#8222Au fost intentii de a rupe PRM in doua si m-am temut ca multi colegi vor parasi partidul pentru a intra in PP. In cursa pentru functia de presedinte am avut contracandidati, dar am castigat si lucrurile s-au linistit”.

                        Dragos Benea – presedintele CJ Bacau, lider PSD

                        ” a fost un an de tranzitie de la putere la opozitie, dar gestionat bine de actuala conducere. Cred ca in 2006 este loc de mai bine”, afirma presedintele CJ Bacau. In plan local, &#8222a fost trepidant. Si asta din cauza inundatiilor si a alegerilor din partid. A fost un an marcat si de multe modificari. Pot aminti aici Legea 215″. Anul 2005 i-a adus presedintelui CJ Bacau si esecuri, dar si succese: „Pierderea proiectului Ski-Slanic Moldova” si „Centrul de Afaceri si Expozitii, in care Consiliul Judetean s-a implicat&#8221

                        Nicolae Olaru – subprefectul judetului

                        &#8222Cel mai greu moment a fost pentru mine cel al demisiei. PD a fost singurul meu partid, sunt membru din 1995 si sunt legat, atasat de partid in totalitate”. Asadar, plecarea din PD poate fi considerata, declara Nicolae Olaru, un sacrificiu. &#8222In legatura cu guvernarea, vreau sa va spun ca a fost cel mai bun guvern pe care l-a avut Romania in ultimii 16 ani. In primul rand, s-au facut pasi decisivi in integrarea europeana, apoi, pasi importanti in reformarea justitiei si in privinta mentalitatii oamenilor politici. Ganditi-va numai la faptul ca ministrul Justitiei e apolitic”. Si la Bacau, reforma si-a pus amprenta: &#8222E vorba de un prefect tanar, care vine cu o mentalitate nealterata de rele”.

                        Catalin Radu Mardare – senator PSD

                        &#8222A fost un an putin mai agitat, cel putin in prima parte cand au avut loc alegeri in partid. Sigur ca si dupa congres a persistat o oarecare stare de agitatie. A fost o perioada in care si liderii de la nivelul judetului au incercat o clarificare a situatiei. In a doua parte a anului am depasit stadiul asta. A fost o activitate mai intensa la nivelul teritoriului si am avut un final de an mai bun&#8221. In plan persoanal, &#8222a fost primul meu an intr-un mandat de parlamentar si incerc sa ma judec cu exigenta. Si cred ca nu a fost chiar rau. Am facut ceea ce oamenii asteapta de la mine, pe cei pe care ii reprezint in Senatul Romaniei. A trebuit sa invat cat mai repede. Sunt constient ca mai am multe de invatat&#8221. La PSD Bacau, sustine senatorul, lucrurile au decurs normal. &#8221Nu as putea sa scot in evidenta un moment dificil. A fost o competitie in interiorul partidului cu ocazia diverselor alegeri. Am apreciat increderea data de majoritatea colegilor din organizatia judeteana PSD, mi-a dat un plus de incredere pentru viitor. In activitatea parlamentara nu le consider ca pe niste reusite, ci ca pe niste lucruri normale. Cred ca am reusit sa aduc in PSD Bacau o stare de spirit buna, anul acesta.&#8221

                        Olguta Cocrea – deputat si lider PUCS

                        &#8222Pentru partid am gandit ca e mai bine sa schimbam denumirea din cauza confuziei generale. Din mai 2005 ne numim Partidul Uniunea Crestin Sociala din fostul partid Blocul National Democrat. Acesta se confunda cu Blocul National Social (BNS). Am facut o alianta de colaborare cu BNS-ul si Partidul Popular. Am inceput o schimbare de imagine si de la anul ne vom face simtita prezenta la Bacau”. Olguta Cocrea apreciaza ca 2005 a fost un an greu, &#8222un an in care am vrut sa ma implic si sa inteleg totul. Am avut satisfactia ca am inteles&#8221. Nu a avut succese spectaculoase, dar nici esecuri sau momemnte extrem de dificile. &#8222Nu am avut ceva extraordinar de greu in 2005. Dupa alegeri am fost foarte solicitata si am avut o problema mica de sanatate”.

                        Gabriel Vlase – deputat PSD

                        &#8222A fost primul an de opozitie, un an mai greu, dar pana la urma, daca nu cu rezultate foarte bune, cel putin bune. Dupa un an de opozitie avem 30 la suta increderea electoratului. Eu cred ca asta spune multe&#8221. A fost o perioada de initiere, afirma Gabriel Vlase. &#8222Nu am nimic spectaculos. In primul an de parlamentar. Am vazut ce se intampla, am avut diverse contacte. Am avut 11 interpelari, 5 motiuni, initiator a 5 proiecte legislative&#8221. Esecuri nu au fost, dar nici mari suucese. &#8222Eu sunt mai pretentios cu ceea ce-mi doresc. Au fost lucuri bune in 2005. Mi-as fi dorit sa beneficiez de faptul ca la nivel judetean am castigat alegerile…”

                        Ionel Palar – deputat PNL de Bacau

                        &#8222Eu consider ca pentru PNL, 2005 a fost un an de incepere a constructiei unui sistem politic pe principii sanatoase, dar si o piatra de incercare pentru guvernare. Inundatiiile au fost varful maturizarii noastre in administratie si am reusit depasirea problemelor cu brio. Politic, un an tulmutos, de asezare a scenei politice in care poate au mai aparut neintelegeri intre noi si colegii de la PD, lucru normal pentru ca suntem doua doctrine diferite. Am reusit sa depasim cu brio aceste momente si a demonstrat ca putem face casa buna&#8221. Ionel Palar sustine ca 2005 a fost un an mai greu pentru el decat pentru PNL. &#8222A insemnat debutul meu in politica de la nivel central. Am invatat multe lucuri. Cred ca 2006 va fi un an de forta. Ca realizari, sunt singurul parlamentar liberal cu doua legi promulgate din patru”. Cu toate astea, &#8222cea mai mare reusita este strangerea de ajutoare dupa numai 4 luni de mandat. Am fost sprijinit de colegii mei, desi eram un debutant. Este cea mai mare reusita sa-i conving si sa-mi fac foarte multi prieteni”.

                        Liviu Miroseanu, deputat PD de Bacau

                        &#8222A fost un an, zic eu, din punct de vedere politic, bun. Primul an de guvernare al Alinatei DA in care PD-ul a demonstrat ca este un factor de echilibru. 2005 a fost marcat de realizari si de nerealizari. La nerealizari ma refer la intentia PD-ului de a face alegeri anticipate si de a aduce mai multa stabilitate in cadrul Coalitiei”. Ca deputat, &#8222a fost un an de inceput de mandat in care am invatat foarte mult. Din punct de vedere politic, consider ca mi-am indeplinit toate obiectivele”. Inundatiile din 12-16 iulie au fost &#8222generatoare ale unor situatii nemaiintalnite. A fost momentul cheie al anului care a dat peste cap multe planuri. A trebuit sa ne reorganizam prioritatile atat la nivel local cat si national”.

                        Scris de Silvia PATRASCANU Ionut VATAFU

                        CET este inglodata in datorii

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        CET Bacau incheie anul 2005 cu datorii. Singurul furnizor de agent termic in sistem centralizat are de platit gaze in valoare de 90 de miliarde de lei. La aceasta suma se adauga 17 miliarde, o restanta preluata odata cu centralele termice de la Termloc. Datoria pentru reparatiile efectuate in aceasta vara pe reteaua de termoficare si in CET se ridica la12 miliarde lei, iar la alti furnizori (pentru piese de schimb si servicii), la 8 miliarde lei. In premiera, CET nu are datorii catre societatile de minerit si transportatorii de carbune, dar asta numai datorita faptului ca activitatea a fost afectata de inundatiile din vara, iar cantitatea de lignit achizitionata si transportata este mult mai mica decat in anii trecuti. Furnizorul bacauan de caldura si apa calda are si de primit bani: 91 miliarde lei pentru energia electrica furnizata in sistemul national si 203 miliarde de la asociatiile de proprietari.Scris de Doina MINCU

                        Reportaj din alta lume / Mos Craciun s-a ratacit prin padurea Blagestiului

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        an prima zi de Craciun, la bariera de cale ferata Buhusi – Blagesti era, la ora pranzului, animatie mare. Zeci de femei si copii, se miscau, ca-ntr-un tablou ticnit schitat de Brueghel cel Batran, cu saci an spinare, catre un fel de taxi-hipo. Cerere mare, oferta single. &#8222Taximetristul&#8221 face cu greu fata concurentei celor care-l asalteaza. Nu le poate lua toate bagajele. Unii vor trebui sa astepte cursa a doua sau sa spere ca va veni, mai curand, un alt taxi cu tractiune nechezatoare. Insolitii care formuleaza cererea de transport sunt locuitori ai satului Poiana Negustorului care se retrag, dupa ce-au cersit, anca din zori, prin Buhusi. Pomana din saci e diversa rau de tot, dar nu conteaza. Claie peste gramada, bucatele de tot felul vor fi sortate la popasul din Tardeni, unde vor fi vandute crescatorilor de porci din acest sat. Ca sa fim drepti, delicatesele vor fi pastrate pentru a fi urcate, an tagarta, la deal, an inima codrilor, an Poiana Negustorului. Pana atunci ansa, an vreme ce bidivii dau semne de stres, &#8222taximetristul&#8221 stabileste tariful: nu stiu cati roni sau cel putin zece la suta din pomana din saci, &#8222dar nu prostii de care vreti voi, caci sunt vreo zece kilometri de batut&#8221&#8230

                        Am ajuns si noi, la Poiana Negustorului, a treia zi de Craciun, cu speranta ca vom vedea – an acest sat uitat de Dumnezeu, despre care Gheorghe Baltatescu zice ca mai jos pe o scala a infernului n-ai sa gasesti o alta asezare cu pretentii umane – macar antr-o singura casa an care sa fie ampodobit un brad de Craciun. Satul se strange an jurul nostru ca un arici care spera ca prezenta primarului si a consilierului judetean Dogaru este un prilej bun pentru a reaminti ca pe-aici infraumanul a zarghit rau de tot. Se apara ansa cu demnitate, o dau cotita, spun ca n-au ampodobit anca pomul de Craciun pentru ca sunt pe&#8230 vechi. Acum vreo doi ani, n-aveau pom ampodobit la Craciunul pe vechi, fiindca erau de stil nou… an fapt, credem ca nu au anca nici cultura si civilizatia unui anumit stil ortodox, vechi sau nou. Singura prezenta a spiritului crestin an antreaga asezare este o troita amenajata la mijloc de sat. Cea mai apropiata biserica se afla la vreo trei kilometri. Preotul ajunge aici mai ales cand vreun &#8222negustor&#8221 asi da obstescul sfarsit si este dus, pe un drumeag care se pravale prapastios catre Tardeni. an schimb, aici exista o cultura de tip religios inedit. Cei din Poiana Negustorului anvata, anca din prima copilarie, pe de rost, zilele an care vor fi hramurile bisericilor si manastirilor din jur. Daca ar avea printre ei o fiinta cu patima condeiului ar putea realiza un insolit calendar al praznicelor de peste an la care ei merg cu cersitul&#8230

                        Romii nu stiu carte, dar stiu sa ceara

                        Casele, evadate, parca, an mare parte, dintr-un fel de suprarealism schizofrenic, sunt vaduvite, de multe ori, si de ferestre. Consilierului judetean Dogaru ai vine o idee: &#8222Voi ancerca sa aduc ferestre de la Bacau, de la scolile care-si pun termopan&#8221. Primarul Laurentiu Munteanu se uita lung si zice: &#8222O fereastra de aceea este mai mare decat o casa din asta&#8230&#8221 Proiect ratat. O femeiusca plina de viata ai reaminteste primarului ca se scoala si se culca tot cu saracia nenorocita an pat, pentru ca sotul ai sta de vreo opt ani numai pe la parnaie, an vreme ce copilasii au ajuns fruntea satului la foame, ancaltari, straie si lacrimi. Primarul hotaraste iute: vei primi ajutor! Ceilalti simt an nari mirosul ademenitor de prada bugetara si dau navala cu zeci si zeci de cereri. Primarul stie sa spuna si &#8222nu&#8221, pentru ca nu toti sunt cu-n picior an prapastia disperarii, ci doar pe marginea acesteia. Vedetele satului sunt an numar de patru, parca. Doua fiinte au chiar calitatea de pensionar. Batranul Scripcaru, zis Captalan, este unul dintre pensionari. Sta de-a valma cu vreo opt fiinte antr-un fel de anjghebare careia ai spun casa, an vreme ce antr-o &#8222casuta&#8221 vecina stau porcul si calul. Care porc n-a fost sacrificat de Craciun, caci zice Captalan – jr: &#8222Nu-l vezi pe batran ca abia se tine de viata? al tai cand o muri&#8230&#8221. Seniorul Capltalan se bucura ca va avea anmormantare cu praznic, lucru rar pe-aici. Normal sa aiba omul praznic, pentru ca la viata sa &#8222a fost cel mai mare jalbar, nici unul cu trei facultati nu facea o raclamatie ca el&#8221.. Petrica Pruteanu, &#8222cel cu doua case-n ograda, dar cu gardul mai scump decat casele&#8221 este, si el, vedeta: sef de echipa la fermele din sud, unde sta cateva luni pe an si aduce acasa o bruma de recolta si parale. Dar vedeta vedetelor pare a fi Flocatu, Mihai Vranceanu. &#8222al dau, sa n-am parte, miliardele afara din casa, nu te uita ca chica sandramaua pe el&#8221&#8230 Flocatu nici nu-si prea arata fata. an rest, saracia urla prin sat ca un caine turbat haituit de pustietatile locului.

                        Padurea tine toata suflarea satului

                        Mos Craciun nu a nimerit niciodata satul Poiana Negustorului, din comuna Blagesti. Putini, foarte putini din cei peste 800 de locuitori isi permit sa taie un porc de sarbatori. Copii sau varstnici se bucura de bucuriile altora. La fiecare sfant, hram sau alta sarbatoare, ei invadeaza orasele si satele. Am revenit la Poiana Negustorului dupa doua luni. Nu s-a schimbat nimic. A mai murit doar cate unul pe ici pe colo. Atunci era inceput de toamna. A treia zi de Craciun se instalase iarna. Drumul de acces devenise mai bland. Copiii erau in vacanta si umpleau ulita cu sanii si strigate. Aveai impresia ca te gasesti in cel mai bogat sat din Romania. La o populatie de 800 de locuitori, 70 sunt intre 0 si 4 ani, 126 la gradinita si in clasele I-IV, iar alti 70 fac naveta pentru a urma clasele V-VIII, la Valea lui Ion. Caravana DESTEPTAREA a fost aproape completa. Doi reporteri, un fotoreporter, iar ca invitati primarul comunei Blagesti si, intamplator, un consilier judetean. Cand i-am intrebat de bradul de Craciun sau de cadouri, toti, dar absolut toti si-au indreptat privirea spre padure. Un brad nu ar incapea in casele lor. 80 la suta dintre locuinte au doar o camera, unde stau 10-14-16 persoane. In multe ploua prin acoperis, altele nu au geamuri si nici usi. Nu stiu cum supravietuiesc. Primarul Laurentiu Munteanu ne spunea sa nu ne facem probleme: se descurca fiecare cum poate. Au alte standarde de viata. Colegul meu Ion Fercu, fost invatator la Poiana, de loc din Valea lui Ion, cunoscator al locurilor, obiceiurilor si nivelului de viata al romilor de aici este de parere ca la un sondaj 80 la suta dintre „negustorii&#8221 din Poiana Negustorului ar raspunde la o eventuala intrebare ca sunt fericiti. Eu sunt sceptic.

                        Infernul s-a mutat pe pamant

                        Vasilica Vranceanu este singura, barbatul a primit opt ani, si locuieste cu patru copii intr-un bordei, fara lumina, cu doar un pat si o soba. Nici lampa nu are. O situatie inedita am intalnit-o la Ovidiu Scripcaru. El si-a inceput o casa peste o alta darapanatura. Casa peste casa. Stau sapte suflete aici. Un cal ii tine in viata. Pe drum vin carute trase de un cal sau doi. Sunt pline cu saci. Au fost la cersit prin oras sau prin satele invecinate. Bordeiul lui Dumitru Scripcaru este ultimul de pe ulita principala. Are cinci copii, si el zice ca-s prea multi, dar daca Dumnezeu i-a dat, trebuie crescuti. Are si el un cal, o caruta. Niciodata nu a impodobit un pom. Cu ce, zice. Bradul este bun in soba. Din vara s-a bagat lumina electrica in sat, insa doar 16 case au un bec si o priza pe un perete. A fost, spun satenii si iluminat public, dar fostul primar Bagu a luat lampile si le-a dus numai el stie unde. Ion Fercu face o interventie la Electrica din Buhusi, dupa ce se pune de acord cu primarul, pentru a se instala macar din trei in trei stalpi becuri. Sa faca si tiganii Revelionul in ulita. Seful de la societatea de profil promite. Noi suntem cu ochii pe el. Copiii merg rar la scoala, doar sa-si ia alocatia. Analfabeti cu opt clase. Prin sat doar puradei, majorii erau plecati cu debla. Nu stiti ce inseamna! Cu cersitul. Pe plita unei femei, intr-un ceaun, erau mai multe bucati de carne. O femeie din Buhusi si-a facut mila de ea. Nimeni nu si-a permis sa cumpere o jucarie la copii. Sunt zece. Sunt 12 intr-o casa. Singura distractie este sania si negocierea cu bani de hartie. O fetita imi arata 10.000 de lei si imi face semn sa nu spun la nimeni ca-i are. Nu stiu ce va face cu ei. Nici ea. Dar e fericita. O oaza de liniste si bucurie o gasim la casa Ioanei si Aristitei Dinu. Varuita cu albastru, cele doua batrane traiesc din ajutorul social si din dragostea pentru frumos. Nu costa mult. Cu doar 200.000 de lei si-au cumparat var si vopsea. Este, cum glumeau insotitorii mei, Casa Miss Poiana Negustorului. Intrebarea a venit imediat. De ce nu pot toti?

                        Un consilier cazut din Paradis

                        Silvestru Dogaru, consilier judetean: „E grav. Nu mi-am inchpuit ca oamenii pot trai si in acest fel. Sunt naucit, nu am vazut niciodata asa ceva. Ceva trebuie facut, insa nu stiu ce&#8221. I-am spus, atunci cand a zis ca le va aduce ajutoare, ca mai nimerita ar fi o undita, nu pestele. Si la prima noastra vizita la Poiana Negustorului am facut un apel la solutii. Normal ca este peste puterea primarului sau a notarului. I-am sugerat domnului consilier judetean Dogaru sa propuna o sedinta a Consiliului Judetean la Poiana Negustorului. Cladirea scolii este incapatoare, are lumina electrica si apa curenta. De fapt drumul din Blagesti pana la Poiana este trecut in scripte ca drum judetean. Primarul zice ca a prins in bugetul pe anul viitor un drum direct, de numai 2,5 km. Investitia ar costa vreo 10 miliarde de lei, daca punem in pagina si un pod. Stam prea mult in birouri, la asfalt si nu stim cum traiesc si alti cetateni. Unii chiar mai si voteaza. Reportajul nostru nu mai are nota dramatica de la prima editie, insa situatia este extrem de grava. Ceva ar trebui facut. Astazi, maine sau poimaine. Scris de Ion FERCU / Gheorghe BALTATESCU

                        Expozitia de Ex-libris incheie Anul Enescu in Bacau

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Sectia de Arta a Bibliotecii Judetene &#8222Costache Sturdza” Bacau, recent mutata in cladirea Muzeului din Parcul Cancicov, si-a reinceput buna traditie de a organiza mai mereu cate un eveniment cultural. Incepand de miercuri, 28 decembrie, s-a deschis cea de-a 18-a editie a Expozitiei – Concurs Internationala de Ex-libris, dedicata anul acesta compozitorului George Enescu.

                        Au trimis lucrari creatori din Republica Moldova, Italia si din Romania (Iasi, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Arad, Ploiesti, Dolj, Zalau, Mehedinti, Cluj – Napoca, Pitesti, Braila si Bacau). Premiul I (5 milioane ROL) l-a castigat pictorul Iurie Salko din Tiraspol (Republica Moldova), premiul II (4 milioane ROL), pictorul Constantin Raducan din Lugoj iar premiul III (3 milioane ROL), graficianul Cristina Manea din Bucuresti. Au primit mentiuni (1,5 milioane ROL) pentru Ex-librisurile inscrise in expozitie graficianul Paula Mariut Ciobanu (Italia), graficianul Ciprian Ciuclea (Timisoara) si studenta Sofia Elena Grimalschi (Bucuresti). Juriul a fost format din artistii plastici Ilie Boca, Dany Zarnescu, Vasile Craita Mandra si Ana Chiscop, sefa Sectiei de Arta a Bibliotecii Judetene &#8222Costache Sturdza” Bacau. Editia Expozitiei – Concurs de Ex-libris din 2006 va fi dedicata sculptorului George Apostu, nascut in Bacau. &#8222Vrem sa aducem in fata comunitatii personalitatea oamenilor de cultura care ne reprezinta. Noi nu tinem ascunse aceste lucrari, le folosim si pe cele din editiile anterioare ori de cate ori avem prilejul”, a declarat Ana Chiscop, care, intr-adevar, valorifica ex-librisurile in numeroase expozitii tematice organizate pe parcursul anului. Vernisajul a fost prilej pentru oamenii de cultura din Bacau sa aduca din nou in discutie insemnatatea lui George Enescu pentru aceste locuri si, in general, pentru tara in care s-a nascut. Au luat astfel cuvantul Ozana Kalmuschi Zarea, referent cultural la Filarmonica &#8222Mihail Jora”, Cornel Galben, din partea Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Bacau, si Firuta Apetrei, actrita a Teatrului Municipal &#8222Bacovia”. Referitor la toate aceste actiuni dedicate lui Enescu de catre institutiile de cultura din Bacau, Ozana Kalmuschi si-a exprimat dezamagirea ca acestea nu au impact decat la nivelul orasului, nedepasind vreodata granitele provinciei. Ilie Boca a vorbit despre inceputurile acestei traditii bacauane – Expozitia Concurs de Ex-Libris – care a debutat in 1986 si, cu exceptia anului 2003, nu a avut nici o intrerupere. &#8222Speram ca aceasta initativa va dainui, ca peste ani vom scoate albume si ca artistii nostri vor avea cu ce sa se laude”, a declarat Boca.

                        Scris de Laura Huiban

                        Punct de vedere / Majorat vs. maturizare

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          aAm doar 18 ani, sunt nebun, iubesc si nu am bani…” Daca majoratul tau sta sub semnul acestui amotto”, te poti considera fericit. Iar daca totusi mai ai si bani pe deasupra, gata, lumea e a ta. Din punct de vedere legal esti de acum considerat matur… Cei mai multi vad in aceasta varsta o eliberare: castigarea unor noi drepturi si libertati (aLibertate frate, poate facultate si viata dee noaaptee!”). Ce poate fi mai frumos? Teoretic, ai dreptul sa fumezi si sa bei acand vrea mushchii tai”, poti sa vii cat de tarziu acasa fara sa te mai certe mama si tata… Asa sa fie? Daca parintii nu te lasau inainte sa faci nici un pas fara sa te tina de manuta, oare situatia sa se schimbe asa peste noapte, sa ti se acorde toate aceste libertati dintr-o data? Mihai (22): aIn cazul meu, nu am simtit ca ar fi vreo diferenta intre 17 si 18 ani. Schimbarea, transformarea s-a petrecut in timp, nu pot sa spun ca, exact cand am implinit 18 ani am devenit mai matur, sau… Si tot pe parcurs mi-am dat seama si de multele responsabilitati care vin cu varsta.” Intr-adevar, unii traverseaza chiar o perioada de criza criza de la 18 ani sa-i spunem, poate, asemanatoare ca intensitate cu asa-zisa criza de la 40 de ani… Esti anubil si inutil”. Te simti confuz si dezorientat, mai ales daca habar nu ai ce vei face tu in viata, daca nu ti-ai ales inca facultatea sau meseria pe care o vei urma, si colac peste pupaza, si maturii de langa tine te imping de la spate: ahai, esti destul de mare acum, hotaraste! Trebuie sa inveti sa te sustii singur!” si evident ca se asteapta ca tu sa iei cele mei bune decizii. Adica, de cele mai multe ori, decizii cu care sa fie ei de acord, pentru ca atu oricum nu ai trecut prin viata si nu ai de unde sa stii, noi avem experienta, ar fi mai bine asa…”. Un fel de ahotaraste tu, dar asculta-ne pe noi”. Si pana la urma ajungi la concluzia ca intre tine si scopul existentei tale este un mare semn de intrebare… Din fericire, si angoasa asta trece. Cu timpul.
                          In privinta sarbatoririi evenimentului (toata lumea face mare tam tam din asta, ca deh, e intrarea pe usa maturitatii…), si aici parerile sunt impartite, in functie de preferinte si de… buget. Cristina(21): aMajoratul meu… a fost unul restrans: numai cu cele mai bune prietene si cu familia. Am facut cinste cu o pizza si ceva dulce, si apoi am fost intr-un club. Poate parea simplu, dar sincer, daca ar fi sa dau timpul inapoi, tot la fel as sarbatori. M-am simtit super!” Unii aleg sa petreaca acasa, altii sa organizeze ceva la un local, restaurant… Oricum, e nevoie de ceva cheltuiala pentru a marca momentul. Ce conteaza pana la urma? Sa ramai cu amintiri frumoase, oriunde, orice ai face.Scris de Oana TANASA

                          Infratirile cu europenii sunt subtiri la Bacau

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Acum trei luni de zile, Consiliul Judetean Bacau a incheiat un parteneriat de infratire cu o regiune din Franta. Autoritatea judeteana bacauana si-a trimis un stagiar la Bruxelles pentru a stabili diverse forme de cooperare cu regiuni din Europa. Bogdan Seto, inspector de specialitate din cadrul Directiei de Integrare Europeana, a participat la un stagiu de pregatire de trei luni de zile la Bruxelles. Scopul stagiului l-a reprezentat stabilirea de contacte cu regiuni din tari membre ale Uniunii Europene. &#8222Importanta actiunii as rezuma-o la formarea profesionala si la posibilitatea de promovare a judetului Bacau, la stabilirea de parteneriate cu strainii&#8221, a afirmat inspectorul. Programul s-a derulat prin intermediul Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR). Bogdan Seto are 25 de ani si este absolvent de stiinte juridice al Universitatii &#8222Al.I.Cuza&#8221 Iasi. El a prezentat, in cadrul intalnirilor de la Bruxelles, judetul Bacau, atributiile CJ, proiectele pe care autoritatile judetene le au in derulare. &#8222Parcul industrial HIT de la Hemeius este foarte apreciat. Exista dorinta de parteneriate, de schimburi de experienta&#8221, ne-a spus Seto. El a adaugat ca firmele producatoate de IT din Occident sunt interesate sa intre in contact cu Europa de Est pentru ca aici este prezenta munca de forta ieftina si bine pregatita. Anul acesta, Consiliul Judetean Bacau a incheiat o conventie de infratire cu regiunea Limousin din Franta. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea si-a exprimat regretul ca &#8222nu stam bine la capitolul infratiri cu regiuni din Europa. Noi acum trei luni nu aveam parteneriate de infratire cu nimeni. Este tragic!&#8221 Benea a aratat ca infratirile cu alte regiuni din Europa sunt necesare pentru accesarea fondurilor europene. Anul viitor, CJ isi va trimite doi stagiari pentru stabilirea de contacte cu strainii. Alaturi de Bogdan Seto va merge si Dorina Popoutanu, sef Unitate implementare proiecte din cadrul Directiei de integrare europeana a CJ Bacau.

                          Scris de Ionut VATAFU

                          1...5.4355.4365.437...5.476Pagina 5.436 din 5.476

                          		 ziare & stiri

                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 35 de ani.