– lipsa unei strategii de dezvoltare a judetului
– absenta cu desavarsire a unor strategii sectoriale
– lipsa de comunicare intre autoritatile judetene si locale
– comunicarea defectuoasa dintre autoritatile locale din aceeasi zona
– penuria de specialisti in accesare de proiecte de finantare din fondurile Uniunii Europene
– partizanatul politic exacerbat si lipsa oricarei comunicari putere – opozitie in ceea ce priveste viitorul judetului
– inexistenta unor parteneriate public-privat, dar si a oricarei intentii in acest sens
– comunicarea mai mult decat defectuoasa intre autoritati si agentii economici locali de anvergura
Acestea sunt doar cateva din concluziile desprinse in urma unei dezbateri, initiate de ziaristi, cu tema „Bacaul, incotro?”. La intalnirea care a avut loc sambata in sala de sedinte a Palatului administrativ au participat, pentru prima data, indiferent de culoarea politica, autoritati locale, oameni de afaceri, fosti prefecti sau subprefecti, parlamentari, intr-un cuvant oameni de decizie din Bacau. Trebuie remarcat ca la invitatia presei, pentru a dezbate viitorul economico-social al judetului Bacau, au raspuns prezent majoritatea celor invitati, iar implicarea lor reala in discutii este semnul indiscutabil ca impasul in care se afla judetul poate fi depasit, insa doar printr-un dialog sustinut intre toate partile responsabile.
La initiativa ziaristilor bacauani au raspuns prezent prefectul Gabriel Berca, subprefectul Gheorghe Hura, vicepresedintele CJ Angela Bogea, primarul Bacaului Romeo Stavarache, senatorul Catalin Mardare, deputatii Viorel Hrebenciuc si Gabriel Vlase, oamenii de afaceri Petru Placinta si Vasile Paun, directorul HIT Hemeius Adrian Iordache, Constantin Apostol, presedintele Agentiei de Dezvoltare Regionala NE (ADRNE), Gheorghe Antochi, presedintele SA Agricola International Bacau, primarii Stefan Silochi (Targu Ocna), Viorel Miron (Comanesti) si Vasile Ailincai (Moinesti), adjunctul Garzii Financiare Bacau, Pavel Albu, Mihai Banu, directorul Directiei Agricole, Cornel Pricopie-directorul Agentiei de Dezvoltare Locala.
Bacau vs. Iasi
Si pentru ca o analiza corecta a stadiului economic al judetului nostru trebuie facuta pe baza unor cifre concrete, in debutul dezbaterii s-a prezentat o comparatie intre judetele Bacau si Iasi pe principalii indicatori macroeconomici. Oricat s-ar nega, intre cele doua judete exista o competitie constanta pentru titlul de capitala economica a Moldovei. Desi Bacaul a intrat intr-un con de umbra, datele statistice sunt inca in favoarea noastra. Analiza prezentata de Eugenia Harja, directorul Directiei Judetene de Statistica, s-a realizat pe primele 11 luni ale anului, respectiv pana in noiembrie 2005. Daca la nivelul tarii, in perioada analizata, indicele productiei industriale a crescut cu 0,9 la suta, la Iasi s-a inregistrat o scadere de 13,8 procente, in timp ce in judetul nostru s-a inregistrat o crestere de 11,5 la suta. Acest indice s-a realizat cu un efectiv de salariati de 126.959 persoane in judetul Bacau fata de 158.815 persoane in judetul Iasi. Desi indicele productiei industriale a Bacaului este dublu, un rol foarte important il are RAFO. „Industria de ocupare a titeiului are ponderea cea mai insemnata in Bacau, rafinaria din Onesti da trendul activitatii economice a judetului”, a afirmat directorul DJS. Castigul salarial net in Bacau a fost de 734 RON, in timp ce in Iasi s-a inregistrat suma de 686 RON. Pentru perioada analizata, la nivelul tarii, s-a inregistrat un castig salarial net de 774 RON. In noiembrie 2005, rata somajului in judetul nostru a fost de 6 la suta, in timp ce la Iasi a fost de 6,7 la suta. Ca numar al somerilor la nivelul tarii judetul Bacau se situeaza pe locul al 19-lea in tara. In regiune, in trimestrul trei al anului trecut, Bacaul s-a situat pe primul loc in regiune cu un numar de 137.883 de pensionari. In acelasi timp, judetul Iasi a ocupat locul al treilea cu un numar de 134.361 de pensionari. Pensia medie in Bacau a fost de 270 RON, in timp ce in Iasi s-a inregistrat valoarea de 268 RON. In primele 11 luni ale anului, in Bacau au fost date in folosinta 547 de locuinte (locul 2 in regiune), iar in Iasi au fost finalizate un numar de 566 de locuinte (locul 4 in regiune).
Premiera apreciata
Discutiile care au urmat au fost usor haotice, intre participanti platindu-se polite din timpul campaniei electorale, dupa care cei prezenti au acceptat sa spuna lucrurilor pe nume si sa dialogheze constructiv. Directorul parcului industrial HIT, Adrian Iordache, a fost unul din cei mai radicali: „Judetul Bacau nu are si nu a avut o strategie de dezvoltare coerenta.” Suportul financiar fundamental va fi cel european, de aceea o prioritate pentru Bacau este contractarea de fonduri europene prin care sa se rezolve infrastructura judetului, crearea de locuri de munca, solutionarea problemelor de mediu. „Este prima data cand vad o intalnire cu oameni care fac parte din partide politice diferite. Nu am asistat de mult la asa ceva. Remarc cu placere ca avem un grad inalt de maturizare a presei”, a afirmat Viorel Hrebenciuc, deputat PSD de Bacau. Participantii au decis ca astfel de intalniri sa se organizeze, de acum inainte, lunar.
„HIT-ul este viabil daca este lasat in pace”
Afirmatia apartine directorului Parcului Industrial HIT Adrian Iordache. „De-a lungul evolutiei proiectului s-au primit tot felul de propuneri indecente de localizare de la tot felul de fabricute pana la intelegeri bilaterale. Vreau sa reafirm ca proiectul, cel putin cat voi ramane in functie, va ramane in domeniul lui de activitate”, a completat directorul HIT. El a explicat ca e vital ca obiectul de activitate al firmelor care vor „umple” parcul sa fie tehnologia informatiilor, si nu depozite de centrale termice sau fabrici de ciorapi. Parcul industrial de inalta tehnologie de la Hemeius (HIT) este cea mai importanta investitie in judetul Bacau. Promovat de Consiliul Judetean Bacau intr-un proiect Phare, el a costat 7,3 milioane de euro, din care 4,5 milioane de euro finantare europeana, 1,6 milioane de euro – Guvernul Romaniei si 1,2 milioane de euro – CJ Bacau. Iordache s-a plans ca piata locala reactioneaza intr-un mod nefericit. „Am ajuns sa fiu intrebat daca negociez si contracte. Inca nu se intelege ce se doreste cu acest HIT. Parcul va fi un succes daca va fi ajutat de comunitate. Sunt proiecte ale comunitatii si nu ale unor persoane care au ajuns la putere”, a conchis directorul.
Primarii de pe Valea Muntelui, acuzati de necooperare
Constantin Apostol, presedintele ADRNE a aratat ca o strategie comuna presupune implicarea mai multor parti. „Se tot vorbeste de colaborare de strategii comune, insa, exista primari care stau cu spatele unul la celalalt”, a spus acesta, referindu-se direct la edilii sefi ai localitatilor de pe Valea Muntelui. De fata erau prezenti pesedistii Silochi Stefan, primarul orasului Targu Ocna si Vasile Ailincai, primarul orasului Moinesti, precum si penelistul Viorel Miron, primarul orasului Comanesti. Acesta din urma s-a aparat afimand ca nu poate fi vorba de asa ceva. „Vreau sa va contrazic. Nu stam spate in spate. Valea Muntelui este o zona care trebuie privita de toate autoritatile judetului Bacau. Activitatea economica este zero.” El s-a plans ca din cauza lipsei locurilor de munca, oamenii au reinceput sa defriseze ilegal padurile. Miron spera ca deschiderea unei fabricii de lapte sa fie salvarea zonei. Intreprinderea ar reprezenta, nu numai crearea de locuri de munca, ci si oportunitate pentru relansarea zootehniei in zona. Silochi Stefan este de alta parere in privinta viitorului afacerilor cu fabricile de lapte. El s-a referit la o fabrica de lapte de la Targu Trotus care va trebui inchisa pentru ca are capacitate prea mare pentru zona respectiva. „Trebuie sa existe la nivelul localitatii si bugete de investitii de la care sa plece strategii, proiecte. Infiintam comune care nu au bani pentru salariile primarilor, dar le dam bugete”, a mai spus primarul orasului Targu Ocna. Vasile Ailincai, primarul orasului Moinesti, a afirmat ca nu se pune problema lipsei de comunicare intre primarii de pe Valea Muntelui. „Trebuie sa stim, sa cunoastem ce se intampla si in celelalte comunitati”, a mai precizat Ailincai.
Initiativa privata si indiferenta autoritatilor
Senatorul Catalin Mardare a cerut o colaborare pentru inchegarea unei strategii in ceea ce priveste infrastructura de afaceri, toti cei prezenti fiind de acord asupra acestei necesitati. Vasile Paun, unul dintre producatorii de marca ai Bacaului, a explicat cel mai direct printr-un exemplu concret situatia in care se afla investitorii locali. El s-a plans de o slaba sustinere din partea autoritatilor si a cerut o mai mare implicare a acestora in viata economica locala. Gheorghe Antochi, presedintele Agricolei International, firma care asigura 3.000 locuri de munca si are o cifra de afaceri impozitata de 3.000 miliarde lei, s-a plans de mediul in care agentii economici isi desfasoara activitatea si de problemele cu care patronatele din regiune se confrunta. „In prezent mediul economic este foarte greu. Conditiile macroeconomice, costul energetic, fiscalitatea, concurenta neloiala, importurile neavenite ne pun in continuare in dificultate pentru a desfasura o activitate economica si comerciala corecta”, a precizat el. O alta problema o reprezinta economia subterana ale carei efecte s-au limitat intr-o masura foarte mica si integrarea in 2007 va fi dificila daca nu se vor lua masuri mai drastice de lupta impotriva acesteia. Gripa aviara care afecteaza, in mod negativ, sectorul agricol din Romania, a adus o pierdere de 1.253 miliarde in perioada 7 octombrie-31 decembrie 2005. Statul a lasat agentii
economici sa-si acopere singuri pierderile asa cum afirma Antohi. El a mai precizat ca „nimeni nu a acceptat macar sa amane o rata a birurilor pe care le platim in cadrul politicilor fiscale infiintate de toate institutiile care ii depasesc, ca numar, pe operatorii economici, nimeni nu m-a intrebat din administratia centrala sau locala prin ce trec ca producator in aceste momente.” Antochi a adus ca argument modul in care s-au implicat autoritatile grecesti in rezolvarea problemei similare pe care o au si societatile de profil din Grecia.
Salvarea ramane tot initiativa privata
Concluziile intalnirii au fost trase de Petru Placinta, om de afaceri si conslier local: „Discutiile au fost corecte, realiste. Comparatia cu Iasiul nu ne onoreaza pentru ca acest judet este mult mai slab decat al nostru.” Problemele principale ale Bacaului vin din slaba pregatire a Consiliilor Locale si a Consiliului Judetean fata de cele din vestul tarii, ceea ce a facut ca de pe locul 7, pe care se gasea judetul nostru in anii trecuti, acum sa ajunga pe la mijlocul clasamentului in Romania. „Vine cineva si vrea sa investeasca si sa se dezvolte, stie ce vrea, are o baza materiala, dar consilierii locali trebuie sa voteze cu doua treimi. Sunt unii, pentru prima data in aceasta functie, care isi dau importanta ca voteaza negativ. Salvarea economiei Romaniei si a economiei Bacaului sta numai in initiativa privata”, a precizat Placinta. Omul de afaceri a prognozat ca iminenta integrare europeana a Romaniei va fi benefica pe termen mediu si lung dar ca va duce la un veritabil cataclism economic pe termen scurt, nici firmele private si nici autoritatile nefiind pregatite sa suporte socul integrarii. El a adus ca argument duritatea si strictetea standardelor de calitate certificate in UE. El a mai afirmat ca slaba organizare, ambitiile si bataliile politice care au loc ar trebui lasate la o parte. Ar trebui create strategii comune, indiferent de culoarea politica, pe care o au cei alesi sa conduca destinele judetului pentru a putea limita efectele negative care vor aparea prin aderarea la Uniunea Europeana. Scena politica va fi mereu dominata de orgolii si interese. Toti politicienii sunt cu gandul la locul caldut din Parlament sau din administratiile locale, iar economia Bacaului asteapta ca ei sa se trezeasca din somn pana nu va fi prea tarziu.Scris de Catalin BEJAN,Ionut VATAFU, Claudiu BANEA