Patru persoane au fost internate in ultimele 24 de ore la sectia de Chirurgie Plastica, a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Bolnavii au suferit degeraturi grave la maini si picioare. Pacientii sunt batranii izgoniti din case si oamenii strazii. De abia peste 10 zile, bolnavii vor afla daca membrele afectate vor trebui amputate.

Salonul 129 al sectiei de Chirurgie Plastica, din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta, este plin de persoane ce au suferit degeraturi. Patru victime ale inghetului au fost internate in ultimele 24 de ore. Fanica Tanase, de 74 de ani, din Sanduleni, sustine ca a fost lasat de familie sa zaca patru zile si patru nopti afara. „Verisoara mea m-a dat afara din casa, povesteste Fanica Tanase. Mi-a luat banii de pensie si m-a aruncat din curte, zicandu-mi sa nu ma mai intorc niciodata. Am stat pe un camp din apropierea casei patru zile si patru nopti. Mancare mai imi aduceau vecinii, dar de dormit, am dormit afara pe zapada. Dupa o noapte m-am trezit ca nu ma mai pot misca. M-am tarat pana la sosea, unde am lesinat. Norocul meu ca m-a gasit un satean de-al meu, m-a luat la el in masina si m-a adus la spital&#8221. Fanica Tanase a suferit degeraturi grave la ambele picioare. Fata in fata cu batranul este „cazata&#8221 o alta victima a gerului. Ionel Florin are 22 de ani si a suferit degeraturi atat la maini, cat si la picioare. „Eu sunt din Suceava, dar stau in Bacau in ultima vreme, marturiseste Ionel. Azi noapte am dormit pe o banca in parc, iar cand m-am trezit nu imi mai simteam mainile si picioarele&#8221. Ionel a cerut ajutor unui trecator, acesta fiind cel care a chemat Ambulanta. „Eu nu am unde sa dorm, nu am casa, marturiseste Ionel. Am venit cu un alt prieten sa traim in Bacau. Dormim prin gara sau pe banci in parc&#8221. Medicii sustin ca starea in care au ajuns cei patru pacienti la spital este deosebit de grava, dar de abia peste 10 zile vor afla daca se impune amputarea membrelor afectate. „In cazul in care o persoana simte ca i-au inghetat mainile sau picioarele, trebuie sa le incalzeasca progresiv, a declarat dr. Iulian Ghimis, medic in cadrul sectiei de Chirurgie Plastica. De asemenea, sa se spele cu apa calduta, nu fierinte, si sa nu consume alcool. Obligatorie este vizita la medic&#8221.Scris de Iulia CUCU

Iliescu a recomandat lui Hrebenciuc si altor lideri PSD sa faca un pas anapoi. Presedintele PSD Bacau i-a replicat sugerandu-i lui Iliescu sa faca el pasul inapoi. Colegii lui Hrebenciuc, Gabriel Vlase – presedintele executiv al judetenei PSD si Catalin Mardare – seful municipalei, nu-l contrazic.

Senatorul PSD Ion Iliescu a declarat, miercuri, antr-o conferinta de presa, ca a recomandat liderului grupului PSD de la Camera Deputatilor Viorel Hrebenciuc, precum si altor lideri ai PSD sa faca un pas anapoi. antrebat daca i-a solicitat lui Hrebenciuc sa faca un pas anapoi, Iliescu a declarat: &#8222Eu nu cer. Eu i-am recomandat, i-am dat un sfat prietenesc. Lui si altora”. Iliescu a aratat, totodata, ca Hrebenciuc nu trebuie sa demisioneze din functia de lider al grupului social-democrat de la Camera Deputatilor. El nu a explicat, astfel, la ce s-a referit cand i-a recomandat lui Hrebenciuc sa faca pasul an spate. Totodata, Iliescu a precizat ca doreste sa se vada &#8222ca niste oameni care au niste probleme arata ca sunt flexibili nu numai an sus, ci si an jos”. Iliescu a mai &#8222semnalizat” si existenta in partid a unei &#8222coloane a cincea” care are inclinatii de dreapta, cu referire aproape explicita la gruparea lui Ioan Rus.

Intr-o declaratie data unui cotidian central, Viorel Hrebenciuc a replicat destul de taios la &#8222recomandarea” fostului presedinte: &#8222tin sa-i amintesc domnului presedinte ca am doar 52 de ani, asa ca mai am pana la 76, cand ar trebui sa ma retrag”. Hrebenciuc a sugerat in acest fel ca ar fi momentul ca Iliescu se afla in situatia pe care o recomanda altora.

Zid in jurul presedintelui

Senatorul Radu Catalin Mardare, presedintele municipalei PSD Bacau ii da dreptate sefului sau de la judeteana. &#8222Comentariul facut de dumnealui (Hrebenciuc, n.r.) mi se pare foarte pertinent. El nu mai ocupa o functie foarte importanta la nivelul partidului. Inafara de functia de presedinte al Organizatiei Judetene Bacau a PSD, Viorel Hrebenciuc mai este si liderul grupului PSD din Camera Deputatilor. Practic, nu ar mai avea de unde face pasul inapoi. In ceea ce priveste teama lui Iliescu fata de asa numita coloana a cincea in PSD cea care ar inclina spre dreapta si ar intina idealurile si doctrina de socialista a partidului, Catalin Mardare il mai contrazice inca odata pe colegul sau de la Senat. &#8222Nu pot spune ca as avea aceeasi opinie cu dansul. O deviere spre dreapta nu exista in PSD”, ne-a declarat senatorul bacauan. Deputatul Gabriel Vlase, presedintele executiv al judetenei PSD Bacau a fost si mai transant. &#8222Nu are de unde sa mai faca pasul inapoi. De functia de presedinte al organizatiei judetene nici nu poate fi vorba. A fost ales de delegatii bacauani la Conferinta Judeteana. Nu poti face asa ce vrei, de capul tau”, ne-a declarat deputatul bacauan. In ceea ce priveste temerea lui Iliescu in ceea ce priveste anumite inclinatii de dreapta pe care le-ar avea unii membri ai PSD, Vlase a rezumat: &#8222povesti. Nu exista asa ceva. Cine are ganduri de asa ceva isi vede de drumul sau.”

Toate la timpul lor

De un eventual Congres extraordinar liderii bacauani ai PSD spun ca nici nu poate fi vorba. &#8222Nu vad de ce. Convocarea unui Congres extraordinar nu s-ar justifica”, a spus Mardare. &#8222Poate pe la colturi sa se discute asa ceva, insa, in mod serios, nu. In afara de anumite modificari la statut, benefice oarecum, nu vad nici un motiv serios sa devansam Congresul. Il facem la timpul lui”, a declarat Vlase.Scris de Catalin BEJAN

Ieri, 120 de sinistrati din orasul Comanesti au simtit din nou ce inseamna sa ai un camin primitor si siguranta zilei de maine. O parte din familiile care au ramas fara locuinte in urma inundatiilor din iulie s-a mutat in case noi, in timp ce majoritatea celor afectati partial de viitura si-a luat in stapanire propriile case, reabilitate si modernizate de asociatia Habitat for Humanity.

Cele patru casute par incremenite in zapada pietroasa. Nici o miscare in interior, nici o urma de fum sau abur. Se deschide o usa, iar proprietarul ne face semn sa intram. Nu-i foarte cald. Poate si pentru faptul ca nu este mobilata decat o singura incapere. Casa pare spatioasa pentru 50 de metri patrati. O sufragerie, doua dormitoare, o bucatarie marisoara si o baie. Ce altceva mai are nevoie o familie, care pana nu demult nici macar sperante nu avea pentru un camin propriu! &#8222Am locuit cu chirie pana acum, povesteste Constantin Diaconu, fericitul proprietar. Numai cine nu are experienta nu stie cum e sa stai la straini! Ma consider mai mult decat norocos ca mi s-a dat posibilitatea sa locuiesc aici. In urma cu trei saptamani familia noastra s-a marit. Ma bucur ca fiica mea, Catalina, a vazut lumina zilei in propria casa”. Familia Diaconu mai are multe de facut. Sotii sunt fericiti ca au mobilat un dormitor. Celelalte le vor face in timp. Au viata in fata. Iar casnicia lor, chiar daca nu a inceput cu dreptul, dupa cinci ani si-a gasit fagasul.”Ce daca locuinta e micuta, nu am curte si sunt departe de oras?! Important ca avem un camin al nostru si ne facem viata asa cum dorim. Nu deranjam pe nimeni, nu ne deranjeaza nimeni. Bine ca pruncii mei nu cresc prin straini”, spune Georgeta Diaconu in timp ce-si strange in brate baietelul. Vreme de 20 de ani, Constantin Diaconu este dator pentru casa primita. Va trebui sa plateasca lunar rata, pana va reusi sa achite 9500 de dolari, cat a costat locuinta. Nu-i pasa insa. Crede chiar ca va scapa repede de datorie.

Locuinte pentru sinistrati cu parchet laminat, gresie si faianta

La jumatate de an de la inundatiile care au facut prapad in orasul Comanesti, Marian Izvoranu mai are cosmaruri. Daca nu-l scotea mama sa din casa, barbatul ar fi fost mort. &#8222Eu sunt cu handicap locomotor, nu ma pot deplasa fara carucior, spune tanarul. Tin minte ca atunci, seara, s-a dat alarma ca vine Trotusul peste noi. Mama m-a luat in spate si m-a dus pana la drum. Acolo m-a pus in carucior si am mers pe un deal. Nu am reusit sa luam cu noi nici un lucru, nimic. Am plecat din casa doar cu hainele cu care eram imbracati”. Dupa viitura, Marian a revenit acasa insa a avut un soc. Locuinta sa era plina cu apa si mal. O perioada de timp a locuit printre daramaturi. Apoi a primit un ajutor nesperat. &#8222Intrase apa in trei camere. Nu va inchipuiti ce era aici. S-au stricat frigiderul, aragazul si mobila. Ca sa refacem gospodaria si in primul rand casa, aveam nevoie de multi bani. Daca nu primeam ajutor, ne prindea iarna intr-o camera. Suntem de toate patru suflete”. Camera lui Marian este modesta, dar curata. O imbinare ciudata intre modernism si traditional. Chiar la intrarea in incapere troneaza o soba uriasa, ce degaja o caldura molesitoare. Vizavi de soba, o chiuveta de inox, cu masca de lemn de fag. Straluceste impunator in bataia flacarilor ce se itesc printr-un ochi de plita. Surpriza si mai mare! Incaperea nu are dusumea de lemn, cum se poarta la tara, ci parchet laminat. &#8222Asociatia Habitat for Humanity a facut aceste modernizari, spune mandru Marian. Ne-a reparat casa, a varuit, zugravit! Sa vedeti celelalte incaperi unde, pana mai ieri, era prapad! Acum peste tot avem parchet si gresie, totul straluceste de curatenie. Sunt extraordinari oamenii acestia”.

Inca 35 de case vor fi construite pentru victimele inundatiilor

Dupa grozavia din iulie anul trecut, norocul pare sa surada sinistratilor. La fel ca Marian Izvoranu si alti sinistrati isi admira noua fata a caminului lor. &#8222Noi incercam orice pentru a-i ajuta pe cei care au avut de suferit in urma inundatiilor, declara Viorel Miron, primarul din Comanesti. Bunaoara, 116 locuinte afectate de ape au fost reabilitate cu sprijinul asociatiei Habitat for Humanity. Mai sunt de refacut inca 37 de locuinte, insa asteptam sa se mai indrepte vremea ca sa putem lucra. Totodata se vor construi inca 35 de case pentru persoanele sinistrate. Lucrarile vor incepe in luna martie 2006 si vor fi folosite materiale de constructie de la Guvern”. Zapada a acoperit urmele dezastrului de pe valea Trotului. Dar ranile din sufletul sinistratilor care si-au vazut agoniseala pierind in cateva clipe nu se vor vindeca niciodata. Dupa cum niciodata nu va pieri frica din sufletul celor ce au trait grozaviile din iulie.

Scris de Lili ADOCHITEI

Liberalul Viorel Catarama este hotarat sa incerce orice pentru a privatiza scoala in care a invatat, Colegiul National &#8222Gheorghe Vranceanu&#8221 din Bacau. Omul de afaceri crede ca privatizarea este una din solutiile de iesire din criza a invatamantului romanesc. &#8222Este o intentie clara a mea, in masura in care acest lucru este posibil. Apreciez ca in acest moment bugetul Romaniei nu are suficiente resurse sa alimenteze tot sistemul de invatamant de stat. Drept pentru care exista miscari sindicale aproape in fiecare an. Una din solutii ar fi ca Guvernul sa accepte ideea si sa faca o legislatie prin care o parte din unitatile de invatamant sa fie privatizate. Cand Colegiul National &#171Gheorghe Vranceanu&#187 va fi scos la licitatie sunt dispus sa-l cumpar si sa investesc bani pentru a face o unitate de invatamant moderna. Daca se doreste si daca este posibil. Nu uitati ca eu sunt liberal si una din metodele care cred ca trebuie impuse in Romania este privatizarea unei parti din sistemul de sanatate si unei parti din sistemul de invatamant&#8221, a declarat Viorel Catarama pentru &#8222Stirea Zilei”, emisiunea realizata de Radio ALFA. Referitor la fermitatea cu care reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean spun ca legea interzice trecerea in proprietate privata a unitatilor de invatamant de stat, omul de afaceri a declarat urmatoarele: &#8222Ganditi-va ca in 1990 se spunea ca nu ne vindem tara si-au facut-o praf, acum se merge pe varianta ca nu vindem unitatile de invatamant si unitatile sanitare, dar nici n-avem bani sa le intretinem cum trebuie. Eu consider ca in fiecare oras exista posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare prin privatizare, in cazul colegiului, sub controlul Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu respectarea unor reguli, cu mentinerea profilului de activitate a sistemului de invatamant. Daca se doreste, daca nu, vom trage cu totii ponoasele&#8221. Scris de Laura HUIBAN

Balul de vineri a fost, poate, unul dintre cele mai bine organizate din anul acesta. S-a dat startul la 16 trecute fix, alecsandristii stand destul de bine la capitolul &#8222punctualitate&#8221. Sala era arhiplina, demonstrand ca spectatorii nu s-au lasat asteptati, ci din contra, au asteptat constiinciosi sa-si vada colegii defiland pe scena. Rabdarea nu le-a fost pusa la incercare, caci pe la si un sfert balul a inceput in pas de dans: dans sportiv prezentat de majorete, care, urmarind probabil sa incalzeasca atmosfera, sfidau frigul de afara cu fustitzele lor scurte din voal. Daca &#8222sumar&#8221 este sau nu sinonim cu &#8222sexy&#8221, asta o hotaraste publicul eu cel putin auzii prin jur cum ca unele dansatoare ar fi cam… &#8222supraponderale&#8221. Dupa dansul destul de dinamic ce-i drept, dar cu nesincronizarile de rigoare, au intrat in scena prezentatorii. Surprize, surprize! Nu, nu e vorba de Andreea Marin, dar se pare ca &#8222Alecsandri&#8221-ul a continuat seria balurilor cu prezentatori celebri inceputa de studenti (la balul lor, daca va mai amintiti, iesise la inaintare Dinu Maxer). In cazul liceenilor nostri, prezentatori au fost Florina si Adrian Gazdaru, actori ai Teatrului &#8222G. Bacovia&#8221, net superiori sus-amintitului &#8222mare star&#8221, dar totusi nu foarte pe placul publicului (lucru demonstrat in momentul in care acestia au recitat niste versuri si au fost intampinati daca nu cu huiduieli, atunci cu forfota si neatentie). Clar huiduieli s-au auzit la prezentarea juriului, format in parte de profesori – eh, fiecare elev cu simpatiile si antipatiile lui, mai ales ca intr-o asa aglomeratie fiecare huiduiala era &#8222semnata anonim&#8221. In schimb, sala a reactionat cu &#8222ooo&#8221-uri si &#8222aaa&#8221-uri atunci cand pe un ecran au inceput sa se perindeze poze ale concurentilor, in varii ipostaze: fetele zambind frumos si etalandu-si formele, baietii incordandu-si muschii mai mult sau mai putin lucrati… Poze reprezentand hobby-uri (un baiat a aparut… la cratita!), planuri de viitor etc. Uitasem sa mentionez: a fost un concurs mixt, cu 14 participanti (7 fete, 7 baieti), dintre care numai fetele era musai sa fie boboace, baietii fiind recrutati de la toate clasele (9 – 12). Faptul ca un singur aspirant la titlul de Mister era bobocel sa insemne oare ca baietii trebuie sa mai creasca pentru a prinde mai mult curaj?! A fost o prezentare frumoasa (prezenta videoproiectorului a facut cu adevarat minuni, asta da noutate!), care solicita insa atentie distributiva: cum sa privesti si spre ecran, si spre scena unde incepusera sa apara concurentii, in carne si oase de data aceasta, si sa ai si urechile ciulite la prezentatori? Cu toate acestea publicul nu a ratat momente precum impiedicarea unei concurente in propria-i rochie…

Programul a fost destul de incarcat dar bine pus la punct, probele concurentilor alternand cu pauze nu mai putin interesante, de aici remarcandu-se momentul de breakdance (Dragos Ciubotariu si trupa &#8222Activisions&#8221), dupa strigatele de incantare ale spectatoarelor, si prezentarea de moda: opt domnisoare (printre care si fostele misse din anii trecuti) au &#8222dat viata&#8221 colectiei personale a Ancai Craciun (INFERNO by ANK). De data aceasta spectatorii au avut ce admira:pantaloni cu o fundita mare la spate, haine cu aplicatii, cu taieturi, fusta cu snururi pe parti. Concurentii insa au trebuit sa faca fata la inca patru probe, in afara de prima – defilarea in tinuta de zi – de la inceput. Proba de prezentare a tinutei sport a fost corelata cu un nou &#8222chin&#8221: concurentii au fost nevoiti sa manance cate o feliuta de lamaie si apoi sa citeasca &#8222framantari de limba&#8221. Aici, si normal, au fost balbe cu duiumul. Balbaiala si la proba de dans: daca muzica latino si cea dance nu au constituit o provocare pentru participanti, in schimb la populara si la vals s-a cam batut pasul pe loc. La proba artistica – dansuri cu droaia. &#8222Se pare ca fetele de 15 – 16 ani sunt indragostite de dansurile orientale&#8221, a remarcat si dl Gazdaru, caci au fost nu mai putin de trei concurente care si-au ales sa dea din buric pe astfel de ritmuri &#8222exotice&#8221. Numai ca, pentru fiecare concurenta, dansul cica si-a schimbat denumirea: dans arabesc, turcesc si respectiv oriental. Baietii s-au cam ferit de aceasta proba, 4 din 7 concurenti delegandu-si reprezentanti care sa cante sau sa danseze in locul lor. Restul de trei s-au prezentat cu o demonstratie de judo, breakdance si un dans in care baiatul inconjurat de 6 fete isi indeplinea un rigid rol de macho. Inca o proba – tinuta de seara, apoi deliberarea juriului si gata! S-a anuntat si mult-asteptatul verdict: locul 3 – Adrian Braniste si Simona Dospinescu, locul 2 – Alex Nandrean si Elena Adiaconitei, Miss Boboc – Stefana Neuman si Mister – brakerul Dragos Ciubotariu. Nici unul dintre cei doi fericiti castigatori nu se astepta sa primeasca titlul, ba chiar Mister-ul nici nu voia initial sa participe (pentru ca uraste sa poarte costum, a declarat): &#8222M-a convins profa, mi-a spus &#8221

Scris de Oana TANASA

In ultimele 24 de ore, pompierii bacauani au fost solicitati la stingerea a sase incendii. Cinci dintre ele s-au datorat cosurilor de fum neizolate termic, ori mijloacelor de incalzire improvizate. De la jumatatea lunii, s-a dat alarma de 30 de ori.

Gerul cumplit din ultimele zile a bagat in sperieti bacauanii. Ca sa nu degere in propriile locuinte, unii si-au ticsit sobele cu lemne, ceea ce a condus la incingerea acestora. Iar acolo unde s-a strecurat neglijenta, consecintele au fost dezastruoase. In ultimele 24 de ore, pompierii au intervenit la stingerea a sase incendii, pagubele rezultate in urma acestora fiind de ordinul sutelor de milioane de lei. Alarma s-a dat marti seara, la ora 21.00, chiar in municipiul Bacau, militarii fiind indrumati spre Calea Birladului, la gospodaria lui Ion B. Cand au ajuns acolo, pompierii au gasit acoperisul casei in flacari. Interventia a durat mai bine de o ora, suficient timp ca invelitoarea de sindrila sa se faca scrum in proportie de 90 la suta. N-au scapat de ghearele flacarilor nici bunurile dintr-o camera, care au fost scoase din uz. Nenorocirea se pare ca a pornit de la un cos de fum neizolat termic. Tot din cauza burlanului supraincins, o familie din Casin a fost la un pas de a ramane pe drumuri. Flacarile au cuprins acoperisul casei si amenintau sa se intinda si la gospodariile din vecinatate. Pompierii au fost sesizati la ora 1.00, iar lichidarea incendiului a durat aproape doua ore, la o temperatua de minus 20 de grade. Pagubele sunt estimate la aproximativ 45 milioane. Tot in noaptea de 24 spre 25 ianuarie, la ora 1.18, de data aceasta in alta parte a judetului, s-a dat alarma pentru un nou incendiu. Pompierii din Podu Turcului au ajuns la Constantin G., in varsta de 87 de ani, din satul Straja, comuna Motoseni, in mai putin de jumatate de ora. Iar la fata locului au gasit prapad. Din cauza unui scurt circuit la televizorul uitat in priza luase foc mobilierul din doua camere, iar incendiul ameninta sa cuprinda intreaga gospodarie. Lupta cu flacarile a durat pana spre dimineata, mai precis la ora 5.20. &#8222In acest caz au fost salvate bunuri de 70 milioane, dar valoarea celor mistuite de flacari se ridica la 200 milioane”, a declarat lt.col. Volodea Tisescu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta &#8222Mr. Constantin Ene” al judetului Bacau.

Incendii pe banda rulanta

Putin dupa miezul noptii, mai precis la ora 1.09, pompierii din Moinesti au plecat in mare viteza spre satul Popoaia, comuna Palanca. Aici ardea atelierul mecanic al unei societati de prelucrarea primara a lemnului, atelier care servea si ca vestiar pentru muncitori. Probabil ca acestia au folosit pentru dezmortirea atmosferei un resou improvizat, care a constituit sursa perfecta pentru izbucnirea unui incendiu. Pompierii au intervenit cu doua autospeciale, lichidand focul pe la ora 3.00. Au ars 25 de metri patrati din acoperisul si peretii atelierului, precum si 500 kilograme de deseuri de lemn. Valoarea bunurilor salvate este de 3 miliarde. Si tot pompierii din Moinesti au trebuit sa faca fata unui incendiu izbucnit in satul Pustiana, comuna Pirjol. Ghinionistul este Anton T., care a folosit pentru incalzire o soba metalica. Incinsa peste masura, aceasta a aprins materialele combustibile din apropiere si in cateva minute, gospodarul s-a trezit cu casa in flacari. Au ars 80 de metri din acoperis, valoarea pagubei fiind de 60 milioane de lei.Ultima interventie a pompierilor a fost ieri dimineata la ora 6.14, in satul Sipote, comuna Blagesti. Intr-o jumatate de ora, militarii bacauani erau la locul dezastrului, reusind sa lichideze incendiul doua ore mai tarziu. S-au facut scrum 60 de metri patrati din acoperisul casei si mobilierul din patru camere. Cauza dezastrului – un banal cos de fum neizolat. &#8222In ultima perioada, pompierii au intervenit la stingerea unui numar de 30 de incendii si inceputuri de incendii produse ca urmare a exploatarii intense si necorespunzatoare a mijloacelor de incalzire, a cosurilor de fum defecte si necuratate. Din fericire nu au fost victime omenesti”, a mai spus lt.col. Volodea Tisescu.

Paza buna trece primejdia rea

Sobele nu trebuie alimentate in exces. Se impune ca ele sa aiba fundatie proprie si sa nu fie amplasate direct pe pardoseala. In incaperile cu pereti din materiale combustibile portiunea de perete din dreptul sobei va fi inlocuita cu o zidarie din materiale incombustibile. Distanta de la partea superioara a sobelor pana la tavanul combustibil al incaperii va fi de minimum 45 centimetri. Distanta dintre fata exterioara a cosurilor si elementele combustibile ale acoperisului nu trebuie sa fie mai mica de 0,10. Cosurile de fum trebuie sa fie prevazute cu usite pentru curatare, amplasate de maximum 1,20 metri de elementele combustibile ale acoperisului. Nu se admite amplasarea cosurilor in peretii exteriori ai cladirii, fara masuri speciale de protectie termica a canalelor de fum.

Scris de Lili ADOCHITEI

Intr-un bloc de pe Aleea Ghioceilor, intretinerea i-a speriat pe locatari. Incercand sa obtina lamuriri, o pensionara si-a ridicat in cap &#8222staff-ul” asociatiei. Administratorul nu afiseaza niciodata tabelul de intretinere, dar da vina pe locatara &#8222nerabdatoare”.

Maria Monar este o pensionara din Bacau, Aleea Ghioceilor, bl.33. In apartamentul de 50 de metri patrati locuieste singura, daca nu pui la socoteala cei doi motani pe care ii creste. Ieri, cand s-a dus la sediul asociatiei sa plateasca intretinerea a avut o mare surpriza. &#8222Era sa mor cand am auzit ca am de dat aproape 4.000.000 de lei numai pentru luna decembrie, ni s-a confesat femeia, aproape plangand. Am intrebat de unde s-a adunat suma aceasta, enorma pentru o pensionara ca mine, dar in loc de raspuns am primit tipete. Casiera mi-a aratat un carton cu niste cifre si mi-a inchis repede gura spunandu-mi ca mi-a dat caldura, deci trebuie sa o platesc. Au sarit cu gura si presedintele asociatiei, si vicepresedintele. Acesta e tratamentul pe care il primim cand cerem lamuriri de la Asociatia 43. Nu este corect. In fond, noi ii platim pe acesti oameni sa ne apere interesele”. Maria Monar spune ca a platit in noiembrie intreaga suma, desi beneficiaza de subventie. In decembrie s-a dus la asociatie cu doua milioane de lei, convinsa fiind ca are cont. &#8222Am facut un calcul ca subventia pe noiembrie si decembrie ar fi de 980.000 lei si cu cele doua milioane aduse acum as acoperi intretinerea. Casiera mi-a spus sa mai dau 715.000 lei. Nu mi-a explicat prin ce calcule a ajuns la aceasta suma”, acuza locatara.

Administratorul nu se oboseste cu calculele

Pe de alta parte, administratorul Asociatiei 43 Crizantema, Ileana Zaharia, sustine ca i-a explicat Mariei Monar de ce are atat de mult de platit, dar ca aceasta nu a avut rabdare sa asculte. &#8222Locatarii vin mereu cu tot felul de nemultumiri si nelamuriri&#8221, se plange ea. Poate ca neintelegerile ar fi mai putine daca administratorul ar afisa la fiecare scara de bloc, in fiecare luna, sumele pe care locatarii le au de platit. Ileana Zaharia se multumeste sa ii informeze pe locatari printr-un fluturas lipit pe usa, cat costa metrul cub de apa rece si calda, incalzirea pe metru patrat, cat revine fiecarui locatar din cheltuielile gospodaresti si din cele cu salariile la asociatie. Nu se mai oboseste sa faca un tabel pentru fiecare apartament, sa treaca numarul de persoane si suprafetele, sa stie si locatarii cat platesc vecinii si daca repartizarea cheltuielilor s-a facut corect. &#8222N-am facut niciodata asta, declara Ileana Zaharia. Nu am cum sa fac eu asa ceva&#8221.

Incalzirea holului e pusa in carca pensionarilor

Presedintele asociatiei ii tine partea administratorului. Ridica din umeri, declarand ca Maria Monar nu are dreptate si ca trebuie sa plateasca ceea ce a consumat. Numai ca aici e un mare neadevar. Pe scara unde locuieste Maria Monar sunt doar trei apartamente bransate la CET. Proprietarii acestora sunt singurii care platesc incalzirea casei scarilor. &#8222Cei cu centrala refuza sa plateasca pentru caldura de pe scara. Nu vor nici sa-si izoleze tevile din apartamente si spun sa vina CET-ul sa si le ia. Ce sa le fac?”, ridica din umeri a neputinta presedintele Virgil Nemteanu. Fiind prea slabi pentru a lupta cu locatarii care au centrala, sefii asociatiei si administratorul au gasit alta solutie: sa puna totul in carca unor pensionari ca Maria Monar. Nepasarea fata de interesul locatarilor e o traditie la Asociatia 43 Crizantema. Astfel, desi repartitoarele de costuri erau montate in apartamente, iar la scari existau gigacalorimetre, multi locatari au platit doua luni din aceasta iarna caldura la pausal intrucat administratorul si sefii asociatiei s-au cramponat de o adresa de la CET. Oamenii platiti sa ii reprezinte si sa gospodareasca asociatia s-au supus orbeste unei adrese eronate a CET. Nu au indraznit sa se ia de piept cu furnizorul, fiind mult mai usor sa-i puna la punct pe locatari.

Scris de Doina MINCU

Pe strada Brandusei, la o casa de sinistrat, se lucra ieri pentru racordarea la conducta de gaze. Muncitorii zgribuliti mai intrau sa se incalzeasca langa soba. Abia incapeau in camaruta in care traieste Ioan Ungur din vara, de cand apa i-a distrus gospodaria. Omul arata casa pe care i-a construit-o primaria, dar e tare necajit de treaba facuta de constructori. &#8222Au turnat sapa pe ger si a doua zi a inghetat, a spus Ioan Ungur. Peretii i-au tencuit, dar sunt uzi si au inghetat si ei. Ar fi trebuit sa fie caldura in casa, sa se usuce peretii, dar stau cu centrala impachetata la capul patului, in camaruta. Au venit tarziu sa-mi faca racordul la gaze, iar constructorii la fel. Am ramas asa, balta. Mi s-a promis ca va plati primaria pentru gaze, dar mi s-a spus apoi ca nu mai sunt bani. Am platit 4 milioane si mai am de dat vreo 6&#8221. Omul arata ulucele care se indoaie la prima zapada si spune ca si usa primita era nepotrivita, nu se inchidea. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei municipiului Bacau, ne-a declarat ca 9 familii de sinistrati au primit centrale, care au fost montate in preajma Craciunului. &#8222La familia Ungur era nevoie de proiect, avize pentru gaze, chestiuni independente de vointa Primariei. Noi am facut ce a stat in puterile noastre. Cat despre lucrarile de constructie, stim ca acestea au un termen de garantie de cel putin un an. Daca vor aparea deficiente, vor fi remediate&#8221. Explicatii pentru intarzieri exista, insa Ioan Ungur se teme ca lucrarile facute la multe grade sub zero isi vor arata calitatea la vara. &#8222Cred ca or sa cada peretii&#8221, spune suparat omul, uitandu-se la zapada de pe tencuiala si la sapa inghetata.

Scris de Doina MINCU Gabriel MIHAI

Mai mult de o treime din populatie considera ca, la sfarsitul lui 2005, viata lor era mai proasta sau mult mai proasta decat cu un an an urma, totodata manifestand un optimism ponderat fata de viitorul apropiat, reiese dintr-un sondaj al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Potrivit studiului realizat de CURS, la comanda Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si prezentat miercuri, starea de spirit a populatiei la sfarsitul anului 2005 (determinata prin indicatorii: perceptia calitatii vietii comparativ cu anul trecut si perceptia evolutiei calitatii vietii peste un an) este una negativa, aproape doua cincimi din populatie considerand ca an prezent viata lor este mai proasta (32 la suta) si mult mai proasta (7 la suta). an acelasi timp, 25 la suta dintre cei chestionati considera ca viata lor este mai buna sau mult mai buna, iar 36 la suta ca este la fel. Referindu-se la viata oamenilor din localitatea lor, 47 la suta au raspuns ca este mai proasta sau mult mai proasta, 40 la suta ca este la fel si doar 13 la suta ca este mai buna sau mult mai buna. an privinta situatiei din tara, 60 la suta au raspuns ca viata oamenilor este mai proasta sau mult mai proasta, 31 la suta ca este la fel, iar 9 la suta ca este mai buna sau mult mai buna. antrebati cum cred ca vor trai peste un an, 36 la suta au raspuns ca mai bine sau mult mai bine, 33 la suta mai prost sau mult mai prost, iar 31 la suta la fel. Datele sondajului se anscriu, potrivit autorilor, an parametrii altor cercetari, relevand ca, an continuare, evaluarile populatiei privind situatia de viata sunt antr-o masura mai mare negative, gradul de pozitivitate/negativitate al evaluarilor ramanand relativ la acelasi nivel ca an anii precedenti. La antrebarea care sunt cele mai importante probleme ale populatiei, respondentii au plasat pe primele trei locuri sistemul de asigurari de sanatate, cresterea economica si ambunatatirea sistemului educational. Urmeaza, ca importanta, traficul de influenta si nepotismul, discriminarea, ambunatatirea sistemului educational, simplificarea reglementarilor privind deschiderea unei afaceri, combaterea violentei an familie, crearea de spatii de joaca pentru copii si protejarea mediului anconjurator. Structura ierarhica a celor zece probleme constituie o medie ponderata, calculata pe baza importantei atribuite de respondenti fiecareia dintre ele pe o scala de la 1- deloc importanta, la 10 – foarte importanta. Autorii sondajului considera interesant de consemnat faptul ca ierarhia primelor trei locuri anregistrata pe totalul esantionului este aceeasi la barbati si femei, tineri si varstnici, persoane cu nivel scazut si ridicat de instructie, urban si rural. an privinta impotantei atribuite valorilor morale, cei mai multi dintre cei chestionati pun pe primul loc credinta an Dumnezeu, urmata de respectul pentru ceilalti oameni respectarea legii libertatea individului egalitatea toleranta ancrederea an ceilalti oameni, indiferent de etnie respectul pentru cultura si traditiile altor popoare. Desi valorile morale „respectul pentru ceilalti oameni&#8221 si „respectarea legii&#8221 sunt percepute ca foarte importante (locurile II si III an cadrul ierarhiei), un procent redus din populatie considera ca acestea sunt si respectate an Romania. Primele trei valori morale din ierarhia stabilita pe totalul esantionului se regasesc an toate categoriile socio-demografice analizate, dar ordinea acestora difera la tineri si persoanele cu studii medii (care plaseaza pe locul I respectul pentru ceilalti oameni) si persoanele cu studii superioare (unde pe primul loc este respectarea legii). Esantionul a fost de tip stratificat, probabilist, bistadial, a fost facut pe 1.238 de persoane si este reprezentativ pentru populatia de 15 ani si peste a Romaniei, cu o eroare tolerata de &plusmn2,8 la suta, pentru o probabilitate de 95 la suta.Esantionul a cuprins 79 localitati – 41 urbane si 38 rurale – din cele 41 judete si municipiul Bucuresti, acoperind 93 de puncte de esantionare, selectia gospodariilor si a persoanelor facandu-se aleator, interviurile avand loc la domiciliul subiectilor.Scris de DSA

Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica (ATOP) a prezentat un raport cu privire la eficienta activitatii Inspectoratului de Politie al judetului Bacau pe 2005. Ionel Floroiu, seful ATOP, sustine ca a sesizat, fara folos, Primaria Bacau cu privire la situatia boschetarilor, reglementarea circulatiei pe drumuri si securitatea in scoli. Desi infractionalitatea se afla in crestere, in Bacau avem un politist la 700 de locuitori, mult sub media pe tara.

Cei doi reprezentanti ATOP, Ionel Floroiu, presedinte, si Cornel Cepariu, din partea societatii civile, si-au aratat nemultumirea pentru lipsa de comunicare cu Primaria Bacau. „Nu exista un raspuns direct al autoritatilor la problemele pe care le ridicam. Cu politia si jandarmii comunicam eficient, insa nu avem un raspuns din partea municipalitatii&#8221, a precizat Cepariu. Ionel Floroiu, seful ATOP, a recunoscut ca, desi exista o comisie care se ocupa cu sesizarile facute de populatie privind ordinea publica, anul trecut aceasta nu prea a avut activitate. „Ne reprosam ca nu a fost activa si dorim sa o activam. Am facut 10.000 de pliante cu informatii despre ATOP distribuite de voluntarii Fundatiei de Sprijin Comunitar pentru a putea fi cunoscuti&#8221, sustine Floroiu. Din raportul prezentat reiese ca rata criminalitatii, inregistrata anul trecut, a fost de 901 infractiuni la 100.000 de locuitori, judetul Bacau situandu-se pe locul 28 in tara. Infractiunile de mare violenta au cunoscut o scadere de la 293 la 247, iar infractiunile de furt au crescut cu 20, fiind in numar de 3.995, ceea ce situeaza judetul nostru pe locul 35 la nivelul tarii. De asemenea, in 2005 s-au inregistrat 3.053 de infractiuni de natura economico-financiara fata de 3.475, cate au fost in anul precedent.

Infractiunile bancare si &#8222gastile de cartier”, in crestere

Numarul dosarelor cu prejudicii mai mari de doua miliarde lei investigate in 2005 a crescut de la 17 la 19. Aceste rezultate au fost obtinute in conditiile unui deficit al numarului de politisti. In judetul Bacau exista un politist la 691 de locuitori fata de un politist la 487 de locuitori, cat e media pe tara. O problema grava o constituie lumea interlopa. &#8222Sesizam an de an aparitia gastilor de cartier care-si disputa teritorii. Eu imi amintesc ca in anii &#821670 erau asemenea gasti. Fenomenul nu este alarmant, dar trebuie tinut sub control pentru a nu inflori” , a precizat Floroiu. Reprezentantii ATOP au avut o intalnire cu seful Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate care are sediul in Bacau. Concluzia a fost ca la nivelul judetului Bacau nu sunt probleme mari privind consumul de droguri. „S-a facut o translatie de la consumul de droguri catre infractionalitatea bancara, respectiv sustragerea de carduri bancare. Aici pedepsele sunt mai mici, de la 3 la 7 ani si se obtin castiguri mari. La traficul de droguri, pedepsele sunt de 15-25 de ani”, a completat presedintele ATOP.

Scris de Ionut VATAFU

Omul politic si de afaceri Viorel Catarama isi doreste sa privatizeze scoala in care a invatat, in prezent, Colegiul National „Gheorghe Vranceanu&#8221. El a trimis prin unul din fostii sai profesori, Paul Deboveanu, un mesaj catre cadrele didactice ale institutiei in care detalia intentiile sale. Chiar daca promite profesorilor salarii intre 30 si 60 de milioane de lei vechi, sunt destule cadre didactice care nu sunt de acord ca „Gh.Vranceanu&#8221 sa fie privatizat. Legea interzice ca un liceu de stat sa treaca in proprietate privata, insa Catarama crede ca va reusi sa obtina o derogare de la Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Omul de afaceri spune ca Premiile Catarama, pe care le daruieste de aproape zece ani olimpicilor de la „Gh.Vranceanu&#8221, vor fi permanente atat timp cat va trai „sau cat vor dori cadrele didactice ale liceului&#8221. El spune insa acum ca vrea sa faca mai mult pentru scoala in care a invatat. Catarama promite ca daca va reusI sa cumpere liceul, salariile angajatilor vor fi cuprinse intre minimum 30 si maximum 60 de milioane de lei pe luna. Printre promisiunile care se vor implini prin privatizarea liceului se numara construirea unui camin cu cantina pentru liceu, dotarea scolii cu calculatoate de ultima generatie, materiale didactice in functie de nevoile profesorilor. In plus, se va organiza paza stricta a liceului. Toti elevii vor purta o „unifoma frumoasa&#8221. Totodata, se va concepe un regulament intern pentru profesori, elevi si ceilalti salariati. Catarama spune ca scoala va functiona dupa programul, structura si legislatia Ministerului Educatiei si Cercetarii. In documentul trimis cadrelor didactice din liceu, Catarama precizeaza ca, in caz de privatizare, scoala va functiona cu acelasi numar de clase cu care functioneaza in prezent, ca elevii actuali isi vor continua studiile in liceu pana la incheierea celor patru ani, dar ca elevii inscrisi dupa privatizare vor plati o taxa scolara. Olimpicii si elevii care au obtinut locul I la concursurile pe tara nu vor plati taxa, la fel cum ocupantii locului II vor fi scutiti de jumatate de taxa, iar ocupantii locului III, de un sfert din taxa. Catarama precizeaza ca, de asemenea, elevii dotati, cei saraci sau adusi in scoala pe baza de referinte din toata tara nu vor plati taxa scolara. Omul de afaceri vrea ca, dupa privatizare, in liceu sa se puna accent pe partea practica a invatarii si ca institutia sa aiba o baza de date cu referinte si legaturi cu diverse universitati din tara sau alte forme de invatamant.

Orice lege are nasul ei

Intentia exista de mai multa vreme, omul de afaceri propunand acelasi lucru la mai multe intervale de timp, inca din 1995. Chiar daca prin lege o institutie de invatamant de stat nu se poate privatiza, fapt subliniat si de reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, in mesajul trimis catre profesorii liceului se arata ca „se va ocupa&#8221 domnul Catarama ca MEC sa aprobe ca liceul sa intre intr-un program experiment de privatizare.

Actuala directiune crede ca nivelul colegiului ar scadea

Gabriel Andrei, directorul Colegiului National „Gheorghe Vrancenu&#8221 are argumente pro si contra cand vine vorba de privatizarea institutiei de invatamant pe care o conduce in prezent. „Personal, mi-ar placea sa se privatizeze, pentru ca am avea salarii mai mari. Dar nu se poate, nu permite legea. SI, oricum, ca sa fie asa cum isi doreste domnul Catarama este nevoie de o investitie imensa, in cladire, teren, inclusiv in retributia marita a profesorilor. Ca sa rezistam ca scoala ar trebui sa avem minimum 500 de elevi care sa plateasca minimum 200 de euro pe luna. Or, nu intotdeauna cei care au bani sunt si cei mai buni elevi. Iar noi acum avem cei mai buni elevi. Eu cred ca scoala ar scadea ca performante&#8221. Directorul Andrei mai are o retinere in a spune „da&#8221 cu toata inima curajoasei initative a lui Viorel Catarama: „Nu stiu in ce masura intr-o scoala privatizata decizia ar mai apartine directorului. Or, daca iti asumi niste responsabilitati ca director, trebuie sa ai mana libera&#8221. Si Dan Ciobanu, directorul adjunct, are pareri impartite: „Mi-ar placea. De ce? In primul rand pentru dotarile pe care le-am avea. Apoi, programul. Eu merg pe ideea ca elevul sa fie cu lectia invatata cand pleaca acasa. Asta ar insemna sali pentru programul de invatare, sali de recuperare, cu bazin, sala de sport, sala de mese. Conditiile pe care statul nu poate sa le asigure oricat s-ar stradui. Dar, in ceea ce priveste programele de invatamant, acestea trebuie aprobate de MEC. Examenul se desfasoara tot sub egida ministerului. Si nu stim cum s-ar desfasura aceste examene. Nu stim care ar fi criteriile de alegere a cadrelor didactice la un colegiu privatizat. Catarama a jucat un rol foarte pozitiv in ceea ce priveste interesul elevilor nostru pentru olimpiada. Pentru ca stiu ca vor fi premiati, se intereseaza. Daca avem rezultate bune la olimpiade, avem si gratie lui Catarama&#8221. Paul Deboveanu a spus ca Viorel Catarama asteapta raspunsul cadrelor didactice pana in februarie. Catarama va face demersurile realizarii acestui proiect daca 50 la suta plus 1 din cadrele didactice vor fi de acord cu privatizarea. „Propunerea a venit cand m-am intalnit la Bucuresti cu domnul Catarama, care m-a intrebat cam ce salariu am. Impresionat de raspunsul meu, care a fost cat se poate de sincer, si din ce mai stia ca este pe la scoala, a spus ca el ar fi de acord sa privatizeze liceul. Unii colegi spun ca daca vrea liceu privat sa-si construiasca. Or, domnul Catarama a spus foarte clar: &laquoDaca nu fac la scoala mea, nu fac nicaieri&raquo&#8221.Scris de Laura HUIBAN

Ger afara, ger si in saloane. Inarmati cu cate trei bluze, halate, caciuli si bocanci… se apara de inghet zeci de bolnavi ai Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. De o saptamana, cinci sectii ale unitatii au ramas fara caldura. Temperaturile foarte scazute ii determina pe pacienti sa recurga la masuri extreme: isi aduc plapuma de acasa. In timp ce personalul medical si pacientii ingheata, conducerea sta la caldurica si promite ca va rezolva situatia.

&#8222Nu am crezut niciodata ca voi trai asa un frig, povesteste Maria Sova, pacient. Eu am venit la spital cu pijamale normale, dar cand am vazut ce frig e, mi-am adus de acasa bluze groase, ciorapi, halat. Norocul nostru ca suntem doar doua in salon si am luat si paturile de pe celelalte paturi ca sa ne invelim. Oricum, voi ruga familia sa-mi aduca de acasa o plapuma. Este ingrozitor&#8221. Asemenea Mariei Sova sunt alti zeci de bolnavi. Ei au ajuns la spital pentru a se vindeca, dar aici i-a prins inghetul. „Cum poti tine un batran bolnav in asa frig, se intreba indignat, Mircea Florea, bolnav. Daca afara sunt -20 de grade, aici sigur sunt -10. Nu poti nici macar respira. Noaptea dorm cu manusi si caciula. Cum se poate sa se intample asa ceva?&#8221 Chiar daca poarta haine groase, frigul le-a intrat bolnavilor pana la oase. „Sa vina cineva sa ne vada cum stam la o temperatura de -10, -15 grade Celsius. Noi inghetam si nimeni nu ia nici o masura. Ne imbolnavim pe zi ce trece. Mai avem putin si degeram&#8221, declara suparat Vasile Toderas. Numarul bolnavilor care ingheata depaseste 150. Sectiile Infectioase Adulti, ORL, Oftalmologie, Psihiatrie si Oncologie sunt cuprinse de frig. Caloriferele sunt aproape inghetate, iar apa calda nu se mai furnizeaza de doua zile. Medicii din sectiile afectate sunt indignati de situatia pe care trebuie sa o suporte. „Este crunt ceea ce se intampla, a declarat dr. Ioan Truta, medic ORL. Caloriferele sunt reci. Am comunicat situatia conducerii si aceasta din urma ne-a asigurat ca sambata sigur vom avea caldura. Acum este marti si inghetam de frig in continuare&#8221. In timp ce bolnavii si medicii sectiilor afectate stau zilnic la temperaturi insuportabil de mici, conducerea beneficiaza de calorifere fierbinti. „Frigul este justificat de montarea celui de-al treilea cazan la centrala termica a pavilionului vechi al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, a declarat Natalia Jicmon, purtator de cuvant al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Pentru a se putea lucra, a trebuit intrerupta caldura in anumite intervale orare. Dar, astazi(n.r. marti), urmeaza ca, in prezenta furnizorului, sa se dea drumul celui de-al treilea cazan. De acum va fi caldura&#8221. Astfel de promisiuni au mai fost facute pe parcursul saptamanii trecute, dar nerespectate.Scris de Iulia CUCU