5 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5426

Colegii cu pretentii europene

    Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti si Grupul scolar &#8222Al. Vlahuta&#8221 Podu Turcului se afla an gratiile resurselor financiare. Inspectoratul scolar Judetean Bacau, dar si Ministerul Educatiei si Cercetarii au selectat aceste institutii pentru generosul program de realizare a unor campusuri scolare. antre altele, un campus scolar ar putea cuprinde: camin (elevi/garsoniere pentru profesori) cantina si biblioteca laboratoare si ateliere centre de documentare, informare si recreare pentru elevi, cadre didactice si membrii comunitatii locale baza sportiva (terenuri de sport si /sau sala de sport) microbuz pentru transport scolar.

    Prof. Brandusa Popescu, inspectorul general adjunct, precizeaza: &#8222Obiectivul programului campusuri scolare al reprezinta realizarea unor unitati scolare complexe pentru educarea si pregatirea resursei umane solicitate pe piata fortei de munca si de dezvoltare regionala, precum si sporirea accesului la educatia-post obligatorie a tinerilor din mediul rural sau zonele defavorizate.&#8221 Una dintre conditii este reprezentata de necesitatea asigurarii unui numar minim de 200 de elevi an campus, pentru urmatorii patru ani. Deja, scolile amintite au depus la ISJ Bacau documentatia care vizeaza dorita structura a campusului. Si, tot&#8230deja, prinde contur una dintre ambitiile marturisite si realiste ale conf. univ. dr Radu Ababei, inspector scolar general: &#8222Colegiul Tehnic &laquoIon Borcea&raquo va avea sala de sport&#8221.

    Alte proiecte, PHARE RO 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala (componenta anvatamant profesional si tehnic), au depasit faza studiilor de fezabilitate, au trecut prin furcile caudine ale expertilor. Ieri, Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti, Colegiul Tehnic &#8222Petru Poni&#8221 Onesti si scoala Rachitoasa au fost anuntate ca vor primi, antre altele, ca echipamente TI: server, statie de lucru (24), statie de lucru multimedia (10), imprimante laser si color cu jet (4), faxmodem, infrastructura IT etc. Valoarea acestora, pentru fiecare scoala, este de 37.415 euro. De asemenea, fiecare dintre institutiile amintite va primi, ca elemente de birotica: videorecorder, televizor color, copiatoare (4), proiectoare multimedia, camera video aparat foto digital, DVD recorder, ecran, flipchart, telefon cu fax etc. Valoarea echipamentelor de birotica este, pentru fiecare institutie, de 9353 de euro. Aceste echipamente, care vor &#8222sosi&#8221 an semestrul al II-lea al anului scolar an curs, sunt doar un preambul al unui complex de lucrari de investitii care, la unele scoli, ar putea avea chiar si valoarea de aproape 600.000 de euro. Reabilitarile de cladiri, construirea si dotarea unor ateliere si cabinete, reparatiile capitale la instalatiile electrice, sanitare etc, dar si perfectionarea pregatirii cadrelor didactice , reprezinta &#8222vedetele&#8221 acestui program.

    Ministerul Educatiei si Cercetarii face precizarea: &#8222Echipamentele achizitionate an cadrul Programului PHARE TVET reprezinta o parte a efortului UE si Guvernului Romaniei de sprijinire a procesului de reforma si modernizare a anvatamantului profesional si tehnic din tara noastra&#8221.Scris de Ion FERCU

    Nevoia de medicamente depaseste estimarile guvernantilor / Farmaciile trag oblonul la compensate

      La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) figureaza 42 de farmacii care mai au buget pentru medicamente compensate si gratuite, din care in Bacau: Crisil Farm, str. Mioritei Filix Farm, str. Miron Costin Glob Farm, str. Marasesti Iondor Farm, str. Stadionului Mior Farm, str. Nicolae Balcescu Opencom, str. Mioritei Asclepios, str. Marasesti Balsam, str. 9 Mai Beladona, str. Bicaz Bios Farm, str. Pacii Dana Farm, str. Pasajul Revolutiei Elite Far, str. Marasesti Farmafil, str. Carpati Geani Farm, str. L. Patrascanu Iris, str. N. Balcescu Magistra, str. Marasesti Majefarm, str. M. Costin Malvi, str. 9 Mai Medica, str. N. Balcescu Palnis Farm, Bulevardul Unirii, Panaceea, str. N. Voda Profarm, str. Oituz Ramos Farm, str. Luminii Salofarm, str. 9 Mai Sensiblu, str. M. Viteazu Sibpharmamed, str. Alexandru cel Bun M-Farm, str. M. Viteazu. In orasele din judet mai au buget farmaciile: Bryonia, str. V. Alecsandri &#8211 Moinesti Cena, str. Pionierului- Buhusi Iris farm- Comanesti, Tominvest- str. Aleea Parcului- Comanesti Vasiliada, str. Republicii- Comanesti si Ana farm- Darmanesti. In Onesti, nici o farmacie nu mai are plafon pentru retete compensate si gratuite. In mediul rural, pacientilor ar trebui sa li se onoreze retete in punctele farmaceutice din Rachitoasa, Livezi, Beresti-Tazlau, Saucesti, Cleja, Tg. Trotus, Manastirea Casin, Dofteana si Garleni. In a zecea zi din luna februarie, jumatate din farmaciile aflate in contract cu CJAS au anuntat ca nu mai onoreaza retete, iar situatia raportata de farmacisti la CJAS se schimba de la o ora la alta. Numarul farmaciilor care mai au buget scade de la o ora la alta, pastrandu-si doar rezerve pentru urgente si copiii cu varste sub un an.Situatia este explicabila, consumul estimat fiind depasit de nevoia reala de medicamente a populatiei. Luna trecuta, farmaciile au primit un buget de 29,5 miliarde de lei, dar au eliberat si depus la CJAS spre decontare retete in valoare de 31,726 miliarde lei. „S-a intamplat asta intrucat am dat libertate farmacistilor sa onoreze retetele, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Am avut in vedere ca in acest sezon afectiunile cronice sunt agravate de conditiile atmosferice&#8221. Acelasi buget s-a alocat si pentru luna februarie. Luna trecuta, farmaciile au anuntat aproape toate ca au epuizat fondurile pana pe data de 22, asa ca este de asteptat ca peste 10 zile bacauanii sa nu-si mai poata lua medicamentele.Scris de Doina MINCU

      Medicii si pacientii sunt bulversati / Misterul decontului de cheltuieli

        De la inceputul acestui an, in spitale si in cabinetele medicale aflate in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate se aplica o decizie a Ministerului Sanatatii pe care nu o inteleg nici medicii, nici pacientii. Este vorba despre eliberarea decontului de cheltuieli. Dupa o luna de aplicare, concluzia medicilor este ca muncesc degeaba si arunca banii pe formulare.

        Pacientii care primesc decontul pentru prima data se uita nedumeriti, nestiind daca au de dat bani sau de primit. Rasufla usurati cand afla ca nu trebuie sa scoata sumele respective din buzunar, dar pleaca nelamuriti, caci nici medicii nu stiu sa le explice pentru ce le-au dat decontul. Unii medici de familie din mediul rural au observat ca, la cateva zile dupa introducerea decontului, pacientii s-au rarit. Prin sate circula si acum zvonul ca, la sfarsitul anului, pacientii vor plati valoarea consultatiei la medicul de familie.

        Medicii harnici dau consultatii… de 7 lei

        Medicii sunt indignati ca pierd timp si cheltuiesc bani din cauza acestui decont. Daca un medic de familie are 1.500 de consultatii intr-o luna, trebuie sa scrie 3.000 de exemplare de decont, caci pacientul primeste unul, iar al doilea ramane la cabinet. Pe o foaie incap patru formulare de decont, asa ca medicul da peste un milion de lei la copiator. &#8222Decontul acesta este chiar inutil la noi, medicii de familie, ne-a declarat dr. George Coneac. Fiecare medic de familie are stabilit un cost fix al consultatiei, care se revizuieste din trei in trei luni&#8221. Modul in care Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a stabilit costul unei consultatii este contestat de medicii de familie. „S-a impartit suma pe care am primit-o anul trecut pentru numarul de asigurati de pe lista la numarul de consultatii, ne-a declarat un medic de familie. La unii dintre noi consultatiile valoreaza 70.000 de lei, la altii, 120.000 de lei. Cu cat ai muncit mai mult, cu atat iti valoreaza mai putin consultatia. Este o aberatie&#8221.

        Decontul nu prevesteste nimic bun

        Si spitalele s-au conformat si dau decont pacientilor la externare. Unitatea sanitara calculeaza tariful pe zi de spitalizare, contravaloarea consumabilelor – medicamente, materiale sanitare sau prestatii- a analizelor de laborator, dar si alocatia de hrana. Decontul de cheltuieli pentru servicii medicale se intocmeste in trei exemplare. Unul se inmaneaza pacientului, unul ramane la foaia de observatie iar un exemplar se transmite compartimentului financiar-contabil.

        Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca se incearca, prin introducerea decontului de cheltuieli, imbunatatirea managementului financiar al unitatilor sanitare si cresterea transparentei sistemului sanitar.

        Directorii de spitale nu sunt convinsi de explicatie. „Chiar nu stiu care este rostul decontului, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul Spitalului Buhusi. Imi inchipui ca se vrea constientizarea pacientilor in legatura cu cheltuielile care s-au facut pentru ei. Este o munca grea si migaloasa, iar noi avem lipsa de personal&#8221. Pentru spitalele informatizate, eliberarea decontului nu este o problema. Unde se face „lucru manual&#8221, cum ar fi Spitalul Onesti, conducerea si-ar fi dorit ca, odata cu ordinul de la minister sa vina si dotarea corespunzatoare pentru a-l duce la indeplinire. Majoritatea cadrelor sanitare cred ca introducerea decontului de cheltuieli este primul pas spre restrangerea pachetului de baza oferit de sistemul public de sanatate, considerat prea generos in Romania. Asta inseamna ca, intr-un viitor nu prea indepartat, o parte din suma specificata de decont va fi platita din buzunarul pacientului sau din asigurarile private de sanatate.Scris de Doina MINCU

        Volei masculin, Divizia A1, etapa a XVIII-a / Setati pe infrangere

        @ Stiinta Dedeman Bacau &#8211 VCM Tomis Constanta 2:3 (-22, 19, -31, 13, -13)

        Calculul hartiei o dadea drept favorita certa pe Tomis Constanta. Inaintea partidei s-a vazut, insa, ca oaspetii venisera la Bacau cu un lot de doar sapte jucatori (intre care nici un libero), dintre care doar doi fac parte din sextetul de baza constantean. Economia de fonduri pe care a facut-o Tomis si in cazul deplasarii la Zalau explica si infrangerea team-ului de pe Litoral in fata lui Remat. Dar, foarte probabil, Stiinta are probleme de psihic colectiv: jucatorii nu cred cu toata taria in victorie, fiindu-le suficient daca pot pune vina esecului unul pe seama celuilalt. Stiinta a avut succesul la indemana si a jucat bine in multe perioade ale meciului. A stat mai prost in ceea ce priveste calmul si solidaritatea. Este greu de spus in ce masura carentele de fond ale Stiintei vor fi rezolvate in doua saptamani. Cert este ca inca se poate evita retrogradarea.

        Momente decisive

        Primul set a inceput sub semnul echilibrului. Tomis parea ca se bucura de o reclama mult mai mare decat valoarea pe care o are. Constantenii dau permanent o proba de vedetism, pe tricourile lor fiindu-le trecute prenumele sau poreclele, la fel ca la marii sportivi brazilieni. Unii dintre ei, dupa ce au coborat din microbuz, au cerut medicului reuniunii pastile pentru dureri de cap. Parea sa fie o manevra care sa le justifice jocul slab, pentru ca Stiinta, dupa ce a fost condusa cu 8:3, a reusit un forcing de sapte puncte, conducand mai apoi si cu 13:11. Din pacate, o serie de servicii proaste si neintelegeri intre jucatori au usurat desprinderea sextetului oaspete, in doua randuri: o data pana la 19:16, a doua oara de la 21:21 la 22:25. Se putea scoate mai mult de la acest prin act!

        Setoasa de revansa dupa inceputul de rau augur, Stiinta a dominat categoria actul secund, avand permanent un avantaj de cel putin patru puncte. Jocul echipei mergea snur, atacurile „intrau&#8221 aproape toate, blocajul functiona impecabil. Asa ca drumul spre victorie parea deschis.

        Setul al treilea a parut a fi cel decisiv: daca l-ar fi pierdut, formatia constanteana s-ar fi prabusit definitiv. Dar Stiinta a avut talentul sa se bata singura, la fel ca in primul set (evidentiati prin erori individuale fiind Ghimes si Crinta). In lunga repriza de prelungiri a setului, Stiinta a fost in avantaj de doar doua ori, dar n-a izbutit sa-si valorifice cadenta cu care evita deznodamantul. Mai tari psihic, mai tenaci, au fost tot oaspetii, care au evitat sa intre in colaps.

        Setul IV a fost o copie la scara mai mare a celui secund. Doar ca Stiinta Dedeman si-a creat un avantaj mai mare si nu a lipsit mult sa castige „la mic&#8221, adica Constanta sa nu faca mai mult de 10 puncte. Tomis a avut insa taria sa treaca peste esecul categoric si peste ceea ce ei au numit, la unison, „furtul arbitrilor&#8221. Transformandu-se de la sine putere in victime (arbitrii au fost, totusi, corecti), constantenii au dat mana unul cu altul si s-au indemnat: „Pe ei! Ii batem cu tot cu arbitru&#8221. Rezervele lui Tomis s-au comportat la fel de bine cum ar fi facut-o titularii. De partea cealalta, bacauanii n-au fost la fel de concentrati, in ciuda faptului ca publicul i-a ajutat din rasputeri, iar galeria Taurilor Furiosi a avut o comportare exemplara (spre deosebire de cea din partida Stiinta &#8211 Unic, din campionatul feminin). Studentii au inceput tie-break-ul crispati, iar oaspetii s-au instalat la conducere: 2:0, 3:1, 4:2, 5:3 si 6:4 pentru ei. Dar incurcate sunt caile voleiului! Stiinta a izbutit o serie de 5 puncte si chiuia pe cai mari avantajul a fost irosit cu inconstienta se mai putea repara ceva cand bacauanii au anulat primul match-ball al constantenilor, la 14:12. Iluziile au fost spulberate de serviciul gresit al lui Purice. Pacat, Stiinta putea invinge o echipa buna, care &#8211 se vede treaba &#8211 a reusit in doi ani sa-si faca o scoala de volei respectabila si orgolioasa.

        Formatiile

        Stiinta Dedeman Bacau &#8211 Crinta, Purice, Tofan, Hutuleac, Alexe, Ghimes (libero) au mai jucat: M. Cartacuzencu, I. Cartacuzencu, Lazar si Iacob antrenori &#8211 Cornel Paduraru si Marian Feru

        VCM Tomis Constanta &#8211 Voinea, Pavel, Oancea, Branza, Parpala, Dirivenco a mai jucat: Mihaila antrenor &#8211 Gheorghe Brandza

        Arbitri: Mihai Rusinoiu (Braila) si Vasile Stanga (Iasi).

        Etapa a XVIII-a (ultima a primei faze): Stiinta Dedeman Bacau &#8211 VCM Tomis Constanta 2:3 Danubiu Tulcea &#8211 VCM Piatra Neamt 0:3 Remat Zalau – „U&#8221 Explorari Baia Mare 3:1 VCM Rm. Sarat &#8211 Steaua 3:2 Dinamo &#8211 Petrom Ploiesti 3:0.

        Clasament

        1.Dinamo Geomin Bucuresti 1816 249:16 34

        2. Petrom Ploiesti 1814 447:19 32

        3. VCM Tomis Constanta 1814 447:25 32

        4. „U&#8221 Explorari Baia Mare 1810 839:33 28

        &#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212

        5. VCM Rm. Sarat 18 9 935:37 27

        6. Remat Zalau 18 9 933:38 27

        7. VCM Piatra Neamt 18 71129:39 25

        8. Steaua Bucuresti 18 61234:41 24

        9. Stiinta Dedeman Bacau 18 41426:48 22

        10. Danubiu Tulcea 18 11710:53 19Scris de Peter KELMANN

        Volei feminin/ A patra echipa calificata in play-off se va decide in ultima etapa / Unic sau Metal?

        Cu o etapa inainte de finalul sezonului regulat, Divizia A1 mai are de rezolvat o singura problema: cea de-a patra echipa care va ajunge in faza play-off, alaturi de Stiinta, Rapid si Dinamo. Pana miercuri seara, era o lupta in trei: Dinamo, Metal Galati si Unic Piatra Neamt. Prin succesul de la Targu-Mures, Dinamo si-a asigurat calificarea. Astfel, lupta va continua in doi. Pe viata si pe moarte. Nu va fi un duel la distanta deoarece ultima etapa programeaza tocmai meciul dintre Unic si Metal, decisiv in privinta ocuparii locului patru in clasament. Chiar daca in acest moment se situeaza pe pozitia a treia, fiind avantajate atat de punctaj, cat si de set-averaj, galatencele au toate motivele sa fie ingrijorate. Sambata viitoare vor avea parte de o atmosfera infernala in sala din Piatra Neamt. Si vor intalni o echipa intr-o forma de zile mari. De cand a fost preluata de antrenorul Rapidului, Constantin Marian, Unic a avut un parcurs de exceptie. O singura infrangere, la tie-break, pe terenul campioanei Stiinta. In rest, victorii pe linie. Pentru a le depasi in clasament pe galatence, Encica, Nedelcu si compania trebuie, evident, sa castige. Dar nu oricum. Au neaparata nevoie de un succes cu 3-0. Este singurul rezultat care poate promova Unicul si condamna Metalul. La egalitate de puncte, primul criteriu de departajare este set-averajul. Acesta nu se calculeaza insa prin scadere, ca la fotbal, ci prin impartire. In acest moment, Metal Galati are un coeficient de 1,72, in timp ce echipa din Piatra Neamt are doar 1,5. Daca partida de saptamana viitoare va reveni Unicului cu scorul de 3-0, nemtencele vor ajunge la 1,61, iar Galatiul va cobori pana in dreptul unui 1,52.

        Alaturi de meciul dintre Unic si Metal, ultima etapa programeaza si derby-ul de traditie Rapid-Stiinta Bacau. Spre deosebire de jocul de la Piatra Neamt, intalnirea din Giulesti nu conteaza in ceea ce priveste configuratia clasamentului. Indiferent de rezultat, Stiinta va ramane pe primul loc, iar Rapidul pe pozitia a doua. Pentru campioana Romaniei, derby-ul cu Rapid are insa ca miza orgoliul de a incheia sezonul regulat cu maximum de victorii. O dorinta cat se poate de legitima inaintea marilor batalii dinaintea celor patru turnee play-off.

        Rezultatele etapei a 17-a

        Arges Volei Pitesti-Unic Piatra Neamt 0-3

        CSU Gaz Targu-Mures-Dinamo Lemtrans Bucuresti 0-3

        Stiinta Bacau-Penicilina Iasi 3-0

        IOR Bucuresti-Rapid AIBO Bucuresti 0-3

        CSU Metal Galati-U Jolidon Cluj 3-0

        Clasament

        1.Stiinta1717051-1034p.

        2.Rapid1714346-1331p.

        3.Metal1712538-2229p.

        4.Dinamo1711637-2328p.

        5.Unic1711639-2628p.

        6.Tg. Mures178932-2929p.

        7.Penicilina1771030-3124p.

        8.Arges1731411-4420p.

        9.Jolidon172159-4619p.

        10.IOR170172-5117p.

        Programul ultimei etape (18 februarie)

        Unic Piatra Neamt-Metal Galati

        U Jolidon Cluj-IOR Bucuresti

        Rapid AIBO Bucuresti-Stiinta Bacau

        Penicilina Iasi-CSU Gaz Targu-Mures

        Dinamo Lemtrans Bucuresti-Volei Arges PitestiScris de Dan SION

        Senatorii au trantit Ordonanta „DNA”

          Plenul Senatului a respins, joi, din lipsa de cvorum ordonanta privind modificarea competentelor Parchetului National Anticoruptie si transformarea acestuia an departament national de lupta ampotriva coruptiei. Cu 47 de voturi pentru si 33 ampotriva, transformarea PNA an departament national a fost respinsa de senatori. Principala modificare a ordonantei Guvernului viza reorganizarea PNA, astfel ancat deputatii si senatorii sa poata fi anchetati si trimisi an judecata. Prin respingerea acestei ordonante, faptele de coruptie savarsite de demnitari nu mai intra an competenta PNA, ci a Parchetului de pe langa analta Curte de Casatie si Justitie. Liderul Aliantei D.A. din Senat, Puiu Hasoti, a motivat absenta colegilor din Coalitie pe faptul ca foarte multi dintre acestia se afla la sedinta de Guvern sau an deplasari an strainatate. Dupa respingerea ordonantei privind modificarea si completarea atributiilor PNA, pe ordinea de zi a Senatului s-a aflat o alta lege cu aceleasi prevederi, dar cu raport de respingere din partea Comisiei juridice. Senatorii Coalitiei au cerut retrimiterea acesteia la comisie, pentru a nu fi respinsa si ea an sedinta de plen. De asemenea, legea organica, cel de-al doilea act normativ, a primit 47 de voturi pentru si 42 ampotriva. Premierul Calin Popescu Tariceanu a afirmat ca va analiza situatia creata an urma respingerii ordonantei privind DNA an Senat, aratand ca, an cazul an care nu vor exista alte cai de rezolvare, ai va cere sefului statului sa retrimita actul normativ la Parlament. &#8222Astazi (joi – n.r.) voi analiza care este situatia, dar cel putin un lucru vi-l pot spune de pe acum: an cazul an care alte cai de rezolvare nu sunt la andemana, ai voi cere presedintelui Traian Basescu sa retrasmita ordonanta spre dezbatere si aprobare la Senat”, a afirmat Tariceanu. Premierul Tariceanu a mai afirmat ca va discuta si cu grupurile parlamentare ale Coalitiei asupra deciziei Senatului de a respinge ordonanta privind modificarea competentelor PNA. &#8222Am aflat de aceasta decizie. Este o problema de cvorum, nu de atitudine politica”, a spus Tariceanu. antrebat daca ar fi motiv de alegeri anticipate situatia an care nu se va andrepta aceasta problema, avand an vedere importanta acestui act normativ pentru procesul de aderare, Tariceanu a spus ca nu poate aprecia ca este un motiv de alegeri anticipate.

          DNA poate ancheta parlamentari cat timp decizia Senatului nu e definitiva

          Procurorii anticoruptie continua anchetele an cazul parlamentarilor cat timp decizia de respingere a ordonantei privind anfiintarea DNA nu este definitiva, dar, daca decizia Senatului va fi confirmata, vor preda Parchetului instantei supreme toate dosarele de acest fel. an cazul an care presedintele cere reexaminarea legii de respingere a ordonantei, cele doua Camere reiau aceeasi procedura legislativa si, an situatia an care este din nou respinsa, presedintele tarii trebuie sa promulge legea an acest sens, decizia ramanand definitiva. Pana la o decizie definitiva, ordonanta de urgenta ramane an vigoare an forma publicata an Monitorul Oficial, astfel ca procurorii anticoruptie pot continua anchetele an care diversi parlamentari sunt acuzati de acte de coruptie. an cazul an care decizia Senatului va ramane definitiva, toate dosarele referitoare la parlamentari vor ajunge din nou la procurorii instantei supreme, adica la cei care au predat o parte din aceste cauze procurorilor anticoruptie, ca urmare a unei decizii din mai 2005 a Curtii Constitutionale. an mai anul trecut, Curtea Constitutionala a decis ca procurorii PNA nu mai au competenta de a ancheta senatori si deputati, astfel ca toate dosarele referitoare la parlamentari au fost transmise Parchetului analtei Curti de Casatie si Justitie. O ordonanta de urgenta adoptata de Guvern an 22 septembrie 2005 prevedea ca Parchetul National Anticoruptie (PNA) asi continua activitatea sub forma Departamentului National Anticoruptie, an cadrul Parchetului instantei supreme, noua structura urmand sa se concentreze exclusiv asupra cazurilor de mare coruptie. Tot atunci, Executivul a majorat, de la 5.000 euro la 10.000 euro, si valoarea sumei oferita ca mita si care face obiectul unui dosar de cercetare al departamentului.an momentul reorganizarii, din competenta de cercetare a PNA a fost eliminata o serie de categorii de persoane, precum agentii de politie, primarii sau viceprimarii comunelor si oraselor, notarii publici sau executorii judecatoresti, acestia urmand sa fie verificati de parchetele obisnuite. Noul departament avea sa se ocupe de toate infractiunile comise ampotriva intereselor financiare ale comunitatii europene, precum si de faptele de anselaciune, evaziune fiscala sau vamala al caror prejudiciu depaseste un milion de euro.

          Senatori PSD: Nu avem nevoie de un DNA obedient si supus politic

          Senatorii opozitiei au declarat, joi, ca anchetarea parlamentarilor supectati de coruptie se poate face, an continuare, prin intermediul Parchetului, fara a fi nevoie de un DNA &#8222obedient si supus politic”. Liderul grupului PSD din Senat, Ion Iliescu, a declarat, la finalul sedintei de joi, ca misiunea anchetarii demnitarilor si a parlamentarilor revine Parchetului, &#8222institutie autonoma si cu posibilitati de a actiona”. an plus, senatorul social-democrat Nicolae Serban a aratat ca &#8222solutia anfiintarii unui DNA obedient si supus politic” nu era cea mai buna pentru democratia romaneasca. &#8222Nu anchetarea exclusiv a liderilor opozitiei anseamna justitie si anticoruptie an Romania. Pentru a putea cerceta parlamentarii nu a fost o problema niciodata”, a mai spus senatorul PSD. an schimb, senatorul PSD Antonie Iorgovan s-a declarat convins ca presedintele Basescu va cere Parlamentului reexaminarea acestui act normativ.

          Macovei vede respingerea ordonantei privind activitatea DNA ca pe &#8222o catrastrofa”

          Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a apreciat, joi, ca votul Senatului privind ordonanta DNA ar putea fi o reactie fata de faptul ca Departamentul National Anticoruptie (DNA) are an lucru dosare cu parlamentari, ansa a subliniat ca aceasta structura nu face &#8222politie politica”, ci aplica legea. Ministrul Macovei a declarat, antr-o conferinta de presa, ca este nevoie de sustinere politica pentru a se lupta cu coruptia, an conditiile an care Departamentul National Anticoruptie are toate instrumentele necesare – fonduri, logistica, procurori – pentru a duce aceasta lupta. Ministrul Justitiei a sustinut ca ceea ce se antampla an prezent cu anchetele deschise la DNA nu este &#8222politie politica”, ci un rezultat al independentei procurorilor si ca nici ea – an calitate de ministru – si nici o alta persoana politica nu a intervenit pentru a influenta instrumentarea acestor dosare. Raspunzand antrebarilor presei, Macovei a apreciat ca votul Senatului ar putea sa fie o reactie fata de faptul ca DNA are an lucru mai multe dosare cu parlamentari. Ea a aratat ca l-a informat despre aceasta decizie a Senatului pe presedintele Traian Basescu si ca nu stie ca acesta sa-si fi exprimat nici o parere. Situatia este cu atat mai angrijoratoare cu cat acest vot al Senatului a intervenit anaintea raportului Comisiei Europene referitor la domeniile monitorizate an procesul de integrare europeana, a adaugat ea.

          Ambasada SUA, angrijorata de respingerea ordonantei privind DNA

          Ambasada SUA asi exprima angrijorarea fata de respingerea OU de modificare a competentelor PNA si de transformare a acestuia an DNA si cere Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta anticoruptie continua, inclusiv la cel mai analt nivel. Conform unui comunicat al misiunii diplomatice americane, remis agentiei MEDIAFAX, &#8222Ambasada SUA asi exprima angrijorarea an legatura cu evenimentele petrecute astazi (joi – n.r.) an Senatul Romaniei si care ar putea compromite capacitatea Departamentului National Anticoruptie (DNA) de a-si desfasura importanta sarcina de investigare a cazurilor de coruptie la nivel analt”. &#8222Cerem Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta ampotriva coruptiei continua, inclusiv la cel mai analt nivel”, adauga sursa citata. Ambasada SUA mai precizeaza ca lupta anticoruptie ramane &#8222un factor esential” pentru viitorul Romaniei ca democratie an comunitatea euro-atlantica.Scris de MEDIAFAX

          Schimbari cu japca in scoli / Ciolane pentru membrii de partid

            Desi are pregatire profesionala si experienta in management, directorul scolii din Valea Seaca a fost &#8222sfatuit” de inspectorul teritorial sa-si dea demisia. Florica Trandafirescu spune ca acest lucru i se trage de la faptul ca nu este membra a unui partid de guvernamant. In scoala,

            se stie deja ca fotoliul

            de director este ravnit de un profesor de sport,

            membru al Partidului National Liberal.

            Florica Trandafirescu este directorul Scolii Generale nr.1 din comuna Valea Seaca din anul 2003. &#8222Atunci o brigada de indrumare si control a constatat deficiente in activitatea directorului Mihai Burchi, care a si fost destituit, explica profesorul Trandafirescu. La inceput am activat ca interimar, insa am sustinut concurs pentru ocuparea acestei functii. Lucrez in invatamant de 35 de ani, am studii superioare, sunt pofesor gradul I, am atestat in managementul educatiei si un contract managerial cu Inspectoratul Scolar pana in anul 2008. In plus, de anul trecut, am reusit sa includ scoala intr-un program PHARE. De cand sunt director am incercat sa dau o alta infatisare scolii. Am schimbat mobilierul si am introdus apa in unitatea de invatamant”. Se pare ca aceste &#8222realizari” nu-i sunt de prea mare folos managerului Florica Trandafirescu. &#8222Sa fie vreo luna de cand am auzit prin scoala ca voi fi schimbata din functie. Tot atunci am aflat ca la Inspectoratul Scolar s-a primit o anonima, prin care se aduce la cunostinta sefilor ca nu-mi fac datoria. A venit o echipa de inspectori, au analizat activitatea mea si m-au anuntat ca au gasit mai multe deficiente. Mi-au dat termen sa indrept lucrurile, pe care l-am respectat”, declara directorul din Valea Seaca.

            Desi a crezut ca lucrurile s-au lamurit, la inceputul acestei saptamani Florica Trandafirescu a avut parte de o supriza soc. Daca la controalele anterioare i s-au reprosat tot felul de nimicuri, acum inspectorul teritorial care a calcat pragul unitatii de invatamant a fost mai mult decat direct. &#8222Domnul Zaharia mi-a zis in fata ca ar fi bine sa aleg formula cea mai simpla: sa-mi dau de buna voie demisia, ca altfel va face un control care se va finaliza tot cu demiterea mea. Deja in scoala se vorbeste ca voi fi inlocuita de profesorul Burchi, cel care a fost schimbat pentru activitate necorespunzatoare in anul 2003″, spune directorul Trandafirescu. Acest zvon este alimentat si de faptul ca Mihai Burchi a devenit din vara anului trecut membru al PNL si, in plus, este profesor de Educatia Fizica, specialitatea inspectorului general al Inspectoratului Scolar Judetean, Radu Ababei. &#8222Am discutat cu inspectorul Zaharia despre cele intamplate la scoala din Valea Seaca pentru lamurirea acestei probleme. Din cate am inteles, nu i-a spus doamnei directoare sa-si dea demisia. Doar i-a sugerat sa faca acest lucru, pentru a nu fi pusa in postura de a fi demisa”, precizeaza seful ISJ Bacau, Radu Ababei. Inspectorul general sustine ca nu se intentioneaza o schimbare politica la Valea Seaca, dupa cum e o simpla coincidenta ca persoana &#8222vizata” sa devina director este profesor de sport. Cazul a intrat si in atentia prefectului Gabriel Berca, care promite sa-l analizeze fara &#8222party-pris”.”Nu sunt de acord cu schimbarile politice. Eu merg pe principiul &laquooamenii competenti pe locurile lor&raquo. Dar din moment ce exista o asemenea chestiune, logic ar fi fost ca doamna director sa vina cu o sesizare la mine la Prefectura, nu la presa”, este de parere prefectul de Bacau, Gabriel Berca.Scris de Lili ADOCHITEI

            Salariile sefilor din spitale au pornit spre Europa//Discriminare intre halatele albe

              Consiliile de administratie din patru unitati sanitare cu paturi ale judetului Bacau au stabilit noile salarii ale sefilor. Daca la Spitalul Municipal Onesti si Sanatoriul Slanic Moldova s-a pornit de jos in sus, la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si la Spitalul Municipal Moinesti s-a ales solutia &#8222dam sa avem de unde lua&#8221. &#8222La Spitalul Municipal Onesti nu am mers pe maxim, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica si membru in Consiliul de Administratie al unitatii spitalicesti. Am discutat chiar cu directorii respectivi si au fost de acord ca spitalul nu-si permite sa-i plateasca maxim. Peste trei luni, cand se vor reevalua salariile, vom vedea daca vor creste sau vor scadea. De altfel, s-ar fi creat si mari discrepante: directorul de ingrijiri medicale, fost asistent sef, ar fi avut salariu de 18 milioane de lei, iar un medic sef de sectie, 12 milioane de lei&#8221. Directorul general al Spitalului Onesti va avea salariul de 26 de milioane lei, nu 28 de milioane, maximum prevazut de lege. Contabilul sef va primi 15 milioane de lei, maximum fiind 24 de milioane, directorul administrativ- 12 milioane lei (cu 10 milioane sub maxim), iar directorul de ingrijiri- 11 milioane (18 milioane fiind salariul maxim). La Slanic Moldova, directorul va fi salarizat cu 20 milioane lei (28 milioane este maximum), iar contabilul sef cu 10,4 milioane (maximum este 24 milioane lei). Sefii Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) si ai Spitalului Moinesti au fost mai norocosi. &#8222Aici s-a mers pe maxim, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, director al DSP. Probabil ca de la 1 aprilie, cand va aparea consiliul consultativ, se vor discuta din nou salariile&#8221. Prin urmare, incepand cu 1 ianuarie 2006, salariile sefilor din SJU sunt: directorul general- 30 de milioane de lei, contabilul sef- 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, directorul de ingrijiri- 20 milioane lei. La Spitalul Municipal Moinesti, limita maxima este sub cea a spitalelor judetene: directorul general- 28 de milioane lei, contabilul sef – 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, iar directorul de ingrijiri medicale- 20 milioane lei. La aceste sume se adauga diferite sporuri. Astazi se vor stabili salariile sefilor din Spitalul Comanesti. Scris de Doina MINCU

              Ieri, „galben-albastrii” au castigat cel de-al doilea amical din aceasta iarna / Goluri de generic

              @ FCM Bacau-Petrolul Moinesti 3-0 (2-0)

              FCM Bacau a prins gustul victoriei. Dupa acel 2-1 de sambata, de la Moinesti, contra Petrolului, &#8222galben-albastrii&#8221 s-au repetat ieri, pe stadionul &#8222Municipal&#8221 ridicand stacheta. De data aceasta, echipa antrenata de Cristi Popovici s-a impus mult mai categoric. Un 3-0 cu doua goluri de generic semnate Ganea si Vranceanu. Drumul spre victorie a fost deschis insa de un gol facilissim. O simpla formalitate, indeplinita de MATEI in minutul 17. Atacantul bacauan a spart in sfarsit gheata, trimitand in poarta din cativa metri o minge respinsa in fata de portarul Anton la o reluare a lui Bojescu. Golul de 2-0 a fost, in schimb, cu adevarat frumos. A cazut in minutul 35 si a apartinut lui GANEA, care a sutat superb de la 28 de metri lateral stanga, invingandu-l pe Anton cu ajutorul barei laterale. Daca in prima parte a intalnirii, moinestenii au avut cateva zvacniri ofensive, in schimb in repriza secunda, jocul a curs doar spre poarta Petrolului, Ignatescu indeplinind rolul de somer. Meritul a fost in special al bacauanilor, a caror insistenta a fost premiata cu un nou gol. &#8222Galben-albastrii&#8221 au sigilat rezultatul in minutul 67, cand am asistat la o alta reusita de kinograma. De data aceasta, meritul a revenit lui VRINCEANU, care a inventat un sut cu bolta prin surprindere de la peste 35 de metri lateral stanga.

              De la bacauani au lipsit in continuare David, Dobos, M. Tanasa, Potorac si Neagu, ultimii doi fiind menajati de antrenorul Cristi Popovici. In prima repriza, FCM Bacau a aliniat urmatorul „unsprezece&#8221: Manea-Codreanu, Spiridon, Geaman, Ganea-Dornescu, Trofin, Bojescu, Gheorghiu-Doltea, Matei. In partea a doua, gazdele au trimis in teren urmatoarea formula de echipa: Ignatescu-Banu, Spiridon (Geaman), Mardare, Isac-Botezatu, Trofin (Vranceanu), Mavriche, Gheorghiu (Matei)-Petcu, Berza.

              Petrolul Moinesti a inceput meciul in urmatoarea alcatuire: Anton-L. Muntianu, Chiriac, Dragomirescu-Gurguiatu, Vranceanu, Tismanaru, R. Cojocaru, R. Marin-Jipa, Ursu. Dupa pauza au mai evoluat: Unguras, Nicolae, Berea, Moldovanu, Duma, Gafita, Dobarceanu.

              Au arbitrat: Cr. Sava-A. Mangeac, B. Terente.Scris de Dan SION

              Volei feminin/ Divizia A1/Tratament cu trei fiole de penicilina/Stiinta Bacau-Penicilina Iasi 3-0 (25-20, 25-22, 25-14)

              Dupa ultimele doua victorii cu sufletul la gura, era nevoie de un scurt tratament de linistire. Fie el si injectabil, fie el si cu Penicilina. Trei fiole, normal. Rezultatul s-a vazut: 3-0. A noua victorie la acest scor pentru Stiinta Bacau dintr-un total de 17. In spatele succesului de ieri dupa-amiaza, contra iesencelor, a stat un meci agreabil. Emotiile au lipsit insa cu desavarsire. Studentele, fara Ana Mitrovic, inlocuita cu Bianca Toma, dar cu ridicatoarea Viktoria Polischiuk pe deplin refacuta, au condus in permanenta in primul set. Diferenta nu a fost mai mica de doua puncte (6-4, 15-13, 19-17), dar nici mai mare de cinci (5-0, 9-4, 12-7, 18-13, 25-20). Actul secund, in schimb,

              s-a dovedit cel mai echilibrat al intalnirii. Iesencele au condus cu 4-1, insa au fost egalate la sase gratie unui atac in urcare al Stanjei Maletic. La 9-6 pentru Stiinta, oaspetele au reusit un adevarat tur de forta. Avantajata si de cateva greseli neprovocate ale campioanei, Penicilina a intors rezultatul pana in dreptul unui 11-9. A fost ultima oara cand echipa din Iasi s-a aflat la conducere. Truta si Boskovic au repus lucrurile pe fagasul normal, iar Stiinta a castigat cu 25-22, chiar daca Penicilina si-a facut ceva iluzii pe final de set cand s-a apropiat la doar un punct de adversare (21-20, 22-21). Ultimul act a inceput cu iesencele intr-un usor avantaj (3-1, 4-2, 5-4) si s-a incheiat cu un categoric 25-14 pentru studente. Cu 17 succese din tot atatea posibile, lidera se pregateste pentru derby-ul cu Rapid, din Giulesti, de sambata viitoare, in cadrul ultimei etape din sezonul regulat. Pana atunci insa, bacauancele vor fi chemate in cauza miercuri, in semifinalele Cupei Romaniei, pentru jocul tur cu Metalul Galati.

              In partida de ieri, Stiinta a evoluat in urmatoarea alcatuire: Polischiuk, Truta (Moldovan), Toma (Anghel), Boskovic, Hatinova, Maletic (Marian), Tolisteanu (libero).

              Penicilina: Mutascu, R. Constantinescu (Purice), Androhovici, Diaconita, T. Popa, Ionescu, Catcoan (libero).

              Scris de Dan SION

              Tarifele la politele RCA se vor scumpi

              Tarifele la asigurarile RCA se vor majora antrucat cheltuielile cu aceste polite sunt cu 35% mai ridicate decat veniturile obtinute din aceasta activitate, companiile de profil anregistrand pierderi semnificative, reiese dintr-un studiu prezentat de asiguratori reprezentantilor CSA si Parlamentului. Asiguratorii spun ca, an perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, costurile, mai ales an ce priveste daunele platite, vor continua sa creasca si, an acest context, se poate ajunge an situatia an care companiile de profil nu vor mai putea respecta obligatiile contractuale si vor antarzia plata daunelor sau vor invoca diverse motive pentru a nu plati.Presedintele Comisiei de buget, finante si banci din Senat, Varujan Vosganian, a afirmat ca este necesar ca aceasta situatie sa fie anlaturata si a solicitat utilizarea tuturor parghiilor pentru rentabilizarea pietei asigurarilor auto, an speta a politelor RCA, astfel ancat nu numai avantajele companiilor, dar si interesele asiguratilor si ale victimelor sa fie respectate. La finele lunii martie 2005, directorul general al Allianz-Tiriac Asigurari, Cristian Constantinescu, a afirmat ca evolutia ascendenta a ratei daunei va determina o majorare a primelor aferente politelor auto. El a mai spus ca o serie de firme cu un portofoliu dominat de acest tip de de asigurare &#8222cosmetizeaza”, an fapt, rezultatele financiare. Constantinescu a dat ca exemplu o firma concurenta, unde numai regresiile (sumele de plata catre alte societati de asigurare, prin executarea unor polite) din asigurari auto depasesc valoarea rezervelor acelei companii. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a autorizat sa ancheie polite pentru raspundere civila auto (RCA) valabile an 2006 un numar de 18 companii, si anume ABC Asigurari, Agras, Allianz-Tiriac Asigurari, Asiban, Ardaf, Omniasig-AGI, Asigurarea Ceccar-Romas, Asirom, Asitrans, BCR Asigurari, BT Asigurari, Carpatica Asig, Interamerican, Omniasig-Asirag, Omniasig, Astra, Unita si Generali Romania. Societatile autorizate au practicat la politele RCA valabile an anul 2006 un tarif mediu cu 20% mai ridicat comparativ cu preturile din 2005. Pentru anul 2007, cand politele RCA vor include si Carte Verde, asiguratorii au avansat tarife cu 20-30% mai ridicate fata de acest an, dar sunt cazuri cand preturile s-au triplat. Conform raportului CSA pe anul 2004, primele ancasate de 15 asiguratori autorizati sa emita polite RCA s-au ridicat la 541,45 milioane de lei (136,51 milioane euro).Scris de MEDIAFAX

              Pagubitul a castigat, dar nu poate beneficia de dreptul sau / Hotarari judecatoresti care nu pot fi aplicate

                In justitie ajung si cazuri limita. Partea vatamata are castig de cauza insa nu poate beneficia de drepturile castigate in instanta. Primaria din Rosiori se joaca la nesfarsit cu termenii juridici. Condamnatul nu are nimic in proprietate si nu poate fi executat. Executorul judecatoresc este ingradit de legi neclare.

                Un caz mai putin obisnuit s-a aflat pe rolul Judecatoriei Bacau si apoi la Tribunalul Bacau, nerezolvat nici pana astazi, nu din vina instantelor ci din cauza unor cauze subiective si altele obiective. In fapt, prin dosarul 6883/2004, care are la baza rechizitoriul 2337/P2003, din 10.05. 2004 al Parchetului de pe langa Judecaria Bacau, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului Ionel Matei din comuna Rosiori, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala, produsa, intr-un bar din sat, asupra lui Gheorghe Diaconu. Partea vatamata, dupa mai multe expertize medicale, a prezentat in instanta un ceriticat medico-legal din care a reiesit ca victima a avut nevoie de 25-28 de zile de ingrijiri medicale. Cazul este destul de stufos, instantele au avut nevoie de mai multe termene de judecata, pentru audierea partilor si a martorilor propusi de cele doua parti. Sentinta Judecatoriei este data 1 martie 2005, chiar daca incidentul a avut loc pe 11 aprilie 2003. Sentinta a fost o amenda penala de 15 milioane de lei si plata unor despagubiri morale si materiale de peste 12 milioane de lei, cu toate ca partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 19, 6 milioane de lei.

                Tribunalul schimba prima sentinta

                Urmeaza apelul inaintat de partea vatamata la Tribunalul Bacau care a retinut cauza spre rejudecare si pe fond retine incadrarea juridica initiala, insa modifica cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, si il condamna la patru luni de inchisoare si dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, avand in vedere mai multe cauze obiective. Detaliile asupra infractiunii sunt consemnate in rechizitoriu, in principal inculpatul l-a agresat pe Diaconu, Diaconu a ripostat. Cazuri banale. Tocmai de aceea, primarul comunei, politia din comuna au dorit ca incidentul sa fie aplanat pe plan local. A fost si un angajament scris. Acelasi lucru a fost propus si in instanta, insa inculpatul nu a raspuns pozitiv, la suma ceruta. In aceste conditii, hotararea a fost investita cu titlu executoriu, nr. 673, deoarece inculpatul nu s-a conformat dispozitivului sentintei.

                Sarabanda adreselor contradictorii

                Suma finala stabilita ca despagubiri morale si materiale a ajuns la peste 17 milioane de lei, actualizata. In august 2005, debitorul Matei Ionel primeste somatia nr. 321 prin care i se aduce la cunostinta ca are de platit creditorului Gheorghe Diaconu suma de 16.534.000 lei vechi, in caz contrar se va proceda la executarea silita. Urmeaza Publicatia de vanzare nr. 321, din 14 septembrie 2005, prin care este scoasa la vanzare o casa de locuit compusa din 3 camere si dependinte, in suprafata de 40 de mp si terenul aferent, situata in comuna Rosiori, la pretul de 300 de milioane de lei. Matei Ionel face contestatie la executare. Executorul judecatoresc cere informatii de la Primarie cu privire la situatia materiala a lui Ionel Matei. Urmeaza o ancheta sociala, din care rezulta, atentie, ca Ionel Matei locuieste intr-o casa proprietate personala alcatuita din trei camere si are 15 pasari. La o noua cerere a executorului judecatoresc, prin adresa nr. 2914/15.11.2005, Primaria din Rosiori adevereste ca Ionel Matei figureaza la Registrul Rol Unic din 2005, la pozitia 191 cu una casa de locuit, numai ca in perioada 1956 – 1991 la acest rol figura Adela Soric, iar dupa acea data rolul a fost preluat de Ionel Matei, fara a se incheia acte legale. Primarul comunei Rosiori, Matei Petru, ne spune insa ca situatia din Rol este declarativa, acest lucru nu inseamna ca Matei Ionel este proprietar. Proprietarul de drept este mama lui, care a primit casa de la Adela Burlacu. Pe 6 decembrie 2005 se procedeaza la un sechestru asiguratoriu. Din toate aceste hartii, rezulta ca Ionel matei nu detine in proprietate nimic si nu poate fi executat.

                Si batut si fara bani

                Gheorghe Diaconu a reclamat la redactie aceasta situatie. El detine o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie, are si sprijinul executorului judecatoresc, insa nu a primit nici un leu din ceea ce a stabilit instanta. Executorul Judecatoresc Florin Chiticeanu, ne spune ca este in imposibilitate de a recupera suma stabilita pentru clientul sau, insa, conform legii, din sase in sase luni el poate interveni asupra debitorului, in conditiile in care situatia lui materiala se schimba, deoarece sentinta si Publicatia nu se prescriu.

                Domnul Gheorghe Diaconu este disperat si face tot felul de conexiuni (este normal) si nu intelege de ce nu poate recupera banii, in conditiile in care debitorul, spune el, are proprietati, atat el cat si mama lui. &#8222Daca nu mi se face dreptate, ne spune Gheorghe Diaconu, intr-o zi ma arunc in fata trenului. Nu mai pot astepta la nesfarsit aplicarea unei decizii judecatoresti. Cineva trebuie sa ma auda si sa ma puna in drepturi.&#8221 Numai ca mama debitorului nu are nici o legatura cu Publicatia de vanzare. Mai trebuie spus ca Matei Ionel, conform anchetei sociale, nu are venituri, insa s-a oferit sa plateasca in rate suma datorata, dar Diaconu a refuzat.

                Epilog

                La un asemenea gen de material sunt excluse cometariile, insa un lucru este cert: o hotarare judecatoreasca nu poate fi aplicata. Cine este garantul respectarii legilor si a hotararilor judecatoresti in Romania? Pe de o parte avem o parte vatamata, care-si reclama drepturile, de partea cealalta exista un debitor, aflat, dupa cum spun aceleasi institutii ale statului, in imposibilitate de se supune legilor. Specialistii in drept civil si penal spun ca ar mai fi si alte cai de atac, insa sansele de reusita sunt minime.Scris de Gheorghe BALTATESCU

                Rudele refuza sa-l inmormanteze pe Gheorghe Florica /Scandal cu mortul pe masa

                  O familie din satul Petresti, comuna Pancesti, sta cu mortul pe masa de aproape o saptamana. Sotii Vasile si Ana Florica refuza sa-si inmormanteze fiul, pe motiv ca organele de ancheta nu-si fac datoria. Rudele cred ca Gheorghe Florica a murit nu de inima, ci din cauza batailor primite de la trei tineri din Motoc.

                  Gheorghe Florica, in varsta de 58 de ani, a plecat de acasa joi dimineata (2 februarie). Intentiona sa ajunga in Bacau, sa cumpere niste medicamente pentru fiul lui, care are probleme psihice. Nu se stie cu certitudine daca barbatul a calcat sau nu pragul unei farmacii. Cert este ca, in aceeasi zi, pe la ora 16.00 a fost vazut in satul Pincesti, in stare avansata de ebrietate. Un localnic s-a oferit sa-l gazduiasca pana isi revine, insa Gheorghe a refuzat categoric. I-a spus sateanului ca merge acasa la el. In Petresti insa nu a mai ajuns. &#8222Mi-a spus unul zis Fulea Margean ca vineri ( 3 februarie n.a.), pe la ora 8.00, a trecut cu bicicleta prin padure si a auzit gemete, ne spune Stefan Florica. Omul s-a oprit sa vada ce se intampla. A dat peste fratele meu. Era plin de sange si mai respira inca. Dar nu a mai trait mult dupa ce a fost gasit”. Imediat s-a dat alarma in satul Petresti, ca si in comuna. In scurt timp au venit la fata locului un procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, medicul legist, ca si politistii de la Serviciul Politiei Judiciare. &#8222Am fost acolo cand au cautat urmele, declara Gheorghe Florea, unul din satenii din Petresti. Chiar am dat o mana de ajutor la transportul cadavrului. L-am vazut si pe Gheorghe. Avea capul sprijinit de un copac. Langa el se aflau dare de sange. Era lovit la fata, dar avea cateva vanatai si pe spate.

                  Le-am observat cand politistii l-au dezbracat”. Dupa finalizarea anchetei la fata locului si audierea catorva localnici, cadavrul a fost urcat in masina si transportat la morga. Medicul legist urma sa stabileasca din ce cauza Gheorghe Florica a trecut in lumea umbrelor.

                  Rudele acuza ca anchetatorii vor sa musamalizeze cazul

                  Rezultatele necropsiei au avut menirea sa declanseze o adevarata isterie in randul rudelor lui Gheorghe Florica. Legistul a stabilit ca barbatul din Petresti a murit ca urmare a unui infarct miocardic, dar si a frigului (refrigerare). &#8222Cum se poate ca fiul meu sa moara de inima, cand in viata lui nu a avut niciodata probleme de sanatate, se plange Vasile Florica, tatal decedatului. Gheorghe muncea de dimineata pana seara si nu a stat internat nici macar o zi. Daca ar fi avut probleme cu inima nu avea sa oboseasca? Si nici cu inghetul nu sunt de acord. Chiar daca era beat, de la ora 16.00, de cand a fost vazut, ar fi avut timp sa se trezeasca pana spre noapte. Si de unde sangele si vanataile de pe trupul lui?! Va spun eu! A fost batut de niste nenorociti si lasat acolo in padure. Iar acum politia nu vrea sa faca nimic, sa prinda vinovatii. Am de gand sa stau cu mortul pe masa pana cand va iesi la iveala adevarul”. Fratii decedatului sustin ca stiu din surse sigure ca Gheorghe a fost mai intai victima unui accident de circulatie. &#8222A fost lovit de o motocicleta, pe care se aflau trei tineri din satul Motoc, declara Stefan Florica. S-au gasit pe sosea bucati din sticla unui far, sange si urme de cauciuc. Probabil, dupa ce

                  l-au vazut pe fratele meu la pamant, cei trei s-au apucat sa loveasca in el ca in sacul de fasole. Unul dintre agresori recunoaste ca l-a batut pe Gheorghe. Sunt convins ca fratele meu nu a putut ajunge acasa pe picioarele lui din cauza loviturilor primite. Cei trei sa fie trasi la raspundere, nu vrem nimic altceva”.

                  Mortul ramane pe masa pana cand se va redeschide dosarul

                  Desi rudele decedatului contesta rezultatele necropsiei, medicul legist spune ca si-a facut meseria cu profesionalism. &#8222N-au decat sa cheme pe altcineva si sa mai vada o data cadavrul, declara dr. Marcel Badara, seful Laboratorului de Medicina Legala (LML) Bacau. Gheorghe Florica a murit ca urmare a unui infarct si a frigului. Escoriatiile de pe fata sunt datorate cazaturii pe gheata. Nu are nici un traumatism, nici un os fracturat. Nu stiu deocamdata daca, in momentul decesului, era sau nu in stare de ebrietate. S-au recoltat probe, dar rezultatele le vom avea ceva mai tarziu”. Si pentru politistii judiciaristi cazul &#8222Florica” este inchis. &#8222A cazut in padure, ca urmare a starii de ebrietate in care se afla si a inghetat de frig. Nu exista nici o suspiciune privind moartea barbatului din Petresti”, ne-a spus unul din politistii care s-au ocupat de dosar. Numai ca aceste explicatii nu sunt pe masura sa convinga familia ca Gheorghe si-a dat obstescul sfarsit din cauze cat se poate de naturale. &#8222Astazi (ieri n.a.) am facut iarasi plangere la politie, prin care am solicitat o noua ancheta. Pana atunci Gheorghe ramane neingropat”, spune hotarat Mircea Florica, un alt frate de-al victimei.Scris de Lili ADOCHITEI

                  Bolnavii psihic de la Spitalul Buhusi sunt condamnati la chin / Autoritati cu handicap

                    Dezastrul din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi lasa reci autoritatile locale si sanitare. Primarul orasului Buhusi se plange ca nu are bani, iar Casa de Asigurari de Sanatate si Directia de Sanatate Publica nu au obligatia sa se implice financiar. Singurii care platesc pentru conditiile inumane in care traiesc bolnavii sunt angajatii sectiei.

                    Bolnavii internati in sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi nu au nici o sansa sa o duca mai bine. In numarul de ieri, semnalam ca acestia traiesc in conditii inumane. Instalatia de incalzire nu face fata camerelor inalte si cu tamplaria stricata. Sunt frecvente problemele la instalatia sanitara, apa calda este furnizata cu program, iar cladirea ramane adesea si fara apa rece. Ca urmare, in saloanele inghetate si pe holuri miroase a urina si a fecale. Medicul sef de sectie, dr. Andreea Camer, ne-a declarat ca a sesizat de nenumarate ori problemele cu care se confrunta, dar nimeni nu misca un deget pentru bolnavii de aici. &#8222De cate ori apare in presa un material despre sectia aceasta, nu se intampla nimic altceva decat ca ne mai vine pe cap un control de la Directia de Sanatate Publica. Mai primim o amenda, ni se pune in vedere sa facem una si alta, dar atat. Nu vin fonduri de nicaieri. Faianta cade, conductele se sparg mereu, iar noi suntem vinovati de tot. Tot ce primim este cate un ajutor simbolic: cativa metri de faianta de la niste straini, pentru un perete si jumatate, o galetusa cu margarina, niste haine vechi. Aici e nevoie de fonduri, de miliarde. In loc sa fim ajutati, suntem amenintati cu inchiderea sectiei&#8221.

                    Primarul Turcea e lefter

                    De intretinerea cladirii in care functioneaza sectia de psihiatrie ar trebui sa se ocupe Consiliul Local (CL) Buhusi. Primarul Ionel Turcea spune ca nu are bani pentru asa ceva. &#8222Am venituri de 20 de miliarde pe an, cum sa fac fata tuturor cerintelor? Din aceasta suma, 6 miliarde imi trebuie pentru intretinerea scolilor. Cunosc situatia din sectia de psihiatrie. Am fost acolo. Nu aveau apa la grupul social. Am vazut ca sunt infiltratii in pereti. Trebuie sa facem ceva, caci se distruge cladirea, dar nu am bani. Intentionam sa refacem fatada spitalului, dar acum voi dirija acesti bani spre sectia de psihiatrie. Trebuie sa schimbam tevile si am trimis azi (ieri, n.r.) o echipa de muncitori sa vada de ce materiale e nevoie”. Oricum ar incerca sa intinda plapuma primarul, tot va ramane descoperit intr-o parte sau alta. Daca banii vor fi dirijati spre cladirea care gazduieste sectia de psihiatrie, fatada Spitalului Buhusi va arata in continuare ca dupa razboi. Lipsa sustinerii financiare din partea Consiliului Local supara conducerea spitalului buhusean. &#8222Spre deosebire de alte spitale din judet, noi am primit sprijin doar cu mana de lucru si niste var, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Ne-ar fi prins bine daca ne-ar fi platit macar din cand in cand o factura la utilitati in perioada de iarna”. Primarul Turcea este categoric in aceasta privinta. &#8222Nu le voi plati niciodata facturi, ne-a declarat el, vizibil nervos. Sa ceara de la Casa de Asigurari bani mai multi!&#8221.

                    Casa de Asigurari si DSP arata spre primarie

                    &#8222Spitalul Buhusi a primit in luna ianuarie 3,3 miliarde de lei, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. 25 la suta din acesti bani erau destinati sectiei de psihiatrie”. Acest lucru nu se simte insa. Bolnavii nu sunt doar inghetati, ci si infometati. Desi, prin lege, alocatia lor de hrana este mai mare decat a bolnavilor din alte sectii, nu se cunoaste si in farfurii. Banii, ca si mancarea de spital, sunt &#8222la cazan”. &#8222Casa nu poate aloca bani pentru investitii in spitale. Singura solutie, in acest moment, ar fi ca bugetul sa fie repartizat pe sectii, iar medicul-sef sa dispuna modul de folosire a banilor, pe baza unui contract de management”, a mai spus Dan Stoica.

                    Directia de Sanatate Publica (DSP), reprezentanta Ministerului Sanatatii in teritoriu, nu face decat sa inspecteze sectia de psihiatrie, sa semnaleze neregulile si sa le sanctioneze. &#8222Daca se incalca normele sanitare, dam amenzi, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Nu facem investitii in spatii. Cladirile spitalelor apartin consiliilor locale, iar acestea sunt obligate sa le intretina”. Dr. Mihaela Popescu, directorul DSP, spune ca, in mod normal, ar trebui sa inchida acea sectie si sa distribuie bolnavii in alte unitati sanitare. Acestea sunt insa supraaglomerate, la fel ca si sectia din Buhusi. Aici, pe 70 de paturi sunt internati 80 de bolnavi. Multi ar fi trebuit sa fie externati, dar sunt fie necunoscuti, fie uitati de familii. Pentru ei, spitalul inseamna &#8222acasa”, oricat de rau ar fi.Scris de Doina MINCU

                    Valea Muntelui sta pe un butoi cu pulbere / Urmasii lui Ghika isi vor mosiile

                      Unul dintre mostenitorii lui Dimitrie Ghika, dr. Paltin Sturdza, vrea sa puna stapanire pe Valea Muntelui, chiar daca nu are nici un act la mana. Membrii Fundatiei Ghika sustin ca adevaratii proprietari ai domeniului Comanesti sunt stabiliti in Anglia si ca Sturdza doreste ceva ce nu-i apartine.

                      Dimitrie Ghika Comanesti se pare ca a apelat la toate metodele pentru a pune stapanire pe pamanturile razesilor. &#8222Eu ma trag din neamul lui Cozma Sarpe, razes de pe vremea lui Stefan cel Mare, povesteste Emilia Caloianu, din Comanesti. De la bunicul meu am auzit povestea deposedarii de pamant de catre boierul Dimitrie Ghika. Razesii nu stiau carte si de acest lucru a profitat mosierul. El a trimis preotul din sat sa pacaleasca oamenii sa-si cedeze terenurile de buna voie. Fiind platit bine, parintele a apelat la un siretlic. Le-a adus razesilor un document si le-a spus ca este un act de adeziune ca el sa le fie duhovnic in continuare. Avand trebuinta de fata bisericeasca, oamenii au pus degetul, fara sa stie ca in felul acesta si-au dat pamanturile lui Ghika. Tot bunicul meu mi-a spus ca preotul tradator nu s-a bucurat de punga cu galbeni primita de la boier. Dupa ce a facut nelegiuirea, la intoarcere spre casa, calul i s-a poticnit si a cazut peste el. A murit pe loc”.

                      Mostenitor al lui Ghika, dar fara acte

                      Domeniul fostului mosier Dimitrie Ghika este acum ravnit de unul dintre stranepotii lui, dr. Paltin Sturdza. Acesta a avut nenumarate intalniri cu autoritatile locale, in care si-a exprimat dorinta de a intra in posesia terenurilor inaintasului sau, adica 11 hectare de teren si 11.000 hectare de padure. Printul Sturdza sustine ca este interesat in mod special de palatul Ghika, actualmente muzeu de etnologie, precum si de parcul orasului Comanesti. &#8222Mostenirea aceasta este foarte importanta pentru mine, ne-a declarat dr. Paltin Sturdza. Vreau sa pastrez valoarea istorica a palatului Ghika. Vreau sa ramana ceea ce a fost intotdeauna: o emblema a orasului Comanesti. O urma a familiei Ghika, care a contribuit la propasirea zonei. Sa nu mai vorbim de aspectul economic. Intentionez sa gasesc un partener strain, care sa exploateze castelul ca un hotel tematic. Vizitatorii vor vedea o sala etnografica, cu exponate din secolul al XVIII-lea, o sala a familiei princiare Ghika.Vreau ca totul sa fie ceva foarte intim si personalizat. Modelul place foarte mult in Occident”. Numai ca, localnicii din Comanesti, ca si cei de pe Valea Muntelui, nu sunt prea incantati de intoarcerea &#8222mosierului” ratacitor. In plus, se pare ca acesta nu este in posesia unor acte din care sa rezulte ca este mostenitorul lui Dimitrie Ghika. &#8222El a prezentat doar arborele geanealogic care l-a interesat, precizeaza Stefan Chelaru, membru fondator al Fundatiei Ghika. Paltin Ghika este urmasul Mariei Ghika, care se pare ca a primit o suma de bani, ca sa nu mai aiba nici un drept asupra domeniului din Comanesti. Mostenitorii de drept ai lui Dimitrie Ghika se afla in momentul actual in Anglia. Noi am luat legatura cu ei si ne-au asigurat ca nu au nici o pretentie asupra terenurilor din zona”.

                      Taranii nici nu se gandesc sa renunte la paduri

                      Membrii Fundatiei Ghika sunt in posesia unui document datat in 1927, care de fapt reprezinta o conventie de ramanere in indiviziune a mostenirii Ghika. Iar Maria Ghika, inaintasa lui Paltin Sturdza, nu este mentionata ca mostenitor.

                      &#8222Noi nu avem nimic impotriva printului. El se recomanda ca mostenitor al lui Dimitrie Ghika, dar trebuie sa demonstreze acest lucru. Daca prezinta testamentul si de acolo rezulta ca averea ii revine, respectam legea. Dar din moment ce noi avem un document si ii si pe mostenitorii de drept, cu care tinem legatura de cativa ani buni, suntem in avantaj”, a mai spus Stefan Chelaru. Printul Sturdza sustine ca localnicii din Comanesti nu vor avea decat de profitat daca intra in posesia domeniului Ghika. &#8222Daca afacerea cu hotelul merge, va profita si comunitatea. Vor veni straini aici. Vor fi cazati la hotelul-muzeu si se vor plimba in zona. Economic, nu depind de averile din Comanesti. Dar vreau sa le folosesc si in binele meu si in binele obstesc. Am un fiu care va mosteni totul, care va duce mai departe traditia si contextul istoric care exista in zona”, a precizat dr. Paltin Sturdza. Comanestenii insa nu sunt foarte convinsi ca daca afacerile lui Sturdza vor inflori, le va fi si lor bine. &#8222Cert este ca orasul ramane fara singurul parc si fara muzeu, ne-a declarat primarul Viorel Miron. Desi legea spune ca, timp de trei ani, mostenitorii nu au voie sa schimbe destinatia obiectivelor, timpul trece rapid. In alta ordine de idei, Sturdza nu revendica doar o cladire, ci si cateva mii de hectare de teren”. Oamenii de pe Valea Muntelui abia si-au luat in stapanire padurile, iar multi sunt nemultumiti ca n-au primit toate terenurile pentru care au prezentat acte. Situatia deja este tensionata in zona, insa va fi prapad, daca se va pune problema retrocedarii suprafetelor impadurile mostenitorului lui Ghika.Scris de Lili ADOCHITEI

                      Pregatiri pentru Valentine’s Day

                        Odata cu venirea primaverii, natura reinvie la viata, inimile se incalzesc si este vremea indragostitilor 14 februarie este ziua tuturor celor ce se iubesc, insa de unde vine aceasta traditie?

                        Sfantul Valentin este patronul logodnicilor si al apicultorilor. In timpul vietii, Sfantul Valentin a fost medic, devenit mai apoi preot, in Roma secolului al III-lea. In aceasta perioada, imparat al Romei era Claudiu al II-lea. In anul 268, constatand ca barbatii insurati au mai putina eficienta in armata, imparatul a abolit institutia casatoriei. In ciuda interdictiei, tinerii indragostiti continuau sa-si lege destinele in secret, sub binecuvantarea Sf. Valentin. Descoperit fiind, preotul a fost arestat si trimis la inchisoare. Pe timpul incarcerarii, acesta s-a imprietenit cu Julia, o tanara oarba, care in mod miraculos si-a recapatat vederea. Chiar inainte de a fi executat, Sf. Valentin i-a trimis acesteia o foaie in forma de inima cu mesajul: &#8222..de la al tau Valentin&#8221, de aici si vestitul &#8222Be my Valentine!”. Decapitat in 270, Sf. Valentin a devenit un martir ce apoi a fost sanctificat.

                        Timpul a trecut, iata ca mai sunt doar putine zile pana pe 14 si tot indragostitul isi face planuri despre cum, unde si cu ce sa-si surprinda jumatatea.

                        Pe piata gasiti numeroase oferte: trandafiri, traditionalele bomboane de ciocolata, baloane cu diferite mesaje, gen: &#8222Iubire eterna”, &#8222I love you, fii a mea”, animalute din plus si, pentru cei foarte practici, masti exfoliante, sampon, gel de dus si poate chiar gel abraziv pentru picioruse.

                        Ei, dar nu putem uita de minunata cina romantica, bineinteles nu pregatita de tine, indiferent daca esti o &#8222ea&#8221 sau &#8222el&#8221. Ziua indragostitilor cere ceva special. Iubesti mereu, dar nu ai timp in fiecrare zi sa celebrezi iubirea. In aceasta zi poti fi tot ce-ti trece prin cap: nebunatica, pisicoasa, femme fatale, dar nici intr-un caz gospodina.

                        Ziua cea &#8222mare&#8221 se apropie si indragostitii deja au intrat in panica, dar sunt si unii care nu se agita prea tare.

                        &#8222Inca nu m-am hotarat, marturiseste Elena, 17 ani. Oricum, intr-o zi in care se sarbatoreste iubirea, dulcegariile si chestiile simbolice ar trebui sa predomine”. &#8222I-am pregatit iubitei mele o surpriza foarte faina, sustine Ionut, care are 23 de ani. Nu pot sa va spun dar ma pregatesc de mult si sper sa iasa bine.&#8221 Fie ca sarbatoriti sambata sau marti important este ca totul sa iasa bine si, ca sa-l citam putin pe Mircea Radu, &#8222IUBITI-VA MULT!&#8221

                        Scris de Elena A. Moisa

                        „Cunosc vremea dupa vant si omul dupa cuvant” / 100 de ani prin istorie cu Ilie Constandache

                        1906 – 2006. 100 de ani. Incerc sa stabilesc ce s-o fi intamplat in 1906. Mare lucru nu-mi amintesc. Cartile de istorie spun ca in 1907 a inceput rascoala. Intre anii 1911 – 1912 a pornit si s-a sfarsit Razboiul Balcanic. A urmat apoi Primul Razboi Mondial. Am o certitudine, pe 4 februarie 1906 s-a nascut Ilie Costandache. La Rascoala avea doar un an, iar la razboiul balcanic facuse patru ani. Pe timpul neutralitatii Romaniei, Ilie mergea la scoala. S-a nascut in vremuri tulburi si asa a strabatut intreaga viata. Au fost noua la parinti. Mos Ilie Constandache din Lichitiseni, comuna Vultureni, a trecut lin, sambata, 4 februarie 2006, peste 100 de ani. Cu doua zile inainte, a mers la un vecin si s-a tuns, apoi, vineri, ginerele l-a barbierit. Fiica sa, Laurenta, care locuieste in Vultureni, l-a invitat la ea, la bloc, a facut un tort si o ciorba de pasare. A deschis o sticla de vin rosu – rosu. 100 de ani. De fapt, aproape toti cei sase copii stiau ca mos Ilie s-a nascut pe 6 februarie. S-a facut confuzie cu 1906. Ceilalti copiii nu au venit la sarbatoarea lui mos Ilie Costandache. S-au temut de vreme rea, dupa cum spunea la televizor. Ei locuiesc in Braila. Vor veni, insa, de Sfantul Ilie, prin iulie. Mos Ilie este tare sugubat. Dupa o oarecare sfiala, trece la atac.

                        &#8222Te culci cu mama, iti zic tata”

                        „Erau alte vremuri. Intre razboaie s-a trait mai bine. Doar politica era aceeasi, cand liberalii, cand taranistii. Daca votai cu liberalii, te snopeau in bataie taranistii, daca te duceai cu taranistii, te insemnau cu creta liberalii si primeai alta papara. Doar regele, cap de neamt, mai tinea cu taranii, cu tara. Eu nu am facut politica niciodata, aveam chef, ma duceam la vot, nu aveam chef, stateam pe prispa. Te culci cu mama, iti zic tata, asa si in politica, cine conduce, pe acela trebuie sa-l asculti. La comunisti a fost bine, insa aveau si ei parti rele, de aceea au devenit in subiectul despre care stim. Acum este mai greu, nu vedeti cum sta tara?&#8221. A facut doi ani si opt luni armata la graniceri, apoi razboiul tot la graniceri, in Dobrogea, prin Bulgaria, la Bazargic, a trecut Siretul si Prutul, s-a intors inapoi cu rusii, a fost dus la Corabia si dezarmat si razboiul s-a terminat. Nu prea a fost pe front. Nu a prea inteles el mare lucru din razboiul ala, ba incolo, ba incoace. A primit pentru cei opt ani ani de armata doua hectare de pamant. S-a insurat, si-a vazut de treburi. Cu sotia lui, Afina, din Nazaroaia, o fata frumoasa, a avut sase copii, patru baieti si doua fete. Traiesc toti. Nu a lucrat niciodata la patron, la intreprindere. A primit o pensie de veteran de razboi de 600.000 de lei, apoi i-au marit-o la 800.000 de lei, nici cat pentru o caruta de lemne. Mai are si 300.000 de lei de la CAP, dupa ce el si parintii au dat caruta, cai, pamant, plug, grapa. Duse au fost… Mos Ilie a facut doar cinci clase, ca dupa aceea s-a daramat scoala (rade…) si nu s-a mai dus. Mi-a povestit multe patanii de la scoala, dar cea mai interesanta a fost aceea in care scolarii erau obligati sa vina de la scoala cate doi in rand, ca soldatii. Invatatorul stabilea cate un „monitor&#8221 care-i urmarea pana acasa. Cine iesea din rand era aspru pedepsit. Interesant, nu?

                        Mos Ilie s-a

                        indragostit de Belgia

                        Dupa armata s-a facut marinar. Prin &#821637. Un frate, Nicolae, era capitan de vas. A cutreierat toate porturile din Marea Neagra, Marea Rosie, a fost in Anglia, in Olanda, Spania, Franta, in Egipt. Cel mai mult i-a placut in Belgia. „Frumoasa tara! Daca vezi Belgia, nu-ti mai trebuie Romania&#8221, zice cu nostalgie mos Ilie. A fost pe vasele comerciale Oituz, Carpati, Romania, Principesa Maria. Toate transportau cereale. Eram granarul Europei. Tine minte un episod care s-ar fi putut sfarsi tragic. Un capitan, de pe un vas, a fost luat de valuri si aruncat de pe punte. Toti marinarii au inghetat. Norocul lui ca un alt val l-a aruncat iar pe vas. Dupa aceasta intamplare si pentru ca avea rau de mare, mos Ilie a venit acasa.

                        Orice de pe fata pamantului este facut de om

                        Mos Ilie Constandache are o memorie nealterata. Tine minte, pe zile si luni, pe ani tot ce i s-a intamplat in viata. Vede ca un tanar, ne-a facut o demonstatie cum se baga o ata neagra in ac. Are o fire vesela si cauta mereu priliej de a ne pune in incurcatura. „Eu am facut tot ce poate face un om. Ce am vazut, aceea am lucrat. Am reparat ceasuri, am lucrat pamantul, am facut cismarie, am lucrat butoaie, am fost geamgiu, tamplar. Am stiut sa fac de toate. Am fost multumit ca am putut sa invat, eu nu am apelat la nimeni in sat. Toate mi-au iesit bine, cum mi-am dorit. Am lucrat la colectiv, si eu si nevasta&#8221. Mos Ilie a ramas singur acum. Afina a murit la 92 de ani. Ultimul frate a decedat la 94 de ani. Doar copiii ii mai invioreaza viata. Si viata. Face sport acum la 100 de ani. Ii place pescuitul, se duce pe malul garlei si prinde porcusori. „Ma uit acum prin sat, baieti tineri, tari, sanatosi stau pe marginea drumului si nu fac nimic. Se duc la crasma. Iau un ban si repede il prapadesc la bufet. Eu nu am baut in viata mea. Eu doar am servit. Nici nu am fumat.

                        Sa-ti faci singur masura

                        Ilie Constadanche a trecut de 100 de ani si este in putere. „Eu am invatat ca ce-i mult strica, in afara de bani. Daca pui mana pe o sticla si nu mai lasi nimic in ea, nu-i bine. Omul nostru, daca ar avea un mic termometru la tampla, ca orice motor gradatie pentru combustibilul cu care sa mearga, ar vedea ce presiune ii baga si ar sti cand sa se opreasca. Eu am avut vie, insa mi-am pastrat gradatia. Eu nu am mancat orice, am macat doar ce mi-a facut bine, asa cum mi-a spus un doctor. N-am fost niciodata in spital, eu am fost doctorul meu si spitalul meu&#8221.

                        Mos Ilie isi pregateste singur mancarea, carne de pui, ciorba, legume si mamaliguta si rar paine. „In viata, iti trebuie masura. Sa-ti faci singur masura. Eu am crescut sase copii, am gospodarie, am cultivat pamantul. Nu am fost bogat. Eu am fost si sunt Ilie Constandache&#8221. Are si o amintire trista. Cand i-a murit mama, nu a putut sa ajunga decat dupa ce a fost inmormantata. Si apoi se inveseleste. „In curte la noi canta fanfara. Asa a stabilit mama, Dumnezeu s-o ierte, sa fie bocita de nurori, sa-i cante fanfara. Numai ca unii au uitat de gradatie si s-au apucat si de dansat. Ca la nunta…&#8221, si rade cu pofta.

                        Sfaturi pentru viceprimar

                        Cu trei zile inainte de a merge la Vultureni l-am anuntat si pe primarul comunei, Daniel Taranu, ca mos Ilie Constandache din Lichitiseni a trecut suta. Nu si-a facut timp pentru a-l vizita si nici cu noi nu a mers. Nu-i bai. Ne-a insotit insa viceprimarul comunei, Constantin Lucaci, care a fost luat serios la intrebari de mos Ilie despre o lucrare care se executa chiar langa casa lui. Centenarul nostru i-a dovedit viceprimarului ca se pricepe si la constructii, la maluri de protejare si la unghiurile canalului de fuga. A fost o discutie tehnica la care nu ne-am bagat, iar mos Constandache nu s-a lasat pana nu l-a convins pe viceprimar ca el are dreptate. Au zambit impreuna si apoi fiica lui Laurenta ne-a servit din tortul pregatit pentru cel care a pacalit doua secole, iar sarbatoritul m-a insarcinat pe mine sa torn in pahare vinul rosu. Ne-am pupat de mai multe ori, ca fotografului nu-i iesea poza, ceea ce l-a distrat teribil, ne-a multumit pentru cadou si ne-a condus cu parere de rau la usa. Am fost somati sa venim la casa lui de Sfantul Ilie. In iulie. La multi ani, bade Ilie, si sa fii sanatos!Scris de Gheorghe BALTATESCU

                        Disparut din spital si gasit la morga dupa trei saptamani / Mortul vinovat

                          La sfarsitul lunii octombrie, un bolnav psihic a disparut din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi. A doua zi, a fost omorat intr-un accident de masina, in Lilieci. Familia a aflat de disparitia lui din spital abia dupa patru zile si l-a gasit la morga trei saptamani mai tarziu. Acum, sotia si fiul mortului, dezamagiti de ancheta politiei, fac investigatii pe cont propriu.

                          Catrina si Neculai Potoschi vor sa afle cum a fost posibil ca bolnavul sa fuga din spital, de ce nu a fost anuntata familia si de ce politia s-a implicat atat de tarziu. „Sotul meu a disparut din spital pe 27 octombrie, ne-a declarat Catrina Potoschi, din Parjol. Pe 1 noiembrie i-am trimis pachet printr-un vecin care avea drum la Buhusi. Vecinul s-a intors si mi-a zis ca barbatul meu a plecat din spital. Marti am sunat la spital si mi s-a spus ca este adevarat. L-am dat in urmarire la politia din sat si l-am cautat si noi pe unde ne-am priceput. Daca am vazut ca nu se rezolva nimic, pe 7 noiembrie m-am dus la Politia Buhusi. Acolo mi s-a spus ca ei nu au fost informati de disparitie. L-am dat si la ziar, la disparuti. Am fost la politie, la Bacau, si mi-au spus ca au cautat si la morga, dar nu e. Abia dupa trei saptamani si trei zile dupa ce a disparut ne-au chemat sa-l luam de la morga. L-am inmormantat pe 22 noiembrie. Atunci am aflat ca fusese accidentat mortal pe 28 octombrie, a doua zi dupa ce a plecat din spital&#8221. Batrana spune ca nu mai doarme noaptea si nici nu mai mananca. Nu-i da pace gandul ca, daca era anuntata, mergea cu o masina spre Buhusi, isi intalnea poate barbatul pe drum si il salva de la moarte.

                          Declaratiile se bat cap in cap

                          Dr. Andrea Camer, unicul medic si, totodata, seful sectiei de psihiatrie a Spitalului Buhusi, spune ca a facut tot ce trebuia in cazul bolnavului Petre Potoschi. „Era un pacient-problema, care a mai fugit de la noi, ne-a declarat dr. Camer. Nu il puteam tine inchis, intrucat nu intra sub incidenta Codului penal. Bolnavii nostri au voie sa iasa, sa-si cumpere un ziar sau altceva. Cand s-a constatat ca a plecat, l-am cautat intai prin imprejurimi, apoi am anuntat politia&#8221. Aceasta declaratie este contrazisa de spusele subcomisarului Liviu Velnic, de la Politia Buhusi. „Noi am aflat despre acest bolnav la mai mult de o saptamana de la disparitia lui. Ne-a informat sotia lui. De la spital nu ne-a sunat nimeni. Cand am aflat de caz am telefonat la spital, iar domnisoara doctor ne-a spus ca acest bolnav a mai fugit si altadata&#8221. Desfasuratorul telefonic atesta totusi ca pe 28 octombrie s-a telefonat din sectia de psihiatrie la Politie. Directorul Spitalului Buhusi, dr. Elena Mazilu, spune ca a cerut nota explicativa medicului si ca paza sectiei este o problema. „Ar trebui sa existe personal de supraveghere, dar nu e prins in schema. Am detasat paznicii de la spital acolo&#8221.

                          Iadul s-a mutat intr-un conac boieresc

                          Cazul bolnavului disparut este doar o picatura in oceanul de nereguli si probleme ale sectiei. Aceasta se afla intr-o cladire veche de 170 de ani, o minune arhitectonica, dar care a cazut in cea mai neagra dizgratie. In fostul conac al boierilor de Buhusi, degradarea este vizibila chiar de la intrare. Gardul are portiuni ce pot fi escaladate cu usurinta, bancile sunt rupte. Fatada cladirii a fost renovata in urma cu cativa ani, dar interiorul e o epava. Mirosul de fecale te izbeste. Mozaicul este proaspat spalat, dar, fiind de o varsta cu intreaga cladire, pare murdar. Din holul imens se vad prin usi paturile bolnavilor din cele doua saloane de la parter. Pacientii sunt slabi, fara dinti si tremura pierduti sub paturile trase pana la barbii. „Avem si opt grade in saloane, recunoaste deschis dr. Camer. Asta e, ne-am plans, dar nu ne ajuta nimeni. Tamplaria e veche, caloriferele la fel. Mereu se sparg tevi, mereu ramanem fara caldura&#8221. Frigul nu acopera mirosurile pestilentiale. La etaj, e si mai rau. Capacitatea saloanelor este depasita. In loc de 70 de bolnavi, in sectie sunt 80. „Ne cearta mereu Directia de Sanatate Publica pentru ca nu-i externam. Unde sa-i trimitem? Unii sunt abandonati de familii, altii nici nu stiu cine sunt si de unde vin&#8221. Pe holuri abia poti sa treci printre pacientii care isi asteapta randul la masa. Sala de mese e neincapatoare. Micul dejun consta in ceai, paine cu margarina si putin gem. La doi pasi de sala de mese sunt toaletele. Dr. Camer ne sfatuieste sa nu ne aventuram pe acolo. Nu o ascultam, dar regretam imediat. „Ne trebuie multe, spune dr. Andrea Camer. Nimeni nu ne ajuta. Casa de Asigurari de Sanatate ne reproseaza ca nu gestionam banii, DSP-ul ne da amenzi pentru ca e cazuta faianta. Aici e nevoie de o investitie de peste 2 miliarde de lei. Ministerul nu da fonduri, iar noi, angajatii care le aducem de acasa bolnavilor mancare si haine, platim amenzi&#8221.

                          Bolnavii fac foamea in spital

                          Alocatia de hrana pentru un bolnav internat in sectia de psihiatrie este, prin lege, de 70.000 de lei, mai mare decat cea pentru bolnavii din alte sectii, care coboara pana la 47.000 de lei. Sectia externalizata de psihiatrie primeste hrana de la bucataria Spitalului Buhusi. E saracacioasa, cat sa nu moara bolnavii de foame. Mancarea se pregateste la gramada, iar conducerea spitalului si contabilul nu stiu ca alocatiile sunt diferentiate. „Ne descurcam greu cu hrana, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Mai ales acum, iarna, cand utilitatile sunt scumpe. Incercam, totusi, sa le dam bolnavilor de la psihiatrie carne de doua ori pe saptamana. Vom incerca sa facem din nou contract si pentru branzeturi, caci l-am reziliat anul trecut din cauza banilor&#8221. Conducerea spitalului promite ca va incerca sa gaseasca fonduri pentru reabilitarea sectiei de psihiatrie. Pentru inceput, se doreste inaltarea gardului cu sarma ghimpata.Scris de Doina MINCU

                          Azi, „galben-albastrii” vor sustine cel de-al patrulea joc de verificare / Revansa doar pe hartie

                          @ FCM Bacau – Petrolul Moinesti (ora 11.00, stadion &#8222Municipal”)

                          Se anunta ca un meci revansa. Ar fi bine insa ca revansa sa fie doar pe hartie, iar FCM Bacau sa-si treaca in cont cea de-a doua victorie din actuala perioada de pregatire. La patru zile dupa succesul de la Moinesti, bacauanii sunt chemati din nou in cauza. Tot impotriva Petrolului. De data aceasta, „galben-albastrii&#8221 isi doresc un succes mai clar decat acel 2-1 de sambata. „Pentru noi, prioritar in asemenea meciuri este sa ne punem ordine in relatiile de joc, chiar daca terenurile sunt cum sunt. Nu putem insa neglija nici importanta rezultatului&#8221, a declarat antrenorul Bacaului, Cristi Popovici. Pentru a beneficia de o suprafata de joc cat mai buna, FCM Bacau a decis sa joace acest meci-test pe stadionul „Municipal&#8221, al carui teren a fost nivelat in cursul zilei de ieri. Nici in intalnirea de azi, bacauanii nu pot alinia insa cel mai bun „unsprezece&#8221. Gazdele sunt nevoite sa renunte in continuare la Dobos si Marian Tanasa, ambii accidentati la genunchi. Desi nu mai resimte dureri musculare, Potorac a continuat sa se antreneze separat si, ca o precautie in plus, va fi menajat in jocul cu Petrolul. Lista absentelor ar putea fi completata cu numele lui Razvan Neagu, care a suferit o entorsa la glezna in amicalul de acum zece zile, impotriva Gloriei Buzau. Chiar daca la antrenamentul de ieri dimineata s-a antrenat in ritm normal, atacantul de 18 ani ar putea fi si el tinut pe tusa pentru a nu recidiva. Cristi Popovici va rula in schimb restul lotului pe care il are la dispozitie.Scris de Dan SION

                          Volei feminin/ Divizia A1 / O victorie de ramas bun

                          @ Stiinta Bacau – Penicilina Iasi (azi, ora 16.00, Sala Sporturilor)

                          E ultimul meci pe care Stiinta il sustine pe teren propriu in sezonul regulat. Tinand cont de parcursul fara greseala de pana acum, e clar ca voleibalistele bacauane tin sa-si ia „la revedere&#8221 (pentru o scurta perioada, e adevarat), de la publicul amic printr-o victorie. O noua victorie. A 17-a la rand, serie demna de un record. In mod normal, adversarul de azi nu ar trebui sa puna cine stie ce probleme. Penicilina Iasi e o echipa de pluton. Fara mari individualitati, fara mari emotii. Iesencele sunt iesite din cursa pentru play-off si singura lor preocupare este sa sa stranga cat mai multe puncte inainte de play-out. Puncte am spus? In cazul partidei de azi, iesencele nu trebuie sa ia in calcul pluralul. O victorie pe terenul din Bacau ar echivala cu un adevarat miracol. Chiar daca, dupa toate probabilitatile, Stiinta va incepe intalnirea fara doua dintre titulare: Viktoria Polischiuk si Ana Mitrovic. Ridicatoarea din Ucraina a suferit o entorsa la glezna saptamana trecuta si a fortat reintrarea in setul doi al meciului cu Dinamo. Desi luni s-a antrenat normal, Polischiuk ar putea fi menajata de antrenorii Florin Grapa si Melu Manta, care ar da astfel credit din nou foarte tinerei Andreea Nitulescu. In ceea ce o priveste pe Mitrovic, aceasta se afla sub tratament terapeutic dupa accidentarea de la genunchi produsa in timpul restantei cu Unic Piatra Neamt. Locul lui Mitrovic va fi luat, ca si in cazul meciului cu Dinamo, de Bianca Moldovan. In rest, cei doi tehnicieni vor utiliza formula standard. Cu Mihaela Truta, Tanja Boskovic, Lucia Hatinova, Stanja Maletic si libero-ul Nicoleta Tolisteanu. Plus rezervele Bianca Toma, Georgiana Anghel si Sorina Marian, gata oricand sa intre pe teren. Si sa puna umarul la un nou succes.

                          CLASAMENT

                          1.Stiinta1616048-1032p.

                          2.Rapid1613343-1329p.

                          3.Metal1611535-2227p.

                          4.Dinamo1610634-2326p.

                          5.Unic1610636-2626p.

                          6.Tg. Mures168832-2624p.

                          7.Penicilina167930-2823p.

                          8.Arges1631311-4119p.

                          9.Jolidon162149-4318p.

                          10.IOR160162-4816p.

                          Programul penultimei etape

                          Stiinta Bacau-Penicilina Iasi

                          Volei Arges Pitesti-Unic Piatra Neamt

                          CSU Gaz Targu-Mures-Dinamo Lemtrans Bucuresti

                          IOR Bucuresti-Rapid AIBO Bucuresti

                          CSU Metal Galati-U Jolidon ClujScris de Dan SION