5 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5425

Aruncatorii de la SCM Bacau si-au stabilit „cartierul general”; la Slanic Prahova / Sport la mare adancime

Pentru a ajunge de la Bacau la Slanic Prahova trebuie sa mergi vreo 320 de km. Iti trebuie ceva rabdare si timp. Daca nu cunosti zona, ai toate sansele sa te ratacesti. Mai greu e sa strabati aceasta distanta noaptea. Asta pentru ca de la Ploiesti si pana la Slanic mergi mult prin pustiu. Pe ici colo mai zaresti cate o casa. Nefiind de prin zona, nici nu-ti dai seama cand ai ajuns la Slanic. Cateva blocuri si vreo 3-4 magazine alcatuiesc centrul orasului Slanic. Daca nu i-am fi zarit pe Mihaela Melinte si Sergiu Ursu imbracati in echipamentul nationalei, cu siguranta ca am fi trecut de Slanic. Cei doi sportivi de la SCM Bacau asteptau cu interes vizita noastra. aAici nu prea avem ce face. Dupa antrenament ne plictisim de moarte”, spune Mihaela Melinte. Dupa ce ne cazam la minihotelul din Slanic, unul de vreo doua stele, mergem la masa. Restaurantul unde servesc masa aruncatorii de la SCM Bacau e doar la un minut de mers pe jos de la hotel. Fiind si singurul restaurant din zona, trebuie sa accepti si conditiile de aici. Mult fum si tot felul de oameni. Mai petrecareti sau mai certareti. Astea sunt conditiile. Conditii acceptate de sportivi. aNoi ne vedem de treaba noastra. Lumea din oras ne cunoaste foarte bine si ne respecta”, spune Lucica Cucos, antrenorul Biancai Perie.

Doar TVR 1

Dupa ce au luat masa, sportivii se retrag in camere sau mai fac cate o plimbare prin oras. La minihotelul in care sunt cazati nu se prinde decat canalul TVR 1. aSuntem la zi cu toate filmele si serialele de pe TVR 1. Grila de programe ne este foarte cunoscuta”, spune Bianca Perie. Un joc de carti sau unul de rumy mai schimba din decorul unei zile plictisitoare. aMi-am adus laptopul la Slanic si ma mai uit la cate un film”, spune Mihaela Melinte care in week-end mai merge la Ploiesti la prietenul ei. aDaca nu am chef sa plec de-aici, vine prietenul meu la mine”, completeaza Meli. Vreo patru zile, n-a fost apa calda la hotel. aAm fost nevoiti sa incalzim apa. Cred ca atunci am facut si ruptura deoarece nu m-am putut reface dupa antrenament”, isi aminteste Mihaela Melinte. aAu inghetat tevile”, o completeaza Sergiu Ursu.

La 209 metri sub pamant

In salina de la Slanic Prahova s-au pregatit mai toti atletii campioni europeni si mondiali. Pentru aceasta perioada de iarna, conditiile din salina sunt foarte bune. La o temperatura constanta de 13 grade, atletii se pot antrena ca si cum ar fi la altitudine. In plus, au si terenul necesar sa arunce ciocanul ori discul. Nu-i deranjeaza nimeni. In fiecare dimineata ei coboara in salina, la 209 metri sub pamant. Pana in salina fac cu liftul vreo 90 de secunde. Daca cobori pentru prima oara in salina ai ceva emotii. Peretii liftului mai lovesc din cand in cand peretele de sare si ai senzatia ca liftul o ia mai repede la vale. In anii trecuti, s-a intamplat ca liftul sa nu opreasca la locul ideal pentru a intra in salina. aLiftul a coborat mai jos decat trebuia si ne-am trezit cu picioarele in apa pana la genunchi. Am avut ceva emotii atunci”, isi aminteste Mihaela Melinte. Dupa ce au coborat in salina, aruncatorii de la SCM Bacau merg pana spre locul special amenajat antrenamentelor. La ora 9.30 e lume putina in salina. Dupa ce-si iau pe ei echipamentul de antrenament, atletii bacauani isi incep antrenamentele, sedinte de pregatire ce dureaza doua ore. Fac asta in fiecare zi, iar de doua ori pe saptamana, coboara in salina. Pe peretii de sare se vad urme de ciocan ori de disc. Atletii se mai si joaca cu aceste obiecte. aVrem sa mai cada vreo bucata de perete”, spune Sergiu Ursu. La ora 11.30 e gata antrenamentul. Sportivii se schimba si urca la suprafata. In drum spre lift, Mihaela Melinte ne arata tarcul special amenajat pentru aruncatori. aA fost facut acum doi ani dupa ce m-am accidentat. Ciocanul a ricosat din perete direct pe piciorul meu si am stat trei luni pe margine dupa acel accident. De atunci s-a construit acest tarc”, a precizat Mihaela Melinte.

Mihaela Melinte are ruptura fibrilara

La unul dintre antrenamentele din zilele trecute, Mihaela Melinte a facut o ruptura fibrilara de 1 cm. aEram la finalul sedintei de pregatire. Am vrut sa mai fac cateva sprinturi si am simtit o durere puternica la muschii gemeni”, isi aminteste Mihaela momentul accidentarii. Cateva zile, fosta campioana mondiala nu s-a antrenat, dar si-a reluat pregatirile de vreo patru zile cu antrenamente usoare. aMa mai jeneaza un pic insa nu foarte tare. Nu pot sa arunc deocamdata ciocanul”, a precizat Mihaela Melinte. Scris de Cristi SAVA

„Cele mai bune exercitii terapeutice din lume”;

@ spune antrenorul Doru Botez despre tehnicile qigong si taijiquan

Antrenorul Doru Botez este cunoscut ca patriarh al karate-ului in Bacau. Are 5 dan si o pleiada de discipoli de mare valoare. Dar nu numai atat. El si-a pastrat spirirtul tanar, cercetator si razbatator. De cateva luni, maestrul preda qigong si taijiquan, doua arte martiale interne chinezesti, care nu fac decat sa completeze fericit cunostintele sale despre karate. Pentru inceput, nu va putem aminti decat ca multi dintre dvs. ati vazut in filme chinezi de toate varstele executand dimineata, in parcuri – ca forma de inviorare – un fel de dans lent si curgator, un fel de kata, executat linistit, parca in reluare. Doru Botez ne-a risipit nestiinta in acest domeniu in interviul care urmeaza.

Incarcare energetica

– Ce este o arta ainterna”, asa cum ati prezentat taijiquan si qigong?
– Arte martiale externe sunt cele pe care publicul le cunoaste de mult timp, respectiv karate, judo, tae-kwondo, qwan-ki-do si altele. Sunt, la fel ca multe alte sporturi, compuse din tehnici care consuma energia acumulata pentru deplasari, lovituri, blocaje si altele. Artele martiale interne quigong si taijiquan duc la acumularea de energie in corp, la fixarea si controlul eficient asupra acesteia.
– Credeti ca va veti bucura de succes in randurile varstei a treia?
– Este gresit sa credem ca taijiquan si qigong sunt doar pentru oamenii in varsta. Este la fel de bun pentru tineri si pentru copii. Eu, de exemplu, folosesc aceste tehnici si dupa antrenamentele de karate, la noi, la Seishin, pentru relaxare si incarcare energetica. Dar eu predau si cursuri separate de taijiquan si quigong, dar numai ca practica terapeutica, nu ca arta martiala, practica spirituala sau sport, cum ar mai fi posibil. Tin aceste antrenamente la Sala CT „Anghel Saligny”, in fiecare miercuri, la ora 19.00. Este adevarat, ca persoanele mature au rezerve de energie mai reduse decat cele mai tinere, iar responsabilitatile lor zilnice le fac sa indure zilnic stresul si sa fie mai vulnerabile la boli. Dar si intelepciunea lor este mai mare, de aceea oamenii in varsta adopta mult mai usor aceste tehnici interne. Si il dau ca exemplu pe dr. Nicolae Apetroaie, cunoscut medic dermatolog, care la 77 de ani se simte foarte bine din punct de vedere psihic si fizic, practicand quigong si taijiquan.

Canale, meridiane, campuri si centre energetice

– Energia se poate acumula pe multe cai, de ce cu aceste tehnici?
– Totul porneste de la conceptia chinezeasca despre energie. Yin si Yang, cele doua elemente ale energiei, Qi, sunt opuse si complementare, in acelasi timp. Noi le primim tot timpul de la soare, pamant, aer, apa si hrana. Energia aceasta ne strabate trupurile printr-o retea vasta si ordonata de canale, merdiane, campuri si centre energetice, invizibile cu ochiul fizic. Toate organele noastre, pana la nivel celular, sunt strabatute de o asemenea retea. Cand apare un blocaj energetic, din cauza gandurilor negative, stresului sau emotiilor care ne domina, qi circula intr-un flux deficitar, iar organele nu mai functioneaza normal si ne imbolnavim. Prin practicarea de taijiquan si qigong blocajele energetice dispar si devenim mai sanatosi, mai echilibrati, mai optimisti si longevivi.
– Dar, in definitiv, cum procedati pentru a obtine aceste beneficii?
– Complicat de spus in cateva cuvinte, asa ca v-asi invita la cursuri. Dar va pot traduce taijiquan prin „arta martiala suprema” consta intr-o serie de miscari armonioase si continue, ce dau senzatia curgerii unei ape sau impresia unui dans foarte gratios dar sunt miscari care emana si impresia de considerabila forta. Qigong se traduce prin „forme de energie”. Are ca scop cresterea cantitatii de energie din corp, impreuna cu cresterea vigorii organismului prin deschiderea meridianelor energetice si redobandirea elasticitatii trupului. Practicarea constanta de qigong si taijiquan are ca efect si aparitia unei stari de liniste si stabilitate, de forta sporita a gandului. Deci are efect atat asupra corpului, cat si a sufletului. In 1988, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat oficial ca taijiquan este cel mai bun exercitiu terapeutic cunoscut pana in prezent.

Acum 12 ani…

– Cum ati ajuns de la karate la taijiquan si qigong?
– Aceste tehnici au fost predate in Bacau de un mare maestru chinez, in urma cu 12 ani. Un grup de entuziasti, intre care domnii Corneliu Diaconescu, Dan Mitrut, Mugurel Trofin si altii, au pus bazele unui club de taijiquan si qigong. Din cauza micsorarii numarului de practicanti, aceste practici interne au disparut cativa ani din Bacau. Corneliu Diaconescu si Dan Mitrut s-au axat acum pe practici interne vietnameze, cu accent pe aspectele lor martiale, competitionale. Eu am inceput sa deprind aceasta arta in urma cu 6 ani, de la maestrul bucurestean Cezar Culda, presedintele FR de Taijiquan si Qigong si, totodata responsabil pe latura de wu-shu a Federatiei Romane de Arte Martiale. Am fost, in 2005, singurul reprezentant al Moldovei la stagiul de perfectionare de la Izvorul Muresului. Din noiembrie 2005 am inceput sa predau aceste practici chinezesti interne in Bacau si sper sa am multi adepti, asa cum sunt in mai toate marile orase din tara, dar mai ales in cele ardelene si in Bucuresti.Scris de Peter KELMANN

Basescu e multumit / Fabrica „Ochiul si Timpanul”; lucreaza la capacitate maxima

    Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, dupa sedinta CSAT, ca an 2005 au fost interceptate convorbirile telefonice a 2.373 de persoane, respectiv 6.370 de posturi telefonice. Seful statului a precizat ca interceptarile au fost facute cu mandat si ca 80 la suta dintre cei ascultati sunt cetateni straini. Presedintele Basescu a adaugat ca a dorit sa faca aceste precizari deoarece, an ultima perioada, se anregistreaza ao antrecere aproape socialista” antre cei care declara ca sunt ascultati. aDaca ne uitam la antrecerea socialista an care ne declaram ascultati, ai impresia ca suntem vreo 20 de milioane ascultati si anseamna ca ceilalti 2 milioane ne asculta. Daca este posibil, iesiti din aceasta psihoza, pentru ca statul roman este departe de a fi un stat politienesc”, a afirmat Traian Basescu. El a precizat ca, de regula, sunt ascultate telefoanele persoanelor care pot afecta siguranta nationala. aStiu ca ne place sa mergem sa spunem la televizor:aPe mine ma asculta, ba si pe minea. Dragii mei, nu sunt atatia infractori cati declaram ca suntem an Romania”, a mai spus seful statului. Basescu a precizat ca nu este curios sa afle detalii din viata intima a celor carora le sunt puse telefoanele sub urmarire. aNu va ganditi ca cineva este curios sa afle pe telefon cu cine va antalniti, cazuri de adulter sau mai stiu eu ce. Nu asta face statul roman”, a spus presedintele. El a mai declarat ca este vorba, an primul rand, de activitatea antiterorista. antrebat cate persoane din cele 2.373 ale caror convorbiri telefonice au fost interceptate an anul 2005 au fost trimise an judecata, presedintele a spus ca nu stie. El a adaugat ca, an sedinta CSAT, a fost o antrebare privind numarul persoanelor care sunt ascultate. Basescu a precizat ca, an cadrul sedintei, directorul SRI, Radu Timofte a dat niste cifre aproximative, iar anaintea conferintei de presa i-a comunicat cifra exacta. Presedintele a precizat ca a cerut sa i se spuna statistic numarul persoanelor ale caror convorbiri au fost interceptate an anul 2005. aNu este vorba de numarul de acum, care se pare ca este mult mai mic”, a adaugat Basescu. El a mai spus ca este de parere ca nici Radu Timofte nu stie cate persoane au fost trimise an judecata din cele carora le-au fost ascultate telefoanele. Precizand ca este vorba despre activitatea antiterorista, seful statului a declarat ca politica statului roman nu este de a organiza flagrante, ci, an cazul suspiciunilor, sa procedeze la expulzari. El a adaugat ca, fiind vorba de foarte multi cetateni straini, nu s-a ajuns an instanta, ci daca s-au adunat, prin ascultarea convorbirilor, elemente an plus ca cetatenii respectivi pot desfasura activitati cu caracter terorist, acestia au fost expulzati si as-a anchis subiectul”. aEste acea politica preventiva: sa nu asteptam pana ni se antampla ca sa constatam cata dreptate am avut ascultandu-l”, a mai spus Basescu.Scris de Mediafax

    Pedistii bacauani trimit ravase colcaind a dragoste catre mirele Stavarache / Un pat prea stramt pentru doi

      La finele saptamanii trecute, cu putine zile anainte de Ziua andragostitilor, democratii bacauani au trimis o propunere de mariaj politic catre colegii lor liberali. Este vorba despre acordul dat de catre Biroul Judetean Permanent al PD pentru fuziunea cu PNL, an varianta propusa de la Bucuresti. Adica, de ampartire egala a averii si puterii, concomitent cu cerinta ca liberalii sa renunte la doctrina lor traditionala.

      Varianta fuziunii propuse de catre liderul national pedist Emil Boc antre formatiunea sa politica si PNL a fost ambratisata la Bacau „fara incidente”, nota Vasile Nistor, seful democratilor bacauani. Nici bucurie prea mare nu a fost, dovada si faptul ca unii dintre cei prezenti au ridicat problema „repetatelor derapaje” ale aripii peneliste controlate de catre primarul Romeo Stavarache. Altfel spus, din moment ce mirele a tradat an cateva randuri ancrederea sublimei sale partenere, este normal ca aceasta sa nu fie entuziasmata an ceea ce priveste casatoria impusa de catre „tata Boc”.
      Mai mult: liberalii bacauani doresc ca un obscur sondaj de opinie organizat cu mijloace pompieristice prin judet sa serveasca drept cadru pentru calculul reprezentarii fiecarui partid an viitorul pat conjugal. Liberalii au pretentie la trei sferturi din plapuma, an vreme ce democratii cauta sa obtina jumatate, iar daca este posibil, chiar si perna populara.
      ampartirea functiilor este, de altfel, singura conditie prenuptiala pusa cu sinceritate si seriozitate de catre ambii soti, pentru ca, la urma urmei, importanti sunt banii si pozitiile an structurile viitoarei constructii politice. Mai putin interes onest impun principiile sau doctrinele politice ce pot fi spalate si remaiate „an numele interesului national”. Dovada si alunecarea abrupta catre dreapta a traditionalilor stangisti democrati, pana mai ieri membri ai Internationalei Socialiste.

      Benea nu priveste anspre patul celorlalti

      Cat priveste conditia eliminarii din functiile publice ale liderilor PSD, democratii fac atatea valuri ancat nici macar purtatorul de cuvant al social-democratilor bacauani, Dragos Benea, nu stia, ieri dimineata, ca PD rupsese anca un picior din jiltul presedintelui Consiliului Judetean.
      Dupa cum spuneam mai inainte, pedistii doresc ca noul partid unit sa ai elimine pe pesedisti din functiile publice ocupate an prezent (cum e, printre altele, cazul an Consiliul Judetean Bacau, condus de catre Dragos Benea). „Este treaba lor ce decid, daca fuzioneaza sau nu”, considera Benea, an opinia caruia mariajul penelisto-pedist si conditiile sale nu fac obiectul preocuparilor PSD Bacau. „PD profita, pe buna dreptate, de faptul ca se afla pe val, cautand sa maximizeze profitul politic pe care al poate obtine prin astfel de initiative”, puncteaza fostul viceprimar bacauan. Lipsa de interes a sefului Consiliului Judetean Bacau fata de deciziile politice ale democratilor bacauani poate avea o cauza simpla: realizarea unui compromis antre Vasile Nistor si Romeo Stavarache, ca si antre Tariceanu si tandemul Basescu-Boc este de un lucru imposibil. Deocamdata, ansa, piesa unirii antru binele natiunii este mimata, mai de voie, mai de nevoie, de catre liderii PNL si respectiv PD din Bacau. Sedintele se tin cu sudoare si pasiune, dar conditiile transmise partenerului care de-abia asteapta sa o zbugheasca din pat sunt astfel concepute ancat sunt inacceptabile.

      PRM asteapta la cotitura

      Cand doi cica s-ar iubi, dar atunci cand vine noaptea se paruiesc cu neostenita dusmanie, al treilea poate fugi cu tortul cel dulce al puterii. Daca PSD Bacau pare sa fie lovit de boala somnului, PRM priveste cu „o detasare interesata” ambranceala din cearceafurile Aliantei. Lidera PRM Bacau, Angela Bogea, ne-a declarat ca, din punctul ei de vedere, un astfel de mariaj va avea efecte politice benefice pentru partidul lui Vadim. „Aliniindu-se la doctrina populara europeana, PD lasa descoperita o zona importanta de centru-stanga, un bazin electoral care a evitat, an 2004, sa mai mearga pe mana pesedistilor, cautand o solutie de compromis prin adeziunea la imaginea unui lider precum Basescu.” „Daca fuziunea se va realiza, vor fi numeroase cazuri de migratie a liderilor politici din ambele partide catre PSD, PRM, chiar si PC”, spune Angela Bogea.
      Este, de altfel, si normal, pentru ca unii oameni politici cu pretentii de sefi asi vor pierde prin fuziune functiile si vor cauta sa ramana sefi, chit ca la alt partid. Cat priveste sansele unei astfel de fuziuni cu parul, Angela Bogea spune: „Nu-l vad pe Vasile Nistor stand an acelasi pat cu Romeo Stavarache an calitate de subaltern, si nici invers”. Un lucru pe care cei doi lideri politici bacauani al cunosc, desi fiecare cauta, an felul lui, sa zambeasca galant de dincolo de gardul analt al disensiunilor. La urma urmei, esentiala nu este respectarea calendarului unui mariaj din iad, ci gasirii unor avocati care sa scrie termenii divortului.Scris de Marius Hainagiu

      Un patron sanctionat ameninta cu tribunalul / Comertul fara autorizatie e la moda

      Trei patroni din Bacau au primit cate o amenda de 10 milioane de lei vechi pentru nedeclararea punctului de lucru. Doi dintre ei declara ca habar nu au de ce au fost arsi de inspectori, iar al treilea este hotarat sa dea in judecata DSP si Camera de Comert. Conducerea DSP spune ca, in judetul Bacau, comertul fara autorizatie se practica pe scara larga.

      SC Copanex, de pe strada Aprodu Purice, SC Draviflor, strada Neagoe Voda, si SC Miogel Comserv SRL, strada Logofat Tautu, toate cu profil alimentar, au fost sanctionate saptamana trecuta pentru nedeclararea punctului de lucru. „Inspectorii nostri au constatat ca existau autorizatii pe firma, dar nu si certificatele pentru punctele de lucru respective, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director al Directiei de Sanatate Publica. Aceasta reprezinta o incalcare a legislatiei, asa ca am sanctionat societatile comerciale”. Ieri, cele trei societati comerciale isi desfaurau activitatea nestingherite. Doua dintre ele inca nu intrasera in legalitate, situatia fiind aceeasi de la data primirii amenzii. A treia, SC Copanex, are incepand cu 13 februarie toate hartiile in regula. „De fapt nu a fost vina mea, ne-a declarat Laurentiu Canea, patronul de la Copanex. A fost vorba de o intarziere in obtinerea certificatului”. Cat de mare a fost intarzierea nu am putut afla, caci Laurentiu Canea a declarat ca nu-si aminteste data la care a deschis magazinul alimentar sanctionat.

      Patronii dau vina pe inspectori

      Adriana Petraru, patron la SC Miogel Comserv SRL, declara ca nici macar nu stie din ce cauza a primit amenda. „Eu am autorizatia in ordine. Inspectorii mi-au spus ca-mi lipseste anexa pentru punctul de lucru. Am, totusi, o nelamurire. De ce nu am fost informata la precedentele controale ca am nevoie de aceasta anexa? Acelasi inspector care m-a amendat acum a mai fost la noi de doua ori, anul trecut, dar nici nu m-a amendat, nici nu mi-a atras atentia ca nu sunt in regula. Nu mai stiu ce sa cred. Sotul meu a fost azi (ieri, n.r.) la sediul DSP, a cerut lamuriri, dar nu le-a primit. Voi intra in legalitate, dar pana atunci voi lucra asa. Eu nu pot sa inchid chioscul. Am marfa care se strica”.
      Decizia reprezentantilor Inspectiei Sanitare de Stat din cadrul DSP este contestata si de patronul firmei Draviflor, de pe strada Neagoe Voda. „Voi da in judecata atat Directia de Sanatate Publica, cat si Camera de Comert, ne-a declarat Florin Draghin. Ar fi trebuit sa fiu informat de ce acte am nevoie pentru a nu incalca legea. M-am saturat! Vin inspectori peste inspectori, de la toate institutiile. In loc sa ne indrume, ne amendeaza toata lumea”.

      Comertul fara autorizatie e in floare

      Dr. Marin Bustuc, directorul adjunct al DSP, spune insa ca inspectorii si-au facut datoria si ca necunoasterea legii nu-i scuteste de raspundere pe cei controlati. Cele trei societati sanctionate acum de inspectorii sanitari sunt situate in zone bune ale Bacaului, nu in vreun sat uitat de lume, unde greu ajunge picior de inspector. Cu toate acestea, respectivele societati functionau in pace de luni bune. „Sunt foarte multe firme care lucreaza asa, declara directorul adjunct al DSP. Cand le descoperim, patronii declara ca nu au stiut de ce acte au nevoie. Autorizatia se obtine pe proprie raspundere, asa ca ii descoperim intamplator sau in urma unor sesizari”. Amenda pentru functionarea fara declararea punctului de lucru este de 10 milioane de lei, dar daca se plateste in 48 de ore, se injumatateste.Scris de Doina MINCU

      Nu am reusit nici la leafa sa stam mai bine / Bacaul, sub media pe tara la salarii

      Chiar daca la nivel de tara salariu a crescut anul trecut cel mai mult in ultimii 5 ani, bacauanii nu au contribuit prea mult la aceasta crestere. Sistemul bancar si industria tutunului se situeaza in topul castigurilor. Agricultura ramane in continuare cu mult sub nivelul salariilor inregistrate la nivel de tara. Salariul mediu net a inregistrat o crestere de aproape 57 de euro in 2005, la nivel de tara, comparativ cu anul 2004. Aparent, acest surplus la leafa romanilor pare unul semnificativ, daca luam in calcul ca, in perioada 2001 – 2004, acesta nu a inregistrat o crestere decat de 53 de euro net. Ceea ce a dus insa la aceasta situatie, o reprezinta „deprecierea cursului euro in timpul anului trecut care a ajuns la un curs mediu de 3,62 lei RON/euro, in timp ce in 2004 moneda europeana avea un curs de schimb de 4.05 lei RON/euro”, ne precizeaza Eugenia Harja, director executiv la Directia Judeteana de Statistica Bacau. Calculat in euro, salariul net al romanului s-a situat la nivelul de 203,85 euro in 2005 fata de doar 147,29 euro cat ne prezinta statisticile ca a fost in 2004. Daca ar fi sa judecam lucrurile dupa ravnita valuta europeana, atunci lefurile din buzunarele cetatenilor romani au crescut cu 38,4 la suta in anul ce s-a incheiat, insa din pacate, acestea sunt primite de cetateni in lei. Conform datelor statistice, RON-ul nu a mai dus la o crestere asa de spectaculoasa a salariului mediu nominal net anual, aceasta fiind de doar 23,7 la suta in 2005 fata de 2004. Comparativ cu inflatia care, in ciuda eforturilor Bancii Nationale a Romanie, a inregistrat o crestere cu 9 la suta, salariul mediu net lunar a crescut, in termeni reali, cu doar 13,5 la suta, ceea ce in marime absoluta inseamna de fapt o crestere medie lunara de 87,7 lei RON in preturile medii ale anului 2005 fata de anul 2004. Diferenta intre salariile anului trecut si cele ale anului 2004 este data de cele doua niveluri pe care acestea le-au inregistrat. Astfel, anul trecut, media castigurilor salariale nete lunare a fost de 737,92 RON fata de 2004 unde valoarea acestuia a fost de 596,53 RON. Pe judetul Bacau, statisticile indica o medie lunara a salariilor nete de 694,5 lei RON pe anul 2005. Daca facem o comparatie cu media inregistrata la nivel de tara, bacauanii s-au situat sub 5,9 la suta din valoarea acesteia, ceea ce in marime absoluta inseamna o valoare de -43,42 lei RON. Exprimat in euro, bacauanii primeau in ziua de leafa un salariu mediu lunar net de 191,85 de euro. Cresterile cele mai mari, conform specialistilor, le-au inregistrat sectorul bancar, urmate apoi de industria tutunului si cea metalurgica. Contactat telefonic, Gheorghe Savin, director la una dintre bancile bacauane a declarat: „Daca e sa luam sistemul bancar, probabil ca ceea ce l-a dus in topul clasamentului sunt cresterile salariale pe care, anumite banci care au intrat in procesul de privatizare le-au facut in ideea ca noii proprietari nu le vor mai mari pe o perioada de unul sau doi ani, pana nu vor realiza ce se intampla pe piata bancara. O alta cauza care ar putea sta la baza cresterilor salariale in domeniul bancar sunt primele primite cu ocazia sarbatorilor de Paste sau de Craciun. Daca e sa ne referim la cresterile din sistemul economic acestea pot fi puse pe seama cotei unice de impozitare de16 la suta sau pe diferentele intre grilele de impozitare vechi si cea noua, diferente pe care anumiti angajatori au hotarat sa le includa in venitul lunar al angajatilor”. Daca bancile au fost cele care au dominat clasamentul privind salariul mediu net pe 2005, agricultura, cel putin la nivelul judetului Bacau, nu se poate ridica la nivelul de 7,6 la suta cresterea pe care a inregistrat-o judetul Bacau la nivelul anului 2005. aIn cadru Agricola International, nu se regaseste acest procent. Noi avem aproape 2.800 de angajati care lucreaza in sectorul agricol, insa, in urma analizelor pe care le-am facut in cadrul firmei, nu am reusit sa asiguram o crestere a nivelului salariului net decat de 3,8 la suta. Acest nivel a venit in special pe fondul orelor suplimentare efectuate si pe cele lucrate in timpul noptii. Din pacate, cresterea nu s-a datorat unei mariri reale a salariului. Asta deoarece anul trecut a fost unul dificil pentru agricultura bacauana, din cauza inundatiilor din vara si a focarelor de gripa aviara care au facut sa scada cererile de carne de pasare pe piata. Aceste greutati ne-au facut sa fim in imposibilitatea de a gasi solutii financiare care sa ne permita o crestere salariala in ton cu restul economiei”, ne-a declarat Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International Bacau. Bacaul ramane in continuare cu un nivel de salarizare sub valoarea medie pe tara. Solutia pentru a castiga mai bine ramane fie migrarea spre alte alte zone ale tarii, fie spre tarile Uniunii Europene care asigura un nivel al salarizarii cu mult peste cel oferit de Romania, asta daca ai norocul sa gasesti un loc de munca legal.Scris de Claudiu BANEA

      La un pas de drama / Minor captiv in flacari

        Joaca unui copil putea sa se sfarseasca tragic. Lasat nesupravegheat, acesta a dat foc apartamentului in care locuieste doar cu cei doi frati ai sai. Proprietarii locuintei au plecat in strainatate lasandu-si copiii singuri. In timp ce incearca sa faca bani muncind in alta tara, cei doi soti puteau sa-si piarda si agoniseala, si pe unul dintre copii.

        In cursul dupa amiezii de ieri, locatarii blocului 2, scara B, de pe strada Miron Costin au fost alertati de fumul inecacios care le invadase casa scarii, patrunzadu-le in apartamente. Buimaciti, oamenii au iesit afara cautand cu disperare locul de unde provenea fumul. Norii negri ieseau pe la incheieturile usii de la apartamentul cu numarul 20, acolo unde locuieste familia Severin. Panicati, oamenii au sunat imediat la 112, solicitand interventia pompierilor. Spaima a fost amplificata de faptul ca se stia despre sotii Severin ca sunt plecati de ceva vreme la lucru in strainatate, existand banuiala ca in apartament s-ar afla un copil minor, lasat fara supraveghere de cei doi frati ai sai, un baiat in clasa a X-a si o fata in clasa a V-a.

        Mezinul familiei a scapat printr-o minune

        In apartament se afla un copil de cinci ani, mezinul familiei Severin. S-a incercat fortarea usii, dar cum aceasta era din metal, pana la sosirea pompierilor nu s-a putut face mare lucru. Intre timp, prin geamurile balconului au inceput sa se vada primele flacari. Sositi la fata locului, pompierii au reusit cu ajutorul unei prese speciale sa forteze usa si sa patrunda in apartament. Prin fumul negru nu se vedea nimic. Vecinii stateau cu sufletul la gura, speriati ca micutul nu va putea fi salvat. Dupa cateva clipe, din casa in flacari a iesit, cu copilul in brate, locotenetul Sorin Bucur. Baietelul fusese gasit chircit si speriat intr-un patut din dormitor.
        A fost localizata sursa incendiului, si in mai putin de o jumatate de ora incendiul a fost stins. Interventia rapida si prompta a pompierilor militari a facut ca proportiile incendiului sa fie limitate, desi la un moment dat flacarile au cuprins si sarpanta blocului. Din primele cercetari se pare ca focul a avut la baza o cutie de chibrituri care a cazut in mana mezinului familiei. Pustiul a dat foc la niste hartii in balcon, iar pana la un incendiu in toata regula nu a mai fost decat un pas.

        Supraveghere la fara frecventa

        Incidentul de ieri scoate la iveala o problema deosebit de grava. Zeci de familii pleaca la munca in strainatate, lasandu-si copiii fara supraveghere sau, in cel mai fericit caz, in grija unor rude sau vecini. Din discutiile pe care le-am purtat cu locatarii de la blocul 2 a reiesit faptul ca minorii au fost lasati sa-si cam poarte singuri de grija. Vecinii afirma ca, din cand in cand, copiii sunt controlati de un unchi de-al lor, dar nu-si mai amintesc cu exactitate cand le-a fost facuta ultima vizita. Cu ajutorul locatarilor, echipa mixta de cercetare a dat de urma unor rude in comuna Rosiori. Asa s-a reusit sa se afle numarul de mobil al fratelui mai mare, care a avut un adevarat soc atunci cand a aflat de traznaia facuta de „Praslea cel Voinic” al familiei. Cazul a intrat si in atentia Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Purtatorul de cuvant al acestei institutii, Alina Iftode, ne-a precizat ca Directia a demarat o ancheta specifica unor astfel de situatii, iar in cazul in care in termen de 48 de ore nu este identficata o persoana care sa-si asume responsabilitatea minorilor, se va intocmi un dosar care va ajunge in instanta pentru a se stabili o masura de plasament in regim de urgenta.Scris de Cristi AIOANEI

        Un salariat al Fundatiei Orfanii a bagat in buzunar peste 65 de milioane / Escrocherii cu banii sinistratilor

          Un angajat al Fundatiei Orfanii este acuzat ca a bagat in propriile buzunare banii colectati pentru sinistratii din Bacau si Timis. Costica Oprea, directorul organizatiei neguvernamentale isi acuza salariatul ca si-a insusit fara drept peste 65 de milioane de lei. Desi i s-a desfacut contractul de munca, Silviu Ciprian Avarvarei a continuat sa apeleze la mila bacauanilor, in numele victimelor inundatiilor. Politistii de la Sectia 1 au declansat deja o ancheta in acest caz.

          Silviu Ciprian Avarvarei a fost angajat ca voluntar la Fundatia Orfanii la data de 3 aprilie 2005. In aceasta calitate a lucrat pana pe 23 iunie, cand i s-a facut contract de munca. aEu trebuia sa plec in Italia si aveam nevoie de un om de nadejde, care sa se ocupe de treburile din Bacau, ne spune Costica Oprea, directorul Fundatiei Orfanii. Silviu Avarvarei mi-a facut o impresie buna si de aceea i-am si facut carte de munca. Am parasit tara fara grija, stiind ca am pe cineva de baza la fundatie. Numai ca m-am inselat teribil”. In perioada cat a activat ca voluntar, dar si ca angajat cu acte in regula, Silviu Ciprian Avarvarei se pare ca a avut activitate din plin. aEl a facut incasari achitantierul fiscal cu nr. 02198752, pana la nr. 02198779a la persoane fizice, scoli, licee, gradinite, sumele incasate urmand sa fie donate sinistratilor din Moldova si Timis, precizeaza Costica Oprea. Numai ca nici un ban nu a ajuns la persoanele lovite de urgia apelor. Dupa calculele mele si dupa cele discutate cu donatorii, Silviu Avarvarei a reusit sa colecteze 6566,38 RON, suma care a intrat in buzunarul lui”.
          S-a capatuit, in numele sinistratilor

          Angajatul de la aOrfanii” se pare ca nu s-a multumit sa strabata doar judetul Bacau in cautare de donatori. El a colectat bani si de prin tara, sumele primite osciland intre 50.000 si 2,6 milioane de lei. aCand m-am intors din strainatate am aflat ce a facut angajatul meu. I-am solicitat sa-mi predea atat banii sinistratilor, cat si chitantierele si stampila fundatiei. Nu am primit un leu de la el. In privinta stampilei sunt convins ca si-a facut o dublura”. Desi la data de 17 octombrie 2005 i s-a desfacut contractul de munca, Silviu Avarvarei si-a continuat activitatea sa de colectare a fondurilor pentru sinistrati, destinatia banilor fiind propriul buzunar. Mai mult, tanarul a facut niste imprumuturi in banca in numele Fundatiei Orfanii, punandu-si semnatura in locul directorului. aA semnat in locul meu adeverinta de salariat eliberata de un magazin din Bacau si a ridicat electronice in valoare de 15 milioane de lei. De asemenea, a semnat in locul meu adeverinta de salariat eliberata de o unitate care comercializeaza telefoane mobile si a ridicat un telefon mobil. Tot fostul meu angajat a lasat la SIF Moldova un contract, solicitand o sponsorizare in numele organizatiei. Toate acestea le-am aflat dupa ce i-am desfacut contractul de munca lui Silviu Avarvarei. Eu cred ca si-a facut acte false si inca mai colecteaza bani pentru sinistrati, folosind ca paravan fundatia”, mai spune directorul Costica Oprea.

          Dosarul a ajuns
          pe masa politistilor de la Sectia 1

          Cu Silviu Ciprian Avarvarei a fost imposibil sa luam legatura. La unul din telefoanele lui (trei la numar) a raspuns sotia, care nu a vrut sa spuna cum poate fi contactat sotul ei. aMai aveti rabdare cateva zile, poate atunci va vorbi cu dumneavoastra”, ne-a spus femeia. Doamna Avarvarei nu a facut nici un comentariu despre acuzele ce i se aduc lui Silviu Ciprian. Cazul a intrat in atentia politistilor de la Sectia 1, care deja au declansat o ancheta. Daca se va dovedi ca intr-adevar si-a insusit banii sinistratilor, a semnat acte oficiale fara drept si a folosit stampila fundatiei „Orfanii” in interes personal, Silviu Ciprian Avarvarei risca sa-si petreaca mai multi ani din viata dupa gratii.Scris de Lili ADOCHITEI

          „La Hemeiusi, inteligenta se calculeaza pe centimetru patrat”

          @ Interviu cu Adrian Iordache, director general al SC Parc Industrial HIT SRL Hemeiusi

          – Domnule director general, cred ca a venit timpul sa lamurim lucrurile in ceea ce priveste Parcul Industrial de la Hemeiusi. De fapt, ce s-a dorit si ce a iesit sau, mai precis, ce se intampla aici?
          – Intrebarea dumneavoastra imi da posibilitatea de a lamuri anumite aspecte de ordin tehnic si semantic. Au fost inca de la inceput confuzii. La Hemeiusi s-a construit, cu mult efort si cu multi bani, un parc industrial. Sa incepem cu prima mare confuzie creata: nu suntem un parc tehnologic, chiar daca se adreseaza inaltei tehnologii. Sa pornim de la denumire, care este un acronim de la Hemeiusi Information Tehnology. Ne-a placut, dadea foarte bine si l-am pastrat ca atare. Care este diferenta majora intre un parc industrial si unul tehnologic? Un parc industrial se adreseaza dezvoltarii unei anumite industrii, care poate fi grea, textila, alimentara, tehnologia informatiei etc., pana la orice industrie. Un parc tehnologic, prin definitie, este un parc care este construit in parteneriat cu mari universitati, cu departamente de cercetare si se adreseaza in primul rand dezvoltarii de tehnologii care, ulterior, sa fie aplicate in industrie. Tehno Pollis-ul de la Iasi este un parc tehnologic, se adreseaza parteneriatului cu universitati si are mai multe componente, inclusiv pe IT, are industrie alimentara, biotehnologie, industrie multi-media. Ei sunt pe dezvoltarea acestui parteneriat, atragerea de fonduri pe aceste tehnologii care, apoi, sa fie scoase pe piata, interna sau externa. Noi, HIT -ul, ne-am propus de la inceput amorsarea unei noi industrii alternative si viabile, cu o valoare adaugata mare in Bacau. Asta am vrut, dupa multe discutii la nivel judetean si al grupului constituit pentru demararea acestui proiect. Am pornit de la faptul ca cei mai multi indicatori ai judetului stateau destul de bine, insa ei prezentau si un mare grad de risc, prin prisma integrarii in Uniunea Europeana. S-a pornit de la faptul ca Judetul Bacau a avut si sansa si nesansa sa-i ramana in viata marea industrie, insa se vedea tendinta descrescatoare care, pentru conducerea judetului, era un semnal. Si atunci, ce facem, mergem in continuare pe colosi mari poluatori? Avem o problema. Daca spunem posibililor investitori aVeniti in Bacau si lucrati in loon ca forta de munca este ieftinaa, avem o alta problema. Am luat in calcul foarte multe alternative.

          Solutie de mare oportunitate pentru comunitate

          – Am rezumat cateva idei care au stat la baza construirii HIT-ului. Care a fost, pana la urma, ideea centrala?
          – Dupa un periplu de cateva luni, in care ideile fulgerau ba intr-o parte, ba in alta parte, noi am propus conducerii judetului o solutie de mare oportunitate, care s-a numit Programul PHARE – 2000, Infrastructura locala si regionala, care, pentru prima data, a aparut in fondurile europene in baza ideii ca in comunitatile locale se pot dezvolta infrastructuri de afaceri. Pana atunci se dadeau bani pentru drumuri, pentru apa etc. Eram in 1999. A fost ideea unui parc industrial, cu activitate principala pe industria textila. Noi avem in judet peste 100 de firme cu acest profil. Firma de consultanta care se ocupa de acest proiect a primit OK-ul si am oferit alte solutii, intr-un termen foarte scurt, de 45 de zile. Au fost atrase mai multe institutii, proiectul era foarte important pentru judetul Bacau. Unii s-au retras diplomatic, altii aveau alte pareri, insa am ramas un fel de haiduci, sa vedem ce iese. Nimeni nu stia ce se vrea. S-a pornit de la intrebarea ce ar fi bine pentru Bacau? Parcul asta industrial in ce domeniu ar trebui sa opereze? Sa mers prin eliminare, de la industria textila, alimentara etc, pana la industria criogenica. Si am ajuns la varianta cu inalta tehnologie.

          Investitie pentru superinteligenta

          – Ce a presupus si care a fost varianta finala?
          – Am luat in calcul existenta celor doua universitati din Bacau, imensul potential al tinerilor care studiaza in alte orase in domeniul IT, al informaticii, automatizarii. Erau si sunt foarte multe licee care si-au infiintat clase de informatica, apoi si o universitate avea aceasta disciplina. Dintre tinerii plecati la studiu in alte localitati, doar 10 la suta se intorc in Bacau. Hai sa facem o chestie de viitor, sa le oferim lor posibilitatea de afirmare. Nu ma mai adresez la ceva traditional, ma adresez la ceva in care nu am traditie, in schimb dinamica imi oferea acele date. Noi nu suntem capitala IT a Moldovei. Rolul de lider nu se declara, el se joaca. Elevii care erau atunci in anii terminali, in 2000, terminau studiile universitare exact cand HIT-ul ar fi fost gata. S-a facut proiectul, a reisit ca este viabil, am luat un loc onorabil si in 2003 a inceput constructia. A mai fost o confuzie: Parc Industrial HIT nu are nici o legatura cu cei care au construit Parcul. Parcul Industrial HIT este o societate de administrare, care administreaza un patrimoniu care i-a fost dat. El este al Consiliului Judetean, care a venit cu banii, si al Consiliului Local Hemeiusi, care a venit cu locatia. Proprietar este Ministerul Integrarii, pana la expirarea perioadei de garantie, pe 30 mai 2006. Consiliul Judetean a avut rolul de observator si a devenit lider de proiect. Constructia a fost gestionata de o firma din Grecia. Ea a executat lucrarea dupa proiect, asa cum se procedeaza in plan international. Am colaborat cu acea firma, doar atat. Dupa ce s-a taiat panglica, am pornit treaba. Banii, daca tot ma intrebati, au venit de la PHARE, 67 la suta, 20 la suta au fost banii Guvernului Romanie, apoi banii Consiliului Judetean, care nu au fost putini si nici nu vor fi nici in continuare.

          HIT-ul nu este un butic

          – Domnule director general, toata lumea vede acum mai multe constructii aici, hale, birouri, spatii generoase dotate cu toate utilitatile. Acum sunt goale. Ce se va intampla la HIT?
          – Trebuie sa se intample ce s-a scris in proiect. Acest Parc va fi o locatie destinata in exclusivitate activitatii industriei ITC. In romana ar fi TIC, tehnologia informatiei si comunicatiilor. Eu ma adresez tinerilor despre care am vorbit la inceput. Insa eu nu angajez tineri. Este si aici tot o filosofie a proiectelor. Misiunea mea este sa amorsez aceasta industrie. O alta misiune este diminuarea migratiei specialistilor din zona Moldovei, pentru ca noi avem un proiect regional, spre alte zone ale tarii sau spre afara. Cum fac? Le ofer alternative. O alternativa sunt firmele care vin in Bacau, vin la HIT, si care pot sa-i angajeze pe ei. Cu infrastructura noastra suntem o momeala pentru firmele de IT, companii, la fel ca Sylicon Valey, le oferim facilitati care sa le intereseze. De ce s-au dus ei in desert? Au fost oferite conditii noi, altele decat cele din alte zone sau alte proiecte. Eu ofer conditii exceptionale, sunt resurse umane native pe care dorim sa le colectam, din Bacau sau din judetele din jur. Universitatile din Iasi scot in fiecare an peste 800 de absolventi pe segmentul IT, sa spunem ca 100 sunt din Bacau. Noi le oferim posibilitatea de a-si profesa, de a-si demonstra talentul si profesionalismul in unele firme care au acest profil si au accesat la proiectul nostru. Din Iasi sau din Bucuresti sunt studenti care si-au trimis CV-ul la noi. Le-am stocat si le vom oferi firmelor care vin la noi, fie ele de programare sau design. Cei interesati au la dispozitie site-ul nostru, in care gasesc tot ce-i intereseaza. De fapt eu cui ma adresez? Evident, celor care stau toata ziua pe Internet. Specialistilor. Celor care avad” lumea tehnologiei si a informatiilor de pe alte pozitii.

          Proiect aflat in atentia UE

          – Ce spuneti dumneavoastra este plauzibil, insa nimeni nu a vazut un spoot publicitar in Bacau cu ofertele HIT. De ce?
          – Aveti dreptate, insa eu nu m-am putut duce la CJ si sa cer doua miliarde de lei pentru promovare. Eu nu sunt producator de detergent sau alte produse din alimentatie. Ar fi frumos, insa eu nu am bani si atunci am incercat sa ma duc cu informatiile pe site. El se adreseaza tinerilor. Majoritatea celor interesati ne-au contactat pe NET. Acolo a fost punctul nostru forte, cel ochit din prima. Eu acolo atac. Apoi, au fost spoot-uri pe televiziuni ale Comisiei Europene, care au dorit sa arate ce se intampla cu banii investiti. Din cele 1200 de proiecte, au fost alese 10 care au supuse mediatizarii, iar unul este cel de la Hemeiusi, HIT ul de la Bacau. A fost dat pe toate televiziunile.
          – Sa fim mai concreti. La HIT sunt depozite de marfuri, sunt ateliere de confectii? Cum poate beneficia un posibil partener de facilitatile de la Hemeiusi?
          – Am stabilit ca HIT-ul se adreseaza ITC. Am doua zone principale. Este zona de productie industriala, aferenta acestui domeniu. Ce poate fi aici? Avem o intreaga lista de activitati care se preteaza la acest gen de oportunitati. Este vorba de productia de calculatoare, de echipamente pentru calculatoare, componente pentru aceasta industrie, tot ce are legatura cu zona aceasta, noi avem o suprafata de productie, care inseamna niste hale, avem patru hale pentru productie si una pentru depozite, care vor deservi aceste hale. Aici pot fi depozitate doar produse iesite din zona productiva, nu depozitam morcovi sau incaltari. Sa fie clar. A doua mare zona de activitate este cea de servicii sau de productie soft. Zona de productie ITC si zona de productie sofft-ware se desfasoara in spatii de acest gen. Acolo sunt niste calculatoare, niste creiere incinse. Fac un serviciu pentru Internet, fac un magazin virtual, fac o asistenta on-line. Acestea sunt servicii care intra in zona ITC (TIC). Specialistii stiu despre ce vorbesc. Acestea sunt cele doua categorii mari pe care ne axam. Pentru prima categorie noi avem un fel de samanta in Bacau. Avem companii care tatoneaza in aceasta zona. In zona cealalta ar putea veni cei care au lucrat si lucreaza in domeniul automatizarii si calculatoarelor, programare, proiectare pe calculator.

          Integrarea ne gaseste cu usile deschise

          – Pentru multi bacauani tot ceea ce discutam pare de domeniul SF. Sunt convins, asa cum ati spus si dumneavoatra, ca HIT Hemeiusi este un varf al industriei bacauane, cea a informatiei si tehnologiei. Ceea ce s-a construit la Hemeiusi este doar pentru bacauani sau au acces si firme din alt spatiu geografic?
          – Este important ce intrebati. Multi nu au inteles ce facem noi aici. Multe firme au venit la noi si ne-au intrebat daca le asiguram si contracte. Eu vin la tine, dar imi asiguri si mie desfacerea. Imi face mie un hatar, vezi Doamne! Integrarea este aproape. Va fi un macel. Mesajul pe care vreau sa-l transmit este urmatorul: cei care vin aici nu se adreseaza pietei bacauane. Sau nu numai. Vii la mine, iti ofer conditii ca la nemti, englezi sau americani, ai un sistem de comunicatii international, la preturi minimale. Ai posibilitatea, de aici, de la noi, sa faci acest lucru. Noi nu facem aici comert. Facem comert doar cu informatia. Daca faci calculatoare, poti sa vinzi calculatoare. Daca produci informatie, faci comert cu informatii. Nu incurajam comertul cu haine, branza… Eu nu-l incurajez pe cel care face comert. Noi ii atragem pe cei care produc aici cu valoare adaugata mare. Sunt convins ca pare ceva de genul SF, insa nu este. Aici avem nevoie de sustinerea locala, a CJ, a celorlalte institutii. Comunitatea locala trebuie sa fie mandra de acest proiect. Din pacate, nu este prea mandra, multi asteapta sa ne apucam de comert cu tot felul de produse, ca tot cele mai multe spatii sunt goale. Sa fim intelesi, noi mergem pe activitatea inscrisa in proiect, in program. Anul 2006 este un an foarte important. Nu ne-am propus sa facem profit de miliarde de lei. Am informat si ne-am angajat in fata actionarilor ca in 2006, daca facem profit un leu, fie el vechi sau nou, este un mare castig. Inseamna ca proiectul este viabil.

          Inteligenta se plateste cu bani buni

          – La o intalnire organizata de presa bacauana cu administratia locala si cu politicienii bacauani, ati surprins cu o declaratie. HIT-ul trebuie sa fie lasat in pace sa-si indeplineasca rolul si atributiunile din proiect. De ce a fost nevoie sa faceti aceasta precizare?
          – Noi suntem la inceput. Luna ianuarie a fost prima luna operationala. Afirmatia mea pleaca de la o chestiune de eficienta. Multa lume intreaba, ai umplut Parcul? Eu de-abia am taiat pamblica si diferite persoane vin si ma intreaba ce naiba faci acolo. Cat crezi ca o sa mai stai pe banii Consiliului Judetean? Am eu pe cineva care te poate scoate din gaura. Eu sunt acum in grafic si nu ma intereseaza asemenea afirmatii. Chiar ambasadorul UE ne-a spus la deschidere sa nu ne asteptam la minuni pe termen scurt. Vor fi si sacrificii. Normal. Pestele mare vine la urma. Noi vrem sa ajungem cat mai rapid la acel prag de rentabilitate. El este acum doar la nivel de estimari. Nu stiu cat ma costa gazul, electricitatea, manopera, forta de munca. Dupa un an stiu cum stau. Cel care vine aici plateste chiria, are servicii de baza asigurate. Plateste cat consuma, insa la preturi foarte avantajoase. Aici nu se fac afaceri de butic, de magazin la colt de strada. Aici vin, sunt vazuti, intra in contact cu lumea si cu intreaga comunitate locala, nationala, pot atrage oameni cu un grad extrem de mare de profesionalism. Este o oportunitate unica. Nu vreau sa intelegeti ca vreau sa-mi fac reclama, insa este prea important acest proiect pentru Bacau ca sa nu fie sprijinit. Inclusiv de presa, de institutiile statului, de mediul de afaceri. Noi lucram pentru ziua de maine. Cine are talent si este tare, sa vina la noi. In Bacau sunt firme si oameni de acest nivel, asa ca nu ne facem probleme ca nu vom reusi. Ar fi pacat. Sunt sanse ca specialistii in aceste domenii sa castige 600-700 de euro pe luna. Altii, foate buni, varfurile, spun cei cu care am stat de vorba, pot castiga si 1000 de euro. Poate vi se pare utopic, insa proiectul nostru spre aceasta directie se indreapta.
          – Daca sunteti contactati de firme sau persoane, ce obligatii aveti?
          – Noi nu angajam, nu cautam forta de munca. Noi stocam informatiile, ii retimen pe cei care sunt in zona noastra si oferim informatiile societatilor interesate. Din Bacau, din Vrancea, din Neamt si Iasi, avem portile deschise. Avem oameni care stiu ce au de facut. Vreau sa precizez inca o data: nu suntem depozite de marfa. Nu suntem pentru comert cu gogosi. Noi suntem pentru comert cu informatii. Consiliul Judetean a inteles acest lucru si el este actionarul majoritar. Fiecare si-a asumat riscurile, insa eu sunt convins ca vom reusi si vom deveni o forta in zona. Dorim sa adunam inteligenta bacauana si sa o capacitam spre performanta. Aici pot lucra peste 600 de persoane. Va dati seama? Este o zona extrem de avantajoasa si nu vrem sa ne prostituam. Nu vom face compromisuri, indiferent cine va face interventii. Avem deja semnale pozitive. Am fost contactati de multe firme de profil care au inteles ce inseamna HIT-ul bacauan. Suntem optimisti. Am incredere in comunitatea locala, in mass-media locala ca ne va sprijini, asa cum sprijina orice asociatie sau societate care foloseste bani europeni. Orice ajutor colateral este bine venit. Ii asteptam pe toti cei care au inteles demersul nostru sa vina la Hemeiusi. Acolo putem discuta pe indelete si la obiect orice oferta.Scris de Gheorghe Baltatescu

          Sute de unitati de invatamant incep semestrul II fara autorizatie sanitara / Risc de epidemii in scoli

            De astazi elevii se intorc pe bancile scolii. Unii dintre ei invata in scoli dotate (si prin efortul parintilor) cu termopan si banci noi. Altii isi reiau locul in bancile vechi si stricate din clasele neincapatoare, intunecoase si mirosind, in cel mai bun caz, a terenbentina. Ei vor ingheta de frig asteptand sa le vina randul la grupurile sanitare din fundul curtii si isi vor manca pachetelul cu mainile nespalate.

            A trecut un semestru din anul scolar 2005-2006, ba chiar si cateva vacante, iar sute de unitati de invatamant nu au reusit sa obtina autorizatia sanitara de functionare. Din 1.073 de unitati, 527 sunt in aceasta situatie, majoritatea fiind in mediul rural. Pentru 309 scoli din cele 527 s-a solicitat autorizatia sanitara de functionare, dar aceasta nu a fost acordata din cauza deficientelor descoperite de inspectorii sanitari. Din scolile respinse, doar 218 au mai avut o tentativa de a intra in legalitate si au revenit cu solicitarea. Urmeaza sa fie revizuita documentatia, dar si situatia la fata locului. Pana atunci,
            cursurile se vor desfasura in aceste scoli, indiferent de riscuri.

            Sute de scoli captive intr-un cerc vicios

            aSunt scoli cu probleme la acoperis, structura de rezistenta, scari si pereti, care nici macar nu indraznesc sa solicite autorizatia, ne-a declarat dr. Petronela Simion, sef Compartiment igiena scolara la DSP. La Izvoru Berheciului, de exemplu, scoala este neigienizata din anul 2000. Nu o putem autoriza, dar nici inchide. Am intalnit cazuri in care nu se implica primaria sau in care conducerea scolii nu este interesata sa solicite autorizatie”. Dr. Simion spune ca primarii se plang ca nu au bani pentru a reabilita scolile, iar directorii de scoli nu depun documentatia de autorizare stiind ca nu se indeplinesc normele. Inspectorii DSP merg in control, constata neregulile, dau termene de remediere si cam atat. „Este un cerc vicios. In mod normal ar trebui sa amendam sute de directori si sa inchidem scolile”, mai spune seful compartimentului de igiena scolara.

            Grupurile sanitare sunt „buba” scolilor

            Doua scoli din municipiul Bacau functioneaza fara autorizatie sanitara: Scoala 17, din Izvoare, unde s-au facut grupuri sanitare dar acestea nu sunt racordate la canalizare, si Scoala 7, din Serbanesti, care nu a depus documentatia pentru autorizare. In Buhusi, trei scoli sunt in situatii asemanatoare. Cele mai mari probleme le au insa scolile din mediul rural, iar capitolul la care sufera aproape toate este cel al grupurilor sanitare. Acestea sunt vechi, neigienizate, uneori chiar fara usi. Adesea lipsesc substantele dezinfectate. „In unele scoli nu am gasit nicibanalul lighean de spalat pe maini, ne-a declarat dr. Petronela Simion. Ni s-a intamplat chiar sa fim intrebati de conducerea scolii de ce e nevoie de instalatie pentru spalat.”

            Epidemiile stau la panda

            Printre comunele cu scoli neautorizate se numara Buhoci, Cleja, Izvoru Berheciului, Luizi Calugara, Margineni, Plopana, Racaciuni, Ungureni, Valea Seaca, Oncesti, Dealu Morii, Motoseni, Tatarasti, Balcani, Blagesti, Garleni, Damienesti si Parincea. Directorul coordonator al scolilor din Parincea este printre cei foarte putini sanctionati pentru lipsa autorizatiei sanitare. „Nu am depus documentatia pentru ca stiam ca sunt nereguli, ne-a declarat directorul Constantin Lungu. M-au amendat pentru ca nu aveam var cloros pentru dezinfectarea grupurilor sanitare. Am cerut de la primarie, dar nu ni s-a dat”. Primarul comunei Parincea, Guta Stiuca, spune ca a facut pentru scoli tot ce se putea, dar e vina directorului ca nu exista autorizatie. „Am cumparat materiale, am dat oameni la lucru, le-am facut gardurile, acoperisul, le-am umplut magaziile de lemne, iar ei nu facusera nici macar ciornele pentru cererea de autorizatie. Nu stiu ce voi face anul acesta, caci am primit de la Consiliul Judetean mai putin cu 200 de milioane de lei fata de anul trecut”. Situatia difera de la o comuna la alta. Ori e vinovat primarul, ori directorul. In altele, de vina e natura. Astfel, la scoala din Negri si la cea din Garleni, din cauza gerurilor a inghetat urina in grupurile sanitare.
            Toate cele 527 de scoli neautorizate functioneaza acum pe raspunderea directorilor. In cazul izbucnirii unei epidemii din cauza mainilor murdare sau a closetelor ce se vor dezgheta in primavara, directorul va plati amenda.DSP are acoperire in acte, primaria da vina pe lipsa fondurilor. Medicii se mira ca, in ciuda conditiilor din scoli, nu avem inca sute de cazuri de hepatita A sau de boala diareica acuta si spun ca ne-a ferit… norocul chior.Scris de Doina MINCU

            Handbal feminin, Divizia A, etapa a XII-a/Arbitraj inutil de partinitor/ Stiinta Bacau – „;U” Timisoara 23-30 (8-15)

            Echipa locala a inceput bine partida contra liderei clasamentului, conducand cu 2-0, 4-2 si 5-4. In continuare, insa, minusurile din aparare ale formatiei bacauane au iesit in evidenta, iar oaspetele au trecut la conducere. Partida, era, insa, destul de echilibrata, ceea ce nu a fost pe placul arbitrilor. La 7-9, ei au acordat total aiurea un cartonas rosu unei jucatoare a Stiintei, moment din care scorul a luat proportii. Formatia bacauana a ramas si in pana de idei pe faza ofensiva, ceea ce s-a tradus printr-un singur gol marcat in 10 minute (la 14-8). Huiduiti de spectatorii din tribuna – putini, dar buni cunoscatori de handbal – arbitrii au comis greseli in serie, deciziile lor in compesatie starnind perplexitate si hohote de ras.
            Cum-necum, Stiinta a intrat de la cabine cu un nou suflu si a reusit sa reduca diferenta pe tabela de scor la trei goluri (13-16). A fost limita la care a putut sa ajunga modesta si inimoasa formatie bacauana. Oricum, mari deosebiri intre Stiinta si „U” Timisoara nu exista. O singura jucatoare, Ignat, a facut diferenta de valoare, iar golgetera banateana n-ar fi avut nevoie de ajutorul arbitrilor pentru a aduce victoria echipei sale. Altminteri, stangaciile au curs de ambele parti, sirul lor fiind intrerupt, uneori, de combinatii si executii parca neverosimil de reusite fata de aspectul general al partidei. Deci, se poate!
            Marcatoare:
            Stiinta Bacau – Trifan 7, Mihaila 4, Filip 4, Raducan 4, Creanga 2, Duma 1, Varvara 1 antrenori: Adi Brezan si Costel Oprea
            aU” Timisoara – Ignat 13, Dragan 4, Cluci 4, Roman 3, Ionescu 3, Turnea 2, Calu 1 antrenor – Silviu Puta
            Arbitri – Adrian Dima si Florin Ichim (ambii din Galati)
            Etapa a XII-a:Stiinta Bacau – „U” Timisoara 23-30 (8-15) „U” Resita – DWAR Craiova 32-26 (15-10) LPS Slatina – Amical Sport Corabia 10-0 (neprezentare) Muresul Tg. Mures – Oltchim II. Rm. Valcea 29-26 (18-11) CSM Sf. Gheorghe – Viitorul Medias 33-19 (13-5) HCM Ploiesti – Activ Ploiesti 21-31 (10-18).
            Clasament

            1.”U” Timisoara12110 1437-32822
            2. Muresul Tg. Mures12100 2374-29320
            3.Activ Ploiesti12100 2353-27720
            4. Oltchim II Rm. Valcea12 90 3352-30918
            5. „U” Resita12 90 3368-32118
            6. CSM Sf. Gheorghe12 60 6330-29312
            7. DWAR Craiova12 50 7347-37710
            8. LPS Slatina12 40 8321-362 8
            9. Amical Sport Corabia12 30 9281-334 4*
            10. Viitorul Medias12 2010229-332 4
            11. HCM Ploiesti12 2010272-365 4
            12. Stiinta Bacau12 1011299-382 2
            * Echipa penalizata cu 2 puncte.

            Etapa a XIII-a (18 februarie): „U” Resita – Stiinta Bacau „U” Timisoara – Amical Sport Corabia DWAR Craiova – Oltchim II Rm. Valcea LPS Slatina – CSM Sf. Gheorghe Activ Ploiesti – Muresul Tg. Mures HCM Ploiesti – Viitorul Medias.
            Scris de Peter KELMANN

            S-a intors roata / Cu arcanul dupa primarii PSD

              Liderii judeteni ai PSD reclama ca asupra a trei alesi locali ai acestui partid s-au facut presiuni pentru a se inscrie in PNL. Deputatul Gabriel Vlase ii invita pe liberali sa-si faca propria aechipa” si sa nu mai umble dupa oamenii sai. Liderul PNL Bacau, Romeo Stavarache, nu recunoaste acuzele facute de liderii PSD si spune ca nu va aplica modelul practicat de social democrati in perioada 2001-2004.

              Se pare ca racolarea alesilor locali ai opozitiei de catre partidele aflate la putere a devenit o moda in Romania postdecembrista. Metoda a fost patentata pe vremea guvernarii CDR, dar a fost dusa la perfectiune in perioada 2001-2004, cand la putere s-a aflat PSD. Dupa aproape un an de inselatoare liniste, partidele din Alianta DA s-au dedat si ele la practicile pe care in urma cu doar doi-trei ani le infierau de cate ori aveau ocazia. aSi la nivelul judetului Bacau avem semnale ca liberalii au inceput sa faca presiuni asupra unora dintre alesii locali ai PSD”, a recunoscut deputatul Gabriel Vlase, presedintele executiv al PSD Bacau. El a dat exemple cazurile primarului din Balcani, Vasile Rata, si a viceprimarul din Saucesti. aMai este un caz, dar il am doar la nivel de zvon, nu l-am verificat si nu vreau sa se interpreteze”, a completat Vlase. El i-a identificat la nivel de grup politic pe cei care ar face presiuni asupra primarilor PSD, refuzand sa nominalizeze vreo persoana anume. aPresiunile vin din partea PNL, aripa noua. Pana la aceasta data, nu avem pierderi de primari sau consilieri, din contra s-au inscris in PSD doi primari de la Partidul Conservator. La Bacau PSD este o echipa consolidata. O echipa care conduce judetul de 15 ani. Le transmit celor care fac presiuni sa racoleze primari de la noi sa construiasca si ei o echipa macar de sapte oameni”. In emisiunea aFabricat in Bacau”, difuzata vineri de Alfa TV, Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, a recunoscut ca este posibil ca pozitia pe care o ocupa din 2004 sa fie unul din motivele pentru care PSD Bacau a reusit sa nu piarda, in ciuda presiunilor, nici un ales. Liberalii nu recunosc acuzele facute de liderii PSD Bacau. aOrice declaratii in acest sens le consider simple speculatii. Trebuie intrebati cei vizati. Eu personal n-am sunat nici un primar PSD si nici nu am cunostinta de asa ceva. Vreau sa remarc ca in nici un caz nu vom face ceea ce a facut PSD in perioada 2001-2004 cand si-au dublat numarul de primari. Daca un primar vrea sa intre in PNL vom accepta doar daca este de valoare si respectat de comunitatea pe care o reprezinta, daca aduce un plus de imagine partidului”, a replicar primarul Romeo Stavarache, presedintele PNL Bacau.Scris de Catalin BEJAN

              Bacauanii sunt in top la depozitele la termen

              Judetul Bacau se afla in primele zece din Romania, la pastrarea banilor in banci de catre populatie. Increderea bacauanilor in moneda nationala a fost una plina de optimism in 2005. Acestia s-au clasat pe locul sase in privinta depozitelor la termen, si pe locul sapte in privinta depozitelor in valuta, dintr-un total de 41 de judete. Conform raportarii facuta de Banca Nationala a Romaniei (BNR), privind comportamentul financiar al populatiei, bacauanii au tinut sa-si depuna in banci, sub forma de depozite, atat in lei cat si in valuta, peste 7 mii de miliarde lei vechi. In total, locuitorii Bacaului au depus in conturile Bancilor peste 130 milioane de euro sub forma de depozite la termen in lei. Pe primul loc s-a clasat Bucurestiul cu peste 1,3 miliarde de euro urmat de Cluj cu aproape 200 milioane. In fata bacauanilor se gasesc brasovenii, cu aproape 145 milioane de euro, in timp ce la coada clasamentului se gasesc mehedintenii cu doar 30 milioane de euro. Din aceeasi statistica prezentata de BNR, reiese ca bacauanii au preferat sa-si tina si valuta tot in banci, ocupand un onorant loc sapte din 41 de judete. In fata noastra s-a clasat un alt judet din Moldova, Iasul, cu aproximativ 85 milioane de euro, in timp ce populatia Bacaului a preferat sa-si depuna in conturile de valute aproape 78 milioane de euro. Finalul de clasament este detinut de locuitorii Giurgiului, care au in depozitele bancilor aproximativ 7 milioane euro. O alta concluzie care reiese din statistica BNR, este increderea in moneda nationala pe care o manifesta bacauanii, tinand cont ca au depozitat cu aproape 54 de milioane de euro mai mult, in moneda nationala, fata de depunerile in valute. Nu acelasi lucru se poate spune despre bucuresteni, care nu au manifestat acelasi interes pentru lei ca si bacauanii, ei preferand valutele care au depasit depunerile in lei cu aproape patru milioane de euro. La nivel de tara, anul trecut a fost unul ce a inregistrat progrese importante in privinta disponibilitatilor in lei ale populatiei. Nivelul de depuneri a fost dublu fata de anul 2004, mai precis, acesta a crescut cu 108,92 la suta, si asta in conditiile in care dobanzile practicate de banci s-au situat pe o panta descendenta pe parcursul lui 2005.

              Scris de Claudiu BANEA

              Comertul sufera de hipotermie/Gerul a inghetat profiturile pietarilor

              Gerul de luna trecuta si din prima parte a lunii februarie a afectat vanzarile comerciantilor din piata. Zile in sir, din cauza temperaturilor care au coborat mercurul din termometre sub -20 de grade, multi dintre vanzatori nici macar nu au iesit sa-si vanda marfa. Altii au infruntat gerul, dar nu au avut cumparatori.

              Vremea nu a tinut cu cei care isi castiga existenta vanzand la tarabe, frigul excesiv afectandu-le serios profitul pe luna ianuarie. Nici februarie nu se anunta o luna prea buna. Pe de alta parte, cei care au infruntat gerul si s-au incapatanat sa iasa sa isi vanda marfa nu prea au avut cui sa o dea. Frigul nu a tinut departe de piata numai comerciantii, ci si cumparatorii. Desi unii patroni s-au incapatanat sa nu lase afacerea sa lancezeasca, trimitandu-si angajatii la stand sau la taraba chiar si atunci cand temperaturile inumane, lipsa cumparatorilor a facut ca sacrificiul vanzatorilor sa fie in zadar. „Am avut deschis tot timpul. Chiar si atunci cand a fost gerul ala groaznic. Dar sa stiti ca nu am avut vanzare mai deloc, pentru ca rar mai trecea cineva prin piata. Dar nu am avut ce face. Daca patronul iti spune sa iesi si sa stai sa vinzi trebuie sa o faci, nu?”, ne-a declarat o vanzatoare.

              Frigul a stricat marfa

              O alta problema cu care s-au confruntat mai ales cei care vand fructe si legume, este faptul ca temperatura extrem de scazuta le-a stricat marfa. In consecinta, cei care vin de prin alte localitati sa vanda la noi in piata cartofi, ceapa sau alte produse au fost luati prin surprindere de frig, saci intregi cu marfa cazand prada inghetului. „Chiar atunci, inainte de frigurile alea, am venit cu o masina de cartofi, ca
              de-obicei vin aici la Bacau sa ii vand. Am dat vreo 10 saci, dupa care a venit gerul si restul mi-au inghetat. Va dati seama cat am pierdut. Ce sa mai fac cu ei? Cartofii daca ingheata nu mai sunt buni de nimic”, ne-a declarat Gheorghe M. Altii, de-ai locului, vazand ca temperaturile scad mult sub zero grade, au stat acasa , preferand sa piarda cateva zile de vanzari, pentru a-si proteja marfa. „Nu am iesit deloc. Ce sa fac? Pai mi se stricau cartofii daca veneam cu ei pe piata. Am pierdut cateva zile, dar ma descurc”, ne-a declarat Vasile G. Vanzatorii de fructe au avut si ei de suferit de pe urma vremii potrivnice, insa pierderile nu au fost chiar atat de mari. Asta deoarece majoritatea isi iau marfa de la en-gross-uri, iar atunci cand vine gerul stau acasa pentru a nu risca sa li se strice fructele. Cei care au avut insa stocuri mai mari s-au trezit cu marfa deteriorata din cauza frigului, fiind nevoiti astfel sa-i scada pretul pentru a o putea vinde.
              Scris de Gabriel MIHAI

              Agent comercial amendat ca apeleaza la mila publica / Cersetor fara voie

                Desi isi castiga traiul trudind ca agent comercial, un tanar din Gura Vaii s-a trezit acasa cu o amenda, pentru ca a apelat la mila publica. Cu toate ca pe procesul verbal completat de un subofiter jandarm apare numele lui, Gheorghe Tugui sustine ca cineva a
                incurcat borcanele. Pisica a fost aruncata in curtea factorului postal, care a dus scrisoarea altui destinatar.

                Gheorghe Tugui (foto), in varsta de 30 de ani, din localitatea Gura Vaii, comuna Racova, a ajuns cersetor fara voie. Tanarul este salariat de ceva timp, are casa si chiar o masina la dispozitie. Cu toate acestea, nu se poate abtine sa nu apeleze la mila publica. Sau cel putin, asa rezulta din procesul verbal primit acasa, zilele trecute. aEu am domiciliul in Gura Vaii, dar din cauza serviciului locuiesc in Bacau, povesteste Gheorghe Tugui. Plicul cu procesul verbal a ajuns la domiciliul din Racova, cam la inceputul lunii. Nu-mi venea sa-mi cred ochilor, dupa ce am citit ce scria pe documentul respectiv”. Procesul verbal a fost completat in data de 22 ianuarie 2005, de un sergent de la Postul de Jandarmi din Tirgu Ocna. Din act rezulta ca in ziua respectiva, la ora 11.30, Gheorghe Tugui aaflandu-se pe strada C. Negri, in fata bisericii Precista, a apelat in mod repetat la mila publicului, fiind apt de munca”. Tot in procesul verbal cu pricina se mai mentioneaza ca cersetorul nu a cooperat cu agentul constatator. In final, Gheorghe Tugui s-a ales cu un abonus” de un milion, suma ce trebuia achitata in termen de 15 zile. aEu in ziua respectiva am fost de serviciu. Lucrez la o firma din Faraoani ca agent comercial. In 22 ianuarie am dus marfa clientilor si am semnat facturi. Se poate verifica oricand…. Chiar am fata de cersetor?”, se amuza tanarul Tugui.

                Acelasi nume, alte date personale

                Pentru a face lumina in acest caz, acersetorul” s-a dus cu procesul verbal si cu actul de identitate la Politia Municipiului. Politistii au verificat cele doua documente si nu s-au abtinut sa nu se distreze. aEu am alta serie si alt numar pe cartea de identitate, ca si un cod numeric personal diferit de cel de pe procesul verbal, explica salariatul Gheorghe Tugui. Ca parinti, cersetorul apare cu tata anaturala si mama Viorica. Parintii mei sunt Gheorghe si Elena. E clar ca s-a facut o incurcatura si ca de fapt este vorba de o alta persoana. Numai ca, in satul Gura Vaii nu sunt decat doua persoane cu numele Gheorghe Tugui. Eu si taica-miu”. Dupa ce s-au lamurit ca tanarul are dreptate, politistii i-au spus ca aceasta incurcatura nu poate fi lamurita decat la Tirgu Ocna, acolo unde a fost depistat cersetorul si unde s-a incheiat procesul verbal. Numai ca, Gheorghe Tugui spune ca nu vede de ce trebuie sa bata atata drum, din moment ce nu el este persoana care a apelat la mila publica. aMi-ar trebui jumatate de zi sa ajung la Tirgu Ocna sa rezolv problema. Nu-mi permit aceasta deplasare, din cauza costurilor pentru transport, dar si a serviciului. Cineva a gresit si eu nu am nici o vina”, spune Tugui.

                Postasul e de vina

                Dupa ce a aflat de nefericita incurcatura, conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Bacau a intervenit imediat. aAm verificat datele barbatului surprinsa apeland la mila publica si el are domiciliul in Gura Vaii, precizeaza colonelul Vasile Enache, de la IJJ Bacau. Este vorba de o alta persoana si nu de reclamantul care a primit amenda. Probabil ca factorul postal a dus scrisoarea la alta adresa”. Spre usurarea lui Gheorghe Tugui se pare ca aceasta problema poate fi rezolvata si in Bacau, fara a se mai impune deplasarea la Tirgu Ocna. Desi nu a pus la suflet intamplarea, tanarul nu poate sa nu se gandeasca la un lucru. Cum i-ar sta cu mana intinsa, pe langa biserici, facandu-i pe trecatorii milostivi sa bage mana adanc in buzunare?!Scris de Lili ADOCHITEI

                Cinci ani de santier / Sediul Casei de Asigurari a inghitit 33 de miliarde

                  Lucrarile de consolidare si renovare a sediului Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) au intrat in linie dreapta. Acestea trebuie incheiate pana pe 30 iunie 2006, cu o intarziere de un an si jumatate fata de data stabilita la demararea lucrarilor. Schimbarea la fata a cladirii cunoscuta in oras ca „Policlinica Veche” a inceput in octombrie 2001 si ar fi trebuit sa se realizeze pana in decembrie 2004. Lucrurile nu au mers in ritmul stabilit. Anul trecut s-au blocat si fondurile pentru investitii, asa ca la CJAS au ramas lucrurile incepute si neterminate. Cladirea arata de parca ar fi fost parasita, nu in curs de renovare. „In prima parte a anului 2005 nu am avut voie nici macar sa cumparam mobilier, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS. Nimic. Abia din octombrie am reluat lucrarile”. Atunci, salariatii au fost inghesuiti in cateva birouri, pentru a se lasa camp de lucru constructorilor. Nu de putine ori, angajatii CJAS isi fac treaba cu muncitorii printre ei. S-au modificat circuitele, asa ca asiguratii si partenerii de contract ai CJAS se ratacesc pe culoare. Nici macar directorul general al CJAS nu are propriul birou, fiind gazduit in unul improvizat prin compartimentarea cu ajutorul unor dulapuri a unei incaperi mai mari. Calvarul pare sa se apropie de sfarsit. Partea proasta este ca, in iunie, se va face receptia pentru toata lucrarea inceputa in 2001. Numai ca, o parte din ce s-a facut in primii ani s-a degradat deja. Receptia ar putea fi facuta asadar in favoarea constructorului, care poate invoca in apararea sa, pentru neregulile constatate de beneficiar, trecerea timpului. Investitia cu intreaga lucrare de consolidare si renovare a sediului CJAS se ridica la o valoare de 33 de miliarde de lei. Pentru intretinerea cladirii CJAS are alocat in fiecare an cel mult 3 la suta bugetul total pe care il primeste de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. La inceputurile sale, CJAS putea folosi 5 la suta din buget pentru propria intretinere. Bugetul „personal” al CJAS este anul acesta de 24 de miliarde de lei, din care 16 miliarde reprezinta cheltuielile de personal. Cu 8 miliarde, CJAS trebuie sa plateasca utilitatile, reparatiile ocazionale, consumabilele si alte cheltuieli de functionare. De anul acesta, insa, CJAS mai are o sursa de venit: inchirierea spatiilor pe care nu le foloseste, adica peste 1600 de metri patrati. Consiliul de administratie a stabilit o chirie lunara de 10 euro pentru spatiile active(ex. cabinetele medicale) si 5 euro pentru cele auxiliare (holuri, grupuri sanitare, etc). Asta inseamna o rotunjire semnificativa a veniturilor proprii ale CJAS. Scris de Doina MINCU

                  Pentru datorii de sute de milioane/Vila lui Taranu este scoasa la mezat

                    Vila avocatilor Anghel si Elena Taranu, din str. Ionita Sandu Sturza, nr. 59, a fost scoasa la licitatie, pentru un debit de peste 800 de milioane de lei catre o sociatate comerciala, care le-a executat lucrari de constructie. Pretul de pornire al licitatiei este 1.240.251 lei RON (adica peste 12 miliarde de lei n.n.). Deoarece familia Taranu a refuzat sa achite intreaga suma, stabilita prin contract, creditorul, SC ARAV CON SRL Bacau, a actionat-o in judecata. Dupa trei ani de procese la diferite instante – Judecatorie, Tribunalul Bacau, dar si la Curtea de Apel Suceava – creditorul are castig de cauza, iar instanta de la Suceava obliga paratii la plata sumei de 819.535.009 lei vechi, reprezentand diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea acestora si TVA. Publicatia de vanzare stabilieste ca licitatia sa aiba loc pe data de 1 martie 2006, intre 12 si 12,30, la sediul executorului judecatoresc, din str. Energiei.

                    Bacauanii care locuiesc in centrul orasului stiu ca pe str. Ionita Sandu Sturza, la numarul 59, vis-a-vis de noua cladire unde functioneaza Directia Muncii, Casa de Pensii si ITM, intr-un timp relativ scurt s-a construit o vila vopsita in culoare roz, inconjurata de un gard trainic. Acolo locuieste famila Elena si Anghel Taranu, amandoi avocati. Are interfon si sistem de siguranta, dar si avertizare ca, la parter, este un garaj. Tot acolo este si sediul Societatii civile Taranu &amp Taranu. La ridicarea ei au contribuit mai multe societati comerciale. Unele s-au ocupat de fundatii, altele au lucrat pe verticala, mai multe pe orizontala. Nu puteau lipsi societatile care monteaza termopane, ridica garduri si sunt specializate pe constructia de porti metalice. Vila este construita pe un teren in suprafata de 506,43 mp. si are o suprafata utila de 345,73 mp.

                    Taranu ajunge in instanta

                    Una dintre societatile care au executat lucrari la locuinta familiei Taranu a fost SC ARAV CON SRL Bacau. Patronul societatii a considerat, in 2002, pe la sfarsitul anului, ca familia Taranu se eschiveaza de la plata unor lucrari. Era vorba de peste 800 de milioane de lei. Cu toate negocierile directe si discutiile dintre cele doua parti, SC ARAV CON SRL decide actionarea in judecata a familiei Taranu. In baza sentintei 3122 din 19 septembrie 2003 a Tribunalului Bacau, paratii au castig de cauza. Urmeaza apelul si apoi stramutarea procesului la Suceava. Dupa trei ani, pe 14 septembrie 2005, SC ARAV CON Bacau conform sentintei din dosarul 5287, obtine suma reclamata, dar si respingerea apelului paratilor impotriva acelei sentinte. Sentinta este definitiva si executorie, chiar daca hotararea putea fi apelata cu recurs in 15 zile.

                    Hotararea este investita cu titlu executoriu

                    Dupa comunicarea sentintei de la Curtea de Apel Suceava, reclamatul solicita in instanta punerea in aplicare a hotararii ramase definitive, adica executarea silita, deoarece alte demersuri au avut rezultate negative. Executorul judecatoresc are incuviintarea instantei pentru executare. Sotii Elena si Anghel Taranu fac contestatie la executare. Totodata se cere si suspendarea executarii silite. Sunt respinse, iar avocatul Taranu face recurs la incheierea de sedinta prin care s-a respins cererea de executare silita. Tribunalul respinge recursul, iar pe fond i se respinge contestatia la executarea silita. Pare destul de complicat, insa un avocat cunoaste foarte bine aceste prevederi ale legii si, mai ales daca este in cauza, face tot posibilul sa beneficieze de ele. In aceste conditii, executorul judecatoresc procedeaza la aplicarea hotararii de executare. Procedura legala este destul de complicata, insa, pentru a scurta derularea evenimentelor, de la comunicare, somatie etc., pe 25 ianuarie 2006, in baza art. 504 din CPC si a dosarului 397/2005, Biroul executorului judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, emite PUBLICATIA DE VANZARE nr. 397/2005, a imobilului din str. I.S. Sturdza nr. 59. In conformitate cu prevederile Codului de Procedura Civila, Publicatia a fost facuta cunoscuta, prin afisare si proces verbal, la sediul Primariei Bacau, Judecatoriei, sediul creditorului, al debitorului, cat si la sediul executorului judecatoresc.

                    Publicatia a disparut rapid din locurile de afisare

                    Dupa expunerea publica a Publicatiei de Vanzare in locurile stabilite de lege, la nici doua-trei ore, aceasta a disparut. La sediul locuintei scoase la vanzare a fost scoasa rapid, la fel s-a intamplat si la Judecatorie. A doua zi, nu mai era nici la Primarie. Poate fi o coincidenta, insa noi am putut intra in posesia acesteia din intamplare, cand un cetatean citea cu voce tare la Judecatorie ceea ce scria pe Publicatie.

                    Ce spune Publicatia de Vanzare?

                    Fara a face comentarii, redam mai jos principalele date inscrise in documentul emis de executorul judecatoresc si care va fi pus in aplicare pe 1 martie 2006, intre orele 12 – 12,30.

                    PUBLICATIE DE VaNZARE NR. 397/2005 Astazi, 25.01.2006

                    &#8222Subsemnatul Ciobanu Ioan, executor judecatoresc in cadrul Biroului executorului judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, cu sediul in Bacau, strada Energiei, bloc 37, scara B, ap. 3

                    Avand in vedere ca debitorii TARANU ANGHEL si TARANU ELENA, ambii cu domiciliul in Loc. Bacau, str. I.S. Sturdza nr. 59, Jud. Bacau, obligati la plata sumei de 45.890,43 LEI RON (458.904.300 LEI ROL) fiecare, reprezentand 40.976,755 lei RON (409.767.550 lei ROL) jumatate din diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea dumneavoastra si TVA, 4.876,025 lei RON (48.760.250 lei ROL) jumatate din cheltuielile executare, 7,65 lei RON (76.500 lei ROL) jumatate contravaloare taxe timbru, 30 lei RON (300.000 lei ROL) taxa Carte Funciara, catre creditorul urmaritor S.C. ARAV CON S.R.L., cu sediul in MUN. BACAU, STR. NUFARULUI BL. 9, SC. E, AP. 7, JUD. BACAU, prin titlul executoriu sentinta civila nr. 3122 din 19.12.2003, emisa de TRIBUNALUL BACAU si proces verbal privind cheltuielile de executare 397/2005 din 10.10.2005 emis de Birou Executor Judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, care constituie titlu executoriu conform art. 371 7 Cod. proc. civila, au achitat doar suma de 1862,43 lei RON (Taranu Anghel) din suma totala datorataPrin prezenta publicatie de vanzare, aducem la cunostinta generala ca, in ziua de 01, luna 03, anul 2006, ora 12 – 12.30 va avea loc in localitatea Bacau, strada Energiei, bl. 37, sc. B, ap. 3, judetul Bacau vanzarea la licitatie publica a urmatorului imobil: cladire+ D + P + E + M in suprafata totala utila de 345,73 m.p. construita din beton si caramida, sarpanta din lemn cu termoizolatie, invelitoare de tabla Lindab cu jgheaburi si burlane finisaje: pardoseli din gresie si faianta import Spania, tamplarie lemn stratificat si geam termopan, trotuar din pavaj color instalatii: electrice de iluminat, centrala termica si terenul aferent, in suprafata de 506,43 m.p., cu deschidere catre strada I.S. Sturdza de 18,24 m.

                    Imobilele situate in intravilanul mun. Bacau, str. I.S. Sturdza nr. 59, jud. Bacau, la intersectia strazilor I.S. Sturdza si Erou Gheorghe Nechita

                    Pret de incepere a licitatiei: 1.240.251 lei RON(845.120 lei RON cladire, imprejmuire 14.687 lei RON, teren 380.444 lei RON).

                    Mentionam ca imobilul se vinde grevat de urmatoarele drepturi: ipoteca rang I 26612/2005, som. 29444/2005 si som. 29445/2005

                    Daca aceste creante nu se acopera la prima licitatie se va proceda, in aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vanzarea imobilului liber de aceste drepturi. Pretul de la care va incepe licitatia, in aceste conditii, va fi cel prevazut de art. 509 alin. 3 si 4 Cod pr. civila.

                    Invitam pe toti cei care vor sa cumpere imobilul sa prezinte ofertele de cumparare la sediul nostru mentionat mai sus si sa depuna recipisa C.E.C. prin care a consemnat la dispozitia executorului judecatoresc o cautiune, reprezentand 10 % din pretul la care a fost evaluat imobilul si sa se prezinte la termenul de vanzare si la locul fixat in acest scop.

                    Drept pentru care am intocmit prezenta publicatie de vanzare in 8 exemplare, din care cate un exemplar se va afisa la sediul nostru din Bacau, str. Energiei, bloc 37, scara B, ap. 3, la sediul Judecatoriei Bacau, la locul unde este situat imobilul, la Primaria Bacau, BRD GSG Bacau.

                    EXECUTOR JUDECATORESC&#8221

                    Publicatia este semnata si stampilata.

                    Daca creditorul nu achita suma ceruta de debitor si stabilita de instanta, oricine este interesat se poate inscrie la licitatie, in conditiile stabilite in Publicatia de vanzare.

                    Scris de Gheorghe BALTATESCU

                    Costurile ridicate ar putea scoate echipele clubului Stiinta Bacau afara din Sala Sporturilor/Solutie extrema:antrenamente in aer liber!

                    Dureri de cap pentru Florin Grapa. Nu antrenorul, ci presedintele de club. Daca antrenorul Grapa e scutit de probleme, fiind lider autoritar in Divizia A1 cu echipa de volei feminin Stiinta, in schimb presedintele clubului CS Stiinta Bacau are toate motivele sa se planga de migrene. Factura pe luna ianuarie referitoare la inchirierea Salii Sporturilor pentru antrenamente si jocuri

                    s-a dovedit o adevarata lovitura de maciuca. Daca pana acum, Stiinta platea 34 de milioane de lei vechi pe luna, din 2006 costurile se ridica la peste 80 de milioane. In conditiile in care numarul orelor a ramas acelasi. Pentru echipele de volei (masculin si feminin) si handbal (masculin si feminin), Stiinta are programate 150 de ore la Sala Sporturilor, in timp ce pentru sectia de atletism, sunt inchiriate 19, 5 ore la Sala de Atletism. „Conform legii, de la inceputul acestui an, vom scoate din bunzunar mai mult decat dublu pentru a achita costurile legate de inchirierea salilor. O ora la Sala Sporturilor ne costa acum 500.000 lei vechi, iar la Sala de Atletism, 240.000&#8221, a declarat presedintele Grapa. „Singurul nostru noroc este ca, fiind club studentesc, beneficiem de o reducere de 50 la suta. Altfel, o ora la Sala Sporturilor ne-ar fi costat un milion si nu 500.000. Pe de alta parte, nu pot uita ca noi, clubul Stiinta, am suportat cheltuiala montarii contactorilor de la Sala&#8221, a adaugat oficialul bacauan.

                    Pentru a iesi din acest impas, presedintele CS Stiinta cauta tot felul de solutii. Ideal ar fi gasirea unor sponsori care sa acopere suma integral sau macar in parte, asa cum se intampla in alte orase. In cel mai rau caz, se va recurge la o varianta de compromis: diminuarea numarului de ore rezervate antrenamentelor. „E neplacut, dar nu avem ce face. Daca nu gasim bani, vom renunta la o parte din antrenamentele din sala. De exemplu, e foarte posibil ca echipa de handbal feminin sa se antreneze doar de doua ori pe saptamana in sala, iar restul sedintelor de pregatire sa le efectueze in aer liber&#8221, a marturisit Florin Grapa. Daca nu s-a reusit inghetarea preturilor, exista in schimb toate sansele sa asistam la congelarea sportivilor!

                    Definitiveaza proiectele

                    In baza unei ordonante din luna decembrie, cluburile sportive nu mai pot fi subventionate in mod direct de catre administratiile locale. Pentru a beneficia insa de un ajutor financiar, cluburile trebuie sa inainteze catre Consiliile Locale proiecte in baza carora pot fi atrase fonduri nerambursabile. Data limita pentru depunerea unor astfel de proiecte este 15 februarie, iar una dintre gruparile care se prevaleaza de prevederile acestei ordonante este Clubul Sportiv Stiinta Bacau. &#8222Suntem pe cale de a definitiva aceste proiecte pe care le vom inainte administratiei locale”, a declarat presedintele clubului bacauan, Florin Grapa.

                    Scris de Dan SION

                    Cel mai important eveniment al planetei… in varianta redusa / Jocurile Olimpice de Iarna, editia a XX-a, au inceput ieri

                    Aseara, dupa inchiderea editiei noastre, s-a desfasurat la Torino festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarna. Torino este, probabil, cel mai mare oras care a gazduit pana acum marea competitie. Apropierea de Muntii Alpi si parteneriatul cu sase statiuni limitrofe: Cesana, Pragelato, Bardonecchia, Pinerolo, Sauze d&#8217Oulx si Sestriere a facut ca sa fie posibil a se disputa probele de schi, schi fond si trambulina. Italia a mai gazduit JO de iarna in urma cu 50 de ani, la Cortina d&#8217Ampezzo. Sigur, olimpismul si Jocurile Olimpice sunt doua lucruri sacre pentru intreaga omenire, dar… varianta hibernala nu se bucura de un succes la fel de mare ca JO de vara. Totusi, in orasul FIAT-ului, al echipei Ferrari si al lui Juventus, organizatorii de la CIO au reusit sa stabileasca un record de participare: nu mai putin de 85 de delegatii, cuprinzand aproximativ 2500 de sportivi, ce vor concura la 15 discipline, cu un numar mult mai mare de probe. Precedentul record fusese inregistrat la Salt Lake City, in 2002, cu 77 de tari si 2400 de sportivi. Fireste, nici atunci n-au „vrut&#8221 sa participe Ciadul, Mali sau Mauritania. Oricum, sa mentionam ca JO de iarna au fost decalate fata de surorile sale de vara dupa editia de la Albertville (Franta), din 1992. Urmatoarea editie, cea de la Lillehamer (Norvegia) a fost organizata in 1994. Deci, la un decalaj de 68 de ani dupa editia inaugurala (Chamonix, 1924), CIO si-a dat seama ca pentru sporturile de iarna nu este benefica concurenta celor de vara. Dar JO de iarna au nimerit, cumva, din lac in put, pentru ca sunt in aceiasi ani cu turneele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal.

                    Romania – in afara medaliilor

                    Dupa cum afirma in urma cu aproximativ un secol episcopul de Pennsilvanya (si nu Piere de Coubertin, cum gresit cred multi), la Jocurile Olimpice „este important sa participi, nu sa castigi&#8221. Asa ca delegatia Romaniei, compusa din 25 de sportivi ce vor concura la opt discipline poate merge la Torino cu inima impacata. La casele de pariuri, cine mizeaza pe vreo medalie castigata de tricolori si ii iese, va iesi cu un profit de cel putin 65 de ori mai mare. Ar fi ca si cum Brazilia ar pierde la fotbal in fata Andorrei. Asta desi Romania are munti si posibilitatea de a amenaja multe partii de schi si de a atrage multi practicanti ai sporturilor de iarna. Dar infrastructura in sporturile hibernale este extrem de precara. Exista in toata tara doar 4-5 patinoare artificiale (doar doua functionale), o singura trambulina pentru sarituri (de lungime necorespunzatoare) si nici o pista speciala pentru patinaj viteza sau pentru short-track. In aceste conditii, nici nu putem pretinde de la sportivii nostri mai mult decat prezenta lor acolo.

                    Romania a trimis 35 de sportivi la JO de la Lake Placid (1980 – cea mai numeroasa delegatie tricolora de-a lungul timpului) si doar 6 in aceeasi statiune americana, in 1932. Trecerea lor nu mai poate fi verificata la Lake Placid, deoarece in 1987 satul olimpic de-acolo a fost transformat in… inchisoare federala americana!

                    De-a lungul timpului, Romania a cucerit o singura medalie la JO de iarna, la editia din 1968 (Grenoble – Franta), cand echipajul Ion Panturu-Nicolae Neagoe s-a clasat pe locul secund la bob 2 persoane. Altminteri, ai nostri au mai obtinut cateva locuri intre 4 si 6.

                    Anul acesta, delegatia Romaniei are urmatoarea componenta:

                    -Biatlon- Eva Tofalvi, Daniela Potlogea, Alexandra Rusu, Mihaela Purdea, Marian Blaj

                    -Bob- Nicolae Istrate, Adrian Duminicel (ambii la bob 2 si bob 4), Mihai Iliescu, Levente Bartha (bob 2 persoane), Gabriel Popa, Danut Dobalciuc (ambii la bob 4 persoane)

                    – Patinaj artistic – Gheorghe Chiper si Roxana Luca

                    – Patinaj viteza – Daniela Oltean, Claudiu Grozea

                    – Patinaj viteza pe pista scurta (short-track) – Katalin Kristo

                    -Sanie- Eugen Radu-Marin Lascarescu (tandem), Cosmin Chetroiu-Ionut Taran (tandem)

                    – Schi alpin – Daniel Nicolae, Bianca Narea

                    – Schi fond – Zsolt Antal, Mihai Galiceanu, Monica Gyorgy.

                    Ceilalti romani de la Torino

                    Metropola italiana este si cel mai puternic centru al emigratiei romanesti de dupa 1990. Se estimeaza ca 100.000 de compatrioti ai nostri sunt, in prezent, torinezi, iar dintre ei 30 la suta ar fi din judetul Bacau.

                    Evident, cel mai cunoscut roman din Torino este Adrian Mutu, care joaca la Juventus. Daca istoria ar fi fost alta, poate ca Ilie Balaci ar fi putut ajunge o somitate. Se spune ca patronul FIAT, Giovanni Agnelli, i-ar fi promis in 1982 lui Nicolae Ceausescu sa construiasca o uzina in Romania, daca craioveanul ar fi fost transferat la Juventus. Dar Ceausescu a refuzat, iar Balaci s-a accidentat grav in 1983 si nu a mai jucat niciodata la un nivel de competitivitate inalt.

                    In satul olimpic va misuna si o mare echipa a Televiziunii Romane, formata din 11 reporteri-redactori, care vor transmite aproape toata desfasurarea Jocurilor. Cam toate transmisiile vor fi pe TVR 2, dar cei care au abonament la cablu vor putea urmari JO pe Eurosport.

                    Legendele iernii

                    Primul mare sportiv al disciplinelor hibernale a fost, fara doar si poate, Sonja Henje, a carei frumusete si maiestrie i-a atras pe producatorii de la Hollywood. Norvegianca a jucat in multe productii cinematografice si a capatat, nu mult timp dupa retragerea sa din sport, cetatenie americana. Din lumea patinajului artistic – care fascineaza poate chiar mai mult decat cea a hocheiului – ii mai amintim pe Katarina Wit (RDG, Germania), Robin Cousins (Marea Britanie), Elena Rodina/Alexandr Zaitev (U.R.S.S.), Jane Torville/Cristopher Dean (Marea Britanie), Kristy Yamaguchi (SUA).

                    La hochei, dominatia U.R.S.S. a incetat dupa 1992, cand „zbornaia&#8221 s-a impus cu 3-1 in finala cu Canada. Sovieticii, in fruntea caruia stralucea legendarul Serghei Makarov, au fost protagonistii uneia dintre cele mai mari surprize negative din istoria sportului, cand au fost invinsi in 1980 de reprezentativa de amatori a SUA. A fost o alta replica la un eventual Brazilia – Andorra in fotbal.

                    Din patinaj viteza, ii retinem pe olandezii R. Ritsma si I. Potsma, pentru multele recorduri mondiale stabilite. Dar personalitatea nr. 1, consideram noi, a fost americanul Eric Haiden, care in 1980 a castigat cinci medalii de aur la Lake Placid, pentru a mai cuceri una la ciclism, la JO de vara, el sfidand autoritatile tarii sale prin participarea la Moscova.

                    Lumea schiului coborare este blindata de vedete, vom aminti doar de patru dintre ele: Jean Claude Killy (Franta), Franz Klammer (Austria), Ingmar Stenmark (Suedia), Alberto Tomba (Italia).

                    O mare vedeta, dar nu neaparat si un mare sportiv, a fost si la bob: printul de Albert de Monaco, pe vremea cand era doar print mostenitor, a concurat intr-un echipaj de 4 al tarii sale.Scris de Peter KELMANN

                    Primarul de Buhusi este nemultumit de maidanezi si de oamenii politici

                      @ Interviu cu primarul orasului Buhusi, Ionel Turcea

                      -Cum o cheama pe matusa dumneavoastra?

                      -(Surprins. Rade).Nu am matusi din categoria celor care ar putea face cadouri&#8230

                      -Pesedist fara matusa?…

                      -Am matusi de sange, nu de&#8230avere.

                      -&#8222Sarac si curat&#8221?

                      -Nu pot spune ca sunt sarac. Am o firma in care lucreaza toata familia. E mult stres, multa munca, dar ne descurcam mai bine decat altii.

                      -Unii dintre oamenii fostului primar Gheorghita, despre care se credea c-or sa fie matrasiti, sunt si in gratiile dumneavoastra&#8230

                      -Asta credeti dumneavoastra. Ei nu sunt in gratiile nimanui. Sunt functionari publici, au un statut care trebuie respectat. Nu i-a reclamat nimeni ca nu-si fac treaba. Criteriul de evaluare trebuie sa fie munca, nu relatiile de rudenie, prieteniile, simpatiile sau antipatiile.

                      -Ce sentimente traiti cand auziti cuvantul maidanez?

                      – Sentimentul de grija fata de cetatean. Cateodata, cand ma trezesc printre maidanezi, traiesc si un sentiment de spaima. Vreau ca, in curand, maidanezii sa fie o problema rezolvata. Lucram&#8230

                      – Exista un grup de interese care invarte targul pe degete?

                      -Nici nu vreau sa aud de asa ceva. Ce interese pot fi la Buhusi? Totul este in limitele normalului.

                      -Precizati-mi doua motive de mari insomnii.

                      -Lipsa resurselor financiare si imposibilitatea accesarii unor proiecte .

                      -Buhusi: statiune de odihna sau oras parasit?

                      -Statiune de odihna cu apartamente neincalzite?… Nici una nici alta. Este un oras cu foarte multi pensionari,cu foarte multi copii care au parintii plecati in strainatate. Un oras cu o medie generala a problemelor specifice oraselor romanesti.

                      – Cum stati in sondaje?

                      -Nu sondajele ma intereseaza, ci faptul ca trebuie sa rezolv multe dintre promisiunile pe care le-am facut in 2004. Pentru mine, important este ca buhuseanul sa constate ca nu indeplinesc degeaba aceasta functie. Nu m-am hotarat daca voi candida sau nu in 2008 la functia de primar.

                      -Cea mai mare dezamagire?…

                      -Clasa politica romaneasca.

                      -Institutiile publice buhusene functioneaza normal?

                      -N-am de comentat in privinta profesionalismului. Ma deranjeaza insa situatia Spitalului. Aceasta situatie trebuie analizata urgent la nivel local, judetean, national. 70-80 la suta din resursele financiare ale spitalului reprezinta salariile. in conditiile in care la primarie n-am putut acorda nici un salariu de merit, din cauza lipsei banilor, si la spital sunt 40 de salarii de merit, se platesc tot felul de ore suplimentare, in vreme ce bolnavii nu prea au ce manca&#8230 Adica intai platim salariile si apoi mai vedem noi ce facem?&#8230 Imobilul sectiei externe de neouropsihiatrie, care a fost reabilitat in urma cu vreo doi ani, arata ca vai de lume. E jale. Iar bolnavii de aici, dupa ce au problemele pe care le au, nici nu prea au ce manca.

                      -Realizati un clasament al primarilor de dupa 1990&#8230

                      -Nu pot, nu vreau. Toti au facut ce s-a putut, in functie de banii de care au dispus.

                      -Sunteti un primar de nota&#8230

                      -Asta apreciati dumneavoastra si electoratul.

                      -&#8222Desteptarea&#8221 va enerveaza des?…

                      -(Rade&#8230) Nu. Uneori ma suna la 4 si jumatate, dimineata&#8230 Chiar imi face placere&#8230

                      -Spuneti ceva la &#8222liber-alese&#8221. Orice. Puteti chiar sa ne injurati.

                      -As vrea sa dispun de resurse financiare suficiente. Cateodata sunt foarte necajit din cauza faptului ca nu pot rezolva repede problemele oamenilor.Scris de Ion FERCU