Seful politistilor bacauani, Stefan Alexa, a fost luat la intrebari de consilierii judeteni. Atitudinea subalternilor in relatia cu cetatenii si amploarea cersetoriei sunt principalele probleme care i-au fost ridicate comisarului sef. Acesta s-a aparat cu un raport laudativ si cu rezultatele unui sondaj de opinie contestabil. Multe dintre raspunsurile politistului-sef au provocat zambete ironice si priviri neincrezatoare in sala de sedinte a Consiliului Judetean.

Comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau, a fost luat la intrebari de consilierii judeteni. Prezentarea raportului asupra eficientei activitatii IPJ pe anul 2005 a fost evenimentul care le-a permis alesilor bacauanilor sa-l bombardeze pe seful politistilor cu reprosuri la adresa subordonatilor sai dar si a institutiei pe care o conduce. &#8222Trendul increderii populatiei in politie este invers fata de realizarile anuntate de dumneavoastra”, a dat startul la reprosuri consilierul PD Petru Mihaila. El a mai reclamat si un presupus abuz al primarului din Glavanesti. Comisarul sef s-a aparat cu un sondaj de opine realizat la nivelul Inspectoratului General al Politiei. &#8222Un sondaj de opinie arata ca increderea bacauanilor in Politie a crescut de la 38 la suta la 52 la suta. Marja de eroare ar putea fi si de cinci la suta dar tot arata o crestere. Am infiintat o linie telefonica la care sa primim reclamatii din partea cetatenilor. Am primit la inceput 12 apeluri, dupa care nu am mai primit nici o reclamatie. Politia Bacau isi propune sa creasca in acest an incredrea populatiei la 61 la suta”, s-a aparat Alexa. Consilierul Silviu Bondor a vrut sa para mai delicat cu seful politiei dar a atins un subiect deosebit de sensibil, atitudinea agentilor in relatia cu cetatenii. &#8222De comportamentul agentilor cine raspunde? Vad aici intr-un plan foarte elaborat prevederi explicite la comportamentul politistilor. Nu vad insa persoana responsabila. Cine raspunde la reclamatiile care vin in acest sens?”, a turnat gaz pe foc Bondor. Alexa a negat ca politistii bacauani ar avea probleme de comportament in realtia cu cetatenii. &#8222Inspectoratul si ATOP au facut verificari. Nu sunt probleme majore in sensul acesta”, a declarat Alexa starnind zambete ironice asitentei. Liberalul Ioan Chiriac a ridicat problema cersetorilor din municipiul Bacau. Stefan Alexa a turuit rapid o serie de masuri si de actiuni desfasurate de politisti in sensul limitarii fenomenului. Replica celui care a pus pe tapet problema a fost cel putin ironica. &#8222Desi masurile aclamate de dumneavoastra sunt sublime efectele lipsesc cu desavarsire”, a declarat Ioan Chiriac. Seful politiei a indulcit tonul, dandu-i dreptate consilierului si explicand ca problematica este una dintre prioritatile IPJ. &#822255 la suta dintre bacauani sunt preocupati de fenomenul cersetoriei. Noi avem o serie de planuri si masuri. Politia impreuna cu Jandarmeria fac depistarile, iar organizatiile neguvernamentale si Protectia Copilului actioneaza in sensul asigurarii protectiei sociale. Ne-am propus ca procentul sa scada in 2006 la doar 10 la suta”, s-a aparat Alexa. Consilierii i-au sugerat ironic ca, daca se vrea, macar o parte a fenomenului se poate rezolva doar cu vointa din partea politistilor. &#8222Sunt usor de gasit cei care pun copiii la cersit. Va dau eu o adresa: Narcisa 9, la parter”, a afirmat Consilierul Silvestru Dogaru.Scris de Catalin BEJAN

Ingaduinta aratata de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) agentilor economici care nu depun declaratiile nominale pentru angajati ii priveaza pe acestia din urma de dreptul la servicii medicale in sistemul public de sanatate. Desi persoanele juridice si fizice trebuie sa depuna lunar declaratiile privind obligatiile ce le revin fata de fond, unii isi amintesc foarte rar sa treaca pe la sediul CJAS. Zilele acestea s-au prezentat la ghisee chiar si agenti economici care nu depusesera declaratiile din luna iunie a anului trecut. „Daca un salariat nu apare in baza de date timp de trei luni, pierde calitatea de asigurat, ne-a declarat Dan Stoica. Chiar daca s-a platit contributia, nedepunerea declaratiei atrage invalidarea asiguratului. Verificam lunar baza noastra de date si o confruntam cu cea a medicilor de familie, a politiei si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Sunt foarte multe persoane invalidate lunar deoarece agentii economici intarzie cu depunerea declaratiilor. De asemenea, multi angajatori omit sa ii intrebe pe asigurati despre co-asigurati, iar acestia nu beneficiaza de drepturi&#8221. Pe listele medicilor de familie erau la sfarsitul lunii ianuarie in jur de 620.000 de persoane, deci figurau ca asigurate ale sistemului social de asigurari de sanatate. In baza de date a CJAS, insa, apareau ca validate doar 580.152 de persoane. Rezulta ca 40.000 de bacauani si-au pierdut calitatea de asigurat. Este posibil ca unii sa fi decedat, altii sa fi plecat in strainatate, dar majoritatea au fost deposedati de dreptul de asigurat de catre angajatorul care nu a depus la timp declaratia la CJAS sau de primaria care nu a trimis lista cu beneficiarii Legii 416, a venitului minim garantat. CJAS ar trebui sa apere drepturile asiguratilor, dar pare sa arate mila angajatorilor care incalca OUG 150/2002. Aceasta prevede clar ca angajatorii care intarzie sa depuna declaratia trebuie sanctionati cu amenda intre 5 si 10 milioane de lei. Desi restantierii nu lipsesc, CJAS i-a iertat pana acum de amenda. In acest timp, unei persoane care a platit asigurarile de sanatate i se pot refuza serviciile medicale.Scris de Doina MINCU

Peste 1.000 de detinuti din Penitenciarul Bacau sunt obligati sa se inghesuie in 450 de paturi. Conducerea unitatii recunoaste ca se intampla tot felul de &#8222nebunii”, cand doi sau trei barbati impart acelasi asternut. Femeile si minorii aflati in detentie sunt privilegiati. Desi stau claie peste gramada, detinutii nu vor sa se transfere la un penitenciar din tara mai putin aglomerat.

Gardianul rasuceste cheia in incuietoarea intunecata. Usa metalica a celulei se deschide cu un scrasnet. Cativa detinuti sar imediat in picioare. Ceilalti se multumesc sa se aseze mai comod in paturile suprapuse. Sunt curiosi, atata tot. Un miros greu face aproape irespirabil aerul. Geamul celulei este larg deschis, dar nu reuseste sa ventileze incaperea supraaglomeara. Un tanar cu un tatuaj pe mana isi face loc spre usa. Este seful, cel de care asculta toti detinutii. &#8222Cati sunteti in camera”?, intreaba gardianul. &#8222Pai suntem 40″, raspunde scurt seful incarceratilor. Prea multi pentru paturile existente. Celula este mare, dar cu toate acestea abia a ramas un culoar incomod pentru circulatie, spre toaleta sau fereastra. Sa fie vreo 25 de locuri in total, dar se vede clar ca numarul detinutilor este mult mai mare. &#8222Am fost si mai multi, spune un tanar negricios. Dormeam intr-un pat trei sau patru. Iarna e cum e! Dar in timpul verii este groaznic. Nici nu poti respira”. Detinutii au incercat sa-si faca locul de detentie cat mai placut. Si-au ornat paturile cu panza colorata, au pus cateva afise pe pereti, iar la bec, in loc de lustra, au agatat o pereche de pantaloni. Probabil sa fie feriti de lumina prea puternica. Toti din celula sunt tineri. &#8222Au intre 18 si 21 de ani”, explica gardianul. E varsta cea mai critica, cand se pierde foarte usor drumul. Usa metalica se inchide cu acelasi scrasnet. Ostil parca libertatii!

Ce se poate intampla cand doi detinuti isi impart patul?!

Penitenciarul Bacau este mult prea mic fata de numarul detinutilor. Cele 450 de locuri sunt impartite &#8222frateste” de 1.090 de persoane private de libertate, ceea ce inseamna doi sau chiar trei intr-un pat. &#8222Se stie ca unitatea noastra de detentie este supraaglomerata, explica inspector sef principal Anton Dobos. Situatia din Bacau este cunoscuta pana la cele mai inalte niveluri. Nu intrunim nici o conditie. Curtea pentru plimbare este folosita si ca baza sportiva. Detinutii stau cate doi sau chiar trei in pat. De aici se ajunge la alte probleme. Oare ce se poate intampla cand doi barbati privati de libertate pe o perioada indelungata impart un singur asternut?!” Si detinutii care ies la munca trebuie sa se impace cu ideea de a imparti locul de odihna cu unul sau chiar doi colegi de suferinta. Doar cele 50 de femei si cei 42 de minori condamnati au o situatie favorizata. Conducerea penitenciarului a facut tot posibilul sa le asigure niste conditii mai decente de detentie. &#8222In cazul lor nu se pune problema sa-si imparta patul. Minorii chiar au un statut aparte. Ei beneficiaza de televizor, merg la plimbare, la club si chiar sunt cuprinsi in activitati cultural-educative desfasurate in oras” declara inspectorul sef principal Anton Dobos.

Detinutii nu vor sa plece din Bacau

Ca sa se descongestioneze Penitenciarul Bacau, s-a infiintat o sectie de detentie la Tirgu Ocna. Saptamana trecuta deja au fost transferati acolo 302 detinuti. Numai ca aceasta solutie nu este deloc in avantajul unitatii centrale de detentie. Transferul nu a rezolvat nici pe departe problema aglomeratiei, iar de cealalta parte au intervenit niste cheltuieli suplimentare, greu de acoperit. &#8222Cand au proces, cate 20 -30 de detinuti trebuie transportati la Tribunal, iar costurile deplasarii sunt suportate tot de noi. Am informat detinutii, in cazul in care vor conditii mai bune de cazare, pot sa solicite transferul in orice unitate din tara. Pana acum nimeni nu s-a aratat interesat de aceasta oferta”, precizeaza Anton Dobos.

Cu o cladire nu se scapa de aglomeratie

Inca din anul 2004 s-au inceput lucrarile la un nou pavilion de detinere, cu o capacitate de 250 de locuri, amplasat chiar langa biserica din curtea penitenciarului. Cladirea a fost gandita in asa fel incat sa respecte normele de detentie prevazute de Uniunea Europeana. Desi nu a primit decat 20 de miliarde, (dintr-un necesar de 30), conducerea Penitenciarului Bacau spera ca pana la sfarsitul acestui an cladirea sa fie functionala. &#8222Noi am propus autoritatilor locale sa ne acorde 10.000 de metri patrati de teren de la unitatea de transmisiuni, care nu mai este functionala si doua cladiri de la artilerie, unitate care, de asemenea, a fost desfintata. Insa, deocamdata, nu am primit nici un raspuns”, declara inspectorul sef Anton Dobos. Pana cand se va gasi o cale de rezolvare a problemei supraaglomeratiei din penitenciar, detinutii vor fi nevoiti sa doarma cate doi sau trei in acelasi pat. Indiferent daca acest lucru este pe placul unora si nefericirea altora.Scris de Lili ADOCHITEI

Cristian Cojocaru, consilierul buhusean care s-a inscris recent in Partidul Democrat, afirma ca i-a facut jocurile politice primarului Ionel Turcea. El nu a explicat insa si in ce mod l-ar fi putut obliga primarul Buhusului sa-i asculte asfaturile” politice. Dupa ce a jucat la doua capete, politicianul buhusean s-a pocait intre timp si a ales sa se izbaveasca in organizatia lui Vasile Nistor. aAm vrut sa ma inscriu in PD inainte de alegerile locale din 2004, insa sistemul instituit de PSD nu mi-a permis. Mi s-a spus sa ma duc la PRM. Asa facea Turcea cartile”, a declarat ingenuu noua achizitie a PD, insistand ca in calitatea sa de consilier local nu a facut politica Partidului Romania Mare. Actualii sai sefi ii iau partea lui Cojocaru si ii intaresc declaratia, afirmand ca PSD a facut o practica din implantarea unor falsi concurenti politici. aAveam informatii ca asa se intampla, dar nu am crezut. E o greseala din partea organizatiei judetene pe care mi-o asum. PSD facea cartile pentru fiecare partid in parte. S-a folosit de oameni”, a intarit Vasile Nistor, noul sef al lui Cojocaru. Declaratiile facute de Cojocaru si Nistor la ultima conferinta de presa a PD au provocat doar zambete si raspunsuri ironice din partea liderilor PSD. aDaca el spune asta, s-ar putea ca acum sa fie omul meu infiltrat acolo, la PD. Nici nu merita sa comentez afirmatiile facute de consilierul Cojocaru. Eu nici nu stiu daca voi mai candida in 2008, nu m-am hotarat inca, dar vad ca deja au inceput cu jocurile murdare”, ne-a declarat Ionel Turcea. aIn sfarsit, s-a prins Vasile Nistor. PSD are oameni peste tot. Acum l-am bagat pe Ochenatu la PD. Mai avem unul la liberali care a si ajuns presedintele organizatiei judetene. Unde n-ar fi fost asa”, a comentat ironic deputatul Gabriel Vlase, presedintele executiv al PSD Bacau. Presedintele filialei bacauane a Partidului Romania Mare, Angela Bogea, afirma ca nu a stiut de alegerea consilierului buhusean. aSi pentru mine a fost o surpriza. Nu stiu de ce a plecat. Probabil a considerat ca are mai multe sanse la PD, ca va obtine la viitoarele alegeri mai mult sprijin ca imagine si material”, a comentat plecarea fostului sau consilier Angela Bogea, presedintele organizatiei judetene a PRM. Scris de Catalin BEJAN

Asociatia de proprietari 83, de pe strada Mioritei, tinde sa bata recordul la capitolul frauda. Politia nu a incheiat cercetarile in acest caz, dar se pare ca este vorba de o delapidare de ordinul miliardelor. Prima sedinta a asociatiei din acest an s-a transformat intr-un circ in toata regula.

Luni dupa amiaza, peste o suta de membri ai Asociatiei de proprietari 83 s-au adunat in punctul termic cel mai apropiat. La sedinta a participat si viceprimarul Constantin Scripat, care a promis cu ceva timp in urma ca va incerca sa faca lumina in aceasta asociatie. Dupa doua ore de scandal si acuzatii din cele mai grave, sedinta s-a incheiat fara ca locatarii sa afle ce ii interesa: cat s-a furat si cine este vinovatul. Constantin Scripat a declarat ca ancheta politiei la Asociatia 83 a fost tergiversata. aActele au fost ridicate de politisti, fara proces-verbal, intr-un haos total, in luna iulie. Am insistat la politie, dar tot ce mi s-a transmis a fost ca exista un dosar penal in curs de desfasurare pe numele administratorului. Tot ce putem face este sa-l suspendam”. Aceasta declaratie a pornit un adevarat viespar. Unii locatari tineau partea administratorului Cristina Zaharia, altii ar fi linsat-o. Cea mai vehementa in acuzatii era sotia fostului presedinte al asociatiei, Nicolae Driu. De mai multe ori a fost nevoie de interventia politistilor primariei pentru a potoli spiritele. Viceprimarul Scripat crede ca tabara care o sustine pe Cristina Zaharia a beneficiat de facilitati. aNu a bagat toti banii in buzunarul ei”, a spus viceprimarul.

Hotie cu radacini adanci

Se pare ca frauda de la Asociatia 83 isi are inceputurile in anii „90, conform situatiei prezentate de actualul cenzor. aActele din perioada 2002-2005 sunt la politie, asa ca nu pot prezenta un raport cu privire la activitatea administratorului Zaharia. Am analizat situatia de dinaintea angajarii ei. Am gasit nereguli foarte grave: scaderi la intretinere si chitante cu acelasi numar, adeverinte false date cu ocazia vanzarii apartamentelorprin care se atesta ca proprietarul nu are debit la intretinere desi avea milioane, facilitati acordate unor vecini, acestia neplatind intretinerea chiar si doi ani”. Desi prezent, administratorul care a precedat-o pe Cristina Zaharia nu a putut prezenta argumente in apararea sa. Pentru a pune capat unui scandal de doua ore, viceprimarul Scripat a anuntat ca nu poate fi aleasa o noua conducere a asociatiei, sedinta nefiind statutara din cauza numarului insuficient de participanti. Tot ce au aflat proprietarii a fost ca administratorul si-a dat demisia. Fostul presedinte, Nicolae Driu, a tinut un inceput de discurs, dupa care a fost intrerupt de locatari. De la sedinta a lipsit un personaj important in ecuatia fraudei de la Asociatia 83: fostul cenzor, Margareta Palcau, care timp de mai multi ani nu a verificat actele asociatiei.

Miliardele platite de locatari au disparut

Primele semne ca in asociatie se petrec lucruri necurate au aparut in septembrie 2004. Atunci, inspectorii primariei au solicitat actele la control, dar acestea lipseau. In iulie 2005, cand organele de control au reusit sa intre in posesia acestora, s-a stabilit pe loc o frauda de 400 milioane. Cenzorul de atunci, Margareta Palcau, a spus ca la o verificare extracontabila a descoperit o lipsa de 1,2 miliarde lei. Viceprimarul Scripat ne-a declarat ca ar putea fi vorba de doua-trei miliarde de lei. La momentul ridicarii actelor, primele nereguli observate au fost: registre de casa completate in creion, referate nesemnate de presedintele asociatiei si nestampilate, referate in alb pentru calatorii cu taxiul in valoare de sute de mii de lei fiecare. Cel care se deplasa cu taxiul adar numai in interesul asociatiei”, dupa cum a declarat, era fostul presedinte, Nicolae Driu. Voci manioase au acuzat la sedinta ca administratorul Zaharia a plecat anul trecut la mare cu o suta de milioane din banii asociatiei. Cristina Zaharia nu s-a aparat, desi a fost numita ahoata” in nenumarate randuri. Peste 10 zile, este programata o noua sedinta la As. 83. Atunci, orice hotarare se va lua in privinta conducerii asociatiei va fi valabila.Scris de Doina MINCU

Tribunalul Bucuresti a emis, marti, mandate de arestare preventiva, pe o perioada de 29 de zile, pentru oamenii de afaceri craioveni Ion si Nicolae Mihailescu, precum si pentru Dan Stoica, cercetat an acelasi dosar, pentru prejudicierea bugetului statului cu aproximativ 300 de miliarde de lei. Avocatii celor trei au contestat masura arestarii preventive, la Curtea de Apel Bucuresti. Cu o zi an urma, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au dispus anceperea urmaririi penale pentru Nicolae si Ion Mihailescu, Dan Stoica, Vasile David si Stela Baietica, pentru evaziune fiscala, spalare de bani si asociere an vederea savarsirii de infractiuni, toate faptele aflate an concurs real. Potrivit unui comunicat al Ministerului Public, din probele administrate an cauza s-a stabilit ca cei cinci au cauzat, an perioada 2001 – 2002, un prejudiciu total de aproximativ 300 de miliarde de lei la bugetul statului, prin societatile administrate sau controlate de acestia derulandu-se o serie de tranzactii comerciale fictive. Anchetatorii au stabilit, de asemenea, ca acestia s-au constituit antr-un grup infractional organizat al carui scop era spalarea banilor proveniti din savarsirea unor fapte penale, constand an rambursari ilegale de TVA si anregistrarea unor cheltuieli an documentele contabile ce nu au la baza operatiuni reale astfel ancat sa poata fi diminuata baza impozabila. Numai Dan Stoica a anregistrat, an mod nelegal un numar de 57 de facturi fiscale cuprinzand date false, a caror valoare este de aproximativ 120 de miliarde de lei, facturi care atestau an mod nereal ca societatea administrata de el ar fi achizitionat mai multe produse la o firma din Bucuresti. an plus, s-a constatat ca societatea apartinand acestuia nu era detinatoarea legala a facturilor fiscale respective, din verificari rezultand ca acestea au fost repartizate altor agenti economici. Din materialul probator rezulta ca achizitiile au fost platite an numerar, folosindu-se chitante fiscale ce depasesc, fiecare, echivalentul a 500 de milioane de lei. Motivul pentru care s-a apelat la aceasta modalitate de achitare a preturilor este acela conform caruia plata an numerar prin chitante fiscale nu permite organelor de urmarire penala sa constate daca antr-adevar banii respectivi au intrat an posesia vanzatorului.Sursa citata adauga ca singurele societati &#8222furnizoare&#8221 de documente justificative an acest sens apartin lui Ion si Nicolae Mihailescu, fiind ansa administrate de Dan Stoica. Pe baza tranzactiilor efectuate an acest mod, societatile apartinand fratilor Mihailescu au solicitat si obtinut, ulterior, rambursari ilegale de TVA de aproximativ 200 de miliarde de lei. an realizarea circuitului comercial nelegal, cei trei au apelat la ajutorul Stelei Baietica si al lui Vasile David, pentru anregistrarea an contabilitatea firmelor pe care le administrau a unor facturi fiscale emise de o societate fantoma din Bucuresti. Practic, antre societatile angrenate de catre cei cinci an activitatea infractionala s-a realizat un circuit comercial si financiar justificat prin facturi si chitante fiscale false, avand drept scop unic obtinerea ilegala de rambursari TVA si anregistrarea unor cheltuieli nereale care au condus implicit la modificarea bazei de impozitare. Din rulajele conturilor apartinand societatilor implicate an activitatea infractionala rezulta ca acestea nu au detinut niciodata an banci suma de aproximativ 400 de miliarde de lei – care apare afirmativ achitata pentru bunurile achizitionate de la firme fantoma. an ceea ce-i priveste pe Ion si Nicolae Mihailescu, an conturile lor nu se regasesc sumele necesare creditarii fictive a unei societati cu aproximativ 200 de miliarde de lei, asa cum an mod fals s-a anregistrat an documentele contabile. Luni, procurorii i-au retinut pe Ion si Nicolae Mihailescu, precum si pe Dan Stoica. De asemenea, Vasile David si Stela Baietica au fost obligati sa nu paraseasca tara.Scris de Mediafax

Topirea zapezii a scos la iveala mizeria si gropile din municipiul Bacau. In preajma pubelelor de gunoi, in jurul blocurilor si chiar pe spatiile verzi amenajate, gunoiul se simte ca la el acasa. In plus, gropile din asfalt ii obliga pe soferi sa scoata lunar din buzunar milioane de lei pentru reparatia autoturismelor.

Odata cu topirea zapezii, in multe din cartierele orasului, gunoiul a rasarit de peste tot. Ai nevoie de un stomac tare daca te aventurezi in preajma anumitor pubele de gunoi. In afara faptului ca multe din ele sunt uitate de angajatii Directiei de Salubritate si Spatii Verzi din cadrul Primariei Bacau, nici oamenii nu isi dau interesul pentru pastrarea curateniei. In multe spatii destinate depozitarii deseurilor menajere, in jurul containerelor este o mizerie de nedescris. „Toti sunt de vina. Si primaria, dar si lumea si agentii economici de prin zona. Este o pubela goala, dar uitati cum arunca lumea gunoiul pe langa. Este si multa lipsa de bun simt&#8221, ne-a declarat o femeie care ducea gunoiul. Angajatii primariei dau vina pe oameni si pe lipsa lor de educatie. „Am vazut cum au venit cu masina si au aruncat gunoiul din mers&#8221, a declarat un muncitor al Directiei de Salubritate.

Situatia &#8222din teren” infirma spusele reprezentantilor Primariei

Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, a declarat ca „acest fenomen se repeta an de an cand se topeste zapada. In ceea ce priveste golirea pubelelor, acestea au un grafic care se respecta. Oricum, incepand cu acest an, dupa curatenia de primavara, care va dura in jur de o luna, vom crea o divizie speciala pentru curatarea spatiilor verzi si a pubelelor. Astfel, vor fi incadrati 12-15 oameni, care se vor ocupa exclusiv de acest fenomen&#8221. Cu toate acestea, dupa o tura prin oras te poti convinge ca graficul nu prea este respectat. Ieri, in jur de ora 10.00, in mai multe locuri, cum ar fi Energiei, sau chiar in centru, mai multe pubele de gunoi nu erau golite, ba, mai mult, gunoiul era imprastiat peste tot.

Gropile ii aduc la sapa de lemn pe soferii bacauani

Tot in carca zapezii se arunca si problema gropilor din oras. In afara arterelor principale, care din loc in loc mai trebuie carpite si ele, restul strazilor pun la grea incercare atat nervii soferilor, cat si masinile acestora. „Ma costa in jur de 5 milioane de lei pe luna reparatia masinii. Bucse, planetare, totul se strica din cauza gropilor. Avem mult de furca cu drumurile stricate, mai ales ca nu putem duce elevii pe arterele principale&#8221, sustine Ovidiu Agafitei, instructor al unei scoli de soferi din Bacau. Nu mai punem la socoteala faptul ca gropile din oras duc si la accidente serioase de circulatie. Chiar luni dimineata, doua masini s-au ciocnit pe strada Garii, in incercarea de a evita gropile de pe carosabil. „Starea proasta a carosabilului se datoreaza fenomenului de inghet-dezghet. Odata ce vremea ne va permite, vom trece la treaba. Vom reabilita absolut toate drumurile. In plus, este inclus un numar mare de strazi la capitolul modernizare si asfaltare&#8221, a spus Ionut Tomescu. Pana una-alta, soferii vor baga in continuare mainile in buzunare pentru a acoperi costurile de reparatie a masinilor care se deterioreaza din cauza gropilor.Scris de Gabriel MIHAI

Gazduita grozav de Colegiul National Pedagogic aStefan cel Mare”, olimpiada judeteana a disciplinelor socio-umane aa avut ca vedeta concurenta deosebita”, ne-a spus prof. Polixenia Simion, inspector de specialitate.
La Educatie Civica, podiumul a fost ocupat de echipajele a doua scoli. Pe primele doua locuri s-au clasat Ioana Popa &amp Ioana Iosub si Cristina Ioan &amp Stefan Costan, de la scoala Mihai Dragan”, an vreme ce pe treapta a III-a a podiumului au urcat doua echipaje de la Scoala aMihai Eminescu” Buhusi: Ioana Cosmina Teslaru &amp Teodora Ciobanu si Florentina Zaharia &amp Sandrina Stoica. La Cultura Civica, ordinea echipajelor de pe podium a fost urmatoarea: Valentina Bortos &amp Madalina Coseraru (Colegiul National Pedagogic), Radu Velescu &amp Razvan Alexandru (Colegiul National aFerdinand I”), Denisa Jescu &amp Anca Ciocodei (scoala aMihai Dragan”). Logica si Argumentarea a stabilit urmatoarea ierarhie: Alexandra Bezim, Mara Baetu (ambele, de Colegiul National aVasile Alecsandri”) si Iudita Paula Stefan (Liceul Catolic aSf. Iosif”). Anca Butucelea (Colegiul National aDimitrie Cantemir” Onesti) a fost castigatoarea concursului la Psihologie, pe locul secund situandu-se Ana Maria Ionascu, Colegiul Tehnic aIon Borcea” Buhusi. Bianca Boubreaz , Angela Borto (ambele, de la Colegiul National aVasile Alecsandri”) si Sebastian Simon (Colegiul National aFerdinand I”) s-au clasat, in aceasta ordine, la Sociologie. Castigatoarea, Bianca Boubreaz, este nimeni alta decat cea care a cucerit anul trecut si titlul de campioana nationala. La Economie, primele trei locuri au fost ocupate de reprezentantii a trei colegii: aGh. Vranceanu” Bacau, aIon Borcea” Buhusi si aDimitrie Cantemir” Onesti: Iulia Istrate, Ecaterina Bulete si Maria Boghiu. Iulia Istrate a castigat si anul trecut competitia, remarcandu-se si la faza nationala. Elena Popa (Colegiul National aVranceanu”), Maria Oana Nita (Colegiul National aFerdinand I”), Elena Raluca Cincu si Amalia Trepca (Colegiul National aVasile Alecsandri”) au cucerit primele trei locuri la Filosofie. Concurentii clasati pe primul loc vor reprezenta judetul Bacau la faza nationala, care va fi gazduita la Oradea, in vacanta de primavara. aIn fiecare an, elevii bacauani care au reprezentat disciplinele socio-umane la concurs au cucerit premii importante, inclusiv titluri olimpice. Speram ca vom confirma si in acest an”, ne-a spus inspectoarea Polixenia Simion.Scris de Ion FERCU

Toti medicii din judetul Bacau trebuie sa depuna la sediul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) datele despre concediile medicale prescrise. Depunerea se face lunar, atat de catre medicii aflati in relatie contractuala cu CJAS, cat si de cei care au incheiat doar o conventie contractuala pentru a putea prescrie concedii medicale. „Pentru a-i scuti de inca o deplasare, am stabilit ca furnizorii sa transmita datele odata cu raportarea lunara a serviciilor medicale, adica in prima parte a fiecarei luni pentru luna precedenta. In mod exceptional, deoarece abia am preluat obligatia de plata a concediilor medicale de la Casa Judeteana de Pensie, in luna martie vom primi documentatia pentru concediile din ianuarie si februarie”, ne-a declarat Dan Stoica(foto), purtator de cuvant al CJAS. Programul pentru raportarea concediilor medicale se poate descarca de pe site-ul CJAS, la adresa www.casbc.ro sau de pe cel al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, www.cnas.ro, sectiunea download. Si angajatorii gasesc programul pentru agentii economici la aceleasi adrese, iar depunerea documentatiei de catre ei poate fi facuta pana pe 25 ale lunii pentru luna precedenta. De la 1 ianuarie 2006, plata concediilor medicale intra in atributiile CJAS, care are in acest scop un cont de 1,5 miliarde lei.
Scris de Doina MINCU

Proiectul Zonei Metropolitane a iscat acuze la adresa primarului Stavarache, din partea reprezentantilor autoritatii judetene. Disputa a fost prilejuita de sedinta Comisiei Consultative, la care au participat reprezentanti ai Prefecturii, Consiliului Judetean (CJ), primari de localitati si sefi de institutii descentralizate. Dupa ce prefectul Gabriel Berca a prezentat programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Bacau pe anul 2006, Adrian Solomon, primarul comunei Faraoani a fost curios daca Zona Metropolitana mai exista ca proiect si care este continuitatea acestuia. Prefectul Berca a preferat sa ignore intrebarea. In schimb Angela Bogea, vicepresedintele CJ, l-a atacat direct (si in lipsa) pe Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau: aDaca va este frica sa vorbiti, atunci va spun eu ce se intampla. Zona Metropolitana este la mana domnului Stavarache. Consiliul Local face ce vrea primarul. Stim sigur ca primarul hotaraste ce se face si ce nu se face. Consilierii fac ce vrea primarul”, a acuzat Bogea. Singurul care a sarit in apararea liberalului Stavarache a fost pesedistul Dragos Benea, presedintele CJ Bacau: aEu cred ca este prea mult spus ca este la mana primarului. Asteptam pozitia Consiliului Local Bacau. Daca vor sa se opuna sau sa sprijine, o vor face public”, a incheiat, surprinzator, Benea. Reactia Primariei nu a intarziat sa apara. Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau, ne-a declarat: aEste problema doamnei Bogea. Cred ca este o afirmatie deplasata. Noi, ca Primarie, intarim si incurajam proiectul Zonei Metropolitane. Deocamdata, legislatia privind zonele metropolitane se afla in discutii la Parlament, iar Executivul municipiului va lua o decizie dupa aparitia reglementarilor”. Intr-o emisiune televizata, la Alfa TV, primarul Stavarache a declarat, in urma cu doua luni, ca sprijina initiativa Zonei Metropolitane Bacau, ce apartine consilierului judetean Codruta Arvinte, dar asteapta noutatile legislative.Scris de Claudiu BANEA

Pretentiile PD au scazut chiar daca i-a crescut cota in Consiliul Judetean. Nu cu mult timp in urma, pedistii sustineau sus si tare ca aliderii PSD care ocupa functii publice trebuie rasi”, iar functia lui Dragos Benea, cea de presedinte al CJ Bacau, era una dintre cele vizate. Sambata, dupa ce a anuntat ca partidul sau are doi consilieri judeteni in plus, seful pedistilor bacauani, Vasile Nistor, a evitat sa revendice public functia de presedinte al CJ, insa, a lasat sa se inteleaga ca nu i-ar displace si un post mai mic. aOrice partid ia in calcul orice functie care l-ar avantaja. Nu ne gandim neaparat la functia de presedinte. O sa intram la negocieri in cadrul Aliantei. Ne-am dori ca aceasta functie s-o castigam prin vot, nu prin jocuri politice. Consilierii judeteni au alta menire: aceea de a veghea la legalitatea actelor emise de institutie. Ei trebuie sa vegheze ca banii sa fie impartiti corect, nu pe criterii politice”, a declarat Nistor. Declaratia presedintelui PD nu pare a provoca ingrijorare la PRM. Presedintele filialei, Angela Bogea, care ocupa si una din cele doua functii de vicepresedinte la CJ Bacau, crede ca are de partea sa aritmetica. aDeocamdata avem in vigoare o lege care spune ca sunt necesare doua treimi din numarul de consilieri pentru a fi demarate procedurile de schimbare a presedintelui sau a unui vicepresedinte. In momentul de fata, PSD si PRM au mai mult de o treime din numarul de consilieri judeteni. Asa ca nu prea au sanse. Daca ne gandim la modificarea Legii 215, stiu ca in proiectul de modificare exista o prevedere care arata ca va fi operabila din 2008. Iar in ceea ce priveste alte variante de schimbare a presedintelui sau vicepresedintilor, in Bacau nu este cazul”, a calculat Bogea. Presedintele executiv al pesedistilor bacauani, Gabriel Vlase, nu crede nici el in posibilitatea ca pedistii sa mai puna mana pe vreo functie in CJ pana in 2008. aLegea 215 este inca in vigoare, asa ca celor doritori pot sa le transmit sa-si ia de pe cap problema asta, este inutil sa faca asemenea planuri fara posibilitate de finalizare”, declara joia trecuta, pentru DESTEPTAREA, Gabriel Vlase.
Scris de Catalin BEJAN

Vicepresedintele Asociatiei de proprietari 112, Costica Pascu, il acuza pe directorul CET, Vasile Dragusanu, ca nu aproba decontarea gigacalorimetrelor si a debitmetrelor montate la scarile de bloc pe banii locatarilor. Acuzatiile au fost publice, dar nici primarul Stavarache nu a lamurit problema. Directorul CET sustine ca asociatia s-a contorizat fara avizul furnizorului.

aNoi am contorizat toate cele 45 de scari din asociatie inainte de 1 ianuarie 2005, conform OG 73/2002, care, la articolul 49, prevede ca se poate face contorizarea de catre asociatii, cu avizul furnizorului, urmand ca acesta sa deduca din facturile viitoare valoarea aparatelor de masura si a manoperei. In luna decembrie 2004, asociatia noastra a terminat contorizarea. CET ne-a decontat o data, pe 11 martie 2004, 443 de milioane, pentru primii contori montati, iar pe 23 martie 2004 am mai primit 268 de milioane de lei. Dupa asta au refuzat sa ne mai deduca din facturi restul de bani”.

Acuzatii fara replica

Vicepresedintele Pascu a acuzat CET in public pentru nedecontarea contorilor, la intalnirea de saptamana trecuta a reprezentantilor asociatiilor cu primarul Romeo Stavarache. Directorul Vasile Dragusanu nu i-a dat atunci un raspuns. Situatia era cunoscuta si de primarul Stavarache, care a lasat subiectul in coada de peste. Directorul CET ne-a declarat ieri ca Asociatia 112 a facut contorizarea in avans, dar fara avizul furnizorului. aOrdonanta 73 spune ca era obligatorie aprobarea noastra. Noi nu putem accepta pretul la care s-a facut contorizarea la aceasta asociatie. Nu ne plac acele sume. Nimeni nu-si permite pe lumea asta sa angajeze niste cheltuieli in numele altcuiva”.

CET interzice o contorizare incheiata

Vicepresedintele Asociatiei 112 declara insa ca detine acordul CET pentru contorizarea in avans si demonstreaza cu o adresa semnata de directorul Vasile Dragusanu, prin care se da avizul pentru montarea gigacalorimetrelor. aDin ianuarie 2005, CET a inceput sa ne factureze consumul dupa gigacalorimetrele montate de noi, deci le-a recunoscut. La scurt timp, insa, am primit o adresa de la CET, prin care eram informati ca au inceput contorizarea si nu mai aproba montarea in avans de catre asociatii. Era o aberatie! Noi eram deja contorizati si plateam dupa acei contori. Am facut un dosar intreg pentru decontarea gigacalorimetrelor, ni l-au intors de cateva ori, iar acum s-a blocat undeva la CET.” Conducerea Asociatiei 112 spune ca mai are de primit de la CET aproximativ un miliard de lei pentru contori si in jur de 400 de milioane de lei pentru manopera. aIn schimb, CET ne factureaza penalitati chiar si pe sumele pe care ni le datoreaza, spune administratorul asociatiei, Ana Miniosu. Le-am refuzat facturile de penalitati”.

CET impune pretul retroactiv

Directorul CET ramane ferm pe pozitie: aNu vom deconta contorizarea la pretul lor. Putem deconta doar la cel stabilit la licitatia pe care am facut-o noi”. Vicepresedintele Pascu spune insa ca, la momentul licitatiei organizate de CET pentru contorizare, in Asociatia 112 se incheiase montarea gigacalorimetrelor. In cazul in care nu va primi banii cheltuiti cu contorizarea, Asociatia 112 va da CET in judecata. aSi vom castiga, este convins vicepresedintele Pascu. Nu ne pot impune un pret stabilit dupa ce am terminat contorizarea. Daca am facut lucrarea ilegal, de ce ne-au recunoscut contorii si, mai ales, de ce ni i-au decontat pe primii 10 montati?”Scris de Doina MINCU