6 noiembrie 2024
type here...
Acasă Blog Pagina 5416

Guvernul ii sacrifica pe exploatatorii cinstiti/Proprietarii de paduri raman cu ochii in soare

de
Deșteptarea
-

Noua lege privind suspendarea serviciului silvic pentru anumite categorii de proprietari loveste in plin judetul Bacau. Sub incidenta actului normativ intra majoritatea celor care detin paduri. Marii perdanti vor fi cei care exploatau legal fondul forestier.

Guvernul a decis suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere restituite an favoarea persoanelor care nu aveau acest drept sau a persoanelor care au primit proprietati pe alt amplasament decat pe cel detinut in proprietate. Serviciul public cu specific silvic implica marcarea arborilor, eliberarea de documente pentru transport si valorificare, precum si paza padurilor, in caz de solicitare. Noile reglementari asi propun sa opreasca taierea abuziva a padurilor, realizata prin folosirea &#8222mascata” a serviciilor silvice. Astfel, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau ii identifica pe proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise aceste documente si invoca in fata instantelor judecatoresti nulitatea acestor acte, an situatia in care nu au invocat-o proprietarii in cauza. Ulterior, comisia judeteana comunica Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV) Bacau care sunt proprietarii padurilor situate pe raza unitatii administrativ-teritoriale pentru care s-a invocat nulitatea titlurilor de proprietate. Inspectoratul suspenda serviciul public silvic pentru acesti proprietari.

Legea loveste majoritatea proprietarilor bacauani

Adoptarea acestei legi ii va afecta pe majoritatea proprietarilor de paduri din Bacau. Cea mai importanta categorie a acestora, la care face referire noul act normativ, o reprezinta cei care au primit terenuri pe alte amplasamente. &#8222Mai bine de 70% din proprietarii din Bacau si-au primit terenurile pe alte amplasamente. Dar aici, nici oamenii si nici Romsilva nu are nici o vina. Legea 18 dadea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pentru doar un hectar din intreaga padure confiscata de comunisti. In aceasta situatie, si satisfacand principiul nefragmentarii fondului forestier, s-au delimitat de Directia Silvica trupuri izolate de padure sau aflate la margini care sa raspunda cerintei de mentinere compacta a celor doua tipuri de proprietati: de stat si particulare. De aici s-a ajuns la aceasta situatie, a declarat Mihai Florescu, inspector sef al ITRSV Bacau. Masura este extrem de dura la adresa proprietarilor. O alta categorie importanta ce intra sub incidenta noii legi este si cea a proprietarilor a caror situatie nu e clarificata. In acest caz, procesul este tinut in loc de marii proprietari&#8221.

Cei mai afectatI vor fi cei cinstiti

Hotararea luata de guvern, desi urmareste sa stopeze taierea si comercializarea ilegala a lemnului, loveste in proprietarii cinstiti. Astfel, cei care de-a lungul timpului au inteles sa respecte regimul silvic, si-au intocmit amenajamente silvice si au primit aprobari pentru taiere si exploatare, din acest moment vor ramane cu ochii in soare. &#8222Intr-un interes general benefic se mai fac si sacrificii”, sustine inspectorul sef al ITRSV Bacau. Cea mai numeroasa categorie ramane insa cea a proprietarilor care si-au distrus propria padure prin taieri ilegale. Acestia isi vor continua nestingheriti activitatea ilegala mai ales ca acum nu vor mai fi nevoiti sa incheie contracte cu structurile de administrare a padurilor dupa cum prevedea OG 139. &#8222In urmatoarea perioada, cei peste trei sferturi de proprietari de paduri nu se vor putea bucura decat de aerul curat si de fructe”, a concluzionat Mihai Florescu.Scris de Gabriel MIHAI

Afaceri paguboase pentru stat, benefice pentru patroni/Tun de miliarde cu produse petroliere

de
Deșteptarea
-

Doi bacauani au tepuit statul roman cu peste 11 miliarde. Tunul a fost dat in mai putin de un an. Constantin Rusu si un

asociat de al sau au facut tranzactii ilegale cu produse petroliere, evitand astfel plata accizelor catre stat.

Astfel de tranzactii sunt numite in Romania „tunuri&#8221. De cele mai multe ori, insa, „tunurile&#8221 se dau la limita legii sau direct impotriva ei. Ingineriile financiare cu produse petroliere au pus intotdeauna in pericol siguranta economica a Romaniei. Bugetul de stat a fost inselat in mod treptat, de-a lungul timpului, gaurile provocate de evazionistii de elita cauzand stagnari majore ale economiei. In categoria evazionistilor de rasa intra si Constantin Rusu din Bacau, fost administrator la SC Remonbac SRL din Bacau, societate aflata acum in insolventa. In perioada iunie – octombrie 2001, SC Remonbac SRL a emis catre SC Alida Com 2000 SRL Bucuresti un numar de 12 facturi fiscale a caror valoare depasea 2,5 miliarde lei vechi. Rusu achizitiona de la diverse rafinarii subproduse petroliere pe care le comercializa drept produse finite prin cateva firme intermediare. Astfel, adminstratorul Remonbac SRL cumpara combustibil scutit de la plata taxelor aferente comercializarii produselor petroliere, pe care, ulterior, le vindea in mod ilegal. Asa se face ca din cele 12 facturi emise catre Alida Com 2000, 8 erau pentru „concentrat tip A&#8221, produs care are o valoare a accizei inferioara celei pentru motorina. De altfel, pe facturile la care se face referire nu erau evidentiate taxele de constituire a „fondului de produse petroliere&#8221 si taxele aferente „fondului special pentru drumuri&#8221.

Repetitia e mama invataturii

Practica a fost folosita si in cazul SC Junior Radcom SRL Bucuresti. Astfel, in perioada aprilie – mai 2001, Remonbac a emis catre Junior Radcom un numar de 32 de facturi fiscale in valoare totala de peste 5,3 miliarde de lei vechi. Dintre acestea, pe baza a 26 de facturi s-a vandut acelasi produs „Concentrat tip A&#8221, la care pe documentele de livrare lipsesc aceleasi taxe despre care am facut vorbire la Alida Com. Mai mult decat atat, pe instrumentele de plata (ordine de plata, file CEC) in rubrica destinata platitorului sunt inscrise denumirile altor societati comerciale decat beneficiarii marfii, societati cum ar fi Probenz SRL Suceava, Bemotex SRL Oradea, Cristal SRL Botosani, Petroconstruct SRL Botosani si altele. In urma verificarilor efectuate a rezultat ca societatile comerciale platitoare detin statii de distributie pentru produse petroliere. Cu alte cuvinte, Remonbac SRL, prin fostul sau administrator Constantin Rusu, a reusit sa livreze produsul petrolier „concentrat tip A&#8221 catre agenti economici, detinatori de statii de distributie, prin intermediul societatilor Alida Com SRL si Junior Radcom SRL, ambele din Bucuresti, folosindu-se de acestea drept paravan pentru neevidentierea integrala a accizelor datorate si a obligatiilor fiscale. Prin acest procedeu, Rusu a fentat statul, bugetul fiind prejudiciat cu aproape 12 miliarde lei vechi, reprezentand banii pentru fondul special pentru produse petroliere, fondul special pentru drumuri publice, accize, TVA si alte accesorii fiscale. De remarcat este faptul ca cele doua societati din Bucuresti se afla pe lista neagra a societatilor care urmeaza a intra in categoria firmelor de tip fantoma pentru ca, desi erau inregistrate la Registrul Comertului, nu figurau cu activitati comerciale declarate.

Plecat la… munca

In incercarea noastra de a da de cel care a condus ingineriile financiare de la Remonbac, sansele de reusita au fost egale cu zero. Totusi, am reusit sa luam legatura cu cel care se ocupa de lichidarea societatii, Remonbac fiind inclusa in procedura de faliment. „Domnul Rusu nu mai sta in Bacau. Stiu ca este plecat la munca pe undeva prin Timisoara. Mai vine pe la noi doar ca sa dea lamuriri si se mai prezinta la unele termene&#8221, a declarat Romel Gutu, reprezentantul lichidatorului judiciar. Cu privire la afacerile derulate de Constantin Rusu, Gutu a precizat ca „in masura in care am avut acces la actele societatii stiu ca erau desfasurate activitati de comert cu produse petroliere. Nu pot sa spun foarte multe pentru ca cea mai mare parte a actelor au fost luate de procurorii de la DNA pentru cercetari&#8221.Scris de Ovidiu DRUG

Abonamentele la cablu s-ar putea scumpi cu inca 16%

de
Deșteptarea
-

Preturile abonamentelor la cablu ar putea creste an aceasta primavara cu anca 16%, an cazul an care Parlamentul va aproba an forma actuala ordonantele de urgenta 39 si 123, privind Fondul National al Cinematografiei, respectiv drepturile de autor, au anuntat, ieri, reprezentantii ACC si ARCA. Radu Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), a explicat, antr-o conferinta de presa, ca Ordonanta Guvernului 39 prevede ca operatorii de cablu sa plateasca 1% din cifra de afaceri pentru finantarea Fondului National al Cinematografiei, iar Ordonanta 123, eliminarea pragului maxim actual de 2% pentru plata drepturilor de autor si conexe. Presedintele ACC a spus ca Ordonanta 123 aduce cateva modificari &#8222extrem de corozive” legislatiei actuale, printre acestea numarandu-se lipsa criteriilor de negociere si lipsa limitelor maxime pentru plata drepturilor de autor si conexe. Potrivit lui Petric, an lipsa acestor limite, pretentiile organismelor de gestiune colectiva, care au misiunea de a colecta drepturile de autor de la societatile de cablu, televiziuni si radiouri, si de a le distribui ulterior autorilor, se ridica la aproximativ 17% din cifra de afaceri a operatorilor de cablu, 15% din cea a televiziunilor si 12% din cea a radiourilor.

40 de milioane de euro aduse anual la buget de operatorii de cablu

&#8222Pericolul an care e cablul acum este saltul de la 2% (cat platesc, an prezent, societatile de cablu pentru drepturile de autor si conexe – n.r.) la 17%”, a spus Petric, care a precizat ca cele sapte organisme de gestiune colectiva care exista an acest moment an Romania, andeplinind un rol de intermediar antre sectorul audiovizual si detinatorii de drepturi, colecteaza circa 40 de milioane de euro pe an doar din contributiile aduse de operatorii de cablu. Petric a explicat ca fiecare dintre aceste organisme poate retine pentru cheltuieli proprii de administrare pana la 30% din venituri, ceea ce duce la sume foarte mari cheltuite pentru intermediari.

Ovidiu Miculescu, presedintele Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale (ARCA) apreciaza ca Ministerul Culturii, care a cerut adoptarea acestor ordonante de catre Parlament, s-a folosit de pretextul legislatiei europene, sustinand ca, an cazul an care cele doua acte normative nu vor fi adoptate, Comisia Europeana va actiona clauza de salvgardare. Atat Radu Petric cat si Ovidiu Miculescu au spus ansa ca acest pretext este unul fals, antrucat actuala formula legislativa an domeniu a fost acceptata de Uniunea Europeana, iar capitolul a fost anchis.

Noua scumpire care sta sa apara va secatui buzunarele abonatilor

Radu Petric a mai explicat, de asemenea, ca prin adoptarea Ordonantei 123 nu se va taxa industria, ci publicul, care va trebui sa acopere, prin costul abonamentului, cresterea de la 2% la 17% a cotelor pentru drepturile de autor si conexe. El a mai spus ca, sub conducerea lui Adrian Iorgulescu, Ministerul Culturii si Cultelor exercita presiuni asupra Parlamentului pentru aprobarea celor doua ordonante. &#8222Ne aflam antr-un punct de cotitura an ceea ce priveste aprobarea celor doua ordonante de urgenta. Toate demersurile noastre, care vizau armonizarea reglementarilor privind drepturile de autor si cinematografia cu legislatia europeana, dar si raportarea acestora la realitatea Romaniei, nu au fost luate an considerare de catre Guvern”, a precizat Petric. Ordonanta 123 a fost initiata de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor an mai 2005. Dupa ce a suferit mai multe modificari, fiind initial respinsa de Guvern, aceasta a fost reluata dupa venirea lui Adrian Iorgulescu la conducerea MCC. Ordonanta a trecut prin aprobare tacita la Senat, ea urmand sa fie discutata, saptamana aceasta, si la Camera Deputatilor. Potrivit lui Radu Petric, reprezentantii ACC si ARCA nu au putut lua cuvantul an cadrul dezbaterilor de la Comisia de cultura, antrucat acestea au fost &#8222dominate” de Ioan Onisei. &#8222Maine (marti, n.r.) se discuta la Comisie aceasta Ordonanta de Urgenta si suspectam ca aceasta graba va duce si la un vot an plen saptamana asta”, a spus Petric. Presedintele ACC a spus ca, an acest moment, atat televiziunile si radiourile cat si operatorii de cablu platesc cotele pentru drepturile de autor fara a corela consumul cu suma achitata.Scris de Mediafax

Persoanele in carucior au interzis la intrarea in Prefectura

    de
    Deșteptarea
    -

    Desi s-a amenajat o rampa speciala pentru ca persoanele cu handicap locomotor sa poata intra in incinta sediului Prefecturii Bacau, utilitatea acesteia este nula. Asta deoarece usa de acces pentru persoanele cu handicap este in permanenta inchisa. In cazul in care o persoana cu deficit locomotor ar vrea sa ajunga la un birou din cadrul Prefecturii, ea trebuie sa apeleze la cineva „din fata&#8221 pentru a-i deschide prin interior. Numai ca „in fata&#8221 nu este nimeni care sa aiba in atributiuni asa ceva si barbatul sau femeia in cauza nu are incotro si trebuie sa se intoarca din drum. Surse din cadrul Prefecturii ne-au spus ca au existat si cazuri in care usa se deschidea si pentru persoanele cu handicap si acestea puteau merge la biroul la care doreau sa ajunga. Insa, aici aparea alta problema. Usile de acces in birou nu se pot deschide pentru a se putea patrunde cu caruciorul. Si, astfel, chiar daca persoana in cauza reuseste, intr-un final, sa ajunga unde si-a propus, ea trebuie sa vorbeasca de la usa. Sau, eventual, sa renunte la o roata de la carut. Unde mai pui ca si pe rampa persoana in carucior trebuie impinsa, fiind imposibila urcarea pantei cu propriile puteri. Mai ales acum, pe timp de iarna, cand rampa este inghetata. Scris de Razvan Sendrea

    Zapada mieilor a blocat judetul

      de
      Deșteptarea
      -

      Apriga si capricioasa. Asa se dovedeste a fi vremea in luna lui martisor. Zapada mieilor s-a transformat intr-un veritabil viscol siberian, care a dat peste cap intregul judet. Poate ca daca ar fi nins linistit, situatia nu ar fi scapat de sub control. Dar vantul puternic, combinat cu zapada, practic a paralizat caile rutiere, circulatia in unele zone ale judetului facandu-se cu mare restrictie. Zeci de localitati au ramas fara curent la prize. Viscolul a creat numeroase probleme si personalului de pe ambulante. O gravida a fost scoasa la sosea cu sania, iar un copil bolnav a fost la un pas de a-si pierde viata.

      Zapada cazuta ieri a dat batai de cap sI celor de la EON. Peste 27 de localitati din judetul Bacau au ramas fara curent electric. Locuitorii din sase comune din imprejurimile Bacaului s-au trezit pe intuneric. Reteaua de electricitate nu a mai rezistat la presiunea zapezii. „Dimineata (nr. ieri), pe la ora patru, s-a rupt un conductor de legatura. Acest fapt a afectat sase localitati de pe tronsonul Nicolae Balcescu, Galbeni, Faraoani. Am intervenit cu o echipa si am reusit sa remediem defectiunea pe la ora 13&#8221., ne-a precizat Lucian Luca, purtator de cuvant la SC EON. Neajunsurile cauzate de zapada nu s-au oprit aici. Conductorii de legatura au continuat sa cedeze, astfel ca alte 21 de comune din judet au fost nevoite sa stea fara curent electric. „Aceeasi situatie s-a intamplat si pe zona Onestiului. Pe la ora douasprezece ni s-a semnalat defectiunea aparuta la conductor. E o lucrare care, speram, nu dureaza mult pana se remediaza. Problema este vremea de afara. Nu putem sa ajungem in zonele respective in timp util. Drumurile sunt blocate si conditiile in care lucram sunt dificile. Noi facem tot posibilul sa reluam furnizarea energiei cat mai repede&#8221, ne-a mai spus Lucian Luca. Conform purtatorului de cuvant de la EON, defectiunile care au aparut in aceste lucrari nu pot crea socuri electrice. „Singurul lucru pe care oamenii din zona l-au resimtit a fost lipsa curentului. Nu se pune problema unor defectiuni la aparatele electrice sau electrocasnice&#8221, ne-a asigurat Luca.

      13 drumuri judetene, infundate

      Prognozele meteo indica pentru urmatoarele doua-trei zile caderi abundente de precipitatii sub forma de ninsoare. Insa, daca, ulterior, se va incalzi brusc si zapada se va topi rapid, exista, conform specialistilor, riscuri foarte mari de inundatii. Cea mai afectata zona in aceasta situatie ar fi Valea Trotusului si, in general, zonele de munte, unde scurgerile de pe versanti ar putea duce la inundatii majore. Conform situatiei comunicate Prefecturii, ieri, in judet, se circula cu dificultate, in conditii de iarna. Nu mai putin de 13 drumuri judetene erau infundate: Racaciuni – Parava, Parincea – Vultureni, Prajesti – Damienesti, Galbeni – Chetris, Filipeni – Carligi, Buhusi – Runc, Soci – Gaiceana, Dienet – Corbasca, Racaciuni – Dienet, Plopana – Lipova, Ungureni – Viforeni, Poduri – Bucsesti – Cernu, Barsanesti – Bratesti. S-a actionat cu 12 autoutilitare cu lama si o autofreza. Pe raurile Siret si Trotus cu afluenti, nivelurile au fost in scadere. Pe unele sectoare de rau se mentin fenomenele de inghet existente: pod de gheata, gheata la maluri, pod de gheata cu ochiuri de apa si apa peste pod de gheata. Nu s-au inregistrat depasiri ale cotelor de aparare.

      Gravida scoasa la sosea cu sania

      Viscolul a creat numeroase probleme si personalului de pe ambulante. Peste 100 de urgente au fost anuntate in ultimele 24 de ore. Salvarile au facut fata cu greu solicitarilor, intrucat accesul in cele mai multe comune din judet a fost aproape imposibil. Cele mai multe apeluri au venit din partea bolnavilor programati pentru dializa. Doctorul Sorin Enescu, directorul Serviciului de Ambulanta Judetean, ne-a declarat ca au fost inregistrate solicitari din localitatile Plopana, Racatau, Bartasesti, Izvoru Berheciului, precum si din cateva situate in jurul municipiului Onesti. „Tinem permanent legatura, telefonic, cu bolnavii, iar in situatia in care starea de sanatate a acestora se agraveaza apelam la serviciul de drumuri pentru a ne pune la dispozitie un utilaj de deszapezire&#8221. Au fost inregistrate patru cazuri mai deosebite. O gravida din localitatea Valea Mare-Faraoani a fost blocata timp de cateva ore la domiciliu. Pentru a fi transportata la maternitate, a fost nevoie ca familia acesteia sa o transporte cu o sanie trasa de cai pana la drumul national. Un alt caz a fost inregistrat in localitatea Galbeni-Filipesti, cand pentru a se ajunge la un pacient ce a suferit un atac cerebral a fost nevoie de interventia unui utilaj, pus la dispozitie de primaria din localitate. O alta ambulanta a ramas blocata in nameti. Aceasta si un utilaj de deszapezire au ramas inzapeziti in apropierea localitatii Glodisoarele. Salvarea trebuia sa ajunga la un bolnav ce acuza puternice dureri abdominale. In acest caz a fost nevoie ca de la Drumuri sa se trimita un utilaj mai puternic pentru a le scoate din zapada si pentru a se putea ajunge cu pacientul la spital.

      Medicii de la tara au intrat in vacanta &#8222de iarna”

      Putini medici de familie au ajuns ieri la cabinetele din comunele judetului. Unii navetisti nu au razbit prin nameti nici cu autobuzul, nici cu masinile personale. Atii au ajuns la serviciu cu intarziere si, inghetati de pe drum, au intrat in focul urgentelor medicale. „Doamna doctor nu este la cabinet, dar nici pacienti nu avem, ne-a declarat asistent Elena Dediu, de la cabinetul din Blagesti. Drumurile sunt blocate. Nu se circula nici pe jos, daramite cu masina&#8221. Nici medicul de familie de la Parincea nu a reusit sa ajunga la cabinet. „Am sunat la autogara si mi s-a spus ca nu circula autobuzele in zona aceea, ne-a declarat dr. Silvica Stoian. Am ramas in Bacau si mi-am rezolvat alte probleme. Am doua asistente la cabinet. Ele locuiesc in comuna si au ajuns la serviciu. Le-am telefonat si mi-au spus ca nu sunt pacienti&#8221. Daca viscolul i-a tinut pe medicii de familie departe de asiguiratii lor, nici acestia nu au dat navala la cabinete, tot din cauza vremii potrivnice. „Eu locuiesc aici, in comuna, ne-a declarat dr. Rodica Taban, medic la Ungureni. Nu avem nici un bolnav la usa, caci nu s-au incumetat sa vina pe vremea asta. Zapada este de cel putin 40 de centimetri. Bine ca functioneaza telefoanele. Daca am de ajuns la o urgenta, apelez la sanie trasa de cal. Mai grav ar fi sa am vreun caz de trimis la spital&#8221.

      Bebelus salvat cu tractorul

      Un bebelus de sase luni, din Stanisesti, a fost la un pas de a-si pierde viata. Copilul a ajuns la cabinetul medicului de familie cu febra de 41 de grade si i s-a pus diagnosticul de bronhopneumonie. A fost anuntat de urgenta Serviciul de Ambulanta, dar masina s-a impotmolit si nu a mai ajuns la bolnav. „Ambulanta s-a blocat, din cauza drumului inzapezit, la Gura Craiesti, ne-a declarat dr. Catalin George Andriescu, medic de familie la Stanisesti. Am apelat la autoritatile locale. Viceprimarul comunei, Florin Sisca, s-a implicat si a reusit sa aduca un tractor. Copilul a fost infasurat in paturi si dus cu tractorul pana la ambulanta, iar aceasta l-a transportat la spitalul din Podu Turcului&#8221. Dr. Andriescu spune ca viata micutului a fost in pericol, bronhopneumonia fiind o afectiune care, netratata, poate provoca decesul.

      Aeroportul International a fost inchis doua ore

      Conditiile meteo nefavorabile si-au pus din plin amprenta pe activitatea Aeroportului International Bacau. Pentru a putea mentine in stare de functionare pista principala, conducerea aeroportului a dispus o serie de masuri speciale. Astfel, timp de doua ore, aeroportul a fost declarat inchis traficului aerian. Directorul Aeroportului, Stefan Cristian Stanciu, ne-a declarat ca inca de la primele ore ale diminetii s-a actionat cu utilajele din dotare pentru inlaturarea zapezii. Din pacate, aceasta activitate a fost serios perturbata de rafalele de vant, care au ingreunat misiunea angajatilor aeroportului. „Aceasta noua rabufnire a vremii nu a avut darul de a ne da peste cap activitatea. Traficul aerian se desfasoara in conditii specifice de iarna&#8221 ne-a mai precizat directorul Stanciu.

      Politistii au restrictionat trecerea spre zonele inzapezite

      &#8222Din cauza viscolului este blocat DN2 F, intre kilometrul 5 si 8, 14 si 17, 24 si 28, precizeaza subcomisarul Dorin Roman, ofiter la Serviciul Politiei Rutiere. Circulatia este restrictionata spre localitatile Traian, Secuieni, Tisa Silvestri, Odobesti si Fundu Tutovei. Inca de la primele ore ale diminetii, pe drumul spre Vaslui a fost instalat un filtru, accesul masinilor in aceasta directie fiind interzis. De asemenea, la toate iesirile din municipiul Bacau au activat echipaje de politie, misiunea acestora fiind sa intoarca din drum autovehiculele neechipate corespunzator”. Pentru ca nametii au pus stapanire pe centura ocolitoare de la Letea Veche, circulatia in aceasta zona s-a facut cu mare dificultate. Inca de dimineata, podul de la Sofert a fost blocat de o masina de politie. Subofiterul a facut tot posibilul sa dirijeze traficul in zona, dar pentru ca se circula pe un singur fir, s-a creat o aglomeratie de nedescris. &#8222Astept sa primesc acceptul de plecare de aproape o ora, ne spune revoltat Ion M., soferul unui autotren. Sunt de duminica noaptea, de la ora 2.30 pe drumuri. Vin de la Rimnicu Vilcea si trebuie sa ajung la Suceava. Numai in Moldova se circula prost. In restul tarii nu am avut probleme. Cred ca aici suntem mai mult de 30 de soferi, care stam si asteptam ca anumite persoane sa-si faca datoria. Drumurile astea nu au fost curatate deloc, asta-i tot ce pot sa va spun”.

      Spre Onesti au avut acces doar masinile echipate corespunzator

      Si drumul spre Onesti a fost monitorizat de politistii de la circulatie. &#8222Sunt aici de la primele ore ale diminetii, ne spune un agent de politie. Misiunea mea a fost sa interzic autovehiculelor neechipate corespunzator sa plece la drum. Soferii care nu aveau masinile echipate au rezolvat imediat aceasta problema. Cei care nu au avut lanturi la ei au ramas pe loc. Au vazut si ei ca nu este de glumit cu vremea aceasta”. Intr-adevar, parcarea de la statia de benzina devenise neincapatoare pentru TIR-urile fara lanturi antiderapante. Soferii, majoritatea oameni cu experienta, au preferat sa astepte sa se mai potoleasca viscolul, decat sa aiba necazuri. &#8222Poate s-o mai domoli vantul acesta in cateva ore, spune Marian B. N-om muri, daca mai zabovim ceva timp pe aici”. Si pe DN2 (soseaua catre Bucuresti), politistii au actionat cu cateva echipaje. &#8222In afara faptului ca se circula extrem de greu din cauza sulurilor de zapada formate pe sosea, nu au fost probleme deosebite. De dimineata s-au produs doar 4 coliziuni, toate in minicipiul Bacau si toate din cauza neadaptarii vitezei la conditiile de drum. In judet nu s-au inregistrat evenimente grave, soldate cu victime omenesti”, declara subcomisarul Dorin Roman. Politistii recomanda bacauanilor sa evite sa plece de acasa pe o asemenea vreme. Insa daca se impune o deplasare in judet sau in afara acestuia, conducatorii auto trebuie sa se convinga ca si-au luat toate masurile de precautie posibile. &#8222Recomandam in primul rand sa adapteze viteza la conditiile unui carosabil acoperit cu zapada si gheata. Sa patreze distanta corespunzatoare, sa verifice instalatia de climatizare, sa aiba in portbagaj un sac cu nisip, lopata si lanturi antiderapante”, mai spune subcomisarul Roman. Si pietonii trebuie sa fie mai disciplinati, pentru a nu nimeri sub rotile unei masini. In cazul lor se impune sa traverseze numai prin locuri special amenajate si sa se asigure de doua ori, inainte de a pune piciorul pe marcajul pietonal.

      Zeci de autobuze, blocate la capat de linie

      Doar 10 la suta din autobuzele de la Autogara Bacau au fost scoase in traseu, restul ramanand blocate la capat de linie. Directorul general al societatii, Constantin Marcu, ne-a precizat ca la nivelul societatii s-a luat decizia ca dispeceratul sa lucreze non-stop, pentru a putea prelua eventualele incidente semnalate de conducatorii auto. Astfel, in jurul orei 4 dimineata, dispecerul de serviciu a primit o nota telefonica de la Comandamentul pentru Situatii de Urgenta, prin care era informat despre starea drumurilor nationale si judetene. „Avand in vedere acest comunicat, am luat decizia ca toate autobuzele aflate la capat de linie sa ramana pe loc. In acest context, in mod firesc am oprit si plecarile pe rutele respective, mai ales ca majoritatea autobuzelor garate la capat de linie ar fi trebuit sa se intoarca pe acelasi traseu. Abonatii nostri au inteles situatia creata si si-au anuntat din timp sefii si colegii ca nu mai pot ajunge la serviciu&#8221, a tinut sa precizeze directorul autogarii. Singurele autobuze care au reusit sa ajunga cu bine in Autogara au fost cele de pe traseul Comanesti si Schitul Frumoasa. Peste 30 de autobuze au ramas blocate la capat de linie. Principalele localitati sunt Gioseni, Chetris, Racatau, Horgesti, Bijghir, Parinea-Pancesti, Viforeni-Ungureni, Slobozia, Satu Nou, Podu Turcului, Dealu Morii, Izvorul Berheciului, Colonesti, Rachitoasa, Barlad, Tecuci, Damienesti, Calugareni si Poieni. Scris de Lili ADOCHITEI G. MIHAI Doina MINCU Razvan SENDREA Claudiu BANEA Cristi AIOANEI

      Un politist din Agas si-a zburat creierii

        de
        Deșteptarea
        -

        Duminica noaptea, ajutorul sefului de post din comuna bacauana Agas a fost gasit cu capul sfaramat de un cartus. Procurorii cred ca agentul Mihai Florin P.(22 de ani) si-a pierdut viata datorita manevrarii necorespunzatoare a armamentului, dar nu exclud nici varianta sinuciderii. Tanarul s-a incadrat in politie anul trecut, la sfarsitul lui iulie, dupa absolvirea Scolii de Subofiteri Cimpina.

        Duminica, agentul principal Mihai Florin P., ajutorul sefului de post din Agas, a fost angrenat intr-o actiune pentru combaterea delictelor silvice. Deoarece activitatea nu este lipsita de pericole, politistul si-a luat cu el armamentul din dotare. Activitatea de verificare a mijloacelor de transport incarcate cu material lemnos, a suprafetelor impadurite si a instalatiilor de debitat s-a prelungit pana spre seara. Pe la ora 22.15, ajutorul sefului de post a ajuns la sediu. Aici era asteptat de Florin B. (20 de ani) din Agas si Simona H., in varsta de 18 ani, ambii cunostinte bune ale politistului. Dupa ce au zabovit cateva minute toti trei in postul de politie, agentul a scos pistolul si cele doua ancarcatoare, pe care le-a asezat pe birou. Totodata, a solicitat prietenilor sa paraseasca postul, pentru ca el sa poata depozita si asigura armamentul si munitia an locul special amenajat. Cei doi nu au apucat sa faca decat cativa pasi, cand au auzit o impuscatura. Florin B. a intrat imediat in sediu, rugandu-se ca Mihai sa nu fi patit nimic. Si-a gasit prietenul insa intr-o balta de sange, cu tampla gaurita de un glont. Tanarul a pus imediat mana pe telefon si a sunat la Inspectoratul Judetean de Politie.

        A fost un accident

        La locul nenorocirii s-a deplasat imediat un procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau si o echipa de la Serviciul Politiei Judiciare. &#8222Din primele cercetari s-a concluzionat ca agentul principal Mihai P., lucrator de politie in cadrul Postului de Politie Agas a murit in sediu, constatandu-se ca acesta prezinta o plaga impuscata in zona capului. Anchetatorii si-au format o prima parere, in sensul unei morti accidentale, datorate manevrarii necorespunzatoare a armamentului din dotare. Insa cercetarile vor continua, luandu-se in considerare toate posibilitatile si conditiile determinante ale decesului”, a precizat procuror Monica Boghiu, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau. Anchetatorii au mers de la bun inceput pe ipoteza unui accident. Pistolul a fost descoperit cu teava in sus, iar dintr-un incarcator lipsea un cartus. Politistii cred ca agentul principal Mihai P nu a asigurat arma inainte de a o depozita si ca pistolul s-a descarcat, nimerind tanarul chiar in tampla dreapta. &#8222Dupa efectuarea necropsiei s-a concluzionat ca teava armei nu a fost lipita de cap si ca s-a tras de la distanta”, declara medicul legist Marcel Badara, seful laboratorului de Medicina Legala Bacau.

        &#8222Un baiat tare bun si linistit”

        Duminica noaptea, agentul principal Mihai Florin P., urma sa ramana la prietenul lui Florin B. Politistul este de loc din Comanesti, insa de cate ori intarzia la serviciu, nu mai facea naveta acasa. &#8222Stiam ca trebuie sa vina la noi, spune plangand gazda de ocazie, Georgeta B. Fiul nostru, Florin, ne-a informat doar ca Mihai nu o sa mai ajunga in acea noapte, ca a avut un accident. Nu am stiut ca a murit. Era un baiat tare bun si linistit”. Toti cei care l-au cunoscut pe ajutorul sefului de post sustin ca acesta era un individ echilibrat, plin de viata, care nu avea nici cel mai mic motiv sa-si puna capat zilelor. Agentul de politie, Mihai Florin P. a absolvit Scoala de Agenti de Politie &#8222Vasile Lascar” Campina, cu durata de 2 ani, promotia 2005, iar anul trecut, la sfarsitul lui iulie a fost ancadrat la Agas.Scris de Lili ADOCHITEI

        Podurile peste Bistrita au ajuns pericol public

          de
          Deșteptarea
          -

          Intre Buhusi si Blagesti, peste canalul raului Bistrita, dar si peste albia veche a aceluiasi rau, sunt aruncate doua poduri vecine. Candva, acestea asigurau conditii civilizate de trafic. De peste un an, ele au devenit un pericol public pentru circulatie, fara ca nimeni sa se sinchiseasca. Firesc, ambele poduri erau strajuite de balustrade. Acum, daca insumam, constatam ca hotii au furat de pe cele doua poduri vreo 40 de metri de balustrada. Capetele podurilor, mai ales, sunt lipsite de protectie. Exista insa si zone de pe la mijlocul podurilor vaduvite de balustrade. Oricand, o masina poate plonja in apa Bistritei. Plonjonul ar putea fi incurajat si de gropile care fiinteaza, ca veritabile capcane rutiere, pe ambele poduri. Iata ce ne-a spus unul dintre cei care circula des pe aici, prof. Vasile Andrei, buhusean: &#8222Atata lipsa de respect fata de participantii la trafic, generosi platitori de taxe si impozite, n-am mai vazut. Ma si mir ca pana acum nu a cazut nimeni in Bistrita. Atitudinea aceasta a responsabililor drumari este de-a dreptul criminala.&#8221 Un alt cadru didactic, Mihai Bulete, spune scurt: &#8222Cele doua poduri de peste Bistrita sunt un veritabil pericol public.&#8221

          Va intrebati, desigur, de ce nu i-am intervievat si pe cei care gestioneaza acest infern rutier? La ce bun? De ce sa-i mai deranjam? Oamenii sunt ocupati, au alte griji. In vara anului trecut am mai semnalat acest aspect. N-a schitat nimeni nici un gest. Se asteapta, probabil, in dulcele si inconstientul stil romanesc, inregistrarea oficiala a unei tragedii. Pana atunci, tot platim taxe pentru drumuri, cumparam stoic tot felul de roviniete mincinoase inventate de drumari si guvernanti. Pana atunci, inarmati in vazul lumii cu aparate de sudura, hotii vor finaliza opera. Voluptatea aceasta a furtului balustradelor pare a fi o veritabila epidemie si in Buhusi. Sutele de trepte care coboara/urca intre zona de sus si cea de jos a orasului erau strajuite, si ele, candva, de balustrade. Acu, vorba unui hatru, ar trebui sa ai o balustrada la purtator, pentru ca, in mare parte, balustrada cealalta a fost furata.Scris de Ion FERCU

          Bani picati din cer si „ingropati” la Horgesti / Primarul isi asfalteaza drumul catre casa

            de
            Deșteptarea
            -

            In 2005, Consiliul Local Horgesti a alocat aproape 700 de milioane de lei capitolului „reparatii drumuri si poduri&#8221. Inundatiile din toamna lui 2004 au distrus podul de la Galeri. Refacerea lui, ne spune primarul Eugen Bogdan, ar fi costat 3 miliarde de lei, bani care nu existau, chiar daca s-au facut demersuri in fiecare an. S-a procedat la o deviere provizorie, urmand ca refacerea lui sa fie cuprinsa in bugetul pe 2006. Pentru a nu pierde banii la sfarsit de an (cei 700 milioane lei), la sugestia primarului, Consiliul Local si-a dat acordul pentru asfaltarea a 500 de metri din drumul comunal care face legatura intre DJ 252 A si Scoala Horgesti. S-a organizat rapid o licitatie, la care s-au inscris trei societati, SC COMNEF SRL Bacau, SC RKS Drumuri SRL si SC SCUT SA Bacau. A castigat SC COMNEF SRL. Contractul de executie a fost incheiat in 7 noiembrie 2005.

            Reparatii prevazute de la receptie

            Pretul propus de licitator a fost de 282.977,81 RON, inclusiv TVA. Lucrarea a fost finalizata pe 13 decembrie 2005, iar in procesul verbal se stipuleaza costul, exact cel propus la licitatie. Banii sunt virati societatii COMNEF, dupa cum afirma directorul COMNEF. Este vorba de 2,8 miliarde, in lei vechi, adica suma care era necesara si pentru refacerea podului din Galeri. Contractul incheiat intre Primarie si COMNEF nu este semnat de contabilul din Primarie si nici de secretar, chiar daca acestia erau trecuti pe contract, ci numai de primar. Este interesant cum s-a stabilit pretul lucrarii, exact la suma pe care a si incasat-o constructorul. O alta intrebare care se pune este de unde au venit banii, in conditiile in care Consiliul Local avea doar 700 milioane de lei? Din procesul verbal de receptie a lucrarii (scris neglijent si in termeni ambigui), semnat de viceprimarul Ionel Turcanu si de alte noua persoane, printre care si de tatal viceprimarului, in calitate de consilier, reiese ca s-au turnat numai doua straturi de covor asfaltic din cauza ca pentru al treilea nu au mai fost bani si timpul se racise. Eugen Bogdan afirma ca s-a inteles cu firma COMNEF pentru continuarea asfaltarii pe inca 500 de metri din acelasi drum si atunci va fi turnat si al treilea strat de protectie pe vechea lucrare, cat si pe noua lucrare, iar plata pentru al treilea strat se va face in proportie de 50%. Contributia CL Horgesti nu va fi mai mare de 40. 000 RON. Intre timp, covorul asfaltic s-a distrus. Conducerea COMNEF promite ca va suporta reparatiile. Scrie in PV de receptie. Totusi, de unde a provenit diferenta de bani? Se pare ca din banii primiti de la CJ pentru refacerea distrugerilor provocate de inundatii, iar acestia trebuiau cheltuiti pana la 31 decembrie 2005, astfel se pierdeau. Si s-au cheltuit. Primarul spera sa mai aloce anul acesta inca un miliard pentru continuarea lucrarii, astfel ca drumul sa faca legatura cu cel construit de comuna Tamasi, pentru o noua iesire spre Bacau. &#8222Reclamatiile cu privire la starea drumului asfaltat au fost analizate in CL si societatea va reface toate defectiunile. A fost o licitatie, pe care nu o putem nega”, declara Eugen Bogdan. Drumul asfaltat a ajuns acum pana la poarta fostului primar, iar continuarea cu inca 500 de metri poate ajunge pana aproape de casa actualului primar. Cei din Galeri inoata zilnic prin noroi.

            Racataul e copilul vitreg al Primariei Horgesti

            De ce podul de la Galeri nu a intrat in calculele Consiliului Local? Explicatiile au venit mai tarziu. &#8222Noi nu am avut bani, iar banii repartizati au venit tarziu si nu aveam timp sa organizam licitatia si sa terminam podul pana la sfasitul anului si atunci s-a hotarat asfaltarea acelei portiuni de drum&#8221, declara primarul. O alta explicatie ne-a fost oferita de locuitorii din satele Recea si Bazga. &#8222Sunt voci care spun ca Racataul urmeaza sa se desprinda de Horgesti si sa devina comuna, asa cum a fost multi ani. In aceste conditii, primarul nu mai aloca bani pentru aceste sate. Nu este logic?”, ne-a spus un locuitor din Racatau. &#8222Peste tot este politica, orice decizie poate fi influentata politic. Dar nu este vorba numai de podul de la Galeri, mai sunt si alte lucrari in aceste sate (Bazga, Recea, Racatau) care au fost suspendate din acelasi motiv, ca sa nu mai vorbim de drumul 252 B”, ne-a spus un locuitor din Bazga de Jos. O comisie a Consiliului Judetean a cercetat modul in care s-a executat lucrarea. Concluziile nu au aparut. Nu ar fi exclus sa se constate ca banii cheltuiti pentru asfaltarea drumului erau destinati exclusiv pentru repararea podului de la Galeri.Scris de Gheorghe BALTATESCU

            Artistii plastici bacauani au un nou presedinte / Dionis Puscuta l-a detronat pe Mihai Chiuaru

            de
            Deșteptarea
            -

            Dupa 13 ani in care a condus Uniunea Artistilor Plastici – Filiala Bacau, Mihai Chiuaru a fost ieri schimbat din functie. Cel care va conduce in urmatorii trei ani gruparea artistica bacauana este Dionis Puscuta, un tanar de 35 de ani, membru UAP din 2004. Conform voturilor, presedinta ar fi trebuit sa fie Cristina Ciobanu, insa Puscuta a fost o &#8222solutie de compromis”, pentru a impaca cele doua tabere create in filiala bacauana. Adunarea Generala de duminica a confirmat inca o data ca in interiorul Filialei Bacau se afla mai multe tabere, una construita in jurul lui Mihai Chiuaru, cealalta impotriva lui. Inceputa la ora 11.00, sedinta de alegeri s-a incheiat in jurul orei 15.00, pe parcurs iscandu-se multe dispute. Rezultatul celor patru ore de discutii a fost un Consiliu de conducere format din Cristina Ciobanu (27 de voturi), Ilie Boca (26 de voturi), Vasile Craita Mandra (26), Ioan Vasai (22), Ion Burlacu (20) si Dionis Puscuta (19). Dupa cum se vede, Mihai Chiuaru a fost din start exclus din Consiliul de conducere, dintre membrii caruia se alege, prin Statut, un presedinte. Conform numarului de voturi, castigatoare era Cristina Ciobanu, insa numirea ei ar fi atras multiple contestatii din partea lui Chiuaru &amp company. Asa ca, dupa o noua runda de discutii in care au refuzat pe rand sefia Ilie Boca si Vasile Craita Mandra, s-a ajuns la intelegerea ca presedinte sa fie Dionis Puscuta, agreat de gruparea formata in jurul lui Chiuaru si necontestat de cealalta. Dionis Puscuta s-a si remarcat de altfel in ultimele luni, ca initiator al unor proiecte de succes, precum Targul de Arta 2005, &#822215″ sau &#8222Atelier 35″. Mihai Chiuaru a fost ales sa faca parte, alaturi de Mircea Bujor, din comisia de cenzori a Filialei.

            Cristina Ciobanu:

            &#8222Daca as fi acceptat puteam fi contestata pe motiv ca am fundatie. Dar chestiunea cu fundatia e relativa. Si Zamfir Dumitrescu, presedintele UAPR, are galerie privata. S-a ajuns la un compromis. Nu vreau sa mai fie zazania asta in Filiala. Noi l-am girat pe Dionis Puscuta si acum asteptam rezultatele. E o munca oarecum stresanta. Avem toate sperantele ca va fi ok. E tanar, e energic. Am discutat si am considerat ca numai asa se poate echilibra situatia. In Consiliul de conducere ales au fost discutii libere si normale&#8221.

            Dionis Puscuta, noul presedinte UAP Bacau:

            „A fost un compromis. Ca sa se intample o impacare a orgoliilor din Filiala. Eu am venit cu niste solutii concrete, dintre care unele s-au si vazut in ultimele luni&#8221.

            Mihai Chiuaru, fostul presedinte al UAP Bacau:

            &#8222Nu vreau sa fiu vedeta provinciala! Nu ma mai intreba nimic. Eu n-am vrut sa fiu presedinte! Mi-am facut datoria, atat spun. Am terminat! Sunt de acord cu alegerile care s-au desfasurat cu doua exceptii. Au fost alesi doi membri in Consiliul de conducere, conducatori de asociatii si fundatii (Cristina Ciobanu si Ioan Vasai, n.r.), care, dupa Statut, n-aveau ce cauta acolo. Nu s-a respectat Statutul. Eu nu am fundatie, e doar o librarie de arta. Sunt bucuros de un sigur lucru. Ca a fost ales Puscuta, singurul care a prezentat un proiect serios, care i-a lasat pe toti inmarmuriti. Restul care au mai prezentat sunt tot felul de oameni, care n-aveau nicio legatura cu conducerea filialei”.Scris de Laura HUIBAN

            Fotbal, Divizia A / La 11 metri de fericire

            de
            Deșteptarea
            -

            @ FCM Bacau-FC National 2-2 (2-2)

            Stadion: „Municipal&#8221, spectatori: circa 500. Au inscris: GHEORGHIU (min. 20), TROFIN (min. 28), respectiv M. OPREA (min. 23) si CHIHAIA (min. 43).

            Suturi la poarta: 5-5 (pe poarta: 4-4). Cornere: 3-5.

            FCM Bacau (4-2-3-1): Manea-Codreanu, Spiridon, David, Ganea-Trofin, Bojescu-Doltea (min. 53 Balauru), Dobos (min. 63 M. Tanasa), Gheorghiu-Matei (min. 78 Neagu). Antr.: Cr. Popovici.

            FC National (4-4-2): Nae-Sapunaru, Burca, Mehmedovic, Mozacu-Abiodun (min. 26 Herea), Bundea, Shroj (min. 59 Panc), M. Oprea-Griffiths, Chihaia (min. 67 I. Tamas). Antr.: Cr. Bergodi.

            Cartonas galben: Neagu (min. 80).

            Arbitri: M. Salomir-S. Stoianov, I. Onicas.

            In fotbal, fericirea se masoara de obicei in puncte. Uneori, se masoara insa si in metri. Ieri, FCM-ului i-au lipsit 11 metri pentru a fi fericita. Si pentru a avea trei puncte in plus in clasament. Din pacate, in minutul 51 al meciului cu FC National, la scorul de 2-2, Dobos (poate cel mai bun jucator de pe teren pana in acel moment), a sutat peste transversala, ratand un penalty acordat pentru un hent al lui Mehmedovic. Acest penalty irosit de Dobos a fost singura piesa lipsa din puzzle-ul pe care Bacaul l-a completat cu succes in ultima etapa a turului, contra Argesului. In rest, totul a fost la fel. Vremea urata si terenul greu, eforturile atacului si erorile din defensiva. Bacaul se dovedeste o adevarata Penelopa. Care destrama in aparare tot ce tese in atac. Ieri, panza unei victorii datatoare de sperante in lupta pentru evitarea retrogradarii parea sa reziste, in ciuda ninsorii ce a cazut fara incetare. Cu acelasi 4-2-3-1 din ultimul amical cu Ceahlaul (exceptie facand-o titularizarea lui Matei ca varf impins in locul lui Tanasa), bacauanii au inceput in forta. Deschizand jocul pe marginile terenului. De pe benzi a venit si pericolul. Mai intai Ganea i-a dat emotii lui Nae la un sut de la distanta. Apoi, acelasi Ganea a centrat la bara a doua, iar GHEORGHIU, venit de nicaieri, si-a confirmat apetitul de gol manifestat in jocurile de pregatire. Din nefericire, acest 1-0 a durat doar trei minute. In minutul 23 a venit egalarea. Un gol in oglinda. Sapunaru a trimis un balon lung care a ajuns la M. OPREA, iar acesta a reluat, din unghi, in plasa. Gazdele si-au reluat urcusul, golul venind, inca o data, de pe una din laturile terenului. De data aceasta, cu complicitatea lui Nae. La o minge ce il cauta pe Doltea, portarul Nationalului a respins pana la TROFIN, care si-a readus echipa in avantaj. Un avantaj cu care „galben-albastrii&#8221 trebuiau sa intre la cabine. Generozitatea din atac a gazdelor s-a manfestat insa si in faza defensiva. Din pacate, de ea a profitat din plin echipa antrenata de Cristiano Bergodi. In minutul 43. La o faza fixa, eternul blestem la bacauanilor. Bundea (un ex in jocul de ieri) a executat excelent o lovitura de colt, permitandu-i lui CHIHAIA sa sanctioneze imobilismul defensivei FCM-ului. De la vestiare au iesit doua echipe care si-au schimbat atat echipamentul, cat si pofta de gol. Altfel ar fi stat probabil lucrurile daca Dobos isi readucea echipa in avantaj la penalty-ul executat in minutul 51. Din pacate, odata cu mingea ce a trecut peste transversala lui Nae, s-au dus o buna parte si din sperantele Bacaului. Popovici a incercat sa dea un nou imbold echipei sale, aruncandu-i in lupta, rand pe rand, pe Balauru, Tanasa si Neagu. Toti jucatori de atac. Linia ofensiva a gazdelor isi consumase insa cartusele in prima repriza. Prin urmare, partea a doua a intalnirii nu a adus nimic nou in afara loviturii de la 11 metri ratate de Dobos. Poate doar accentele de dominare ale Nationalului. Si sutul din min. 86 al lui Griffiths, aparat cu emotii de Manea. In meciurile de acasa, fericirea nu se masoara insa in nici un caz evitand o infrangere, ci obtinand o victorie. Fie si de la 11 metri.

            Etapa a fost impotriva noastra

            Farul Constanta – Pandurii Tg. Jiu 1-0, Poli Iasi – Poli Timisoara 0-1 CFR Cluj – Sportul Studentesc 0-0 Dinamo – Otelul 0-3 Gloria Bistrita – Jiul Petrosani 0-0 FCM Bacau – FC National 2-2 . Ieri s-au disputat, dupa inchiderea editiei: Rapid – FC Vaslui Steaua – FC Arges.

            Clasament:

            1. Dinamo 16102436-1632 (+5)

            2. Steaua 1594227-1031 (+10)

            3. Poli Timisoara 1685320- 929 (+5)

            4. FC National 1684419-1928 (+4)

            5. CFR Cluj 1676319-1227 (+3)

            6. Farul C-ta 1682622-2026 (-1)

            7. FC Arges 1574419-1425 (+4)

            8. Rapid 1574419-1425 (+4)

            9. Sportul 1665520-1723 (+2)

            10. Poli Iasi 1662812-1720 (-7)

            11. Gloria B-ta 1655613-1920 (-4)

            12. Pandurii Tg. Jiu1634911-2113 (-11)

            13. Jiul Petrosani 1627710-2013 (-8)

            14. FCM Bacau 1634912-2413 (-14)

            15. Otelul 1626812-2512 (-12)

            16. FC Vaslui 15069 7-21 6 (-15)

            Etapa a 17-a

            Vineri, 17 martie: Otelul – Poli Iasi (15.30, Telesport).

            Sambata, 18 martie: Pandurii – Dinamo (15.00, TVR 2) FC Vaslui – Gloria (15.30) Sportul – Farul (15.30, National TV) Poli Timisoara – FCM Bacau (20.15, Antena 1).

            Duminica, 19 martie: Jiul – CFR Cluj (15.30, Telesport) FC Arges – Rapid (15.30, National TV) FC National – Steaua (20.30, TVR 1).

            Cristi S.

            &#8222Rezultatul a fost just&#8221

            @ considera antrenorul Cristi Popovici

            La conferinta de presa de dupa meci s-a prezentat doar antrenorul gazdelor. Italianul Bergodi, incaltat in pantofei, a refuzat sa traverseze terenul inzapezit, anuntand prin purtatorul de cuvant al FCM-ului, Cornel Cepariu, ca ii asteapta pe ziaristi la vestiare.

            Cristi Popovici era vizibil dezamagit de rezultat. „Nu m-am indoit absolut deloc de victorie. Dar n-a fost sa iasa cum mi-am dorit&#8221, a spus tehnicianul bacauan. „Rezultatul a fost just, chiar daca luam in considerare ca am condus cu 1-0 si 2-1, ba am ratat si un penalty. Nationalul a avut, in schimb, unele perioade de timp in care ne-a dominat clar&#8221.

            Antrenorul galben-albastrilor a recunoscut ca punctele pierdute acasa sunt un balast in plus pentru echipa sa, dar „mai este mult pana la finalul campionatului, este greu de spus ca semiesecul a fost decisiv. Oricum, noi am fost neutri fata de victoria Galatiului la Dinamo. Nu ne-a afectat in nici un fel&#8221. Scris de Dan SION Peter KELMAN

            Handbal masculin, Divizia A, etapa a XV-a / Jocul a degenerat in full-contact

            de
            Deșteptarea
            -

            @ Stiinta Bacau &#8211 HC Focsani 19-18 (9-7)

            A fost evident ca ocupantele locurilor 2 si 3 erau animate si de inamicitie, nu numai de dorinta fireasca de a invinge. Motivul fusese dat de partida tur, in care oaspetii au fost faultati permanent, sub ochii unor arbitri indulgenti, iar la sfarsit si spectatorii vranceni au sarit sa-i bata. Din pacate, handbalistii bacauani n-au rezistat tentatiei de a plati polite. Pacat. Putea fi un meci frumos, pentru ca ambele echipe sunt tinere si valoroase. Dar &#8211 se pare &#8211 stau mai putin bine la capitolul educatie. La fel si unii dintre spectatori.

            O victorie ce putea fi lejera…

            Evolutia scorului a fost interesanta doar in repriza secunda. In primele 30 de minute, inscriau bacauanii un gol, dadea si Focsaniul unul. Aparatorii se luptau ca niste turbati, de aceea si reusitele au fost putine. Spre finalul reprizei, gazdele s-au concentrat mai bine si au plecat la vestiare cu doua goluri avans. Perioada lor buna a continuat dupa pauza, ei reusind in 12 minute sa ia un avans de 8 goluri (16-8).

            Periclitata de razbunari furioase

            De-aici incolo a inceput vanatoarea de oameni. Focsanenii au incasat pumni si coate la greu, dar si-au vazut de joc si au redus constant din diferenta. Ei au ratat, totusi, un prim moment psihologic la 16-13, cand de la Stiinta au fost eliminati doi jucatori, dar restul celor ramasi n-au primit gol, ba chiar au si inscris un gol frumos prin Codrin Hornea. Duritatile pe teren s-au inmultit pe masura trecerii timpului. Arbitrii au scos de trei ori cartonasul rosu (Paunica, Moraru, Chirila), gazdele fiind mai mereu in inferioritate numerica. Cativa spectatori prea infierbantati i-au facut cu ou si cu otet pe arbitri, iar Moraru ssi Chirila chiar au intrat in teren sa-i ia la bataie pe conducatorii meciului. Noroc de interventia antrenorului Hornea si a portarului Adi Brezan! S-a ajuns ca la ultima faza a meciului Stiinta sa aibe doar trei jucatori de camp! Din fericire pentru bacauani, o pasa gresita a oaspetilor a consfintit o victorie ce nu mai parea posibila. Tot atunci, la actiunea de final, Barbu, de la HC Focsani &#8211 contrat violent de defensiva Stiintei &#8211 s-a ales cu o coasta rupta, el fiind transportat de urgenta la spital.

            Marcatori

            Stiinta Bacau:Rotaru 5, Petrea 4, Paunica 4, Codrin Hornea 3, Bursuc 1, Sosu 1, Moraru 1 antrenor &#8211 Constantin Hornea

            HC Focsani:Negrea 6, Anca 4, Stan 3, Barbu 2, Costache 2, Vasilache 1 antrenor: Lucian Tucan. Scris de Peter KELMANN

            Fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a murit

              de
              Deșteptarea
              -

              Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) a anuntat, sambata, ca fostul presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, judecat la Haga pentru crime de razboi si genocid, a murit an detentie, transmite AFP. aPutem confirma decesul sau”, a declarat serviciul de presa al TPI, fara a da alte amanunte. an prima faza, TPI refuzase, sambata la pranz, sa confirme aceasta informatie. Stirea fusese anuntata initial de postul de radio B-92 de la Belgrad, care cita surse neoficiale, si de radioteleviziunea sarba. aEste adevarat”, declarase, pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, o sursa apropiata Guvernului sarb, care a refuzat sa dea detalii. Potrivit B-92, Milosevici, an varsta de 64 de ani, a decedat sambata dimineata an celula sa de la anchisoarea TPI. aSurse apropiate Tribunalului au declarat ca Milosevici a fost gasit mort an aceasta dimineata (sambata – n.r.) an celula sa de la Haga. an momentul an care a fost gasit, era mort deja de mai multe ore”, a anuntat postul de radio B92. Membrii familiei lui Milosevici – sotia si fiul sau, care au fugit din tara din cauza proceselor intentate de justitia sarba, ascunzandu-se probabil an Rusia, si fiica sa, care traieste an Muntenegru – au fost deja informati an legatura cu decesul, a adaugat B92. Milosevici suferea de hipertensiune arteriala si probleme cardiovasculare, iar procesul sau fusese antrerupt de mai multe ori pe motive de sanatate. Tribunalul pentru fosta Iugoslavie respinsese, la sfarsitul lunii februarie, o cerere de punere an libertate provizorie depusa de avocatii lui Milosevici, care doreau ca acesta sa primeasca angrijiri medicale an Rusia. Radioteleviziunea sarba a precizat ca Milosevici a decedat dupa ce starea sa de sanatate as-a deteriorat brusc”. Slobodan Milosevici a fost inculpat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare pentru crime de razboi si crime ampotriva umanitatii, din cauza rolului avut an razboaiele din Croatia (1991-1995), Bosnia (1992-1995) si Kosovo (1998-1999). Procesul sau la Haga ancepuse la 12 februarie 2002 si urma sa se reia la 14 martie, cu marturia fostului presedinte al Muntenegrului, Momir Bulatovici. Milosevici a fost arestat la 1 aprilie 2001, la sase luni dupa ce regimul sau fusese anlaturat de la putere, an octombrie 2000. El a fost predat TPI an iunie 2001.

              Un medic sarb va participa la autopsie

              Un medic sarb va participa la autopsierea cadavrului lui Slobodan Milosevici, a anuntat TPI, sambata seara, relateaza AFP. Este vorba de medicul-sef al Consiliului national (sarb) pentru cooperare cu TPI. Autopsierea va ancepe duminica dimineata, a declarat un purtator de cuvant.

              Kostunita doreste de la TPI un raport detaliat asupra decesului

              Premierul sarb, Vojislav Kostunita, a declarat, sambata, ca va cere un araport detaliat” asupra decesului lui Slobodan Milosevici, relateaza AFP. aGuvernul Serbiei va cere tribunalului de la Haga un raport detaliat asupra acestui eveniment tragic”, a spus el. Kostunita a prezentat condoleante familiei lui Milosevici si Partidului Socialist, al carui presedinte era Milosevici. aLa noi, obiceiul cere ca an astfel de momente sa fie lasate la o parte divergentele politice si alte astfel de lucruri”, a subliniat Kostunita.

              Urmeaza o perioada de instabilitate

              Paddy Ashdown, fostul analt Reprezentant al comunitatii internationale an Bosnia, s-a declarat angrijorat de o posibila aperioada de instabilitate” consecutiva decesului fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici, relateaza AFP. aAr putea provoca o scurta perioada de instabilitate, pentru ca unii vor dori sa-i aduca un omagiu acestui lider pe care-l admirau”, a subliniat el, exprimandu-si regretul ca procesul de la Haga nu mai poate fi ancheiat. „Aceia dintre noi care doreau sa se faca dreptate regreta ca procesul a fost antrerupt”, a subliniat Ashdown, descriindu-l pe Milosevici drept aun om politic inteligent, carismatic, dar fara prea multa moralitate”. aEra mai degraba un oportunist decat un nationalist”, a apreciat Ashdown, an opinia caruia acu siguranta Milosevici a fost unul dintre principalele spirite diabolice din Balcani, timp de un deceniu”. aIntrase diavolul an el, pentru ca nu se poate ca altcineva sa fi fost artizanul si autorul actelor diabolice comise an timpul regimului sau, asa cum a facut Hitler. ansa istoria va fi cea care va decide ce loc i se va atribui an panteonul raului”, a mai spus Ashdown.

              TPI declara ca nu exista indicii de sinucidere

              TPI a declarat, sambata, ca nu exista nici un semn ca Slobodan Milosevici s-ar fi sinucis, relateaza AFP. aNu exista nici un semn ca s-ar fi sinucis. Deocamdata nu putem spune ca a murit din cauze naturale, asteptam raportul autopsiei si examenul toxicologic, care vor fi efectuate de autoritatile olandeze”, a declarat un purtator de cuvant. Potrivit agentiei de presa ANP, cadavrul fostului presedinte a fost transportat sambata seara la Institutul medico-legal olandez de la Haga. TPI nu a dorit sa comenteze aceasta informatie. Milosevici suferea de probleme cardiovasculare si de hipertensiune. an decembrie, unul dintre avocatii sai, Steven Kay, a depus o cerere pentru ca lui Milosevici sa i se permita sa se deplaseze la Moscova pentru a primi angrijiri medicale, solicitare respinsa de TPI. Avocatul a declarat sambata ca Milosevici nu avea nici o intentie sa-si puna capat zilelor. aan urma cu cateva zile mi-a spus ca nu avea nici un gand de sinucidere, lucra fervent la apararea sa si era decis sa lupte an procesul sau”, a subliniat el.

              Fratele lui Milosevici acuza TPI pentru decesul acestuia

              Fratele fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a declarat, sambata, ca Tribunalul Penal International este responsabil pentru decesul fostului sef de stat, relateaza AFP. aTribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie poarta antreaga responsabilitate”, a declarat Borislav Milosevici.

              Cariera unui dictator

              Slobodan Milosevici, care a murit sambata an anchisoarea TPI de la Haga, si-a anceput cariera politica an 1984, la varsta de 43 de ani, relateaza AFP, prezentand principalele etape ale acesteia:

              1987 – 23 septembrie: Ivan Stambolici este constrans sa demisioneze din functia de presedinte al Serbiei, post preluat imediat de Slobodan Milosevici, pe atunci presedinte al Ligii Comunistilor.
              1989- februarie: greva generala a albanezilor ca protest fata de proiectul Belgradului de a suprima autonomia provinciei Kosvo. Miscarea a fost sangeros reprimata – 23 morti de partea albaneza, doi de partea sarba. 28 martie: Serbia suprima autonomia provinciilor Kosovo si Voivodina, care fusese acordata de Tito an 1974.
              1990- 22 ianuarie: Milosevici lanseaza proiectul de unire a tuturor sarbilor antr-un singur stat. 19 august: ancurajati de Milosevici, sarbii din Croatia se pronunta prin referendum pentru independenta aregiunii autonome Krajina”. Milosevici trimite an zona trupe ale armatei iugoslave. 27 iulie: crearea Partidului Democratic Sarb an Bosnia (SDS), de catre Radovan Karadzici, la initiativa Belgradului. 12 decembrie: Milosevici este ales presedinte al Serbiei.
              1991-25 iunie: Slovenia si Croatia asi proclama independenta. 26 iunie: anceputul ostilitatilor an Slovenia antre armata iugoslava si fortele slovene. 19 septembrie: Milosevici trimite tancurile la Vukovar, oras simbol al rezistentei croate, transformat an ruine de armata iugoslava.
              1992- 15 ianuarie: comunitatea europeana recunoaste independenta Sloveniei si Croatiei. 9 februarie: SDS-ul lui Karadzici proclama aRepublica poporului sarb din Bosnia-Hertegovina” (actuala Republica Srpska). 6 aprilie: Cei 12 recunosc independenta Bosniei. Karadzici proclama independenta arepublicii” sale. JNA (armata Belgradului) si militiile sarbe lanseaza asediul asupra orasului Sarajevo, care va dura 43 de luni.
              1994- 18 martie: Acordul de la Washington face legitime cuceririle sarbe, instituindu-se doua entitati an Bosnia – Republica Srpska si Federatia croato-musulmana.
              1995- 2 mai: armata croata recucereste Slavonia Occidentala, care se afla sub controlul sarbilor din Croatia. 11 iulie: liderul militar sarb bosniac, Ratko Mladici, lanseaza o ofensiva ampotriva enclavei musulmane si zonei protejate de ONU Srebrenita, masacrand circa 8.000 de persoane. 5 august: ofensiva armatei croate pune capat Republicii sarbe Krajina si provoaca exodul populatiei sarbe. 5 septembrie: NATO bombardeaza fortele sarbe din Bosnia. Belgradul nu protesteaza. 21 noiembrie: Milosevici accepta la Dayton planul international de pace pentru Bosnia. 1996- 3 noiembrie: Partidul Socialist al lui Milosevici castiga alegerile legislative la nivelul Federatiei iugoslave. 17 noiembrie: opozitia castiga an mai multe orase, inclusiv la Belgrad, alegerile municipale. Anularea rezultatelor provoaca manifestatii-maraton, iar Milosevici cedeaza presiunilor si restituie conducerea primariilor respective celor care o castigasera.
              1997-15 iulie: Milosevici accede la conducerea Republicii Federale Iugoslavia (Serbia si Muntenegru).
              1998- sfarsitul lui februarie: fortele politiei si armata lanseaza o ofensiva an Kosovo ampotriva gherilei albaneze din Armata de Eliberare din Kosovo (UCK).
              1999- 24 martie-10 iunie: NATO bombardeaza Serbia, iar fortele de la Belgrad se retrag din Kosovo. ONU si NATO preiau controlul. 10 iunie: Consiliul de Securitate adopta o rezolutie asupra Kosovo autorizand desfasurarea Fortei multinationale pentru pace a NATO (KFOR) si preconizand o aautonomie substantiala a proviniciei”.
              2000- 26 septembrie: Opozitia Democratica din Serbia (DOS) anunta victoria candidatului sau, Vojislav Kostunita, cu 55 la suta din voturi.- 5 octombrie: sute de mii de oameni iau cu asalt Parlamentul federal, cerand demisia lui Milosevici. 6 octombrie: Milosevici asi recunoaste anfrangerea.
              2001-1 aprilie: politia sarba al aresteaza pe Milosevici. Este anchis la Belgrad, fiind suspectat de delicte financiare. 28 iunie: Guvernul sarb al lui Zoran Djindjici al preda pe Milosevici la TPI.
              2002-12 februarie: ancepe procesul la TPI. Milosevici este acuzat an legatura cu conflictul din Croatia (1991-1995), Bosnia (1992-1995) si Kosovo (1998-1999). 2004- 23 februarie: dupa aproape 300 de zile de audieri, procurorul TPI Carla Del Ponte ancheie prezentarea dosarului acuzarii, marcand finalul primei faze a procesului. 31 august: Milosevici asi ancepe apararea printr-o vasta fresca istorica, denuntand aminciunile sfruntate” proferate ampotriva sa si blamand Occidentul pentru razboaiele din fosta Iugoslavie.
              2005- 16 noiembrie: procesul lui Milosevici este suspendat pentru a 22-a oara, acuzatul invocand probleme grave de sanatate.
              2006- 9 februarie: procesul intra an cel de al cincilea si ultimul an la TPI.- 11 martie: TPI anunta moartea lui Milosevici.Scris de MEDIAFAX

              Noua taxa de mediu ii revolta pe negustori / Vanzatorii de masini second-hand, scosi din afaceri

              de
              Deșteptarea
              -

              Noua taxa de mediu pentru autoturismele second-hand ii lasa pe samsarii de masini fara obiectul muncii. O taxa ecologica pentru inmatricularea autovehiculelor provenite din Uniunea Europeana (UE) va fi introdusa mai mult ca sigur incepand de la 1 ianuarie 2007, asteptatul moment al aderarii. Functionarii din Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) lucreaza impreuna cu specialistii din mai multe ministere la elaborarea unui act normativ care sa preintampine situatiile in care tara noastra ar putea deveni &#8222un cimitir de masini vechi”, in contextul anularii restrictiilor la importurile auto. Avand in vedere ca orice cetatean al UE va prefera sa vanda o masina la pretul de doua-trei sute de euro in loc sa o duca la casat, multe din aceste masini ar putea ajunge in Romania. Noua taxa, care se va institui din ianuarie 2007, nu va afecta in nici un fel, nici macar in cazul reinmatricularii, autoturismele care sunt in momentul de fata in circulatie. Suma de care se vorbeste va fi in jur de 1.000 de euro, aceasta fiind influentata de gradul de poluare a fiecarei masini in parte.

              Primii care vor avea de suferit de pe urma acestor reglementari vor fi comerciantii de masini second-hand. Daca nici in momentul de fata afacerea nu merge infloritor, odata cu intrarea in vigoare a taxei de mediu, samsarii de masini vor trebui sa se reprofileze. Obisnuitii targului de masini din Bacau sunt revoltati de legea pe care le-o coace Ministerul Mediului. Ei sustin ca si asa lumea nu prea mai cumpara second-hand-uri, iar odata cu aceasta taxa vor disparea definitiv de pe piata. &#8222Cheltui o gramada de bani pe benzina ca sa vin aici duminica si nu fac nici o branza. Merge foarte prost. Lumea nu prea mai cumpara masini second. Daca mai baga taxa aia de o mie-doua de euro, ne scoate din afaceri total&#8221, a declarat Ovidiu Neculce. Multi dintre cei care isi duc traiul din vanzarea de masini la mana a doua sustin ca in spatele acestei decizii stau marii dealeri de automobile. „Pai Tariceanu nu are si el actiuni la o reprezentanta auto? Interesul poarta fesul. Cine are de castigat cel mai mult? Eu stau aici, in frig, in fiecare duminica dimineata, si azi, de exemplu, am dat o masina cu 250 de euro mai putin decat am luat-o&#8221, a spus iritat C. Amariei, alt negustor de masini la mana a doua.Scris de Gabriel MIHAI

              Bacauanii sunt mai saraci cu un milion de euro

              de
              Deșteptarea
              -

              Bacauanii nu s-au mai inghesuit sa-si plaseze banii la banci. Masurile luate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) de a reduce valoarea dobanzilor acordate pentru depozitele bancare au avut efect asupra populatiei. Romanul era invatat, ca atunci cand are niste bani stransi, sa dea fuga la banca si sa-i lase in grija acesteia. Castigul era sigur, cu exceptia cazului in care banca dadea faliment, si stresul mic. Conturile bancilor romanesti se umpleau astfel, fara mare greutate, de agoniseala romanului. Luna ianuarie a acestui an nu a mai insemnat o crestere a valorii depozitelor bancare. Bacauanii si-au redus interesul pentru depozite, acestea scazand cu aproape 1 milion de euro fata de luna decembrie 2005. Raportul dat de BNR arata ca in judetul Bacau depozitele bancare nu insumeaza decat aproximativ 400 milioane de euro. Din acesti bani aproape 300 milioane de euro au fost in lei si 95 milioane de euro au fost in valuta. Cele mai mari scaderi s-au inregistrat insa la depunerile in lei. Populatia a depus cu peste 25 milioane de euro mai putin in ianuarie decat in decembrie. Nu acelasi lucru s-a intamplat cu economiile in valuta. In luna ianuarie acestea au crescut cu peste 45 de milioane de euro, bacauanii preferand mai mult depozitele in valuta. Cresterea pe valute se datoreaza disponibilitatilor la vedere in valuta, bacauanii avand in astfel de conturi la sfarsitul lui ianuarie peste 100 milioane lei RON. Cel mai cautat instrument de economisire a ramas si in luna ianuarie tot depozitul la termen. Bacauanii au depus, peste 280 milioane de euro, insemnand aproape 10.000 miliarde lei vechi. Disponibilitatile la vedere au ramas si in luna ianuarie o atractie mica. Populatia avea la sfarsitul lunii in astfel de conturi cu putin peste 3 milioane lei RON, din care 100 milioane lei RON depozite in valuta si aproape 215 milioane lei RON in moneda nationala. Cei care au avut increderea cea mai mare in sistemul bancar au fost tot persoanele fizice. Acestia au economisit peste 825 de milioane lei RON, in timp ce agentii economici nu au depasit 550 de milioane lei RON. Certificatele de depozit, chiar daca au dobanzi mai mari, nu au avut cautare. Banii plasati in acest gen de investitii s-au situat cu putin sub nivelul lunii decembrie, totalizand aproximativ 24 milioane de euro. Din acestia aproape 22 de milioane au fost plasati in lei si doar 2 milioane de euro in valuta.Scris de Claudiu BANEA

              Weekend-ul batausilor

                de
                Deșteptarea
                -

                Sfarsitul saptamanii trecute nu a fost lipsit de evenimente, locul de &#8222cinste” fiind ocupat de agresiuni. In acest sens au avut de lucru politistii onesteni care, in noaptea de 10 spre 11 martie, au fost solicitati sa calmeze atmosfera intr-un local din comuna Helegiu. La fata locului s-a deplasat echipa operativa, care a constatat ca Marcel Viorel A., in varsta de 30 ani, din satul Dragugesti, fusese batut mar de catre Florin A. de 19 ani si Constantin M., de 20 ani, fara ocupatie, din aceeasi localitate. Agresorii au primit cate o &#8222prima” de 200 de RON fiecare, urmand ca an functie de numarul de zile de angrijiri medicale acordate lui Marcel Viorel sa fie dispuse masurile legale. Si politistii din Negri au avut un sfarsit de saptamana incarcat, dupa reclamatia primita de la Constantin Florin A. Acesta a spus lucratorilor dec politie ca in seara zilei de 7 martie, in jurul orelor 19.30, a fost agresat de catre Ion O. si Vasilica C., ambii din satul Poiana. Constantin a declarat ca, cei doi l-au lasat fara 450 euro si 70 RON. Stiind ca persoanele reclamate sunt extrem de violente, politistii din Negri au solicitat ajutoare. Ei au primit sprijinul unei echipe operative din cadrul Biroului de Politie Rurala si a jandarmilor din cadrul Gruparii Mobile. Aceste forte au fost suficiente sa-i aduca la ascultare pe Ion O si Vasilica C. Dupa ce au terminat audierile, concluzia anchetatorilor a fost diferita de reclamatia initiala. Se pare ca, Constantin A. aflat intr-o stare de euforie bahica, i-a invitat la un sprit si pe prietenii lui Ion O. si Vasilica C. Dupa ce si-au potolit setea, cei trei tineri au pornit spre casa. In urma unor discutii contradictorii, Ion O l-a pocnit de vreo cateva ori pe Constantin si l-a dat jos din caruta cu care se deplasau. Insa nu a fost vorba de nici o suma de bani furata, victima fiind leftera in momentul in care a incasat bataia. Dupa incident, Constantin Florin A. a fost transportat la Spitalul de Urgente Bacau, unde i s-au acordat ingrijiri medicale. La data de 10 martie, victima a obtinut un certificat medico legal prin care se i recomanda 11-12 zile angrijiri medicale, pentru vindecare. Tinand cont de acest aspect, politistii i-au sanctionat contraventional pe Ion O si Vasilica C. pentru tulburarea ordinii si linistii publice.Scris de Lili ADOCHITEI

                In timp ce sefii institutiilor de control se cearta / Hotii de paduri se organizeaza

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Patru mii de hectare de padure din Bacau au ramas prada hotilor. Aceasta suprafata forestiera a fost plantata acum 30 de ani in scopuri anti-erozionale. In momentul de fata administratorul padurii este Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare (ANIF). Inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV), Mihai Florescu, sustine ca padurea este in mare pericol din cauza proastei organizari a ANIF. &#8222Din lipsa organizarii pazei de catre administratorul suprafetei, padurea a ramas in voia soartei. Actiunile de control ale ITRSV, alaturi de politie si jandarmi nu acopera decat 2-3 la suta din volumul de paza a celor 4000 de hectare. Acestea necesita paza din partea unor padurari inarmati 24 de ore din 24, a declarat Mihai Florescu. Potrivit OG 139, ANIF intruneste conditia necesara constituirii unei structuri proprii pentru administrarea acestei avutii nationale. De asemenea, mai poate apela la Directia Silvica (DS), dar nu folosesc nici aceasta parghie”. Seful ITRSV a mai declarat ca la ultimul control facut in toamna trecuta s-au constatat pagube de 300 de milioane de lei numai pentru o treime din suprafata. In replica, directorul ANIF, George Ifrim, sustine ca atat lipsa de fonduri, cat si procesul de reorganizare prin care trece institutia pe care o conduce ii ingreuneaza mult activitatea. &#8222Hotii se organizeaza din ce in ce mai bine si actioneaza la ore greu accesibile. Noi continuam oricum controalele. In acest sens, colaboram cu politia comunitara din comune. Ne este insa foarte greu datorita procesului de reorganizare prin care trecem. Totodata e vorba de lipsa de fonduri de care suferim. Sumele de care avem nevoie sunt foarte mari. Nu stam insa pe loc. Vor aparea in curand si inspectori zonali, vom vedea ce se mai intampla. In ceea ce priveste Directia Silvica, aceasta nu ne-a acordat sprijinul. O mana de ajutor ne-a intins doar ITRSV, care ne-a ajutat la controale”, ne-a declarat directorul ANIF. Pana una-alta, padurea ramane din ce in ce mai &#8222subtire”.Scris de Gabriel MIHAI

                  Politistii nu-i deranjeaza pe milogi duminica / Cersetor pentru o zi

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  De cateva luni, cersetorii sunt vanati unul cate unul. Cel putin asa sustin politistii. Zilnic sunt raportate situatii cu persoane retinute si amendate ca au apelat la mila publica. Ieri, pana la ora pranzului, am asteptat insa zadarnic sa-si faca aparitia un echipaj de politie. Spre bucuria unei gasti de cersetori minori, care ii agasau pe credinciosii veniti sa asiste la slujba de la Biserica Sf. Nicolae.

                  Vantul taie obrajii ca un brici. Iar raceala betonului se simte pana in maduva oaselor. Nu intind mana spre oamenii care se perinda pe langa mine. Doar stau ghemuita pe gardul de la Biserica Sf. Nicolae si astept. Strang la piept o punga in care am doua placinte. Vreau ca trecatorii sa inteleaga bine de ce ma aflu acolo. Nu scot o vorba, nu ma milogesc. Observ doar cu mare atentie ceea ce se intampla in jurul meu. Reactiile credinciosilor, ale colegilor de &#8222suferinta”. Si astept clipa cand politistii isi vor face aparitia. Tiganeii care cersesc in zona m-au reperat inca de cand mi-am ocupat locul. Cativa se invart in jurul meu, curiosi. Incearca sa-mi prinda trasaturile, sa-mi citeasca disperarea in ochi. Am grija insa sa-mi ascund cat pot de bine chipul. Se unesc in gasca si isi numara banii in fata mea. Ca si cum vor sa ma umileasca. Nu raspund provocarilor. Strang si mai tare in maini sacosa cu cele doua placinte, imi adun genunchii sub mine si raman in asteptare. O femeie imi baga sub nas un pachet invelit intr-o foaie de staniol. Zaresc doua felii de paine si un snitel. Nu stiu ce sa fac. Imi amintesc totusi de ce ma aflu acolo. &#8222Bogdaproste!” spun soptit. Iau pachetul si o perioada de timp il tin in mana. Apoi il indes intr-unul dintre buzunare. Puradeii se uita la mine inveseliti. Incep sa-si numere iarasi banii. Ostentativ! Nu-i bag in seama. Unul dintre ei se cazneste sa-mi prinda totusi privirea. Las capul in jos cu repeziciune. &#8222E drogata!” spune pustiu tuciuriu si pleaca in cautare de clienti. Raman singura. Cei mai multi oameni par sa nu ma vada. Trec chiar pe langa picioarele mele, insa au grija sa nu mi le atinga. O mana obosita imi intinde un banut de 1000 de lei. Il iau si multumesc frumos pentru darnicie. Ma uit sa vad cine m-a miluit. O femeie sarmana, cu un palton mustar pe ea. Este incaltata cu o pereche de ghete barbatesti si abia se misca. Se vede limpede ca este o fiinta sarmana. Dar, cu toate acestea, a gasit intr-un buzunar banutul care sa fericeasca cersetoarea de mine.

                  Jandarmii s-au mutumit doar sa &#8222admire” cersetorii

                  Dupa o ora de cersit apar doi jandarmi. Trec chiar pe langa mine, dar nu ma baga in seama. Se opresc in fata bisericii, &#8222scaneaza” zona si atat. Par sa nu-i vada nici pe minorii cersetori, care stau sfidatori in fata lor. Cateva minute mai tarziu, jandarmii se opresc in fata mea. Se uita, dar nici o reactie. Unul dintre ei bate tactul cu piciorul drept. Nu inteleg de ce nu ma alunga sau nu incearca macar sa ma intrebe ce caut acolo. E limpede ca nu stau pe gardul bisericii ca sa ascult slujba! Un barbat se opreste in dreptul meu si scoate un pachet dintr-o sacosa. &#8222De sufletul Mihaelei!” imi spune. Inhat punga, multumesc pentru milostenie. Apoi ma uit sfidator la jandarmi. Imi arunca si ei o privire si… se indeparteaza de biserica. Nu-i intereseaza cersetorii!

                  O femeie racoleaza cersetoare pentru

                  distractia fiului ei infirm

                  Slujba este aproape pe terminate. Imi dau seama dupa multimea oamenilor care trec prin fata mea. O femeie sarita binisor de a doua tinerete se uita la mine insistent. Ma fac ca nu o observ. Da se plece, dar brusc se razgandeste. Se opreste in dreptul meu si se apleaca de mijloc. Vrea sa-mi vada mai bine fata. &#8222Nu va suparati, aveti unde sa locuiti”?, intreaba curioasa doamna. Imi framant degetele si ma gandesc daca se impune sa mint. Vreau sa vad pana unde merge milostenia ei. &#8222Nu!”, raspund scurt. &#8222Nu cumva ati fost la manastire la Pingarati?”, ma chestioneaza necunoscuta. Merita atentie mai mare! Ridic privirea si ii scormonesc in ochi. Priveste si ea cu atentie la mine. Se uita la hainele mele, (sifonate, dar curate) si iarasi la fata mea. &#8222Nu am ajuns niciodata la Pingarati”, ii raspund intr-un tarziu. &#8222Da&#8217 de unde esti?”, isi continua tirul intrebarilor varstnica femeie. Ca sa auda mai bine se aseaza pe vine. &#8222Din Parava!” ii raspunda destul de ezitant. &#8222Si ai unde sa stai”? Continui sa o fac pe victima, desi iscodesc cu atentie fiecare trasatura a femeii. &#8222Nu! Dorm pe unde apuc!”. Necunoscuta scapa un oftat de usurare. &#8222Uite, vreau sa te ajut! Te iau sa stai la mine”. Fortez un pic nota. Banuiesc ca la mijloc este ceva putred. &#8222Cum sa imi dati cazare degeaba?! Eu nu am cu ce sa va platesc. Sunt sarmana”. Necunoscuta nu bate in retragere. &#8222Nu am nevoie de bani de la tine… Doar sa stai cu fiul meu. Vei dormi cu el”. Probabil ca am zambit cu inteles, pentru ca doamna replica imediat. &#8222Nu ai relatii cu el. Decat daca vrei. El a avut un accident de tren si a ramas fara un picior. Este foarte afectat de acest lucru. Eu vreau sa-l ajut si… sa te ajut si pe tine. Doar spui ca nu ai unde sa stai?!” Ma fac ca nu am inteles aluzia. &#8222Poate ca am sa vin sa va caut mai tarziu. Mai stau un pic la biserica”, spun moale, ca si cum as fi acceptat oferta. In ochii babutei surprind un fulger de bucurie. Imi da adresa si chiar detalii cum sa ajung pana in Letea Veche. Este convinsa ca, o perioada de timp, fiul ei va avea un obiect de distractie.

                  Bacauanii sunt milostivi

                  Lumea a inceput sa curga din biserica. Oamenii evita puradeii si vin cu pachetele la mine. Nu pot sa-i refuz. Ei stiu ca isi fac datoria catre morti si ofera din toata inima. &#8222Vrei bani?” spune o doamna cu o haina de astrahan. Ma balbai! Imi pune in palma patru monede de 500 lei. Un pic mai tarziu, o maicuta scoate dintr-o plasa doua mandarine. &#8222Sa fie de sufletul Olimpiei!”, spune cucernica femeie. Ii multumesc pentru gest. Maicuta face doi pasi, dar revine. &#8222Vrei si acest colac?”, ma intreaba bland. Ma uit la fata ei si ii spun sa-l dea alcuiva mai sarman. Femeia face ochii mari. Nu intelege!. Dar nu mai insista. Am vazut ca la coltul bisericii a oprit o batrana imbracata ponosit si a oferit bucata de paine, cu aceeasi generozitate. Un pic mai tarziu, o tanara vine tinta spre mine. Imi intinde o bancnota de 10.000 si pleaca grabita. Nici nu apuc sa-i vad fata.

                  13.000 de lei castigul unui ziarist ajuns cersetor

                  Mi-am dat seama ca politistii nu o sa-si faca aparitia. Cel putin nu in ziua de duminica. Mi-am parasit locul fara regrete. Incarcata cu pachete si cu 13.000 de lei in buzunar. O zi rodnica pentru un ziarist ajuns cersetor.Scris de Lili ADOCHITEI

                  Apostolii satelor / Motto: „Slujeste satul cu credinta si te vei bucura de dragostea si stima lui”;

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    De cand a aparut invatamantul pe meleagurile noastre, invatatorii si preotii de la sate s-au afirmat ca principali animatori ai vietii spirituale. Dupa terminarea studiilor, majoritatea reveneau in localitatile natale. Invatatorii, profesorii si preotii erau apostolii satelor, multi devenind istorie si legenda. Ei au trecut faclia stiintei de carte din generatie in generatie. Ei au sadit in constiinta copiilor, tineretului, omenia romaneasca, dragostea si devotamentul fata de patrie, respectul datinilor strabune pentru portul, cantecul si jocul romanesc, pentru limba materna.
                    Ei erau aceia care participau la infiintarea de camine culturale, banci populare, muzee ale satelor, cooperative, culegeau folclorul local, intocmeau monografii, editand cu sacrificii reviste. Caminele culturale constituiau adevarate centre de invatatura si divertisment pentru populatia din mediul rural.
                    Marele reformator al invatamantului romanesc, de la inceput de veac – Spiru Haret, vedea invatatorii si profesorii ca aeducatori in scoala si in afara ei” si, prin aceasta, ca afactori hotaratori in pregatirea morala, spirituala si materiala”. Dascalii erau pregatiti din scoala pentru a indeplini acest rol. In manualul aDidactica” a profesorului Stefan Barsanescu – pentru Scolile Normale, tiparit in 1935, se preciza ca ainvatatorul trebuie sa se preocupe de cultivarea nu numai a copiilor, dar si a poporului si, mai ales, pentru ridicarea lui economica si politica”.
                    Invatatorii si profesorii se bucurau in toate imprejurarile si evenimentele importante ale satului de aprecierea obstei. Satenii apelau la sfaturile lor. Gasim suficiente exemple in scoala bacauana. Ma intorc cu gandul la locurile natale – Petresti – unde invatatorul Dumitru V. Manciu a construit cu sacrificii o scoala terminata in 1930. In satul Soci, invatatorul Ion Perju si preotul Dumitru Popovici infiinta Caminul Cultural aGheorghe Asachi”. In comuna vecina Horgesti, invatatorul Gheorghe Popovici, prin anii 1935 – 1937, reusise din resurse proprii sa aiba un aparat de filmat. Filmele primite de la Casa Scoalelor erau prezentate saptamanal satenilor. Mergea si prin satele vecine Valeni, Milesti, Bibiresti, Parincea, Nanesti, Petresti. Aparatul era purtat cu o caruta cu cal. La Parincea, Caminul Cultural era condus de invatatorul Aristotel Mitrea. Eram elev la Scoala din Parincea cand am sarbatorit o suta de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Amintirea acestei sarbatori mi-a ramas puternic intiparita in suflet, desi s-a desfasurat intr-o sala luminata cu lampi de petrol. La Racaciuni, preotul Vasile Heisu aduna izvoarele vesniciei din satele de pe Valea Siretului alcatuind un muzeu etnografic, care a ramas in zestrea satului. Din satele bacauane vin spre noi si alte figuri de apostoli, Dumitru Sava – Racatau, Vasile Anghel – Recea, Vasile D. Manciu, Nicolae Mitrofan – Racaciuni, fratii Alexandru si Valeriu Hacighianu – Luizi Calugara, Ioan Heisu – Galugara, Nicolae Paslaru – Casin, Ioan Taralunga – Racila, Garleni, Cezar Uncescu – Berbinceni, comuna Secuieni, Constantin Ichim – Milesti, comuna Parincea, Vasile Sava – Ungureni, preotii Constantin Crisan – Valea Sosii, comuna Poduri, Vasile Savin – Ungureni, Nicolae Vascan – Nanesti, Parincea.
                    Suntem contemporani cu un apostol care si-a onorat satul natal Prajesti cu un muzeu si o gradina botanica – profesorul Paul Taralunga. Realizarile lui au depasit de mult granitele judetului si sunt cinstite si recunoscute la nivel national. Desi iesiti la pensie, multi dascali continua sa slujeasca satul in care au avut catedra: profesorul Petru Juverdeanu din comuna Hemeius, prof. Sever Bodron – Luizi Calugara, prof. Gheorghe Oprea – comuna Oituz, Laurentiu Tufa – comuna Colonesti, sotii profesori Speranta si Gheorghe Trofin – Racatau, comuna Horgesti, Octavian Iftimie, din satul Tarnita, Oncesti.
                    Acestia sunt doar o parte din apostolii care au trudit la sat. aSuflet in sufletul neamului nostru”, cum ar fi spus G. Cosbuc. Acum, la cei de azi, e nevoie sa li se redea deplina demnitate si drepturile furate de epoca prin care am trecut. Au disparut bibliotecile, la fel caminele culturale, irosindu-se o bogata zestre care a avut un rol bine definit in viata satului. Satul romanesc nu va putea renaste cu adevarat daca dascalimea de toate gradele nu-si poate indeplini inalta ei menire. Ei au salvat valorile spirituale create de popor.Scris de Prof. Dumitru TATARU

                    Bold / Ce se poarta in alte parti

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Nu mi-au placut niciodata snobii agresivi, exclusivistii, cercurile inchise, oamenii care cred ca numai lor li se cuvine ceva, abonatii la privilegii, manipulatorii marunti si meschini, megalomanii. Privesc, de asemenea, si am sa revin la asta, ideea de elitism cu mari rezerve. Lumea merge in alta parte astazi. De pilda, citesc intr-o revista niste interesante observatii despre mersul lucrurilor in Franta. Acolo unde intelectualii romani din interbelic mergeau ca sa ia pulsul, sa se imbibe de aerul capitalei culturii, cum era socotit pe atunci Parisul, sa vada ce se mai poarta, ce e la moda etc. Era de bon-ton sa faci asta, nu puteai sa ramai in urma, sa nu fii la zi cu noutatile, cu tot ceea ce tinea de spiritul francez. Nimic nu mai este insa ca odinioara, dupa cum remarca un cunoscut istoric contemporan, Ghislain de Diesbach. Peisajul s-a schimbat intr-un mod aiuritor, din moment ce venerabili domni umbla imbracati ca niste tineri &#8222haiosi”, cat mai neglijent, arborand chiar pantaloni scurti pe strada sau purtand bluejeansi la receptii, unde si femeile poarta un fel de &#8222zdrente”. De ce? &#8222Pentru ca toata lumea vrea simplitate si mizerabilismul e la moda”. Deh, oameni &#8222vechi”, cu istorie, cu civilizatie rafinata, care au ajuns acum sa se plictiseasca, sa doreasca altceva. Nu ca la noi, unde nu mai prididesc unii sa para ceea ce nu sunt, acumuland bunuri materiale, titluri de proprietati, colectii de arta, in devalmasie. Cu o lucire de lacomie in ochi pe care nu si-o pot ascunde. Povestea cu &#8222mizerabilismul” tine insa de un fel de travesti, de un trucaj, asadar. Menit a-i deruta pe cei saraci, pe cersetori, care se inmultesc vazand cu ochii si invadeaza strazile, fiind din ce in ce mai agresivi. Nu mai cer pomana umil, ca pe vremuri, ci te insulta, sunt gata sa sara la tine daca nu le dai ceva, ba mai mult, iti si pretind o suma anume. Lumea s-a diversificat, s-a stratificat in mod neasteptat, contrastele fiind izbitoare. Fiindca, in timp ce saracia creste, se adanceste, festivismul oficial, si nu numai, e la ordinea zilei, serbarile, ocazionate de te miri ce, succedandu-se in ritm ametitor. Cat despre elitism, nu pot decat sa spun ca-mi repugna, ca orice ostentatie. Ma apuca disperarea (desigur, glumesc) cand vad niste gaunosi dand ochii peste cap cu un aer de solemnitate superstitioasa, atacand marea arie a culturii nationale, teme inalte (de-ti rupi gatul) etc. Subiectul e generos, si voi mai zabovi alta data asupra lui, incheind cu parerea ca valoarea reala are un firesc al comportamentului, e modesta si nu aroganta. Cat despre extreme, ele m-au nelinistit dintotdeauna, atat mizerabilismul, cat si elitismul trezindu-mi frisoane de inadecvare.Scris de Carmen MIHALACHE

                    Apostolii satelor / Motto: „Slujeste satul cu credinta si te vei bucura de dragostea si stima lui”

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      De cand a aparut invatamantul pe meleagurile noastre, invatatorii si preotii de la sate s-au afirmat ca principali animatori ai vietii spirituale. Dupa terminarea studiilor, majoritatea reveneau in localitatile natale. Invatatorii, profesorii si preotii erau apostolii satelor, multi devenind istorie si legenda. Ei au trecut faclia stiintei de carte din generatie in generatie. Ei au sadit in constiinta copiilor, tineretului, omenia romaneasca, dragostea si devotamentul fata de patrie, respectul datinilor strabune pentru portul, cantecul si jocul romanesc, pentru limba materna.
                      Ei erau aceia care participau la infiintarea de camine culturale, banci populare, muzee ale satelor, cooperative, culegeau folclorul local, intocmeau monografii, editand cu sacrificii reviste. Caminele culturale constituiau adevarate centre de invatatura si divertisment pentru populatia din mediul rural.
                      Marele reformator al invatamantului romanesc, de la inceput de veac – Spiru Haret, vedea invatatorii si profesorii ca aeducatori in scoala si in afara ei” si, prin aceasta, ca afactori hotaratori in pregatirea morala, spirituala si materiala”. Dascalii erau pregatiti din scoala pentru a indeplini acest rol. In manualul aDidactica” a profesorului Stefan Barsanescu – pentru Scolile Normale, tiparit in 1935, se preciza ca ainvatatorul trebuie sa se preocupe de cultivarea nu numai a copiilor, dar si a poporului si, mai ales, pentru ridicarea lui economica si politica”.
                      Invatatorii si profesorii se bucurau in toate imprejurarile si evenimentele importante ale satului de aprecierea obstei. Satenii apelau la sfaturile lor. Gasim suficiente exemple in scoala bacauana. Ma intorc cu gandul la locurile natale – Petresti – unde invatatorul Dumitru V. Manciu a construit cu sacrificii o scoala terminata in 1930. In satul Soci, invatatorul Ion Perju si preotul Dumitru Popovici infiinta Caminul Cultural aGheorghe Asachi”. In comuna vecina Horgesti, invatatorul Gheorghe Popovici, prin anii 1935 – 1937, reusise din resurse proprii sa aiba un aparat de filmat. Filmele primite de la Casa Scoalelor erau prezentate saptamanal satenilor. Mergea si prin satele vecine Valeni, Milesti, Bibiresti, Parincea, Nanesti, Petresti. Aparatul era purtat cu o caruta cu cal. La Parincea, Caminul Cultural era condus de invatatorul Aristotel Mitrea. Eram elev la Scoala din Parincea cand am sarbatorit o suta de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Amintirea acestei sarbatori mi-a ramas puternic intiparita in suflet, desi s-a desfasurat intr-o sala luminata cu lampi de petrol. La Racaciuni, preotul Vasile Heisu aduna izvoarele vesniciei din satele de pe Valea Siretului alcatuind un muzeu etnografic, care a ramas in zestrea satului. Din satele bacauane vin spre noi si alte figuri de apostoli, Dumitru Sava – Racatau, Vasile Anghel – Recea, Vasile D. Manciu, Nicolae Mitrofan – Racaciuni, fratii Alexandru si Valeriu Hacighianu – Luizi Calugara, Ioan Heisu – Galugara, Nicolae Paslaru – Casin, Ioan Taralunga – Racila, Garleni, Cezar Uncescu – Berbinceni, comuna Secuieni, Constantin Ichim – Milesti, comuna Parincea, Vasile Sava – Ungureni, preotii Constantin Crisan – Valea Sosii, comuna Poduri, Vasile Savin – Ungureni, Nicolae Vascan – Nanesti, Parincea.
                      Suntem contemporani cu un apostol care si-a onorat satul natal Prajesti cu un muzeu si o gradina botanica – profesorul Paul Taralunga. Realizarile lui au depasit de mult granitele judetului si sunt cinstite si recunoscute la nivel national. Desi iesiti la pensie, multi dascali continua sa slujeasca satul in care au avut catedra: profesorul Petru Juverdeanu din comuna Hemeius, prof. Sever Bodron – Luizi Calugara, prof. Gheorghe Oprea – comuna Oituz, Laurentiu Tufa – comuna Colonesti, sotii profesori Speranta si Gheorghe Trofin – Racatau, comuna Horgesti, Octavian Iftimie, din satul Tarnita, Oncesti.
                      Acestia sunt doar o parte din apostolii care au trudit la sat. aSuflet in sufletul neamului nostru”, cum ar fi spus G. Cosbuc. Acum, la cei de azi, e nevoie sa li se redea deplina demnitate si drepturile furate de epoca prin care am trecut. Au disparut bibliotecile, la fel caminele culturale, irosindu-se o bogata zestre care a avut un rol bine definit in viata satului. Satul romanesc nu va putea renaste cu adevarat daca dascalimea de toate gradele nu-si poate indeplini inalta ei menire. Ei au salvat valorile spirituale create de popor.Scris de Prof. Dumitru TATARU

                      1...5.4155.4165.417...5.480Pagina 5.416 din 5.480

                      		 ziare & stiri

                      © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 35 de ani.