Jaf armat in centrul Bacaului. Doi indivizi au incercat sa fure bani de la o banca si pentru ca s-a dat alarma, au sechestrat un autobuz, cu tot cu calatori. Teroristii au negociat cu politistii, cerand in schimbul ostaticilor o masina cu rezervorul plin. Inainte sa-si piarda viata cineva, indivizii au fost dezarmati si incatusati.

Doi indivizi inarmati pana in dinti si cu fetele acoperite patrund in viteza in sediul bancii. Functionarii raman paralizati de spaima, la fel si clientii. Mascatii, loviti de isterie, tipa intr-una. Vor banii si mai vor ca nimeni sa nu faca vreo miscare necugetata. Temandu-se pentru viata lor, clientii stau cuminti. Nu si un salariat al bancii, care reuseste sa puna degetul tremurand pe butonul de alarma. In cateva minute, cladirea este inconjurata de politistii de la Detasamentul de Politie pentru Interventii Rapide. Si ei sunt inarmati pana in dinti si foarte hotarati sa puna mana pe jefuitori. Hotii intra in panica. Dar nu mai au timp sa caute persoana care a declansat alarma. Reusesc sa se strecoare pana in sosea si pun ochii pe un autobuz plin cu calatori. Soferul nu are cum sa nu opreasca. Mascatii stau cu pistoalele atintite asupra lui si nu au chef de gluma. Cu arma la tampla, conducatorul auto calca puternic acceleratia. Autobuzul vechi icneste si porneste in viteza.

In schimbul ostaticilor, teroristii au cerut o masina

Masina de la DPIR franeaza cu putere in fata Bisericii Precista. Oamenii aflati in statia de autobuz sunt panicati, dar nu fac gesturi necugetate. Mascatii se misca rapid. Doi dintre ei scot un &#8222arici”. Daca autobuzul nu va opri langa el, ramane fara cauciucuri. Autovehiculul cu ostatici se apropie in mare viteza. Soferul calca instinctiv frana, cand vede &#8222ariciul”. Teava rece a pistolului de la tampla ii da fiori. Prin oglinda retrovizoare il observa si pe celalalt individ. Are arma langa capul unui calator galben de spaima. Un politist de la DPIR incearca sa-i determine pe cei doi sa renunte la actiunea lor nebuneasca. &#8222Eliberati ostaticii si predati-va! Nimeni nu va avea de suferit. E bine sa va predati de buna voie”, se aude in megafonul masinii de politie. Teroristii turbeaza. Unul dintre ei da o comanda scurta soferului. Acesta deschide usa autobuzului. &#8222Daca nu-mi aduceti o masina cu rezervorul plin, va fi de rau, striga furios teroristul. Vor muri ostaticii! Vreau masina. Acum!”. Politistii incearca se explice, sa motiveze, sa justifice, sa traga de timp. O bubuitura teribila distrage atentia celor doi agresori. Un fum albastru invaluie autobuzul si cateva secunde nu se mai distinge nimic imprejur. Timp suficient ca doi luptatori sa se catere pe autobuz si sa patrunda prin trapa. Inainte ca sa-si dea seama ce se intampla, teroristii sunt dezarmati si pusi la podea. Dupa ce au fost incatusati, politistii ii inghesuie in masina, care porneste in tromba. Oamenii care au asistat la aceasta operatiune sunt inspaimantati. Nu stiu ce sa creada si cum sa se comporte. &#8222Na, uite ca am ajuns si noi in Europa”, spune cu amaraciune un batranel, caruia nu-i vine sa creada ce se intampla in fata Bisericii Precista. Cand afla ca a fost o aplicatie, tot nu-si descreteste fruntea. &#8222Ce credeti ca peste doi-trei ani nu va fi real?!”

Politistii de la DPIR sunt pregatiti pentru anihilarea infractorilor

Dupa interceptarea autobuzului cu ostatici, politistii de la DPIR mai executa un exercitiu. Ei opresc in trafic o masina cu doua persoane, suspecte ca ar fi inarmate si ca transporta substante explozive. Dupa ce suspectii sunt perchezitionati, un caine dresat verifica autoturismul. &#8222Pregatirea pentru aceste doua aplicatii a durat aproximativ o saptamana, ne spune subcomisarul Adrian Nafornita, comandantul DPIR. In acest timp am efectuat si alte activitati in sprijinul cetatenilor”. Luptatorii de la Interventii Rapide sunt convinsi ca pot actiona tot atat de prompt si eficace intr-o situatie reala. Dealtfel, in judetul Bacau jafurile armate pot fi numarate pe degete. Cel mai renumit s-a petrecut la Darmanesti, in anul 2000. Atunci, mai multi indivizi inarmati cu un pistol, bate si cutite au patruns in incinta bazei de aprovizionare ATA, Floresti, sectia Darmanesti, unde au sechestrat personalul de paza. &#8222Mascatii” au fortat usile mai multor magazii si birouri, iar in final au luat ca trofeu pistolul unui gardian. Necunoscutii nu au fost interesati de casa de bani, care a ramas neatinsa. Nici pana in ziua de azi nu se stie cine sunt autorii.

Scris de Lili ADOCHITEI

Am solicitat mai multor buhuseni care s-au stabilit, de mai mult timp, in strainatate, sa raspunda unei intrebari: &#8222Cum se vede targul Buhusi din Occident ?&#8221 Am retinut cateva raspunsuri, si anume pe cele ale unor performeri in domeniul lor. Perceptiile acestora despre targul in care au vietuit zeci de ani sunt dintre cele mai diverse: &#8222Un lagar al existentei numit Buhusi&#8221, locul &#8222unde daca unul munceste trebuie sa si puta&#8221, &#8222Cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu&#8221. &#8222Suntem prizonierii cetatii pe care am construit-o&#8221 , spune unul dintre ei. Dincolo de toate astea, in sufletul lor se zvarcoleste cotidian dorul originilor si o tristete zamislita din drama cotidiana a unui targ aproape uitat de Dumnezeu.

Buhusi inseamna &#8222ai mei”, amintiri, gol in stomac de emotie

Cu sufletul sau cu ochii. Depinde cum vrei sa vezi Buhusiul din Italia, Germania, Canada sau de oriunde, de departe. Daca intri in Buhusi noaptea, e bezna. De-a lungul bulevardului sunt cateva becuri cu putini watti, care nu bat pana pe trotuar. Nici un bar deschis, unde sa poti sa bei o cafea dupa un lung drum sau vreun restaurant in care sa mananci rapid o pizza (daca tot suntem in tema). Mai bine ca e bezna. Cel putin nu te dezumfla de la inceput… De departe, lucrurile se vad altfel, nu e chestiune de sclifoseala sau de nasul pe sus sau ca cineva &#8222s-a ajuns”. Cum sa nu zici &#8222acolo e altfel”, daca strada perfecta din mijlocul padurii nu se compara cu gropile din centrul nostru, acoperite cu prundis sau smoala? In Italia nu te poti baga in fata la coada, nu-ti tine nimeni randul si nu poti sa ramai dator la vanzatoare nici macar cu un cent. Eram zilele trecute in sala de asteptare a medicului de familie. Oameni de toate varstele. Incaperea parfumata, cu gresia curata luna. In fata mea, un barbat. Italian. Sa fi avut in jur de patruzeci de ani. Era imbracat normal, asa cum l-ai fi vazut si pe strada: camasa, un sacou in carouri, blugi, pantofi curati, desi afara ploua. La un moment dat, intra un altul. Roman dupa accent si dupa tot restul. S-a asezat alaturi de primul. Cu parul nespalat, lipit de frunte, plin de praf si mirosind foarte puternic a tigara. O fi venit omul direct de la serviciu si de aceea am putea sa-i gasim o scuza. Dar nu, nu de aceea era nespalat si mirosea ingrozitor a tutun, ci pentru ca el e invatat cu baia saptamanala pe bucati de la Buhusiul fara apa calda pentru ca nu i-a spus vreodata nevasta ca miroase, de frica sa nu-i starneasca banuieli nefondate c-ar avea pe altul pentru ca, daca unul munceste, trebuie obligatoriu sa si puta. Sunt diferente atat de evidente, incat doar daca esti catar nu le vezi – un sapun costa un euro si un deodorant – in oferta – coboara si pana la nouazeci de centi, in conditiile in care un imigrant foarte sarac castiga o mie de euro. Ca imigrant in Italia, nu sunt de acord cu acceptarea in masa, chiar si pentru cei care se considera la locul lor, muncesc si au o casa. Integrarea se face individual, fiecare adaptandu-se cum poate mai bine la regulile societatii in care a ales sa traiasca. Nu vorbesc despre Italia ca despre paradis, in comparatie cu infernul de la Buhusi, pentru ca as minti. Nu se traieste mereu pe roze si probleme sunt oriunde. Multi se pot pacali, insa si spun ca &#8222acasa e tot acasa”. Naduful cu care ofteaza fraza asta pleaca din neadaptare: noi reguli de respectat (si precizez, de respectat), noi moduri de abordare, noi deschideri ale vietii occidentale, pe care Buhusiul in nici un caz nu ti le ofera pentru moment. Pentru mine, &#8222acasa” e acolo unde imi este bine, unde ma regasesc printre oamenii din jur, unde societatea te apreciaza pentru ca esti tu si nu pentru ca tata ti-a pus o pila. Pentru mine, Buhusiul inseamna &#8222ai mei”, inseamna amintiri, inseamna gol de emotie in stomac, inseamna prajiturile lui Cojocaru, care, in Italia , sunt scumpe si mai rele. Pentru mine &#8222extracomunitar” inseamna &#8222afara din comunitate”, &#8222neadaptat la comunitate”, si nu roman, albanez, marocan sau ucrainean. Nici eu nu credeam in toate astea pana cand nu le-am vazut cu ochii mei. Anca Maria Mazilu, director editorialist al ziarului LIBERO, Alexandria, Milano.

Suntem prizonierii inchisorii pe care am construit-o

In Londra , unde locuiesc, nimeni nu stie despre Buhusi. Accidental, doi, trei englezi care au fost pe la noi pot emite judecati de valoare. Pentru mine, Buhusi inseamna acasa, locul de unde provin, in care am invatat. Am primit aici o educatie care mi-a permis accesul catre ceea ce sunt. Va pot spune mai ales cum este perceputa Romania. Ca un stat mare si, potential, puternic, un stat care doreste ascensiunea in UE. Occidentalii incearca sa inteleaga unde ne-a adus comunismul si cum ne putem readapta la valorile democratiei. Daca, ipotetic, m-as putea readapta la conditiile de fiintare ale orasului Buhusi ? Ipotetic&#8230 Ca asistent al Universitatii Natiunilor Unite din Tokio , in calitate de coordonator de traning al inaltului Comisariat Pentru Refugiati am fost prin toata lumea: din Mongolia, pana in Nepal, Kenya, Pakistan sau Tanzania. Vreau sa spun ca am fost si in acele zone in care trebuia sa fii foarte atent ca sa nu ramai fara roata de la autoturism. Altfel spus, readaptarea in Buhusi n-ar fi nici o problema, daca as veni pentru un scop precis, pentru o perioada determinata si daca as avea garantia ca pot realiza scopul. Cred insa ca aici, in Buhusi, valoarea individului si munca sa nu sunt pretuite cum se cuvine. La urma urmei, buhusenii sunt prizonierii inchisorii pe care si-au construit-o. Pe care ne-am construit-o. Participa ei responsabil la viata cetatii, se implica pentru a rezolva problemele pe care le au? Buhusenii au devenit foarte suparati, dar pe cine? Nu trebuie sa se rezume doar la vot. Este necesar sa-i monitorizeze democratic pe cei alesi. Daca as reveni in Romania, in general? Am fost contactata de Ministerul de Externe al Romaniei si de doua organizatii internationale care au sediul la Bucuresti, pentru a lucra in structurile dumnealor. Am evaluat ofertele si am constatat ca nu pot accepta. Monica Blagescu, director ONG One World Trust, Londra.

Cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu

Nu cred ca as fi parasit vreodata Buhusul daca stampila mea genetica nu ar fi fost pusa cu multe mii de ani in urma pe alte meleaguri mai indepartate. Poate sa sune patetic sau melodramatic, dar Buhusiul, asa cum a fost cu 50, 60 de ani in urma, l-am luat cu mine nealterat de cutremurele ulterioare, cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu el s-a strecurat cu viclenie in formula mea sanguina, din cand in cand trece pragul critic si atunci ma apuca un dor de moarte. Parca as fi in plin fenomen paranormal de ubicuitate, cand nu mai stiu daca ma aflu la Beer Shewa, pe strada Fritz Albert sau la Buhusi, in Colonia Fabricii. Colonia Fabricii&#8230 Scriind aceste ultime randuri, am revelatia faptului ca Buhusiul si-a modelat o toponimie a lui, inconfundabila, si de neinteles pentru cineva venit de aiurea. Iata cateva cuvinte pe care inventia verbala a buhuseanului le-a metaforizat: &#8222poarta” (ma duc IN poarta, asteapta-ma LA poarta, etc, fiind vorba, desigur, de spatiul bine determinat din fata FOSTEI Fabrici de Postav) &#8222sus&#8221, &#8222jos” semnificand, desigur, cele doua parti ale orasului, cea de sus si cea de jos &#8222dosul fabricii” sau locul mirific dintre fabrica si albia Bistritei de unde, cei curajosi se intorceau cu comori minunate de bobine conice de carton, aruncate acolo ca deseuri. &#8222Radulita”, mai vechi, &#8222Fata cu ulciorul”, mai nou, una dintre caile de acces catre orasul De Sus, ca si Drumul Nou, de altfel &#8222La han”. Spatiul din jurul vechiului han de posta, aflat in urma cu cativa ani intr-o stare de ruina. &#8222Colonia Fabricii”, &#8222Colonia Bistritei”, cartiere muncitoresti selecte si infloritoare altadata, degradate in buna masura astazi datorita schimbarilor demografice, dar nu numai. Nu mai amintesc de numeroasele cuvinte legate de existenta seculara a fabricii (cei care au inca nostalgia a ceea ce a fost aceasta odata, le vor recunoaste: tribunalul,”&#8222la Roth”, &#8222Maritza”, &#8222La fulgi” si multe altele. Am incercat sa evit pe cat mi-au stat puterile o evocare lacrimogena, parfumata cu floricele din jurnalele de amintiri. Am incercat sa ma detasez, sa fiu rece si distant afectiv, dar nu am fost eu. Caci EU, cel adevarat, cel putin in raport cu obiectul rememorarii, as fi fost lacrimogen ca o pagina parfumata de floricele din jurnalele de amintiri. Iosif Balter, profesor, Israel.Scris de Ion FERCU

Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Bacau a gasit o metoda inedita de a stopa chiulul. Cate un inspector scolar, insotit de mai multi politisti fac razii mai ales la Internet-Cafe-urile situate in apropierea unitatilor de invatamant. Toti elevii gasiti acolo sunt urcati in duba si dusi la scoala, in sunetul sirenelor. &#8222Exista un protocol incheiat intre Inspectoratul Scolar Judetean, Politie si Jandarmerie, in vederea combaterii delincventei juvenile si a violentei in scoli, precizeaza Radu Ababei, inspector scolar general al ISJ Bacau. Periodic se organizeaza razii, pentru a vedea cum isi petrec timpul elevii care absenteaza nemotivat de la ore”. Pe langa faptul ca elevii sunt dusi cu tot &#8222fastul” la unitatile de invatamant de care apartin, directorul scolii si dirigintele clasei sunt informati imediat despre &#8222ispravile” chiulangiilor. &#8222Deja s-au facut cateva razii si speram ca rezultatele sa fie cele scontate, ne spune comisarul Carmen Sova, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau. Toti elevii descoperiti prin baruri sau in alte locatii au fost chestionati despre unitatea de invatamant la care sunt inscrisi, ce ore au si, acolo unde a fost cazul, de ce consuma bauturi alcoolice”.

Chiulangii de profesie nu scapa doar cu rusinea de la scoala. Dupa ce i-au &#8222predat” profesorilor, politistii au datoria sa identifice parintii si sa-i &#8222urecheasca” pentru faptul ca nu-si supravegheaza odraslele. La ultima razie, politistii onesteni au depistat doi elevi fara prea multa dragoste de carte. Desi parintii stiau ca baiatul este la scoala, Radu B., de 17 ani, elev la Liceul Dimitrie Cantemir, isi petrecea timpul intr-un Internet-Cafe de pe strada Victor Babes, din Onesti. La fel s-a intamplat si cu Claudiu P., de 17 ani, elev la Liceul Nadia Comaneci, din aceeasi localitate. Cei doi au fost condusi la scoala de catre politistii, iar parintii au primit un avertisment pentru nesupravegherea odraslelor. &#8222Prin aceste metode speram sa reducem fenomenul infractional si sa responsabilizam parintii”, mai spune comisarul Carmen Sova.Scris de Lili ADOCHITEI

Moda occidentala a inceput sa isi faca simtita prezenta la noi si cand e vorba de inscrierea plozilor la scoala. Daca in anii trecuti, toamna se numarau bobocii, acum se numara primavara, listele de elevi inscrisi in clasa I pentru anul scolar 2006 – 2007 trebuind sa fie definitivate pana la inceputul lunii mai. Chestiunea e valabila mai mult la centru, unde bataia pe un loc este mare, in timp ce la scolile periferice se pune problema daca se va acoperi numarul de elevi pentru o clasa.

La Colegiul National &#8222Ferdinand I&#8221 se vorbeste deja de dinastii, diferitele generatii ale aceleiasi familii invatand in institutia &#8222cimitir&#8221 a tineretii lui Bacovia. Cu mai bine de o luna inainte de data limita de inscriere, pentru singura clasa I sunt deja aproape trei pe loc. Cazul e unic intre institutiile de invatamant din Bacau. Ghiorghi Iorga, directorul Colegiului National &#8222Ferdinand I&#8221, spune ca pentru &#8222departajare&#8221 va organiza o intalnire cu copiii inscrisi, cu parintii si cu profesori ai scolii. &#8222Ne vor interesa sclipirile de inteligenta, pasiunile copiilor. Nu respectam criteriul arondarii. Suntem un colegiu de elita, ii vrem pe cei mai buni. S-a creat deja o dinastie Ferdinand. Un bunic, fost elev al liceului, a venit sa-si inscrie nepotul tot aici&#8221, ne-a declarat prof. Ghiorghi Iorga.

La Scoala nr. 7, nici un inscris

La polul opus, se afla Scoala Balcescu. La cele trei clase I stabilite pentru anul scolar 2006 – 2007 s-au inscris pana in prezent trei elevi. Si chiar daca directoarea institutiei a luat ca reper data limita de inscriere 1 mai, data oficiala, inscrierile se vor face cu siguranta in mod traditional, pana in toamna. Intr-o situatie nu prea roza se afla Scoala nr. 7 din cartierul Serbanesti. Pentru singura clasa I stabilita nu s-a inscris nimeni. &#8222Nu am stabilit o data limita de inscriere. Deocamdata nu sunt cereri. Asta pentru ca avem gradinita aici cu 28 de copii in grupa, care vor veni la noi. Nu toti, insa, unii vor opta pentru alte scoli, am aflat deja. Nu putem nici sa ducem politica sa-i atragem pentru ca avem o dotare materiala slaba, nu avem sala de sport de exemplu, acum am luat patru calculatoare. Nu mi se pare totusi normal ca unele scoli sa fie supraaglomerate si altele sa n-aiba elevi&#8221, ne-a declarat Mariana Ifrim, directoarea Scolii nr. 7. Aceasta a spus ca Scoala &#8222Georgeta Mircea Cancicov&#8221 a &#8222mers&#8221 pe doua clase, pentru care sunt inscrisi 37 de copii, in conditiile in care o clasa I poate functiona cu minim 20 – 25 elevi, maximul acceptat fiind 30. Scoala &#8222Mihai Dragan&#8221 a dus o activitate de promovare prin gradinite, astfel ca pentru cele cinci clase I au 110 inscrisi pana la aceasta ora. Scoala &#8222Alexandru Ioan Cuza&#8221, una dintre cele mai bine cotate, fapt care atrage nasul snob al multor parinti, nu este totusi foarte aglomerata pana in momentul de fata. Pentru cele cinci clase aprobate de ISJ, are pana acum 66 de elevi inscrisi. Aici insa se manifesta un alt fenomen, cel al aglomerarii pe invatator. Unul dintre cei cinci invatatori pentru clasa I are deja carnetelul plin, ba chiar cu nume in stand by, in timp ce colegii isi asteapta elevii.

Parintii vor scoala dupa scoala

Goana dupa castigarea traiului zilnic ii face pe &#8222oamenii mari&#8221 repetenti la indatoririle parintesti, pe care incearca sa le transfere aproape in totalitate scolii. Una dintre intrebarile frecvente pe care le pun acum parintii la inscrierea copilului in clasa I este daca institutia de invatamant respectiva are programul &#8222Scoala dupa scoala&#8221. &#8222Ne intreaba daca avem scoala dupa scoala dupa-amiaza. Si noi avem. Elevii de clasele I si II pot servi masa aici, am amenajat chiar un loc unde sa doarma o ora, avem si sala de meditatii. De platit, platesc doar masa, 45 de mii de lei pe zi, pentru ca o primim de la un restaurant&#8221, ne-a declarat Mitica Pricopie, directorul Scoliu &#8222Georgeta Mircea Cancicov&#8221. Directorii celorlalte institutii contactate au confirmat ca programul &#8222Scoala dupa scoala&#8221 constitutie un atu pentru o institutie de invatamant care doreste sa-si atraga elevi.

Scris de LauraHuiban

Alexandru, copilul pe care prin campanie umanitara l-am ajutat sa plece in Belgia pentru o interventie chirurgicala, s-a intors acasa. Ne-am dorit cu totii sa il salvam de la o viata in intuneric, dar verdictul medicilor belgieni a fost nemilos: PREA T&AgraveRZIU! Constantin si Mihaela Feraru ne-au telefonat ieri si ne-au implorat plangand sa-i mai ajutam o data. De data aceasta, parintii vor sa afle cine le-a condamnat copilul. Acum, cand stiu ca nu pot invinge boala mezinului lor, vor sa-i priveasca in ochi pe medicii care au gresit si sa le ceara socoteala. Pe urma, se vor intoarce acasa, la Alexandru si la fratii lui. Se vor pregati sufleteste sa-si duca fiul de mana pana la sfarsitul vietii lor.

Toata familia Feraru vegheaza somnul micului Alexandru, obosit dupa drumul de intoarcere acasa. Tatal nu-si gaseste cuvintele, mama plange in hohote. Constantin Feraru spune ca o intrebare ii rascoleste mereu si mereu creierul: &#8222De ce nu ne-a spus nimeni, la timp, ca Alexandru nu vede?&#8221 Parintii rememoreaza date si nume de medici, denumiri de clinici si diagnostice. Sar de la una la alta, cautand sa inteleaga. Copilul s-a nascut pe 19 octombrie 2004, prematur. A ramas internat in spital pana a implinit 2 luni. &#8222Chiar nu s-a uitat nici un medic la el? Nu a observat nici un doctor, nici o asistenta ca nu vede? Eu sunt mama lui, l-am privit in ochi, dar nu sunt doctor. Cum au putut sa mi-l dea acasa si sa nu-mi spuna: Mamico, ai un copil orb!&#8221

Medicii au privit fara sa vada

La doua luni si jumatate, Alexandru a fost luat in evidenta de medicul de familie, dr. Deliana Dragan, care l-a vazut in fiecare luna sau chiar mai des. Cu toate acestea, nu l-a trimis la oftalmolog pana la sfarsitul lunii mai, cand Alexandru avea peste 7 luni. &#8222Copilul s-a nascut prematur, asa ca era normal sa existe o intarziere psihomotorie in dezvoltarea lui, ne-a declarat dr. Dragan. Nu ai cum sa-ti dai seama in astfel de cazuri ca sugarul nu vede&#8221. Medicul de familie mai spune ca sotii Feraru sunt parinti buni, care se ocupa de copii. Evident, asta nu a fost de ajuns. Grija si zbaterea lor s-au izbit de nepriceperea unor medici si obtuzitatea unui sistem. &#8222Dupa ce am aflat ca Alexandru nu vede, am fost cu el la specialisti din Bacau, din Iasi si Bucuresti, povesteste mama. Ne-au spus ca exista sanse mari sa scape de orbire daca va fi operat. In septembrie 2005, un medic din Bucuresti ne-a sfatuit sa facem rost de bani si sa-l ducem in Belgia. Ne-a dat termen sase luni. Nu ne-a spus nimeni ca am putea obtine bani de la Ministerul Sanatatii. Cand am aflat, am depus dosarul la Directia de Sanatate Publica. Pana am primit aprobarea si am plecat, a fost prea tarziu&#8221.

Specialistii belgieni s-au mirat de cazul lui Alexandru

Dosarul a fost depus in octombrie, aprobarea a venit in decembrie, iar banii au sosit in martie. Pentru ca Ministerul Sanatatii nu platea decat costul interventiei chirurgicale si cheltuielile copilului, parintii ne-au cerut ajutorul. Bacauanii au donat peste 80 de milioane de lei, iar visul sotilor Feraru de a-si duce copilul in Belgia s-a implinit. Totul s-a transformat, insa, intr-un cosmar. &#8222L-au pregatit pe copil pentru operatie, dar cand a venit specialistul sa-l vada, mi-a spus ca nu exista nici o sansa, ca este prea tarziu. S-a mirat ca a stat doua luni in maternitate si nu a observat nimeni ca este orb. S-a mirat si de diagnosticul pus de medicii romani. Copilul nostru nu are retinopatie de prematuritate, ci glaucom. Trebuia sa-l ducem in urma cu patru luni in Belgia. De ce nu ne-a spus nimeni asta? Mi-as fi dat ochii sa reusesc! Medicul belgian mi-a zis deschis ca ar putea sa-l opereze, sa-mi ia banii, dar degeaba&#8221. Sotii Feraru ne roaga, printre lacrimi, sa multumim in numele lor tuturor celor care i-au ajutat. I-am lasat, cu imensa lor durere. &#8222De ce plange tati?&#8221, am mai auzit un glas inainte de a inchide usa.Scris de Doina MINCU

Pentru ce mergem noi, copiii, la scoala? Ca sa invatam lucruri noi si interesante! Corect? Corect. Sau poate&#8230 nu neaparat. De cate ori in ultima vreme v-ati intors acasa si v-ati tras parintii de maneca, &#8222mama, mama, sa-ti spun ce chestie interesanta am aflat eu la scoala azi!&#8221? Cam rar, asa-i? Parca nici cand eram mai mici nu ne manifestam cu atat entuziasm fata de actul invatarii&#8230 Eh, daca Uniunea Europeana e considerata un subiect asa de interesant, atunci initiativa SSE-istilor (&#8222Societatea Studentilor Europenisti&#8221 din cadrul Facultatii de Studii Europene, Universitatea , Cluj Napoca) e chiar laudabila. Aceasta organizatie a demarat un proiect cu numele &#8222Intelege Europa&#8221 ce dureaza de sase ani si se desfasoara in mai multe orase ale tarii. Proiectul nu reprezinta o propaganda pro (sau contra) europenizarii, ci are scopul de a informa tinerii despre UE. In Bacau, membrii SSE au poposit marti si miercuri si au vizitat Colegiile &#8222Ferdinand I” si &#8222Vranceanu”, urmand ca in ziua urmatoare sa-si continuie &#8222pelerinajul&#8221 in Brasov. Cum s-a desfasurat actiunea? SSE-istii au intrat prin clase si au prezentat informatii generale despre UE (formare, simboluri, componenta, au antrenat elevii in dezbateri despre avantajele si dezavantajele integrarii, au propus formarea unor grupuri de &#8222europenism” la nivel de liceu si i-au anuntat pe elevi ca organizeaza la vara o tabara (la Alcalia, Bistrita) cu tematica europeana, bineinteles. Tot ce trebuie sa faca cei interesati este sa scrie un referat despre Europa sau UE, in functie de care vor fi selectati pentru participarea la tabara. Adrese utile de web: www.europa.eu.int, www.infoeuropa.ro, www.sse.ro (site aflat inca in constructie), iar pentru detalii, intelegeeuropa@yahoogroups.com – adresa unde trebuie sa fie trimise referatele. Cum au primit elevii aceasta actiune? Unii au fost foarte receptivi, s-au implicat in dezbatere, au dat dovada ca detin informatii despre UE si integrare. Altii, mai reticenti, neinteresati de subiect. S-a pus problema ca unii elevi nu au luat parte la discutii din cauza ca, deh, elevii de liceu sunt obisnuiti sa taca din gura si sa pastreze linistea in clasa in timp ce profesorul preda. Deci sa dam vina pe sistem pentru carenta in interactivitate. Mai degraba cred ca este vorba de ignoranta personala&#8230 UE, pentru unii muma, pentru altii ciuma, sau nici macar atata. Un subiect total neinteresant. Il luam pe &#8222nu&#8221 in brate, noi, vorba aia, &#8222viitorul tarii”. &#8222Eu sunt mic, nu stiu nimic” sau mai bine zis nu vreau sa stiu. Neatingand inca pragul de 18 ani, care te pune oarecum vrei-nu vrei fata in fata cu manifestarea dreptului de vot, cu faptul ca esti de acum adult si ar trebui sa te implici putin in viata politica a &#8222patriei”, prea putini se gandesc ca o fi si UE, asta, importanta&#8230 Mai ales cu mentalitatea ca tot ce tine de politica e murdar, si hai sa le lasam in continuare locurile de conducere celor mai in varsta, dinozaurilor care oricum nu se prea dau ridicati din confortabilele fotolii de guvernanti. Si

&#8222problema” UE se confunda oarecum cu sfera politica, fata de care tinerii simt, daca nu repulsie, atunci ignoranta. Grav. Nu deschidem prea bine ochii la realitatea imediata, vorbesc de realitatea ce exclude viata mult-ravnita a starurilor pe care unii dintre noi ni le-am ales drept modele. Avem impresia ca politica nu ne atinge poate nu in mod direct, dar in subsidiar problemele noastre graviteaza de cele mai multe ori in jurul acestei sfere, de care ne-am obisnuit sa nu prea tinem cont&#8230 Ce-am invatat eu? In afara de faptul ca steagul UE are 12 stelute, toate cu varful in sus, care nu reprezinta numarul statelor componente ci ideea de perfectiune, ca trebuie sa ma &#8222trezesc&#8221, sa devin constienta si de acest aspect si ca o informare mai aprofundata nu mi-ar strica&#8230

Scris de Oana TANASA

O femeie din Buhusi si-a dat foc in urma unui conflict pe care l-a avut cu sotul ei. Elena Burtanescu, 49 de ani, a fost internata in sectia Chirurgie Plastica cu arsuri pe fata, gat, torace si pe membrele superioare. Seful sectiei, dr. Dan Chelariu, ne-a declarat: &#8222Femeia a fost adusa in cursul dupa amiezii de marti cu multiple arsuri de gradele II si III, ca urmare a unei autoincendieri. In prezent, pacienta este in afara oricarui pericol”. Aflata pe patul de spital, Elena Burtanescu a declarat ca nu intelege motivele care au determinat-o sa recurga la acest gest. &#8222M-am prostit. Nu stiu ce a fost in capul meu. Am avut o discutie mai aprinsa cu sotul meu de la niste bani. Aveam nevoie de niste bani, iar el n-a vrut sa mi-i dea. Refuzul lui parca m-a scos din minti. Am pus mana pe o sticla de benzina, mi-am turnat pe piept si am dat foc. Mai departe nu stiu ce s-a intamplat”, a spus femeia. Scris de Cristi AIOANEI

Bacauanii care asteapta autobuzele in statia de langa Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) nu au timp sa se plictiseasca. Dimpotriva. Ei au ocazia sa se cultive intr-un muzeu in aer liber, caci Bacaul isi are propriul &#8222Antipa”. Si suntem chiar mai privilegiati decat bucurestenii, intrarea fiind libera. Zapezile, topite in sfarsit, au lasat sa apara, in toata splendoarea lor, oasele de mortaciuni si gunoaiele de pe acel teren. Haite de caini se razboiesc pe tibii, coaste si cranii de vite, aruncate aici de nu-se-stie cine pe o suprafata de aproximativ 500 de metri patrati. Vantul ridica in colorate vartejuri cartoane si bidoane goale. Neculai Nichifor, un bacauan ce astepta autobuzul asezat pe gardul care delimiteaza proprietatea din buricul targului transformata in groapa de gunoi si cantina sociala pentru maidanezi, ne-a declarat scurt: &#8222E dezolant. Ne deranjeaza estetic, dar este si periculos pentru trecatori. Cainii din zona ne trec printre picioare, se haraie pe trotuar”. Vasile Constantin, &#8222doar un trecator”, dupa cum a specificat, crede ca Primaria Bacau ar trebui sa-l amendeze pe proprietarul terenului. &#8222Locul asta seamana cu un maidan. Este inacceptabil. Ar trebui mai multa supraveghere, pentru a-i surprinde pe &#171gospodarii&#187 care au aruncat oasele astea scarboase atat de aproape de strada si de Salvare”. La sesizarea redactorilor DESTEPTAREA, Primaria Bacau a luat ieri masuri impotriva proprietarilor terenului. &#8222Am trimis somatii , iar daca proprietarii nu vor face curatenie pe acel spatiu in 72 de ore, vor fi sanctionati conform legii”, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau. Valoarea amenzii nu depaseste insa trei milioane de lei. Desi ii supara focarul de infectie de pe strada 9 Mai, bacauanii nu au sesizat autoritatile sanitare. Mai grav, chiar, autoritatile par sa mearga pe strada cu ochii inchisi si asteapta sa fie trase de maneca pentru a-si face treaba. &#8222De la dumneavoastra aflam de aceasta situatie, ne-a declarat dr. Dana Marcu, de la compartimentul de inspectie sanitara de stat din cadrul Directiei de Sanatate Publica. Vom vedea despre ce este vorba si vom lua legatura cu proprietarii. Daca nu indeparteaza mizeria, vor fi sanctionati&#8221.

Scris de Doina MINCU

Au trecut sarbatorile de iarna, au trecut si sarbatoarea martisorului, Ziua Femeii, Echinoctiul de primavara. Suntem in 23 martie si in centrul orasului, bradul de Craciun, postat de onor Primaria Bacau, inca mai troneza impodobit cu fundite, globuri si surprize. Mai ales pe partea dinspre Casa de Cultura. Bradul a inceput sa se cam ingalbeneasca, dar ideea de sarbatoare a edililor orasului isi pastreaza prospetimea. Mai sunt cateva zile pana la Sfintele Sarbatori de Paste si ne gandeam ca ar fi bine ca Primaria sa ne puna in bradut cate un mielut, asezonat cu alte formatii artistice platite cu bani noi si repertoriu pe masura: &#8222Bradut, bradut, da-ne si un mielut”. Toti ne vom bucura. Cand vezi pomul impodobit intelegi de ce pe fatada Primariei inca mai sunt ornamentele de Craciun. E sarbatoare, soarele ne zambeste radios printre crengile pomului de iarna si ne spune ghidus: &#8222Treziti-va fratilor, ca primavara a sosit!”

Liniste cu iz de scandal pe strada… Linistei

Strada Linistei are doar 300 de metri. Este in Gheraiesti si duce direct in cimitir. Mortii pot ajunge la locul de veci doar cu barca, iar rudele decedatului cu cizme pescaresti. Preotul isi pune poalele in brau si canta aleluia cu apa in bocanci. Nici vidanjele nu pot intra pe str. Linistei. Masinile care au incercat sunt si astazi cu rotile ingropate in noroi. Locuitorii au pus mana de la mana si au aruncat niste pietre in gropi. Fara rezultat. Astazi, un cetatean din cartier trebuie sa ajunga la groapa care-l asteapta. Nu stim daca nu se va amana inmormantarea pana se va lua bradul din centrul orasului. Strada Linistei a fost eroina a doua reportaje in ziarul nostru. Unul in iulie si altul in octombrie 2005. Cetatenii de pe strada Linistei ne-au intrebat daca primarul Romeo Stavarache nu are rude prin cartier. Nu stim, am raspuns, dar daca are, inventeaza rapid o metoda de a depasi in zbor imensa balta din fata cimitirului. Doar l-am premiat pentru inventii si inovatii.

De-a lungul si de-a latul

Gunoi neridicat de zile bune. Pe Aprodu Purice, 13 Septembrie (la Tache). De aceeasi boala sufera si Nicolae Copernic, Letea, bloc 5, Aleea Ghioceilor, bloc 33. Nu doar gunoiul neridicat deranjeaza (poate la vara amenzile vor fi mai mari), ci mai degraba incertitudinea, improvizatia, lopata de asfalt aruncata intr-o groapa, pentru a da liniste o bucata de vreme primarului si viceprimarilor. Pe podul de la Margineni cativa muncitori, un trancarici si o roaba sunt forjate la maximum pentru reparatiile curente. Vantul laliu imprastie nisipul antiderapant aruncat cu darnicie de Primarie in campania de deszapezire. Zapezile au trecut, in locul lor au ramas craterele si crevasele din drumuri. Licitatiile deschise, fara accesul presei, sunt in toi. Maine aflam ca asfaltarea strazilor din Bacau merge struna cu utilaje de la o firma aflata intr-o garsoniera cu igrasie, dintr-un bloc inexistent.

Este primavara si se schimba ora

Duminica dimineata suntem pacaliti cu o ora. Ora trei devine ora patru. Creste ziua. Avem mai multa lumina. Programele Primariei de reparare a strazilor, a fatadelor blocurilor, a podurilor ar putea sa prinda contur. De-a lungul si de-a latul este dezastru. Din Aviatori si Stefan cel Mare pana in Serbanesti, mai ales in Serbanesti, strazile ranjesc a primavara prin camerele de luat vederi, dar si prin &#8222mesajele” adresate cu caldura primarului municipiului Bacau.

Scris de Gheorghe BALTATESCU

Drumul European 85 a fost aseara martorul a doua evenimente rutiere. Astfel, o cisterna apartinand SNP Petrom, incarcata cu 28 de tone de combustibil, in timp ce se deplasa dinspre Piatra Neamt spre Galati, s-a rasturnat in afara partii carosabile in apropiere de Orbeni. Potrivit martorilor, accidentul s-a produs ca urmare a nerespectarii distantei regulamentare dintre participantii la trafic. &#8222Colegul meu mergea pe prima banda, cand din partea sa stanga a incercat sa il depaseasca pe cea de-a doua banda soferul unei autoutilitare cu numar de Bucuresti. Pentru ca prima banda era mai mica decat latimea cisternei, soferul autoutilitarei nu a vrut sa intre pe contrasens si a tras de volan dreapta, obligandu-l pe colegul meu sa faca acelasi lucru. Din cauza acostamentului moale, cisterna a muscat pamantul de pe margine si de acolo a ajuns direct in sant. Soferul autoutilitarei a incercat sa ma sicaneze si pe mine, dar din pacate nu i-am retinut numarul de inmatriculare”, a declarat Vasile Mototolea, colegul soferului implicat in accident. La fata locului au sosit echipaje ale Politiei si ale Sectiei de Pompieri din Adjud pentru a izola perimetrul. &#8222A fost nevoie sa intrerupem traficul pe ambele sensuri pentru ca cisterna sa fie descarcata. De la producerea accidentului si pana la sosirea noastra, la fata locului nu a existat nici un pericol de explozie. Oricum zona a fost asigurata in asa fel incat pe perioada descarcarii si a ridicarii sa nu apara evenimente neprevazute”, a precizat maior Viorel Balla, comandantul Sectiei de Pompieri Adjud. Timp de doua ore si jumatate, traficul a fost intrerupt, cozile ajungand la peste 5 km de o parte si de alta a locului in care a avut loc accidentul. La 10 km de locul in care s-a rasturnat cisterna, o alta masina a ajuns in sant. Un autocar plin cu pasageri care venea dinspre Bucuresti s-a rasturnat la Valea Seaca, cauzele accidentului fiind asemanatoare. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, iar la scurt timp autocarul a fost pus din nou pe roti.

Scris de Ovidiu DRUG

Programul aZbor fara aripi”, initiat de Centrul aDaniel” din Bacau, a dat roade inca de la primii pasi. Proiectul a fost demarat in luna decembrie a anului trecut si, deja, initiatorii au marit echipa, dorind sa-l continue si dupa perioada prinsa in finantare. aAcest program a primit fonduri pentru 11 luni, dar avand in vedere succesul sau, am decis sa marim echipa si sa gasim posibilitati financiare pentru a-l continua”, a declarat Marioara Popa, presedinta Centrului aDaniel” pentru copii cu handicap neuromotor. aZbor fara aripi” se adreseaza copiilor cu handicap din zonele rurale, in program fiind prinse pana acum cinci localitati. aMergem cu echipa mobila si actionam la domiciliul copiilor. Evaluam cazurile si stabilim un plan de interventie. De asemenea, mai actionam si asupra unui numar de 30 de copii si 15 tineri din orasul Bacau”, a adaugat presedinta centrului. Din totalul de 58.000 de euro, cat sunt necesari programului, 52.000 sunt bani de la Uniunea Europeana, restul fiind suportati de centrul aDaniel”. Scris de G.MIHAI

In evidentele politistilor bacauani figureaza peste 80 de persoane date in urmarire internationala. Ioan Clamparu si Paul Popa, ambii cu domiciliul in Bacau, ocupa primele locuri pe listele celor mai periculosi infractori din tara. Un hot din masini a fost pus in libertate de elvetieni, deoarece s-a considerat ca prejudiciul este nesemnificativ.

Ioan Clamparu, zis &#8222Papa”, &#8222Cap de porc” sau &#8222Ioan de la Madrid”, are 38 de ani si figureaza cu domiciliul in municipiul Bacau. Este unul dintre infractorii renumiti, lider al unei retele de crima organizata pe relatia Romania-Spania. Clamparu, trimis in judecata in lipsa, este acuzat de initiere si constituire a unui grup criminal organizat in scopul comiterii unor infractiuni grave. El este considerat a fi unul dintre cei mai periculosi lideri mafioti, reteaua sa de crima organizata reusind sa stranga milioane de dolari. Banii au fost folositi si pentru a determina stoparea amplei anchete declansata impotriva grupurilor de crima organizata. Pe numele lui Ioan Clamparu exista un mandat de arestare preventiva pentru infractiunea de initiere si constituire a unui grup infractional organizat, avand drept scop comiterea de infractiuni grave si proxenetism. Individul se pare ca a facut bani buni din traficul tinerelor pe relatia Romania-Spania, fete obligate sa practice prostitutia. Clamparu este dat in urmarire internationala, fiind plecat din Romania din martie 2003. Anchetatorii sustin ca &#8222Papa” se ascunde de aproape trei ani in diverse locatii din Madrid si reuseste sa scape, de fiecare data cand pe urmele sale sunt trimise forte de ordine.

Amicul lui Passaris este cautat ca iarba de leac

Si bacauanul Paul Popa, in varsta de 34 de ani, a reusit sa intre in galeria celor mai faimosi si periculosi infractori romani. Initial, Popa a fost condamnat la 12 ani inchisoare pentru incalcarea regimului armelor si munitiei. In ianuarie 2002, la Deva, in urma unui conflict cu mai multe persoane, bacauanul a utilizat un pistol, pentru a-si intimida adversarii. La inceput, Paul a tras un foc de avertizare in aer, dar cand a fost incoltit de mai multi indivizi a apasat pe tragaci la nimereala. In aceasta altercatie a fost ranit Daniel Dumitru D., care nu a supravietuit. Insa faima lui Paul Popa este legata mai mult de prietenia sa cu celebrul interlop Konstantinos Passaris. Politistii nu exclud posibilitatea ca bacauanul sa aiba o anumita contributie la jafurile armate puse la cale de grec. Totodata, se pare ca Popa are implicatie si in asasinarea sublocotenentului Sasa Disici, eveniment petrecut la Ianova. Atunci, politistii l-au identificat pe criminal in persoana lui Raul O., care s-a impuscat in cap, in momentul in care trupele D.I.A.S. au incercat sa-l prinda. Dar dupa cercetarile efectuate ulterior s-a concluzionat ca Popa nu este strain de asasinarea subofiterului. In consecinta, el a fost dat in urmarire prin Interpol, pentru infractiunea de tentativa de omor. Politistii bacauani spun ca Paul este in strainatate si se foloseste de acte false pentru a scapa de oamenii legii.

Au adus cocaina din Venezuela

Urmarit prin Interpol este si Marius Adrian Florea, in varsta de 30 de ani, din Bacau. In luna martie 2000, barbatul impreuna cu Gerald Mihail N. si Claudiu O. au plecat in Venezuela. Aici, cei trei au cumparat de la localnici 2 kilograme de cocaina, pentru care au achitat 2000 de dolari. In ziua de 24 aprilie, cand au ajuns pe Aeroportul Otopeni, Florea si amicii lui au fost verificati la bagaje, unde s-au gasit drogurile. Marius Adrian Florea a fost condamnat la 6 ani pentru trafic de stupefiante. La loc de frunte pe lista neagra mai figureaza un bacauan, Gigi Marius Ungurianu, in varsta de 29 de ani. Pe numele lui a fost emis un mandat de arestare preventiva pentru trafic de persoane si constituirea in grup infractional. Politistii bacauani au insa de asteptat pana sa-l primeasca in custodie pe Ungurianu, deoarece acesta este arestat in Italia. Si despre Neculai Margineanu, zis Bartel, 46 de ani, ofiterii de la Urmariri detin date ca se afla in Anglia, dar nu poate fi arestat pentru ca se foloseste de acte false. In noaptea de 9 spre 10 mai 1998, Bartel a intrat in curtea lui Ion B., din satul Serbesti, sa fure patru vite. A fost prins in flagrant de proprietar si, ca sa scape, hotul i-a crapat capul batranului. Neculai Margineanu a fost condamnat la 20 de ani inchisoare pentru violare de domiciliu si talharie, urmata de moartea victimei.

Elvetienii au considerat ca este un furt de doi bani

Politistii bacauani au ramas fara replica in cazul lui Remus Catau. Acesta a fost condamnat la 4 ani inchisoare pentru un furt dintr-o masina, insa barbatul a reusit sa treaca granita, inainte sa fie condus la penitenciar. In data de 24 februarie, lucratorii de politie au fost sesizati de omologii din Elvetia ca Remus a fost retinut. Urma ca politistii bacauani sa trimita documentatia in vederea extradarii infractorului. Numai ca, in data de 8 martie, la IPJ Bacau ajunge o instiintare din Elvetia. Oamenii legii bacauani erau anuntati ca Remus Catau a fost pus in libertate, pe motiv ca valoarea prejudiciului este prea mica. In Romania, individul fusese condamnat la 4 ani inchisoare pentru un prejudiciul de 4 milioane, iar in Elvetia pedeapsa pentru un prejudiciu de pana la 200 euro este de 3 luni inchisoare.Scris de Lili ADOCHITEI