6 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5411

Administratorii care au bagat mana in gestiune scapa usor / Raiul hotilor

    Fostul administrator al As. 37, Mariana Miron, a fost condamnata la doi ani de inchisoare cu suspendare si obligata sa achite suma lipsa din gestiune. &#8222Este incadrata undeva cu salariul minim pe economie, ne-a declarat Dan Cercel, actual administrator. Ne-am fi recuperat banii cam in 45 de ani. Nici asa nu a fost multumita. A facut recurs si am luat-o de la capat prin judecata. Nici macar nu avea o locuinta pe care sa i se puna sechestru. Locatarii care o vedeau plimbandu-se cu taxiul si imbracata cu haine scumpe pe banii lor au ramas cu paguba&#8221. La As. 106, fostul administrator, Tudorita Badea, a lasat o gaura de 326 milioane lei. Din 2002, dosarul se plimba intre politie si Parchet, iar mai nou, intre birourile din parchet. &#8222Suntem mereu amanati, spune administratorul actual, Camelia Diaconu. Locatarii nici macar nu mai spera ca Tudorita Badea, la cei peste 70 de ani ai sai, sa-i despagubeasca&#8221. Administratorul As. 96 s-a spanzurat in mai 2005, iar la scurt timp dupa asta s-a descoperit in gestiune o lipsa de peste 340 milioane lei. &#8222Sotul si fiul ei au vandut rapid apartamentul, ne-a declarat Ileana Usurelu, casier la As. 96. Ancheta merge greu. Asociatia mai are un dosar in cercetare din 2002. Administratorul de atunci si-a recunoscut vina, locatarii au ca dovezi chitante false, dar rezolvarea cazului este tergiversata. La asociatie nu era nici macar cenzor, dar nimeni nu s-a sesizat&#8221. Cel mai recent caz de nereguli in gestiune este cel de la As.83, cu o frauda ce depaseste 2 miliarde de lei. Cenzorii existau doar cu numele. Desi cercetat penal, administratorul Cristina Bardasu a continuat sa vina la serviciu, deoarece nu i se gasise inlocuitor. Actele asociatiei au fost ridicate de politisti inca din iunie, ancheta s-a finalizat abia in martie. Iar acestea sunt doar cateva exemple de asociatii in gestiunea carora angajatii au scapat mana pana la umar. Se poate spune ca vina nu apartine numai hotilor, ci si conducerii asociatiei, locatarilor, inspectorilor primariei. Ca sa ajunga la o frauda de 2 miliarde de lei, un administrator trebuie sa fure in timp. Biroul pentru asociatiile de proprietari din cadrul Primariei Bacau incepe atestarea administratorilor. &#8222Legea nu-mi permite sa pun prea multe conditii, declara viceprimarul Constantin Scripat. Pot in schimb sa controlez mai des activitatea comisiilor de cenzori. Daca un administrator apare cu o mica lipsa in gestiune, nu-i mai dau ragazul sa o creasca&#8221. Certificatul de atestare al unui administrator nu-i certifica acestuia si cinstea. Doar prin garantie imobiliara ar putea fi stopate delapidarile. Administratorii declara insa ca, daca li se cere sa gireze cu locuinta, renunta la serviciu. Intre riscul de a ramane fara administrator si cel de a avea unul cu degete lungi, adunarile generale ale asociatiilor si-l asuma pe ultimul.Scris de Doina MINCU

    „Doar 10 la suta din romani sunt asigurati”

      @ interviu cu Ghiorghe Carlan, directorul Sucursalei Bacau a ASIROM

      – Domnule Carlan, sunteti directorul unei societati de asigurari din Bacau. Cate asigurari personale aveti?

      – Eu sunt directorul acestei sucursale de mai multi ani si, de-a lungul anilor, am inteles ca fara macar trei asigurari nu se poate. Eu am sase si veti vedea ca sunt putine. Am asigurare la masina, la cladire, la bunuri, mai am o asigurare de despagubiri civile, de viata si de pensie privata.

      – Pentru cititorii nostri ar fi interesant si util sa le detaliem putin.

      – Vorbind despre asigurarea obligatorie pentru masina nu mai trebuie sa intram in amanunte. As face doar un mic comentariu. In Occident, neasigurarea masinii este fapta penala. In nicio tara nu se mai admite ca o masina sa nu fie asigurata, fie ea prin efectul legii sau asigurarea generala, cum este la noi CASCO. Sa mergem mai departe.

      Orice persoana ar trebui sa aiba macar trei asigurari”

      Orice persoana ar trebui sa aiba trei asigurari foarte importante. In primul rand, daca ai o masina este bine sa o ai asigurata CASCO. Este mai scumpa, insa te salveaza din multe incurcaturi. Esti pus la adapost, indiferent daca cel care a produs accidentul este sau nu asigurat. Daca ai un apartament sau o casa este recomandat sa fie asigurate. Stiti urmarile inundatiilor din anii 2004 si 2005, din cartierele CFR, Nord, apoi din multe comune de pe Valea Trotusului. Au fost pagube extrem de mari. Daca tii la cladirea ta, la locuinta ta, este bine sa faci asigurare pe ele, dar si pe bunuri. Este, de fapt, un pachet complet (cladire, bunuri si raspundere civila). Sa va dau un exemplu. Stau la bloc si ii inund sau ma inunda vecinii. Eu sunt vinovat, insa daca am asigurare de raspundere civila, din vinovatia mea se platesc celorlalti despagubiri si, uneori, nu sunt mici. Foarte multi se feresc de asigurari invocand ca sunt scumpe. Nu este adevarat. Este metoda primului risc. Nu este nevoie sa fac asigurare la valoarea integrala a bunului, pot alege o varianta, in functie de banii pe care ii am si ii pot suporta. La persoanele fizice nu este la fel ca la cele juridice, unde asigurarea este foarte aproape de valoarea bunului asigurat.

      Asigurarea de viata este in top in Occident”

      Din punctul meu de vedere, foarte importanta este si asigurarea de viata, combinata cu asigurare suplimentara de accidente, boli profesionale, de cheltuieli medicale si, nu in ultimul rand, de pensie privata. Acest tip de asigurare se adreseaza, mai ales, celor tineri. Cu cat ai perioada mai mare si costurile sunt mai usor de suportat. Este nevoie de cel putin 10-15 ani ca sa ai timp sa platesti o prima de asigurare si la pensie sa-ti vina o renta lunara indestulatoare. Se poate, de asemenea, incheia o polita de asigurare viagera. Doua lucruri sunt aici: poti sa &#8222pacalesti” o societate de asigurare sau societatea sa te pacaleasca. Viagera inseamna pe timpul cat traiesti, dupa ce ai iesit la pensie, sau din momentul din care ai spus ca poate sa-ti vina pensia lunara si daca tu mai traiesti 30-40 de ani, primesti, an de an, pensia respectiva. Dar se poate sa traiesti mai putin, numai 2-3 ani, Doamne fereste!, si atunci se intrerupe plata, nu mai beneficiaza si alte persoane mostenitoare. Sunt avantaje si dezavantaje. Vedeti ca la sistemul pensiilor de stat, banii se aduna greu, pe cand aici, cotizezi si banii se aduna la tinerete si la batranete poti avea o pensie frumoasa.

      Asigurarea de viata privata cu acumulare de capital pentru pensie castiga teren”

      – Sa insistam mai mult asupra acestei metode de asigurare. Spuneati si dumneavoastra ca este un sistem nou, introdus dupa revolutie.

      – Da. Sa nu credeti insa ca numai noi promovam acest sistem. Aproape toate societatile de profil au in portofoliu aceasta asigurare. Cine doreste o asigurare de pensie, ia legatura cu noi sau cu oricare alta societate si poate incheia o asigurare de viata privata cu acumulare de capital pentru pensie. Este un model si poate fi discutata in amanunt cu reprezentantii societatilor. Depinde de varsta si de suma lunara platita. Ea poate fi indexata si combinata cu asigurarea de accidente, de boala, de deces, de deces prin boala, de invaliditate etc. Suma poate fi platita total, la care se adauga rata dobanzii, inflatia, de modul cum au fost investiti banii asiguratilor si suma se aduna an de an, la suma asigurata. Societatea poate sa investeasca banii sau sa-i tina intr-un depozit, cu dobanda. Mie imi revin cinci milioane normal, insa dupa toate cele spuse, suma poate fi mult mai mare: sapte sau 10 milioane de lei. Asigurarea se poate imparti in doua, ca investitie sau pot sa o dau unui copil.

      Asigurarea de viata dupa 65 de ani se face cu avizul medicului”

      – Revin la asigurarea pe viata. Pot sa-mi fac o asigurare pe ce suma doresc eu?

      – Da. Ea poate incepe de la 16 ani si pana la 65 de ani. De la 64 de ani si 11 luni, mai puteti face o asigurare pe inca 10 ani, insa numai cu avizul medical. De la o suma de 3000 de dolari neaparat va cer avizul medicului de familie ca sunteti perfect sanatos. Altfel, nu… Dumneavoastra puteti sa faceti o asigurare si de 10 miliarde de lei, cu plata lunara a cinci sau 10 milioane de lei. Noi avem oameni care platesc si 25 de milioane de lei lunar pentru o asigurare de viata. Se poate stabili si cine poate sa beneficieze de asigurare dupa ce eu nu voi mai fi. Calculele sunt simple si noi dorim ca tot mai multi oameni sa se asigure. Indiferent de ce sistem alege si care societate.

      – Spuneati ca, la noi, asigurarea de raspundere civila nu se prea practica. Nu este avantajoasa sau nu este cunoscuta?

      – Poate lumea nu stie despre ce este vorba. Am sa va dau un exemplu. Eu sunt obligat sa curat zapada din fata casei. Sunt obligat sa dau zapada de pe casa. Si eu nu o fac, iar un cetatean sufera un accident prin caderea unui turtur, aluneca in fata casei mele, daunele lui se pot plati din asigurarea mea. In Romania, doar 10 la suta din proprietarii de case sau apartamente sunt asigurati. Este foarte putin. Inainte se platea prin taxa impozitului, insa aceasta forma s-a desfiintat si lumea trebuie sa stie acest lucru.

      In Occident, nimeni nu sta de vorba cu tine daca nu esti asigurat”

      In tarile Europei Occidentale nu exista asigurare obligatorie, insa gradul de cuprindere in sistemul de asigurare este de 98 la suta. Este obligatorie numai asigurarea de raspundere civila. Nimeni nu sta de vorba cu tine, daca nu esti asigurat. Este vorba de civilizatie si de raspundere. La noi, statul a facut foarte putin in acest domeniu si poate si societatile de asigurari. Nimeni nu-ti face casa daca au venit inundatii sau imobilul a fost distrus de un incendiu. Functioneaza asigurarea. La noi, se sta cu mana intinsa si, normal, se descurajeaza asigurarile. Lasa ca vine statul si imi da! Eu am un exemplu din Polonia. Sigur ca noi suntem societati private si trebuie sa ne promovam serviciile, insa seful statului din Polonia a iesit si a spus pe televiziune si pe radio: de la data de, orice proprietar, daca nu stie sa-si puna la adapost bunurile printr-o asigurare, statul nu mai intervine. Si nici nu a mai intervenit, doar cu apa, paine etc., in caz de catastrofe.

      Ascunderea unor vicii se pedepseste”

      – Sunt restrictii la asigurarea caselor, a apartamentelor?

      – Normal, ca sunt. Depinde de materialul folosit, de finisaje, de modul in care a fost construita, are autorizatie, este pe construita legal. Normal ca trebuie sa analizam fiecare caz in parte. Se face inspectia de risc. Sa va mai dau un exemplu. Este vorba de blocurile de pe Marasesti, de cele cu bulina. Nicio societate nu asigura aceste locuinte, daca ele nu sunt consolidate. Pot sa-i fac celelalte asigurari, de bunuri, de incendiu, de raspundere civila. Mai ales ca ascunderea unor vicii se pedepseste prin lege. La noi legile sunt facultative. Se construieste si in zone periculoase si acum vin sa faca asigurare. Nu se poate.

      – Sper ca bacauanii au inteles cate ceva din politica societatilor de asigurare. Eu revin la acel procent de 10 la suta. Care ar fi cauzele: lipsa unei informari, lipsa banilor sau educatia?

      – Eu as combina motivele invocate de dumneavoastra. Nu este o cultura a asigurarilor (si aici nu mai insist, este vorba de traditie, de interventia statului intr-o anumita perioada etc). Este vorba apoi si de lipsa banilor, insa daca facem un calcul intre prejudiciu si suma platita lunar pentru o asigurare, se va vedea clar ca varianta asigurarilor este cea mai profitabila.

      – Banii, bijuteriile, tablourile se pot asigura?

      – Este o categorie speciala de bunuri. Ele se pot asigura, insa in conditii speciale. Seifuri, sisteme de alarma, contract cu o societate de paza si protectie. Ele se pot asigura si prin banci. Oricum, noi platim pana la suma asigurata. Foarte important, repet, foarte important este ca oamenii sa se informeze. Sa vina la societatile de asigurare, avem consilieri si pot afla toate informatiile. Si noi trebuie sa intram in normalitate. Maine intram in Europa si va trebui sa ne aliniem si in acest sector, domeniu, cum vreti sa-i spuneti. Poate ca nici noi nu am facut destul pentru informare, insa usile noastre sunt deschise.

      – Domnule director, eu pot sa-mi asigur mana, piciorul, capul, nasul, catelul, pisica, papagalul etc.?

      Informarea corecta este primul pas spre o asigurare”

      – Sigur. Sunt variante de asigurari si pentru parti ale corpului. Si pentru animale de companie. Noi nu avem inca, in Bacau, asemenea asigurari, insa la Bucuresti, da. Se stabileste valoarea, perioada si in caz de accident, in 24 de ore, persoana primeste suma. Ele sunt asigurari de exceptie, fotbalistii, artistii, vocile unor actori, mainile sau chiar degetele unor violonisti. Am avut si noi asigurat un strut, pe care l-am platit cu 25 de milioane de lei. A murit si medicii veterinari, specialistii s-au miscat foarte repede si am platit asigurarea. Se poate asigura orice, cu respectarea legislatiei in vigoare. Cu 100-200 de euro pe an, se pot face asigurari de orice fel. Trebuie sa stii si sa fii informat. Stiti ca proiectantii, arhitectii, constructorii au obligatia sa aiba asigurare. Daca se prabuseste o casa? La noi, inca nu este obligatie. Noi avem legi foarte bune, insa nimeni nu le mai urmareste daca ele se aplica. Se cauta in primul rand ocolirea ei, si nu respectarea. De ce?

      Biletul de autobuz poate fi o asigurare”

      – Biletul de calatorie pe tren, pe avion, pe autobuz, pe taxi constituie o asigurare?

      – Da. Fiecare societate care are in obiectul de activitate asemenea servicii ar trebui sa aiba asigurare. Nu este polita nominala, societatea se asigura si poate plati despagubiri. Se procedeaza in acest fel? Se poate verifica. Revenim din nou la raspunderea civila. Este obligatorie in tarile europene si in America. Sa speram ca si la noi se va face ordine in asigurari. Si noi vom specializa promovarea asigurarilor pe produse, nu numai la general, pentru imagine.

      – Spuneati ca ar trebui sa avem cel putin trei asigurari. Va rog sa le reluam.

      – Asigurarea pentru masina, obligatorie si CASCO, asigurarea de viata (combinata) si asigurarea de bunuri. De ce sa lasam pe cei de dupa noi sa sufere, deoarece noi nu am putut sa rupem din castigul nostru o suma infima pentru o anumita asigurare?Scris de Gheorghe BALTATESCU

      Mai sunt patru zile / Regizorul Dan Pita va juriza Gala Star

      Echipa organizatoare a Galei Star a inceput numaratoarea inversa. Mai sunt patru zile pana la debutul festivalului international de teatru one-man-show la Bacau. Carmen Stanciu, lector al Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica, Marius Zarafescu, sef serviciu Artele Spectacolului in Ministerul Culturii si Cultelor, Adrian Gazdaru, director general al Teatrului Municipal Bacovia si Gabriel Dutu, director adjunct, au invitat sambata reprezentantii presei pentru a vorbi inca o data despre intentia pe care au pus-o in initierea acestui proiect. „Ideea a fost sa gasim un eveniment nou pe piata teatrala romaneasca, care poate fi interesant pentru lumea internationala, a declarat Carmen Stanciu. Prin si dupa Gala Star,Teatrul Municipal Bacovia trebuie sa fie un nucleu care sa radieze cultura. Festivalul este pentru spectatorul bacauan, asteptat sa se apropie si mai mult de teatru. Asta dorim, sa oferim publicului bacauan un produs cultural de calitate. Bacaul trebuie sa devina cap de pod cultural&#8221. Inevitabil, in discutie a revenit faptul ca nici unul din cei sase actori ai teatrului bacauan inscrisi nu a trecut de preselectie. Mebrii juriului prezenti (Mircea Albulescu nu va fi in Bacau mai devreme de 1 aprilie) au explicat ca au dorit ca nivelul festivalului sa fie de la inceput foarte ridicat, indiferent de discutiile care apar. „Vrem sa punem foarte sus teatrul din Bacau. Am avut 35 de propuneri si le-am vizionat pe toate de mai multe ori. Un one-man-show este o bijuterie. I-am ales pe cei mai buni&#8221, a mai spus Stanciu. Membrii juriului de preselectie sunt de parere ca supararea actorilor bacauani neselectionati este fireasca in prima faza dar ca aceasta ar trebui sa se transforme in ambitia ca pentru editia viitoare sa pregateasca un spectacol mai bine lucrat. Adrian Gazdaru, cel care in lunile din urma spunea despre trupa Teatrului Bacovia ca s-ar putea bate cu orice alta trupa din tara, a ajuns la concluzia ca actorii bacauani sunt „tari&#8221 numai in echipa: „Din punctul de vedere al spectacolelor cred ca trupa intr-adevar se poate bate cu orice teatru din tara, dar, se poate spune ca din punct de vedere individual, nu&#8221. Juriul care va decide castigatorii primei editii a Galei Star este format din specialisti reputati: prof. univ. Sanda Manu (presedinte), actorul Stefan Iordache si regizorul Dan Pita (foto). Se vor oferi Marele Premiu si Trofeul Star, Premiu pentru cel mai bun one-man-show de drama si Premiu pentru cel mai bun one-man-show de comedie. Conducerea Teatrului Municipal „Bacovia&#8221 ne-a asigurat ca pe toata perioada festivalului ludoteca va fi deschisa, pentru parintii care vor sa-si lase copiii sub supraveghere in timpul spectacolului. Un bilet de intrare la show-urile din concurs va costa 50.000 ROL iar pentru recitalurile extraordinare, un bilet costa 300.000 ROL. Fiti pe faza, revenim in fiecare zi cu amanunte.Scris de Laura HUIBAN

      Cazul „Alexandru”, in atentia Colegiului Medicilor

        Colegiul Judetean al Medicilor Bacau ar putea sa demareze cercetari in cazul lui Alexandru Mihai Feraru, copilul despre care v-am informat in cateva dintre editiile noastre trecute. &#8222Am citit in DESTEPTAREA despre ce s-a intamplat cu acest copil, ne-a declarat dr. Elena Antoaneta Stanga, presedinte al CJM. In prima sedinta de birou al colegiului vom discuta despre aceasta si daca cei 5 membri vor hotari sa cercetam cazul, o vom face&#8221. Dr. Stanga, medic de familie, considera &#8222trist si nedrept&#8221 ce s-a intamplat cu micutul Alexandru. Copilul a fost diagnosticat de mai multi medici din Bacau, Iasi si Bucuresti cu retinopatie de prematuritate. Indicatia comisiei de specialitate de la Iasi a fost interventia chirurgicala, prezentata ca fiind unica sansa ca baietelul sa vada. In luna octombrie 2005, parintii au depus la Directia de Sanatate Publica dosarul pentru a obtine finantare din partea Ministerului Sanatatii, interventia chirurgicala costand, la o clinica din Belgia, peste 5.000 euro. Aprobarea a venit in luna decembrie, iar banii, in luna martie anul acesta. Suma acordata de MS nu acoperea toate cheltuielile cu deplasarea si cazarea la clinica belgiana. Bacauani cu suflet mare au donat peste 80 milioane de lei in cadrul campaniei umanitare initiate de DESTEPTAREA. Copilul s-a intors insa in tara la fel cum a plecat. Diagnostic gresit si tergiversare, acesta a fost raspunsul specialistilor belgieni. Parintii reclama neglijenta si incompetenta medicilor care

        l-au avut in ingrijire pe Alexandru de-a lungul scurtei sale vieti. Dr. Stanga mai spune ca deficientele de vedere se pot observa chiar din prima luna de viata. Alexandru a fost diagnosticat la 7 luni.

        Scris de Doina MINCU

        FCM Bacau vrea sa-si remanieze echipa dupa modelul Sportului Studentesc \ Revolutia verde

        Nu, nu-l va demite pe Cristi Popovici. Si da, FCM Bacau mai are ceva sanse de a se salva de la retrogradare. Mici, este adevarat. Cat de mici? Presedintele de onoare al FCM Bacau, Dumitru Sechelariu nu se ascunde dupa perdeaua de fum a iluziilor. La finalul umilitoarei infrangeri suferite vineri, in fata Otelului, Sechelariu a aproximat ca echipa sa este retrogradata in proportie de 75 la suta. &#8222Cat mai avem sanse, trebuie sa luptam. Dar sunt realist retrogradarea e aproape&#8221, a intarit ieri conducatorul &#8222galben-albastrilor&#8221. Dumitru Sechelariu considera ca principalul obiectiv este formarea unei noi echipe, cu jucatori tineri si cu adevarat de perspectiva. O revolutie verde. Dupa modelul Sportului Studentesc. O revolutie condusa de Cristi Popovici. &#8222Am incredere in Popovici, chiar daca la meciul cu Otelul a gresit partitura&#8221, spune fostul primar al Bacaului, care crede ca acesti &#8222copii ai revolutiei&#8221, pentru a-i parafraza pe cei de la T-Rex, trebuie fortati chiar din actualul retur: &#8222Trebuie sa-i pastram pe cei mai in forma, iar in jurul lor sa creasca acesti tineri. E unica varianta, in conditiile in care clubul nu are forta financiara&#8221. Dumitru Sechelariu a facut o analiza amanuntita a infrangerii cu Otelul. Greseli tactice: &#8222La un meci de genul asta, cine inscrie primul castiga. Popovici s-a gandit sa intre cu 0-0 la pauza, iar in partea a doua sa forteze rezultatul prin introducerea pieselor grele. Nu i-a iesit&#8221. Greseli tehnice: &#8222Din pacate, erorile individuale apar la fiecare meci. Si ne costa scump&#8221. Greseli de arbitraj: &#8222Balaj a fost clar impotriva noastra. S-a vazut de la cartonasul galben aratat lui Trofin. In acest sezon, primul semnal de alarma din partea arbitrajelor mi-a aparut contra Iasiului, cand ni s-au refuzat doua penalty-uri&#8221. Plus un lot subtire: &#8222Stam prost. Nu e vorba doar de lipsa de valoare a unor jucatori. Din pacate, unii ca Dobos si David au ratat pregatirea de iarna, iar altii, cum ar fi Tanasa, sunt complet iesiti din forma&#8221. Si minus un lider: &#8222De cand a plecat Fane Apostol suferim la acest capitol. Si se vede&#8221. Prin urmare, singura solutie este inca o revolutie. Verde. Tineri precum Berza, Botezatu, Banu sau Dornescu se pot urca deja pe baricade.

        Scris de Dan SION

        Volei masculin, Divizia A1, etapa a XXIV-a \ Algoritm implacabil

        @ Stiinta Dedeman Bacau – Remat Zalau 2:3 (-22, 22, 23, -21, -4)

        Bacauanii n-au jucat rau nici in acest meci, desi, dupa plecarea lui Costica Alexe, antrenorul Cornel Paduraru l-a improvizat ca ridicator pe neexperimentatul Ghimes – altminteri doar un promitator libero. Dar este in firea sporturilor cu fileu, ca atunci cand o echipa are un anume curs, cu greu sa-l poata schimba. Scenariul este cunoscut: Stiinta conduce cu 2:1 si pierde in tie-break. Singura diferenta fata de celelalte noua partide in care studentii au pierdut cu 3:2 a fost ca Zalaul a dominat net ultimul act, dupa 0:1 si 2:3, cele mai mici diferente. Bacaul a dat sperante certe la victorie, dar cum „traditia&#8221 trebuie pastrata, Stiinta a fost invinsa in ultimele doua seturi, fara ca jucatorii bacauani, spectatorii sau fortele divine sa se poata opune.

        Stiinta Dedeman Bacau – D. Ghimes, Hutuleac, Crinta, Purice, Apostu, Tofan, Iacob (libero) au mai jucat: R. Lazar, Turcanu, M. Cartacuzencu

        Remat Zalau- R. Ghimes, Onute, Briscanu, Verdes, Kovacs, Abraham au mai jucat: D. Lazar, Silaghi, Tadici.

        Clasament

        1. Remat Zalau1611 538:2627

        2.VCM Rm. Sarat 1611 537:2627

        3. Steaua1610 639:2626

        4. VCM Piatra Neamt15 9 634:2624

        5. Stiinta Dedeman Bacau16 51131:3921

        6. Danubiu Tulcea15 114 8:4416

        Etapa a VI-a: Stiinta Dedeman Bacau – Remat Zalau 2:3 Steaua – VCM Piatra Neamt 3:1 Danubiu Tulcea – VCM Rm. Saarat 0:3.

        Scris de Peter KELMANN

        Intalnire la drum de seara in PSD \ Hrebenciuc suna replierea

          Sefii din PSD Bacau si-au dat intalnire vineri seara la Sala Mare a Palatului Administrativ. Ora inaintata a sedintei a fost dictata de programul incarcat al presedintelui filialei, deputatul Viorel Hrebenciuc. El a motivat aceasta &#8222adunare&#8221 prin simplul fapt ca &#8222saptamana trecuta am fost la Sevilla pentru meciul Stelei cu Betis, saptamana viitoare plec iar din tara si trebuia sa-mi fac timp sa-mi informez colegii despre ultimele evenimente din partid. Trebuia sa le explic colegilor mei din teritoriu in ce a constat demisia lui Adrian Nastase din functia de presedinte al Camerei Deputatilor si cum au evoluat ulterior evenimentele. Colegii mei au un mare avantaj. Sunt informati direct de la sursa. Eu port mereu un dialog cu ei si astfel au o imagine mult mai putin deformata de speculatiile din presa.” Hrebenciuc a respins acuzatiile conform carora s-ar afla in spatele demisiei lui Nastase. Greselile pe care le-a facut au impus decizia conducerii partidului. Una din greselile pe care le-a facut Nastase a fost sa-i invite ziaristii sa-i filmeze casa dupa ce parlamentarii respinsesera cererea de perchezitie. Apoi a organizat o conferinta de presa in care a dat indicatii procurorilor. Aceste actiuni au creat tulburari in teritoriu&#8221, a mai povestit Hrebenciuc. El a recunoscut ca varianta unei eventuale plecari a lui Nastase la Partidul Conservator a fost reala. &#8222Adrian Nastase, aproape singur, nu a mai fost considerat atractiv de Dan Voiculescu si de aceea nu s-a mai finalizat”, a explicat Hrebenciuc. El a respins acuzatiile in ceea ce priveste implicarea sa in demiterea lui Nastase: &#8222I-am spus si lui personal. Nu am facut absolut nimic in acest sens. Doar ca, de data asta, nu l-am mai aparat&#8221.

          Controale &#8222comandate&#8221 de Alianta

          &#8222Atragem atentia colegilor nostri de la PD si PNL sa se abtina in a mai face presiuni asupra primarilor nostri. Oamenii s-au plans. Trebuie sa inceteze controalele comandate. Monitorizam atent aceste lucruri si toate abuzurile care se fac se vor transforma in perioada urmatoare in plangeri penale&#8221, a avertizat Hrebenciuc. Seful judetenei PSD este de parere ca, in urma scandalurilor si a conflictelor interne din partid, imaginea social-democratilor in ochii populatiei este posibil sa inregistreze o scadere de cateva procente, insa nu este ingrijorat de acest aspect.

          Pesedistilor le sade bine cu drumul

          Liderii bacauani ai PSD isi pregatesc contraofensiva in teritoriu. Ei vor scoate capul in judet lasand tihna birourilor parlamentare pentru praful drumurilor de la tara. Viorel Hrebenciuc a declarat ca, peste aproximativ doua saptamani, va intreprinde un tur al judetului Bacau, care nu va fi unul de cateva zile, ci se va intinde pe o perioada mai mare de timp. &#8222O sa venim cu niste surprize pentru cei de la Putere. Vom veni cu niste propuneri de crestere a pensiilor si anumite propuneri pentru agricultura. Aici sunt probleme deosebite. Au fost trimise semnale clare de la Bruxelles sa se mai uite putin si inspre agricultura&#8221, a mai spus Viorel Hrebenciuc.Scris de Catalin BEJAN Razvan SENDREA

          Un nou sistem de distributie a agentului termic in Bacau / Caldura pe orizontala

          In ultimii ani, mii de bacauani au „evadat&#8221 din sistemul centralizat de incalzire. S-a spus ca

          sistemul centralizat e pe moarte. Scumpirea continua a gazelor il invie din morti: „centralistii&#8221 au ajuns sa plateasca pentru caldura mai mult decat vecinii lor bransati la CET. Furnizorul de agent termic incearca sa demonstreze acum ca distributia pe orizontala este o solutie

          a viitorului.

          Lucrarea demonstrativa de distributie orizontala a agentului termic s-a incheiat. Primii bacauani care experimenteaza noul sistem de distributie sunt proprietarii apartamentelor din blocul 8, scara A, strada Calugareni. „Este vorba, bineinteles, despre apartamentele bransate la CET, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. Conductele comune de apa calda si caldura trec acum pe casa scarii, nu prin apartamente. Fiecare apartament are gigacalorimetru si debitmetru, asa ca, locatarii vor plati atat cat consuma. Este ceva nemaipomenit pentru locatari&#8221. Conductele montate pe casa scarii sunt bine izolate si mascate cu rigips. In dreptul fiecarui apartament exista o caseta in care sunt amplasate aparatele de masura. Caseta este incuiata, iar locatarii nu vor avea acces la aparatura, dar vor putea asista la citirea contorilor. Avantajele noului sistem sunt multiple. Fiind vorba despre o singura coloana pe scara, nu mai multe, pentru fiecare tronson, agentul termic va ajunge mai repede si la o temperatura mai mare in apartamente. In plus, se elimina neintelegerile dintre locatarii care au in apartamente centrale individuale si cei din sistemul centralizat. In majoritatea blocurilor, chiar daca „centralistii&#8221 au izolat conductele care le tranziteaza apartamentul, tot exista pierderi de caldura, pe care le suporta locatarii bransati la CET. Nu in ultimul rand, relatia dintre CET si consumatori ar putea sa nu mai fie intermediata de asociatie, fiind posibila acum incheierea contractelor direct cu proprietarii apartamentelor. Nu este de neglijat, in conditiile in care debitele consumatorilor la furnizorul de agent termic sunt imense, posibilitatea ca rau-platnicilor sa li se &#8222inchida robinetul&#8221, fara ca asta sa-i afecteze pe vecinii care isi platesc la zi intretinerea. Locatarii blocului 8 de pe Calugareni nu au scos nici un ban din buzunar, costurile fiind suportate de General Fluid, firma care a implementat acest sistem in Braila. Lucrarile viitoare vor fi platite de solicitanti. Ticu Ursu, directorul punctului de lucru din Bacau, ne-a declarat ca pe o scara unde toate apartamentele sunt bransate la CET costul schimbarii distributiei agentului termic ar fi de aproximativ 18 milioane de lei/apartament. „Cu cat sunt mai putine apartamente in sistemul centralizat pe o scara, cu atat creste pretul, spune Ticu Ursu. Dar nu mai mult de 20 de milioane. Pierderile de caldura se reduc de la 30 la suta, cat sunt acum, la sub 1 la suta. Deja avem semnale ca se doreste schimbarea sistemului si pe alte scari. Trei saptamani dureaza totul intr-un bloc cu patru etaje&#8221. Reprezentantii firmei, ca si conducerea CET, se asteapta ca si unii posesori de centrale individuale sa doreasca intoarcerea la sistemul centralizat daca se realizeaza distributia pe orizontala. „Cresterea pretului gazelor naturale si cheltuielile cu intretinerea unei centrale proprii vor duce la cresterea solicitarilor de rebransare&#8221, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul CET. Locatarii care au acceptat sa fie implicati in experiment au declarat ca au impuscat doi iepuri deodata: nu vor mai plati pierderile de caldura si au facut, cu aceasta ocazie, si curatenia de primavara. „Trei saptamani am stat cu casa intoarsa pe dos, dar de acum vom plati mai putin la intretinere&#8221, ne-a spus Andreea Avram.Scris de Doina MINCU

          Plata concediilor medicale este in pericol

            Dupa trei luni de cand a preluat plata concediilor medicale si a indemnizatiilor de maternitate, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) trage un semnal de alarma. Nu se cunoaste cu exactitate cat s-a colectat la fondul destinat acestor plati, dar este sigur ca nu se acopera necesarul. „Am facut un studiu pentru salariatii nostri, ne-a declarat Lilian Damian, sef Resurse umane. De exemplu, pe anul trecut, daca ar fi trebuit sa achitam concediile medicale din cat s-ar fi colectat platind 0,75 la suta din fondul de salarii, nu am fi acoperit decat 40 la suta din necesar&#8221. In primele luni ale acestui an, din cei 76 de salariati ai CJAS, au fost in concediu medical doar doi, iar institutia deja cere bani de la stat pentru a-i putea plati. La CJAS se crede deja ca se vor crea debite mari la angajatori. Fiind in imposibilitatea de a le achita angajatorilor ceea ce le datoreaza pentru plata concediilor medicale, CJAS le promite recuperarea sumelor din contributia pe lunile viitoare. Aceasta nu acopera insa sumele datorate de CJAS, care se asteapta la mari presiuni din partea angajatorilor. Exista o perspectiva sumbra si pentru salariati. Neprimind banii de la CJAS, angajatorii ar putea sa refuze plata concediilor catre salariati. Situatia are mai multe cauze. „Prima este aceea ca nu s-a elaborat inca pachetul legislativ care sa reglementeze modul de recuperare a sumelor de catre angajatori, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. In plus, multi angajatori au inteles ca daca vireaza contributia de 6.5% si 7 % nu este obligatoriu sa o vireze si pe cea de 0,75 la suta. Atii au crezut ca daca nu au salariati in concediu medical nu trebuie sa vireze contributia. De aici apare deficitul&#8221. Scris de Doina MINCU

            „Prizonierii inchisorii pe care am construit-o”; / Targul Buhusi vazut din Lume

            Am solicitat mai multor buhuseni care s-au stabilit, de mai mult timp, in strainatate, sa raspunda unei intrebari: aCum se vede targul Buhusi din Occident ?” Am retinut cateva raspunsuri, si anume pe cele ale unor performeri in domeniul lor. Perceptiile acestora despre targul in care au vietuit zeci de ani sunt dintre cele mai diverse: aUn lagar al existentei numit Buhusi”, locul aunde daca unul munceste trebuie sa si puta”, aCetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu”. aSuntem prizonierii cetatii pe care am construit-o” , spune unul dintre ei. Dincolo de toate astea, in sufletul lor se zvarcoleste cotidian dorul originilor si o tristete zamislita din drama cotidiana a unui targ aproape uitat de Dumnezeu.

            Buhusi inseamna aai mei”, amintiri, gol in stomac de emotie

            Cu sufletul sau cu ochii. Depinde cum vrei sa vezi Buhusiul din Italia, Germania, Canada sau de oriunde, de departe. Daca intri in Buhusi noaptea, e bezna. De-a lungul bulevardului sunt cateva becuri cu putini watti, care nu bat pana pe trotuar. Nici un bar deschis, unde sa poti sa bei o cafea dupa un lung drum sau vreun restaurant in care sa mananci rapid o pizza (daca tot suntem in tema). Mai bine ca e bezna. Cel putin nu te dezumfla de la inceput… De departe, lucrurile se vad altfel, nu e chestiune de sclifoseala sau de nasul pe sus sau ca cineva as-a ajuns”. Cum sa nu zici aacolo e altfel”, daca strada perfecta din mijlocul padurii nu se compara cu gropile din centrul nostru, acoperite cu prundis sau smoala? In Italia nu te poti baga in fata la coada, nu-ti tine nimeni randul si nu poti sa ramai dator la vanzatoare nici macar cu un cent. Eram zilele trecute in sala de asteptare a medicului de familie. Oameni de toate varstele. Incaperea parfumata, cu gresia curata luna. In fata mea, un barbat. Italian. Sa fi avut in jur de patruzeci de ani. Era imbracat normal, asa cum l-ai fi vazut si pe strada: camasa, un sacou in carouri, blugi, pantofi curati, desi afara ploua. La un moment dat, intra un altul. Roman dupa accent si dupa tot restul. S-a asezat alaturi de primul. Cu parul nespalat, lipit de frunte, plin de praf si mirosind foarte puternic a tigara. O fi venit omul direct de la serviciu si de aceea am putea sa-i gasim o scuza. Dar nu, nu de aceea era nespalat si mirosea ingrozitor a tutun, ci pentru ca el e invatat cu baia saptamanala pe bucati de la Buhusiul fara apa calda pentru ca nu i-a spus vreodata nevasta ca miroase, de frica sa nu-i starneasca banuieli nefondate c-ar avea pe altul pentru ca, daca unul munceste, trebuie obligatoriu sa si puta. Sunt diferente atat de evidente, incat doar daca esti catar nu le vezi – un sapun costa un euro si un deodorant – in oferta – coboara si pana la nouazeci de centi, in conditiile in care un imigrant foarte sarac castiga o mie de euro. Ca imigrant in Italia, nu sunt de acord cu acceptarea in masa, chiar si pentru cei care se considera la locul lor, muncesc si au o casa. Integrarea se face individual, fiecare adaptandu-se cum poate mai bine la regulile societatii in care a ales sa traiasca. Nu vorbesc despre Italia ca despre paradis, in comparatie cu infernul de la Buhusi, pentru ca as minti. Nu se traieste mereu pe roze si probleme sunt oriunde. Multi se pot pacali, insa si spun ca aacasa e tot acasa”. Naduful cu care ofteaza fraza asta pleaca din neadaptare: noi reguli de respectat (si precizez, de respectat), noi moduri de abordare, noi deschideri ale vietii occidentale, pe care Buhusiul in nici un caz nu ti le ofera pentru moment. Pentru mine, aacasa” e acolo unde imi este bine, unde ma regasesc printre oamenii din jur, unde societatea te apreciaza pentru ca esti tu si nu pentru ca tata ti-a pus o pila. Pentru mine, Buhusiul inseamna aai mei”, inseamna amintiri, inseamna gol de emotie in stomac, inseamna prajiturile lui Cojocaru, care, in Italia , sunt scumpe si mai rele. Pentru mine aextracomunitar” inseamna aafara din comunitate”, aneadaptat la comunitate”, si nu roman, albanez, marocan sau ucrainean. Nici eu nu credeam in toate astea pana cand nu le-am vazut cu ochii mei. Anca Maria Mazilu, director editorialist al ziarului LIBERO, Alexandria, Milano.

            Suntem prizonierii inchisorii pe care am construit-o

            In Londra , unde locuiesc, nimeni nu stie despre Buhusi. Accidental, doi, trei englezi care au fost pe la noi pot emite judecati de valoare. Pentru mine, Buhusi inseamna acasa, locul de unde provin, in care am invatat. Am primit aici o educatie care mi-a permis accesul catre ceea ce sunt. Va pot spune mai ales cum este perceputa Romania. Ca un stat mare si, potential, puternic, un stat care doreste ascensiunea in UE. Occidentalii incearca sa inteleaga unde ne-a adus comunismul si cum ne putem readapta la valorile democratiei. Daca, ipotetic, m-as putea readapta la conditiile de fiintare ale orasului Buhusi ? Ipotetic… Ca asistent al Universitatii Natiunilor Unite din Tokio , in calitate de coordonator de traning al inaltului Comisariat Pentru Refugiati am fost prin toata lumea: din Mongolia, pana in Nepal, Kenya, Pakistan sau Tanzania. Vreau sa spun ca am fost si in acele zone in care trebuia sa fii foarte atent ca sa nu ramai fara roata de la autoturism. Altfel spus, readaptarea in Buhusi n-ar fi nici o problema, daca as veni pentru un scop precis, pentru o perioada determinata si daca as avea garantia ca pot realiza scopul. Cred insa ca aici, in Buhusi, valoarea individului si munca sa nu sunt pretuite cum se cuvine. La urma urmei, buhusenii sunt prizonierii inchisorii pe care si-au construit-o. Pe care ne-am construit-o. Participa ei responsabil la viata cetatii, se implica pentru a rezolva problemele pe care le au? Buhusenii au devenit foarte suparati, dar pe cine? Nu trebuie sa se rezume doar la vot. Este necesar sa-i monitorizeze democratic pe cei alesi. Daca as reveni in Romania, in general? Am fost contactata de Ministerul de Externe al Romaniei si de doua organizatii internationale care au sediul la Bucuresti, pentru a lucra in structurile dumnealor. Am evaluat ofertele si am constatat ca nu pot accepta. Monica Blagescu, director ONG One World Trust, Londra.

            Cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu

            Nu cred ca as fi parasit vreodata Buhusul daca stampila mea genetica nu ar fi fost pusa cu multe mii de ani in urma pe alte meleaguri mai indepartate. Poate sa sune patetic sau melodramatic, dar Buhusiul, asa cum a fost cu 50, 60 de ani in urma, l-am luat cu mine nealterat de cutremurele ulterioare, cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu el s-a strecurat cu viclenie in formula mea sanguina, din cand in cand trece pragul critic si atunci ma apuca un dor de moarte. Parca as fi in plin fenomen paranormal de ubicuitate, cand nu mai stiu daca ma aflu la Beer Shewa, pe strada Fritz Albert sau la Buhusi, in Colonia Fabricii. Colonia Fabricii… Scriind aceste ultime randuri, am revelatia faptului ca Buhusiul si-a modelat o toponimie a lui, inconfundabila, si de neinteles pentru cineva venit de aiurea. Iata cateva cuvinte pe care inventia verbala a buhuseanului le-a metaforizat: apoarta” (ma duc IN poarta, asteapta-ma LA poarta, etc, fiind vorba, desigur, de spatiul bine determinat din fata FOSTEI Fabrici de Postav) asus”, ajos” semnificand, desigur, cele doua parti ale orasului, cea de sus si cea de jos adosul fabricii” sau locul mirific dintre fabrica si albia Bistritei de unde, cei curajosi se intorceau cu comori minunate de bobine conice de carton, aruncate acolo ca deseuri. aRadulita”, mai vechi, aFata cu ulciorul”, mai nou, una dintre caile de acces catre orasul De Sus, ca si Drumul Nou, de altfel aLa han”. Spatiul din jurul vechiului han de posta, aflat in urma cu cativa ani intr-o stare de ruina. aColonia Fabricii”, aColonia Bistritei”, cartiere muncitoresti selecte si infloritoare altadata, degradate in buna masura astazi datorita schimbarilor demografice, dar nu numai. Nu mai amintesc de numeroasele cuvinte legate de existenta seculara a fabricii (cei care au inca nostalgia a ceea ce a fost aceasta odata, le vor recunoaste: tribunalul,”ala Roth”, aMaritza”, aLa fulgi” si multe altele. Am incercat sa evit pe cat mi-au stat puterile o evocare lacrimogena, parfumata cu floricele din jurnalele de amintiri. Am incercat sa ma detasez, sa fiu rece si distant afectiv, dar nu am fost eu. Caci EU, cel adevarat, cel putin in raport cu obiectul rememorarii, as fi fost lacrimogen ca o pagina parfumata de floricele din jurnalele de amintiri. Iosif Balter, profesor, Israel.Scris de Ion FERCU

            Ce rost are Postul cu… Postul?

            Titlul de mai sus a fost probabil citit cu suspiciune: o fi vorba de vreo greseala de scriere sau poate chiar de nonsens? Enuntarea sa este foarte asemanatoare cu o binecunoscuta vorba din popor, fapt ce pe buna dreptate l-ar face suspect de vreo aluzie, insa cu siguranta nu se doreste a fi o acuza adresata cuiva. Formularea sa ambigua spera cel mult sa alature interesului obisnuit al cititorului si un pic de curiozitate. Este, de fapt, vorba despre o scurta privire asupra timpului de post in care ne aflam (chiar daca l-am inceput la date diferite).
            Arata lumea si astazi acelasi interes pentru timpul postului ca alta data? Este o intrebare pe care mi-am adresat-o spontan, gandindu-ma nu la cei care vin deseori la biserica, ci la ceilalti, mult mai multi care aud despre inceputul Postului Mare in timp ce asculta alte stiri prezentate de posturile TV. Indraznesc sa cred ca timpul postului, cel putin acesta al Postului Mare, este inca perceput si trait ca un timp aparte. Un sondaj pe aceasta tema ne-ar oferi cu siguranta un raspuns precis, insa, chiar si fara o astfel de investigatie, nu putem spune ca ducem lipsa de argumente. Ma gandesc, spre exemplu, la oferta producatorilor alimentari. Nu sunt putini cei care pun in vanzare acum produse de post (le-am putea numi si de sezon). Or, intr-o piata de desfacere libera, daca aceste produse nu ar fi cautate, cu siguranta ele nici nu ar exista, nu ar fi asigurate de producatori. In consecinta, daca ele exista pe piata, inseamna ca sunt cautate, iar daca sunt cautate inseamna ca interesul pentru trairea timpului de post este suficient de mare incat sa influenteze chiar si piata alimentara. Prin urmare, romanul inca mai posteste, dar cum?
            Sigur ca un raspuns deja l-am oferit: acenzura alimentara” pe care unii o respecta chiar cu scrupulozitate. Este, intr-adevar, o schimbare ale carei beneficii, chiar si numai trupesti, sunt multiple si sustinute totodata medical. Insa o cura sau o dieta pe care cineva si-o impune in acest timp, oricat de aspra ar fi si oricate beneficii trupesti ar aduce, daca nu izvoraste dintr-o motivatie spirituala, nu are in realitate nici o legatura cu timpul postului, care trebuie sa fie un timp de pocainta si de ispasire singura legatura fiind simpla coincidenta. Asadar, faptele de post, gesturile exterioare, nu sunt in mod necesar si dovada ca cineva posteste intr-adevar, adica participa, printr-o renuntare pe care o face, la jertfa patimirii si mortii lui Cristos, din dorinta de a-si ispasi astfel pacatele. Acelasi lucru se poate spune si despre cei care in acest timp al Postului Mare renunta la anumite distractii sau obisnuinte placute, dar o fac mai degraba din dorinta de a mai salva bugetul propriu, eventual tocmai pentru ca pregatirea sarbatorii Pastelui sa beneficieze de mai multe resurse materiale. Cu siguranta vor recunoaste beneficiul adus in organizarea vietii lor, dar nu vor putea spune ca prin aceasta au ajuns sa cunoasca mai bine iubirea lui Dumnezeu si sa inteleaga necesitatea de a lucra ei insisi pentru binele propriului suflet.
            Adevaratul post nu se reduce la gesturi exterioare, desi le presupune. Multi oameni, insa, il traiesc, sau cred ca il traiesc, astfel: reducandu-l la anumite schimbari exterioare si le numesc exterioare pentru nu ca izvorasc din inima, din dorinta unirii in jertfa cu Cristos, ci isi gasesc motivatii de alta natura. In fata unei astfel de trairi a timpului postului, cum sa nu ramana actuala intrebarea lui Dumnezeu: Oare acesta este postul care-mi place? (Isaia, 58,5). Nu este, prin urmare, oportun sa ne intrebam in mod sincer ce are de-a face postul omului, asa cum il traim poate si noi, cu postul Domnului, acela pe care il asteapta Dumnezeu, ca semn si dovada a regretului fata de pacate si a dorintei de a primi iertarea sa si bucuria pe care aceasta iertare ne-o aduce in suflet (adevarata bucurie pascala).
            Sfasiati-va inimile, nu hainele (Ioel 2,13), le striga Dumnezeu evreilor care implineau cu rigurozitate faptele exterioare, dar nedreptateau pe vaduva si pe orfan si isi inchideau inima in fata celui nevoias. Acesta este postul care ii place Domnului, postul pe care il asteapta de la noi: postul inimii. Un post care nu recere abandonarea faptelor exterioare, ci redescoperirea semnificatiei lor: aceea de a ne dispune la o renuntare la noi insine, la pacatele noastre, la orgoliile noastre pentru a ne putea deschide mai mult fata de ceilalti adica a ne elibera de noi insine pentru a fi cu adevarat liberi, sa primim harul lui Dumnezeu si sa ne oferim celorlalti. Rodul acestui post nu trebuie sa fie un trup mai mic, ci o inima mai mare. Prin urmare nu cantarul ne va arata daca sau cum am trait postul, ci toti aceia pe care ii vom iubi.Scris de Pr. Paul BUTNARU, vicar la Parohia Romano-Catolica Sfantul Nicolae, Bacau

            Crucii Tale ne inchinam, Hristoase!

            A treia Duminica din Postul Pastilor este dedicata, de Biserica Ortodoxa, Sfintei Cruci. Intreg Postul Mare sta sub semnul Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. Crucea Sa contine si subsumeaza intreaga istorie a mantuirii neamului omenesc si a intregii creatii.

            Prefigurata inca din Vechiul Testament, in chipul preumblarii Sfantului Duh deasupra apelor la crearea lumii, prin pomul cunostintei binelui si raului, prin nuiaua cu care Moise a despartit Marea Rosie, prin toiagul lui Aaron, cu care stanca stearpa a devenit izvor de apa, prin bratele ridicate ale lui Moise, cu care israelitii au biruit pe amaleciti, si prin multe alte simboluri, Crucea Domnului este altarul de jertfa prin care lumea a dobandit viata.

            Crucea este mantuitoare deoarece insusi Domnul slavei vesnice, facut Om, Se aduce pilda de curatie intregii lumi pentru a o salva din bratele neantului. Crucea trece de la stadiul de simbol la cel de putere vie a lui Dumnezeu. Prin pacat omul a cazut in sferele distructive ale neantului. Pacatul ucide trupeste si spiritual. El este refuzarea lui Dumnezeu de catre om. Or, prin Crucea lui Hristos omul este renascut si purificat. Era nevoie de Jertfa Crucii Lui pentru ca omul sa fie restituit lui Dumnezeu la starea de Om nou. De aceea Hristos este numit si Noul Adam. Prin aceasta, Iisus nu aduce la Jertfa un simplu om, caci atunci nu avea valoare soteriologica jertfa Sa. Nu Dumnezeu avea nevoie de jerfa Crucii, ci omul. El urca pe lemnul Crucii si firea dumnezeiasca impreuna cu cea omeneasca. Dumnezeu patimeste odata cu omul pentru a-l salva. Daca pe Cruce era inaltat un om obisnuit, indiferent de starea sa morala buna, nu era suficient. In cartea dreptului Iov citim ca nici pruncul de o zi nu este fara de pacat. Prin urmare era necesara prezenta unui OM fara de pacat, nu iertat de pacate, ci un OM care nu a gustat pacatul. Astfel, Dumnezeu, la plinirea vremii, il face Om pe Fiul Sau, Cel Unul-Nascut, pentru a intra in istorie fara ca sa ii schimbe cursul, din distrugere si rau in viata si lumina. Pe Cruce este ridicat Iisus Hristos, OM si DUMNEZEU adevarat. Suferind o incomensurabila durere, in locul fratilor Sai, Iisus dovedeste netarmurita Sa dragoste pentru oameni. Daca prin intrupare El devine om ca noi toti, purtand toate afectele si patimirile, prin Cruce depaseste stadiul volitional, intrand in sfera irationalitatii. Oricat am medita, din perspectiva ratiunii sau a oricarei religii, nu putem pricepe cum Dumnezeu se face Om si isi varsa sangele pentru lume. Insa, prin lumina credintei crestine intelegem ca Crucea Domnului nu este numai jertfa personalizata, ci este purtarea Sa de grija pentru lume, dumnezeiasca Sa providenta. El isi arata imensa-I dragoste pentru noi facandu-se Om. Iisus nu Se serveste de trupul si de sufletul Sau ca de o haina, ci acestea ii devin proprii pentru vesnicie. Trebuia ca un om sa patimeasca efectele pacatelor lumii intregi. Or, numai Iisus, fiind fara de pacat, face ca intreaga creatie sa beneficieze de Jertfa Sa. Ranile Lui vindeca ranile noastre, sangele Lui purifica sangele nostru, durerea Lui devine bucuria noastra, prin patimile Sale noi luam mangaiere, pacatul este distrus, raul este biruit cu propriile arme, intunericul devine lumina, moartea devine viata vesnica.

            Asa trebuie sa intelegem Crucea Sa. Ea nu este un obiect simplu, de adorat. Crucea, din lemnul de tortura si de batjocura, de face semnul prin care primim mantuire, obiect de mare cinste. Numai prin asumarea Crucii intram in adevarata viata. Daca Iisus a primit Crucea de buna voie, tot asa trebuie sa procedam si noi. Ne asemanam Lui prin Cruce, numai ca noi trebuie sa ne luam Crucea si sa ii urmam Lui pentru pacatele noastre. Pe Crucea zilnica, a durerii si suferintei, mergem pe urmele Sale. Cel ce patimeste de boala sau de orice alt necaz trebuie sa stie ca sufera pentru propriile greseli. Dar, are sprijinitor tare pe Iisus. Daca nu ar fi El cu noi in fiece moment ne-am secatui de puteri. El este Cel care ne intareste si ne da puterea de a trece peste toate. Iisus Hristos este Cel care ne umple, ne este mereu alaturi, iar in momentele grele ne poarta pe brate. Asa cum El si-a purtat Crucea fara sa se vaite, in locul intregii lumi, tot asa si noi sa ne ducem crucea, povara pacatelor, cu credinta ca la capatul ei sta invierea.

            Ortodoxia nu vede prin Cruce doar un moment al durerii, al torturii si groazei, ci prin Cruce vede bucurie si nadejde. Tot suspinul Crucii moare pe ea, caci numai prin aceasta trecem spre inviere. Crucea face vizibila invierea. Doar prin ea avem acces la lumina invierii. Crucea este locul unde se ard pacatele si reziduurile umanitatii, care a corupt intreaga creatie, pe ea se distruge chipul mortii, in mod paradoxal. Moartea este distrusa prin ea insasi, tot asa cum microbii sunt distrusi prin vaccinul creat din ei. Locul de imbinare al bratelor Crucii este centrul istoriei si vesniciei. Acolo, timpul si eternitatea coincid.

            Crucea este nebunie pentru cei ce nu cred in puterea ei. Dar pentru noi, cei ce ne mantuim, este harul si puterea lui Dumnezeu, Care face ca prin ocara Crucii sa luam cinstea talharului cait si sa murim pentru a invia. Asadar, sa ne asumam crucea durerilor pentru ca este plata pacatelor noastre, si asa sa urmam lui Hristos, fara sa ne lamentam si sa-L interogam pe Dumnezeu. Dolorismul crucii cotidiene trebuie vazut prin prisma durerii Domnului de pe Cruce. Atunci vom vedea ce mica este durerea noastra particulara. De fiecare data cand faci raul sa te gandesti ca are efect invers. Va veni vremea cand vei suferi pentru el, fie aici, fie dincolo. Diferenta este ca dincolo chinul poate fi mai mare si vesnic. Tu alegi, omule ! Dar nu dispera, mai ai inca sansa de a realiza puterea Crucii Domnului si nu te lasa coplesit de pacat. Biruieste-l! La capat te asteapta invierea !

            De cate ori vei cadea, ridica-te si te vei mantui!Scris de Pr. Drd. Ciprian CLOSCA, Consilier Cultural al Episcopiei Romanului

            Copiii rromilor vor drepturi egale in institutiile de invatamant

              In perioada 15-17 martie 2006, la Sinaia, s-a desfasurat &#8222Atelierul de lucru privind initiativele comune ale institutiilor pentru sprijinirea desegregarii in educatie”, organizat de WIG International. In cadrul atelierului s-au trecut in revista modalitatile prin care Comitetele Judetene de Sprijin si Grupurile Scolare de Sprijin se pot mobiliza mai bine la nivelul comunitatii pentru a rezolva barierele care apar in calea accesului la educatie, a desegregarii si a tratamentului egal fata de copiii rromi. In multe scoli din proiect s-a progresat vizibil in rezolvarea problemelor care contribuie la segregare si la tratamentul incorect/inegal aplicat copiilor minoritari rromi, in urma formarii cadrelor didactice si a reabilitarii scolare. &#8222In cadrul acestui atelier a fost ridicata problema vandalismului in scoli si contextul care favorizeaza dezvoltarea acestui fenomen, problematica muncii in randul copiilor rromi, identificarea diferitelor contexte socio-economice care conduc la abandonul scolar, identificarea cauzelor comportamentale neadecvate ale unor copii rromi in scoala”, ne-a declarat Laura Munteanu, consilier in cadrul Prefecturii Bacau. De asemenea, au fost prezentate o serie de proiecte de imbunatatire a situatiei rromilor, realizate de Agentia de Dezvoltare &#8222Impreuna” din Bucuresti.Scris de Razvan SENDREA

              Incaierare pe un proiect didactic \ O institutoare din Bacau reclama un plagiat

                Visul tuturor cadrelor didactice de a obtine un salariu sau o gradatie de merit, adica aproape un milion de lei in plus la salariul de baza, le-a transformat pe acestea in autori de carti, animatori de simpozioane nationale, in fond, in luptatori corp la corp si, uneori, in plagiatori, ca, deh, ideile nu cresc in gradina. Institutoarea Sorinela Teodorescu, de la Scoala &#8222Mihail Sadoveanu&#8221, reclama ca inv. Marta Panzaru, de la Scoala nr. 3 Onesti, i-a copiat cuvant cu cuvant un proiect, schimband doar titlul si &#8222obiectivele urmarite”. Cea acuzata sustine insa ca o activitate nu poate fi plagiata. Foarte revoltata, Sorinela Teodorescu spune ca nu este prima data cand i se intampla ca ideea sa ii fie preluata, motiv pentru care a schimbat forma initiala a proiectului, care, iata, iar e &#8222imprumutat”. Institutoarea reclama ca invatatoarea de la Scoala nr. 3 Onesti &#8222reproduce efectiv modul de organizare a actiunii desfasurate pe data de 19 noiembrie 2005, actiune aflata la a VII-a editie. Deoarece o serie de scoli din tara au reprodus modul initial de instiintare elaborat de institutia noastra, ne-am simtit nevoiti de a adopta o noua structura incepand din noiembrie 2005&#8221. Institutoarea de la &#8222Sadoveanu&#8221 si-a pus degeaba speranta in Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) ca ii va face dreptate. Inspectorul scolar general Radu Ababei este de parere ca nu se poate vorbi de nici o infractiune, atat timp cat ideea nu a fost inregistrata nicaieri. &#8222Adevarul e undeva la mijloc. E foarte adevarat ca proiectul doamnei Teodorescu e bine gandit, lucrat pas cu pas. Insa, tema difera. Pana la coada cozii, Sorinela Teodorescu a creat o metodologie. De o infractiune nici nu poate fi vorba Nu o are pe drept de autor, pe editura. Singura problema e de moralitate, considera Ababei. Panzaru ar fi trebuit sa spuna ca multumeste autorilor reali. Proiectul difera, forma e aceeasi. Ce e identice forma de adresare. Vom avea o discutie cu cele doua si vom sugera invatatoarei din Onesti sa spuna in deschiderea sesiunii de la cine s-a inspirat&#8221.

                &#8222Plagiata” vrea sa saboteze &#8222plagiatoarei”

                Prima editie a Sesiunii nationale de comunicari stiintifice – cu tema &#8222SOS Natura&#8221 – organizata de Scoala nr. 3 Onesti va avea loc sambata, 25 martie. Sorinela Teodorescu spune ca se va duce acolo si va scrie pe toate programele si invitatiile &#8222preluate de la Scoala &#171Sadoveanu&#187&#8221. &#8222Domnul Ababei mi-a replicat ca este vorba de o greseala foarte mica, aceea ca au preluat cuvant cu cuvant. Dar ideea mea este originala! Am muncit doua zile la ea, spune aproape plangand Sorinela Teodorescu. Tocmai pentru a fi original! Daca doreste sa faca o activitate, sa se gandeasca la o modalitate proprie de organizare. Sa nu o ia de la altii. Tot acest proiect tine de experienta mea anterioara, adunata de la prima editie, pana in prezent. Macar daca si-ar recunoaste vina, dar stau cu coada sus!&#8221. Speranta institutoarei de la &#8222Sadoveanu&#8221 este insa desarta. Inv. Marta Panzaru nu recunoaste nimic. Initial a zis ca nu are nimic de declarat si ca ISJ este cel indreptatit sa ofere un raspuns. &#8222O activitate nu se poate plagia. Se poate plagia doar o lucrare care are titlu si autor, nu o hartie. Activitati de acest gen se organizeaza in tot judetul. Chiar m-am uitat in dictionar, a plagia inseamna a copia o lucarea cu titlu si autor. Nu pot fi acuzata de plagiat”, a raspuns totusi, cu musca pe caciula, invatatoarea onesteanca. Sorinela Teodorescu a anexat la plangerea facuta si modele ale unor proiecte similare din tara, pentru a dovedi ca modalitatea de organizare a unei sesiuni nu este aceeasi, la virgula.

                Scris de Laura HUIBAN Dana LUNGU

                Consilierii judeteni se scarpina olteneste / Spitalul de Pediatrie mai asteapta blocul operator

                  Proiectul de hotarare privind aprobarea documentatiei tehnico-economice – faza studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investitie &#8222Amenajare bloc operator” din cadrul Spitalului de Pediatrie Bacau a fost din nou amanat. Consilierii judeteni nu au reusit nici in ultima sedinta sa ajunga la un numitor comun pentru a da unda verde acestui proiect. Mai intai, consilierii au crezut, vazand costurile totale de 42 miliarde lei, ca este o greseala de dactilografiere. De fapt, CJ Bacau ar trebui sa aprobe alocarea a 4,2 miliarde lei si o rectificare ulterioara de buget de aproximativ 5 miliarde lei, restul sumei, pana la 42 miliarde lei, fiind completata de Ministerul Sanatatii. Dupa ce s-a clarificat aceasta problema, unii consilieri au sesizat ca in mapa de sedinta nu este prezentat si studiul de fezabilitate pentru acest proiect. Comisia responsabila considera ca acest studiu a fost intocmit de specialisti, insa consilierii au dorit ca, inainte sa dea votul, sa cunoasca studiul de fezabilitate. Desi au primit mapele cu cateva zile inainte, ei nu au reclamat faptul ca lipseste o copie dupa studiu decat in momentul sedintei. Presedintele Dragos Benea a recomandat Comisiei de Urbanism sa verifice corectitudinea studiului si, la urmatoarea sedinta extraordinara, sa se gaseasca in mapele conslierilor si copii ale studiului de fezabilitate. Consilierul Gheorghe Huluta e de parere ca proiectul privind aprobarea studiului de fezabilitate ar fi trebuit intai aprobat si abia apoi discutat pe marginea acestuia. „Este foarte bine si asa. Prin aceasta amanare se vor clarifica lucrurile. Se va vedea ca nu este vorba despre vreo inselaciune si ca totul a fost facut sub atenta supraveghere a unor specialisti. Ideea este ca acestea sunt niste studii tehnice, care nu au fost incluse niciodata in mapele de sedinta. Au fost facute de specialisti. Nu se poate face nici o miscare eronata, nimeni nu isi permite sa greseasca, deoarece ele sunt verificate foarte amanuntit de toate organele economice abilitate”. In tot acest timp, amenajarea blocului operator mai are de asteptat. Si nu ar fi exclus, cum s-a mai petrecut si in alte cazuri, ca finantarea sa fie retrasa din cauza neinceperii lucrarilor. Sectia de chirurgie pediatrica este tolerata in Spitalul Judetean de Urgenta, iar pierderile financiare nu sunt de neglijat. Spitalul de Pediatrie cotizeaza, lunar, la SJU cu suma de aproximativ 30 de mii de euro, bani pentru utilitati. „Amanarea ma supara, dar nu am ce face”, ne-a declarat dr. Spiridon Veringa, directorul Spitalului de Pediatrie (foto). &#8222Nu-mi convine, dar sunt banii lor, ei hotarasc. Ne afecteaza faptul ca sectia de chirurgie pediatrica nu este in cladirea Spitalului Judetean de Pediatrie. Si administrativ, si ca activitate medicala. Este mai bine sa fie toti copiii internati in aceeasi cladire. In plus, platim utilitati in doua locuri. Exista inconveniente, dar nu depinde de noi, de spital, ci de consilierii judeteni&#8221. Scris de Razvan SENDREA, Doina MINCU

                  Volei masculin, Divizia A1, etapa a XXIV-a / Veteranii au parasit corabia bacauana

                  @ Stiinta Dedeman Bacau &#8211 Remat Zalau,

                  Sala Sporturilor, ora 11.00

                  Echipe probabile / Stiinta Dedeman: Ghimes (Manda), Purice, Hutuleac, R. Lazar (Apostu), Cartacuzencu, Crinta, Iacob (libero) Remat Zalau: L. Lazar, Abraham, Onute, Briscan, Verdes, Kovacs, Calin (libero)

                  Clasament

                  1. Remat Zalau1510 535:2425

                  2.VCM Rm. Sarat 1510 534:2625

                  3. Steaua15 9 636:2524

                  4. VCM Piatra Neamt14 9 533:2323

                  5. Stiinta Dedeman Bacau15 51029:3620

                  6. Danubiu Tulcea14 113 8:4115

                  * Etapa a VI-a (25 martie): Stiinta Dedeman Bacau &#8211 Remat Zalau Steaua &#8211 VCM Piatra Neamt Danubiu Tulcea &#8211 VCM Rm. Sarat.

                  Stiinta este ca si retrogradata in A2, asa ca punctele puse in joc nu mai au importanta. Dar formatia gazda nu trebuie sa se faca de ras, deoarece are de aparat si blazonul unui sponsor, in speranta ca acesta va avea un motiv sa contribuie la reconstructia echipei. Iar problema reconstructiei se pune, deoarece antrenorul secund Marian Feru si ridicatorul Constantin Alexe au parasit echipa. Antrenorul principal Cornel Paduraru l-a convertit pe liberoul Ghimes in ridicator, „patratica&#8221 acestuia urmand sa fie din nou preluata de Iacob. Rezerva lui Ghimes va fi juniorul Manda.

                  Referitor la Feru si Alexe, amintim ca ei au fost coechipieri la Stiinta inca de acum 12 ani. Ambii au fost nemultumiti ca proiectul unei echipe competitive inca din 2006 a cazut. Feru a fost inglobat intr-o echipa mai altfel &#8211 cea care realizeaza efectele speciale ale unui film cu marele actor Steven Seagal, la Snagov. Chiar astazi va avea primele filmari.Scris de Peter KELMANN

                  Fotbal, Divizia A/ Umiliti pe teren propriu, bacauanii sunt cu un picior in B / Executie in direct

                  @ FCM Bacau-Otelul Galati 0-4 (0-2)

                  Stadion: „Municipal&#8221, spectatori: circa 400. Au inscris: BALTOI (min.10), V. TANASA (min. 45+1), BRUJAN (min. 77) si G. PARASCHIV (min. 81). Suturi la poarta: 5-10 (pe poarta: 3-6). Cornere: 5-6.

                  FCM Bacau (4-2-3-1): Manea-Codreanu, David, Geaman, Ganea-Trofin, Bojescu (min. 70 Verdes)-Doltea (min. 46 Balauru), Matei (min. 46 Dobos), Gheorghiu-M. Tanasa. Antr.: Cr. Popovici.

                  Otelul (4-4-2): Vatca-Craciun, Nogo, M. Baciu, Semeghin-V. Tanase (min. 66 I. Marginean), S. Costin, G. Paraschiv, Brujan (min. 84 Somodean)-Baltoi, D. Stan (min. 78 Badescu). Antr.: P. Grigoras.

                  Cartonase galbene: Trofin (min. 6), Costin (&#821650), David (&#821669).

                  Arbitri: Cr. Balaj-T. Marchis, Ed. Ungureanu.

                  Un meci de fotbal? Nu, un masacru. O executie in direct. Comandata de antrenorul Otelului, Petre Grigoras. Trupa acestuia a tras in plin, gaurind sperantele Bacaului. Dupa ce au invins cu 3-0 in Stefan cel Mare, galatenii au ridicat stacheta, impunandu-se ieri pe terenul din Bacau cu un neverosimil 4-0. Daca Otelul se ridica, in schimb Bacaul se afunda. Acest esec -al 11-lea in actualul sezon- suna ca o condamnare pentru formatia lui Cristi Popovici, aflata tot mai aproape de Divizia B. Tehnicianul bacauan are partea sa de vina. Conditionat de terenul noroios, Popovici a renuntat la piesele &#8222grele&#8221 (la figurat) reprezentate de Balauru, Dobos si Verdes, preferand „artileria grea&#8221 (la propriu) formata din Doltea, Matei si M. Tanasa. Pe scurt, forta in locul tehnicii. N-a mers. Gazdele n-au legat nimic in atac, impotmolindu-se in fata unei echipe mult mai mobile, care a asteptat greseala adversarului. Si nu a trebuit sa astepte mult. Dupa doar zece minute, defensiva FCM-ului a clacat. Oferind o noua mostra demna de muzeul ororilor. La o minge lunga trimisa de G. Paraschiv, Ganea si Manea s-au dat cap in cap ca in filmele cu Stan si Bran, iar BALTOI a reluat in poarta goala, deschizand scorul si totodata aripile formatiei sale. Bacaul a incercat sa replice, M. Baciu a blocat sutul lui Trofin, insa adevaratele ocazii s-au ingramadit tot la poarta lui Manea. In minutul 36, portarul Bacaului a respins gresit un sut puternic expediat de Baltoi, dar Brujan nu a stiut sa profite, trimitand mai intai in bara de la doi metri si apoi in picioarele lui Codreanu, aparut pe post de salvator pe linia portii. Si totusi oaspetii au intrat cu 2-0 la cabine. Gratie unui gol care a cazut cum nu se putea mai rau pentru bacauani: in ultimul minut al primei reprize. Faza a fost lucrata de Baltoi si V. Tanase, insa adevaratul artizan al golului s-a dovedit arbitrul Cristi Balaj. „Centralul&#8221 baimarean a ignorat un hent clar comis de V. TANASA, care a preluat cu mana, inainte de a suta. La reluare, Popovici i-a aruncat in lupta pe Balauru, Dobos si, ulterior, Verdes. Inutil. Otelul nu mai putea fi oprita. Nici de FCM Bacau si cu atat mai putin de arbitrul Balaj, care a inchis ochii la un nou hent, comis de aceasta data de Nogo in propria suprafata de pedeapsa. In minutul 77, BRUJAN a ridicat scorul, reluand ca la antrenament o centrare a lui D. Stan, iar in min. 81, G. PARASCHIV a pecetluit aceasta infrangere umilitoare pentru bacauani. Elevii lui Popovici nu au reusit sa inscrie golul de onoare. Nici macar de la doi metri, asa cum s-a intamplat in min. 88. Si asta pentru ca M. Tanasa se simte in fata portii adverse la fel de confortabil precum un canibal intr-o cabina telefonica. Apropo: nu stiti cumva numarul de la la asociatia care protejeaza echipele aflate in cadere libera?Scris de Dan SION

                  Uri Bider face carare la Ministerul Finantelor / RAFO, la mana lui Vladescu

                  Uri Bider, proprietarul Calder-A International, este primit tot mai des la ministrul de finante, Sebastian Vladescu. Presedintele Calder International negociaza direct cu Sebastian Vladescu convertirea an actiuni a creantelor detinute de stat asupra Rafo, actiuni ce ar urma sa fie cumparate tot de olandezi.

                  La prima solicitare a olandezilor de a se antalni cu reprezentantii Ministerului de Finante, Sebastian Vladescu a fost categoric. Ministrul finantelor a precizat ca va discuta situatia datoriilor rafinariei numai dupa ce va fi stabilit, prin instanta, proprietarul. Marin Anton, reprezentantul V&ampV Trading Company, firma care momentan administreaza Rafo Onesti. „Exista o adresa oficiala prin care Uri Bider a solicitat o serie de intalniri cu ministrul Sebastian Vladescu. Nu sunt zvonuri. Sunt lucruri certe. Au fost deja la domnul ministru Vladescu discutii in doua runde si s-a ajuns la o intelegere. Stiu ca domnul ministru s-a aratat dispus sa negocieze problema datoriilor istorice pe care Rafo le are la bugetul de stat&#8221. Fostul proprietar al Rafo, conform contractului de vanzare-cumparare, dar in acelasi timp actualul proprietar, conform datelor de la Registrul Comertului, sustine demersul celor de la Calder-A International, desi situatia este inca incerta in ceea ce priveste viitorul rafinariei onestene. „Este o operatiune care vine sa intregeasca si sa sustina obiectivul pe care mi l-am propus cand am semnat contractul cadru de preluare a Rafo. Este o operatiune pe care, probabil, dansii au gandit-o in felul dansilor, care le convine si care, cred eu, o sa le convina si celor din Ministerul Finantelor. Nu stiu ce ganduri au dansii, dar vine sa sustina obiectivul acelui contract cadru&#8221, a declarat Marian Iancu. Totusi, consilierul ministrului finantelor neaga faptul ca intre Uri Bider (foto) si Vladescu ar fi avut loc negocieri cu privire la conversia datoriilor in actiuni. „Nu a avut loc nici o negociere. A avut loc doar o intalnire intre cei doi, dar in nici un caz nu s-a vorbit despre acest lucru. Oricum, nu pot sa dau mai multe relatii prin telefon&#8221, a precizat Stelian Negrea, consilierul lui Vladescu. Potrivit unor informatii, neconfirmate insa, acelasi lucru s-ar intentiona si in cazul celeilalte rafinarii care a fost candva in proprietatea omului de afacei Corneliu Iacobov. Tot Uri Bider se pare ca cumparat si Rafinaria Darmanesti, prin intermediul firmei Internaft, an spatele careia se afla Teodor Cuzino, avocatul de la Balkan Petroleum. Dupa mai multe ancercari de privatizare a rafinariei darmanestene, Toader Cuzino a cumparat antreaga societate cu doar 300 de miliarde de lei. Pana an acest moment, statul a recuperat de la Darmanesti doar doua miliarde de lei din cele 4.000 de miliarde pe care le datoreaza.Scris de Ovidiu DRUG

                  Legea privind circulatia lemnului starneste controverse \ Vamesii vor lua lectii de silvicultura

                  Agentii economici din domeniul prelucrarii lemnului considera ca noua lege privind circulatia meterialului lemnos nu va avea efectul dorit. Legea da dreptul Vamii sa confiste materialul lemnos care nu are acte de provenienta. Pe langa aceasta, autoritatea vamala va trece si la amendarea agentilor economici cu sume cuprinse intre 1.000 pana la 3.000 lei noi pentru cei care cumpara o astfel de marfa, daca nu detin avizele de insotire a marfii. Fapte precum depunerea declaratiei vamale de export pentru materialele lemnoase, fara a fi atasate avizele de insotire, sau in neconcordanta cu dispozitiile legale, precum si neprezentarea de catre transportator a avizului de insotire in vederea efectuarii controlului vamal la frontiera vor fi sanctionate cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei noi si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din acestea. De asemenea, se da autoritatilor posibilitatea de a confisca materialele lemnoase chiar daca proprietarul acestora nu este de fata, in cazul in care se constata ca exista diferente intre cantitatea si calitatea inscrise in acte si ceea ce se transporta sau daca avizul de insotire a expirat. Patronii nu cred ca noua lege va schimba cu ceva situatia existenta in prezent. &#8222Nu va avea niciun efect legea. Ar fi trebuit sa se gaseasca un sistem de control al documentelor, dar in cadrul firmelor. Daca eu voi transporta arin in camion si in acte voi declara ca am stejar, de unde va sti vamesul daca ce este scris in acte corespunde cu marfa? Ar trebui sa se angajeze o armata de specialisti la Vama”, a declarat Gheorghe Milea, agent economic. Nici reprezentantii vamii nu se arata prea incantati de noua lege. &#8222E putin cam ciudata legea. Noi nu am dat niciodata amenzi. Unde o sa depozitam masa lemnoasa confiscata? Dar daca asa s-a hotarat, atunci o sa ne supunem legilora, a precizat Vasile Soiman, seful Vamii Bacau. Pentru Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) Bacau, modificarile sunt binevenite. &#8222Aceste norme nu fac decat sa ne ajute. In primul rand lamuresc modalitatile de intocmire a documentatiei ce insoteste materialul lemnos in unele situatii ce nu erau prevazute in fosta lege. Una din marile noutati, insa, o consider reglementarea modului de circulatie si depozitare a materialului lemnos care e trimis la uscatoare si care ramane o perioada in custodia agentului prestator de servicii. E important, ne-am lovit de multe ori de aceasta problema”, a declarat Mihai Florescu, inspector sef ITRSV Bacau. Scris de Gabriel MIHAI Claudiu BANEA

                  Caminele din Aviatori se schimba timid la fata / Blocurile-ghetou, in alb si negru

                    &#8222Ghetourile din Aviatori&#8221. Asa sunt cunoscute blocurile 10 si 11, de pe strada Aviatorilor. Doua cladiri gemene, privindu-se in fata, purtand amprenta trecutului si ranile provocate de oamenii pe care i-au adapostit. Pereti plini de mucegai, holuri pe post de WC public, plosnite si alte ganganii. La polul opus, oameni care incearca sa duca un trai decent, copii ce merg la scoala si viseaza sa scape din ghetou.

                    Ioan Tarca, presedintele Asociatiei de proprietari 51, spune ca, pe vremuri, acest cartier era o bijuterie, cu blocuri sanatoase, din caramida, cu spatii verzi si alei curate. Dar asta era prin anii 60-70. Blocurile s-au degradat, iar oamenii care locuiesc in ele sunt pensionari si someri ce abia isi duc zilele. Ioan Tarca ne invita sa vizitam ghetourile, pe care le cunoaste din subsol pana la ultima camera. Rememoreaza vremurile in care existau aici: o camera-biblioteca, o sala de tenis de masa, o spalatorie, paznici la usa de la intrare si oglinzi. Acum, domnesc mizeria, mucegaiul, mirosul de urina, gandacii si plosnitele. Si totusi, aici traiesc oameni. Unii dintre ei incearca sa duca o viata decenta, altii au cazut in noroi si nu se mai ridica. In cele doua blocuri locuiesc 120 de familii, cu 60 de copii. 13 camere apartin Primariei Bacau si sunt ocupate cu contract sau abuziv. Acesti locatari au la intretinere datorii de peste 700 milioane de lei. Ramona Vantu, locatara si sef de scara, spune ca vecinii ei nu au nici dupa ce bea apa, ca multi iau hrana de la cantina municipala. „Incercam sa mai schimbam cate ceva pe aici, dar e foarte greu. Cand vine vorba de pus bani pentru curatenie sau amenajari, nu mai ai cu cine vorbi. Nici bani pentru o cutie de vopsea nu am reusit sa strang. A trebuit sa cer de la asociatie. Unii dintre noi s-au dat pe brazda, incearca sa se gospodareasca, dar altii sunt o catastrofa&#8221. La intrarea in blocul 10 te izbeste mirosul de urina. Baltoacele de pe hol nu sunt de apa. Presedintele Tarca spune ca de vina pentru mizerie apartine unuia dintre locatarii de la parter, care traieste ca un animal. Ca urmare, vecinii au ridicat un zid de caramida si l-au izolat. Pe ici-colo se vad timide urme ale unei maini de gospodar: cutii postale noi, perdelute la geamuri, ba chiar si un martisor prins de tabelul cu intretinerea. La polul opus, pereti infloriti de mucegai, holuri intunecate, mirosuri grele si bai insalubre. Cu mari eforturi, din banii de la asociatie s-au cumparat patru chiuvete. „Copiii de aici din bloc nici nu au unde sa se spele pe dinti”, spune Ioan Tarca. &#8222Cine poate sta aplecat la jumatate de metru de pamant, unde e teava de apa? Nici dusuri nu pot face in frigul asta. Apoi, le picura in cap apa mizerabila din scurgerea de la etajul superior&#8221. Valentin Ilies, un locatar, ne marturiseste ca de doua saptamani n-a intrat la dus. S-a spalat cu chiu cu vai, la balie. Constantin Zamfir are un copil in clasa a V-a, care trebuie sa mearga la scoala curat, in ciuda conditiilor in care traieste. De altfel, mica locuinta a familie Zamfir e o oaza de curatenie in mizeria din blocul-ghetou. Capul familie spune ca nu le-a fost usor sa amenajeze camera, sa o compartimenteze, pentru a crea o bruma de intimitate. „Daca nu te gospodaresti singur, cum sa ai pretentii la altii sa te ajute?&#8221, intreaba retoric. Presedintele Tarca spera insa la ajutor. El spune ca acest cartier poate redeveni ce a fost odata. Anul acesta are planuri mari, mai ales ca a aflat ca ar putea primi vreo 4 miliarde de lei de la Consiliul Local, pentru acoperisuri si fatade. Mai greu va fi de schimbat mentalitatea locatarilor.Scris de Doina MINCU