Pentru capitanul FCM Bacau, Daniel Alex David, sezonul competitional este incheiat, jucatorul bacauan acuzand dureri mari in zona lombara. David intentiona sa plece astazi in Belgia pentru un control la o clinica de specialitate, insa, in urma unei discutii avute ieri cu conducerea clubului, a decis sa-si schimbe planurile. Se pare ca in loc de Belgia, David va ajunge in Franta, la Bordeaux, acolo unde s-a operat si rugbystul international Marius Tincu. aTot ce imi doresc este sa ma fac bine cat mai repede. Vreau sa trec peste toate aceste probleme de sanatate care m-au torurat in ultima vreme si sa joc in continuare fotbal. E vorba de cariera mea”, a declarat David. In varsta de 22 de ani (impliniti in octombrie 2005), Daniel Alex David a colectionat 50 de prezente in Divizia A, avand si statutul de fost international de tineret. Scris de Dan Sion
PRM il monitorizeaza pe Romeo Stavarache
@ Zona Metropolitana va aduce bani si capital politic
Angela Bogea, presedinte al organizatiei judetene a PRM Bacau, a organizat ieri o conferinta de presa cu privire la proiectul „Zona Metropolitana Bacau”. „Avand in vedere ultimele declaratii ale prefectului Gabriel Berca, subprefectului Nicolae Olaru si primarului Romeo Stavarache, tin sa fac urmatoarele precizari. Paternitatea Zonei Metropolitane a apartinut si va ramane in continuare consilierului judetean PRM Codruta Arvinte. Si, pentru a nu mai da apa la moara afirmatiei unora ca ea fost impinsa in fata de PSD, precizez ca PSD si celelalte forte politice nu au avut nici un aport la acest proiect”. A trecut un an de la lansarea proiectului, timp in care Codruta Arvinte a convins 16 consilii locale (CL) sa aprobe, de principiu, intrarea in Zona. Singurul care a amanat mereu a Romeo Stavarache, primarul Bacaului. In ultima sedinta a CL, Stavarache a venit cu alt proiect „mai bun”. Proiectul nu fusese, insa, adaptat la Bacau, toate datele referindu-se la Oradea si la comunele oradene. Ca sa spele rusinea, Romeo Stavarache l-a invitat pe Adrian Hotnog, care a lucrat la studiul pentru Oradea, sa prezinte proiectul si sa inchida gura ziaristilor. Actiunea a scos in evidenta miza politica a Zonei Metropolitane. CJ Bacau trebuia eliminat din „Zona”, iar coordonarea, preluata de Stavarache, ca primar al celei mai mari unitati administrative din Zona. Este ceea ce a intarit ieri subprefectul Olaru. „Nu pot fi egale Bacaul si Letea Veche, avantajul real fiind al comunei”. Gabriel Berca a fost si mai transant: „CJ Bacau nu poate participa la luarea deciziilor si la conducerea Zonei Metropolitane. CJ poate sa sprijine, dar nu sa dirijeze ca la Apa Serv”. Angela Bogea sustine ca PRM i-a dat un termen lui Romeo Stavarache. „Ca urmare a promisiunii de la dezbaterea publica, am hotarat sa intrerupem strangerea de semnaturi, pentru a vedea cum se va ocupa primarul de aceasta problema”. Ea afirma ca toti incearca acum, dupa ce ideea Zonei Metropolitane a prins contur, sa o transforme in capital politic. „Vom astepta sa vedem ce se intampla si dupa un termen stabilit de PRM, daca nu se va intampla nimic, vom relua in forta strangerea de semnaturi si vom introduce o actiune cetateneasca in CL, a declarat Bogea. Vreau sa le atrag atentia factorilor care au politizat acest proiect sa se gandeasca intai la interesul comunitatii si apoi la interesele de partid”. Presedintele PRM a aratat ca in proiectul Legii 215 modificate e prevazut ca Guvernul sa sprijine cu bani, prin CJ, dar
separat de bugetul CJ, unitatile administrative care se asociaza. Ea sustine ca exista riscul, din cauza poilitizarii si tergiversarii, ca Bacaul sa piarda aceste fonduri.
Scris de Silvia Patrascanu
„V-am votat si ne-ati tradat” \ Sindicalistii din CAROM acuza Puterea
„Hotii”, „Hotii”, „Hotii”, acesta a fost primul cuvant strigat din toti rarunchii de cei peste 400 de angajati ai CAROM Onesti care au protestat ieri in fata Prefecturii Bacau. Ei au acuzat conducerea fabricii, AVAS, pe lichidator, dar si Guvernul, ca nu s-au tinut de promisiune. „Nu vrem sa traim bine, vrem sa traim, atat!”
Sindicalistii, condusi de liderul Vasilica Udrea, au sosit la ora 11.20, cu sase autobuze. In primele zece minute, ei si-au strigat durerea si revolta fata de inchiderea combinatului in care lucreaza de 30 de ani:
„V-am votat si ne-ati tradat”, „Luptam luptam, CAROMUL sa-l salvam”, „Vrem sa muncim, nu sa cersim”, „Rusine” si iar „Hotii, hotii”. Cine sunt hotii? „Conducerea fabricii”, au spus sindicalistii, AVAS, care a dat fabrica pe nimic, Guvernul, care i-a amagit cu investitori, primarul Onestiului, martor indiferent la dezastru, si, mai ales, guvernul PSD, cu „privatizarile de succes” care au falimentat Romania. „Am venit la Prefectura Bacau ca sa prezentam situatia CAROM si sa incercam, dupa o lunga perioada de discutii, sa salvam societatea de la faliment”, a spus Vasilica Udrea in fata multimii agitate. „Rusine” au strigat, iar, angajatii. „Suntem unicul producator de cauciuc sintetic din Romania, a spus Udrea. Nu se poate, societatea trebuie sa functioneze. Am venit sa cerem drepturile pe care ni le-au luat altii”.
„Guvernul sa ia acesti bani de la Tender!”
Vasilica Udrea si alti patru sindicalisti au fost primiti de prefectul Gabriel Berca si de subprefectul Nicoale Olaru. „Nu exista pe teritoriul Onestiului alternativa de locuri de munca. Societatea trebuie sa invie, asa cum ne-a promis ministrul Vladescu. Statul a gresit cand a vandut CAROM”. Reprosurile si temerile sunt multe. „Ne taie gazul, curentul, nu avem cu ce plati banca, nu avem ce pune pe masa de Pasti. Media de varsta la CAROM e 45 de ani. Nimeni din tara si din afara nu ne mai primeste. Suntem prea bolnavi de inhalat gaze 30 de ani”. Guvernul a stabilit ca 1.295 de angajati ai CAROM vor primi 1,750 miliarde lei. Dar, sindicalistii nu vor somaj si ajutor. Ei cer ca toti cei care au fraudat fabrica sa plateasca, nu doar „capii”. „Nu vrem sa traim bine, vrem sa traim”, au spus onestenii. Udrea si colegii lui au acuzat Guvernul ca a stiut ce se intampla, dar n-a miscat un deget. „Tot ce a procesat RAFO a venit prin CAROM”, care a ajuns la 8.000 miliarde datorie la buget. „Statul sa ia acesti bani de la Tender”. Lichidatorul, sustin ei, vrea sa vanda combinatul, mii de tone de inox, la fier vechi: „Fiul lui Marghescu are o firma de taiat si una de paza. Vor sa vanda firma pe bucati”.
Primarul din Onesti si parlamentarii de Bacau, martori la dezastru
Gabriel Berca a afirmat ca angajatii combinatului „platesc acum facturile inconstientei celor care au condus aceasta tara”, in speta, guvernul PSD. El i-a acuzat si pe parlamentarii de Bacau, care nu s-au implicat in demersul lui si nu i-au dat un telefon, cu exceptia lui Aron Popa, senator PNL. Insistand ca e vorba de o firma privata, el a promis ca memoriul va ajunge pana seara pe masa lui Tariceanu. Revendicarile sindicatului CAROM sunt trei: sa fie platite salariile restante, vanzarea societatii sa fie monitorizata de Ministerul de Finante, „care sa ancheteze cumparatorul ca la SRI”, cine este, de unde vine si ce va face la Onesti, sa fie blocate concedierele colective la 165, iar restul muncitorilor, pana la 692, sa ramana in fabrica. Berca a mai promis o intalnire, dupa Paste, la care sa fie prezent ministrul Vladescu, Adrian Marghescu, lichidator, conducerea firmei, prefectul si sindicalistii. Aceleasi lucruri le-a declarat si la final, in fata celor 400 de sindicalisti. Urarea lui „Sa aveti, cat puteti, un Paste fericit”, a adus lacrimi in ochii barbatilor ramasi fara loc de munca. Dupa apelul la unitate a lui Vasilica Udrea, oamenii au urcat in autobuze, neincrezatori si tristi.
Scris de Silvia Patrascanu
Aderarea la UE reduce activitatea in vami
Dupa data de 1 ianuarie 2007, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), operatiunile de vamuire cu tarile membre ale UE vor fi desfiintate. Vamile vor urma sa faca operatiunile de vamuire doar pentru tarile care nu fac parte din UE. „UE este in principal o uniune vamala si Romania isi va deschide portile catre aceasta uniune. Din activitatea desfasurata acum de Vama Bacau, dupa
1 ianuarie 2007 nu va mai ramane decat un procent de 15 – 20 la suta”, a precizat Vasile Soiman, seful vamii din Bacau. Alinierea totala a sistemului vamal romanesc la cel existent in tarile deja membre ale UE va obliga Romania la varsarea unor parti din taxele colectate catre UE. Masurile care vor intra in vigoare vor aduce beneficii Romaniei, dar, conform sefului vamii bacauane, vor crea si o serie de probleme. „Primul mare dezavantaj este ca produsele pe care le exportam noi nu au inglobate in ele plus valoare. In primul trimestru al acestui an, in Vama Bacau s-au vamuit aproximativ 296.000 tone de marfuri, din care peste 180.000 tone au fost importuri si peste 115.000 tone au fost exporturi. Ca si plus valoare, importurile stau mult mai bine ca exporturile. Economic, multe firme romanesti nu vor face fata concurentei venite din partea tarilor membre UE. Un alt mare dezavantaj va fi faptul ca, din cei aproximativ 4.100 de lucratori vamali existenti la nivel de tara, aproape 2.000 vor trebui sa fie disponibilizati sau reorientati spre alte sectoare. La Bacau speram sa nu fie cazul, noi acum avand un efectiv de 15 lucratori vamali si suntem cam la jumatate din numarul optim necesar”. O alta responsabilitate care va reveni vamii va fi aceea de a gestiona politica agricola a Romaniei, prin urmarirea importurilor si a exporturilor, catre si din alte tari, realizate de producatorii agricoli romani si straini. „Vom urmari, in principal, cantitatea de produse agricole care vor intra sau iesi din Romania. Toate produsele agricole vor fi monitorizate, stiut fiind faptul ca, odata cu aderarea la UE, noi nu vom mai putea importa sau exporta cantitati de produse agricole decat in anumite limite impuse de legislatia europeana”, a mai precizat Soiman. Scris de Claudiu Banea
Consultantii bacauani se scolesc pe banii taranilor austrieci
Peste doua saptamani, 20 de consultanti agricoli de la Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bacau vor pleca sa se specializeze in agricultura in Austria. Actiunea face parte dintr-un proiect mai vechi derulat de fundatia austriaca „Semanatorul”. In cadrul acestui proiect, anul trecut, consultantii bacauani au participat la o alta serie de cursuri de instruire, toate cheltuielile fiind suportate din banii cotizati in cadrul fundatiei de taranii austrieci. Totul a plecat de la vizita pe care a facut-o in judetul Bacau anul trecut Dietrich Reitzner, reprezentantul fundatiei „Semanatorul”. Trebuie spus ca „Semanatorul” este o fundatie a taranilor din Austria, care vine in prijinul agricultorilor din satele Romaniei. „Austriecii vor sa vina in sprijinul taranilor din Romania. La ei, nu este o rusine sa-ti spui taran”. Dietrich Reitzner a venit in Romania prin 1991, a vazut o batrana care se chinuia sa praseasca in arsita niste porumb si a ramas impresionat de nevoia noastra de ajutor. Cu toate ca dupa cativa ani niste banditi din Romania l-au atacat si a ramas cu bratul stramb, iar toti prietenii din Austria nu credeau ca isi va relua drumurile in Romania, el nu s-a dat batut”, a declarat Florin Acatrinei, reprezentantul (OJCA) Bacau in relatia cu mass media. Odata cu infiintarea ANCA, in ianuarie 1999, Dieter a gasit si formula pe care o cauta: pregatirea consultantilor care la randul lor vor duce informatia spre taran. Tematica a gandit-o pe patru module, primele doua derulandu-se anul trecut vreme de doua saptamani. La aceste cursuri, au fost organizate intruniri, au fost predate metode moderne de comunicare in consultanta agricola, stiluri de ascultare etc. In Austria, consultantii bacauani, timp de opt zile, vor afla de la colegii lor austrieci detalii despre taranul vazut ca intreprinzator, despre cum consultantul agricol poate deveni consultantul intreprinzatorului s.a. Totodata, bacauanii vor afla cum reusesc taranii austrieci sa rentabilitazeze exploatatiile agricole si cum isi valorifica acestia produsele. Vor mai avea loc si initieri practice in cursuri de instruire si munca de consultanta. Fiecare consultant va planifica si va organiza un curs de instruire cu taranii dintr-un sat pe care si-l alege singur si unde isi va etala cunostintele capatate in urma instruirii.Scris de Florentin Radu
Pana pe 15 mai / Mii de bacauani sunt obligati sa-si declare veniturile din 2005
Fiscul a inceput notificarea celor care, in 2005, au avut mai multe surse de venit sau au prestat activitati independente. Contribuabilii care au realizat anul trecut venituri, altele decat salariile, sunt obligati sa depuna declaratii la Fisc. Deja, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a livrat catre Posta Romana, pentru a fi trimise contribuabililor – persoane fizice din judetul Bacau, aproximativ 11.000 de plicuri cu pachetul informational cuprinzand formularele de declaratii de venit aferente anului fiscal 2005.
Termenul pana la care contribuabilii bacauani sunt obligati sa faca acest demers expira in data de 15 mai. Au aceasta obligatie contribuabilii care realizeaza venituri an bani si/sau an natura provenind din activitati independente (activitati comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuala), din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, realizate an calitate de proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal. Trebuie sa mai depuna aceste declaratii si contribuabilii care au obtinut venituri, anul trecut, din activitati agricole impuse an sistem real (venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, an sere si an solarii, special destinate acestor scopuri si/sau an sistem irigat, precum si din cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si a ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si din altele asemenea). Potrivit legilor fiscale, sunt supuse acestui sistem si castigurile rezultate din transferul titlurilor de valoare. Pachetul informational trimis prin posta cuprinde doua formulare ale «Declaratiei speciale privind veniturile realizate», personalizata, ghidul de completare a formularelor, scrisoarea adresata contribuabililor, precum si plicul destinat trimiterii de catre contribuabili a declaratiilor la organul fiscal. „Recomandam contribuabililor ca, inainte sa completeze formularele declaratiei de venit, sa consulte ghidul de completare primit. In cazul in care contribuabilii, dupa consultarea ghidului, mai au nelamuriri privind modul de completare a formularelor de declaratie, pot solicita informatii suplimentare, prin telefon sau direct, de la orice administratie fiscala, la compartimentul pentru asistenta contribuabililor”, a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau. Dupa completarea formularelor de declaratie de venit, contribuabilii trebuie sa introduca un exemplar in plicul primit, pastrand celalalt exemplar. Plicul cu formularul declaratiei completat se depune la oficiul postal cel mai apropiat, de unde se primeste o recipisa ca dovada a respectarii obligatiei de declarare a veniturilor. „Pentru transmiterea, prin posta, a declaratiei de venit completata, recomandam contribuabililor sa utilizeze plicul cu indicatia „CR” primit, acesta fiind un plic special, pentru care nu trebuie sa achite taxele postale. In cazul in care vor utiliza un alt plic, taxele postale vor fi suportate de catre contribuabili. De asemenea, plicurile cu formularul declaratiei completat se pot depune si la registratura administratiei finantelor publice de domiciliu”, a precizat Maricel Radu. Anul trecut, aproximativ 80 la suta din cei care aveau obligatia declararii veniturilor la stat au facut acest demers.Scris de Florentin Radu
Caldararii se pregatesc de Paste
De cand cu supermarketurile, caldararii isi gasesc tot mai greu clienti pentru cazane si tigai. Tiganii se plang ca odraslele lor nu mai sunt interesate de meserie. De Paste, tigancile promit sa-si rasfete familiile cu varza cu ciolan. Cele patru familii s-au aciuat intr-o viroaga sub mal, la intrarea in Corbasca. Corturile din panza de iuta, inegrita de timp si mizerie, sunt asezate unul langa altul, asfel incat Stanestii si Muntenii sa stie de ei. Toti tiganii din tabara fac cate ceva. Piranda intinde cateva fuste colorate pe niste tufisuri din apropiere, sa le zvante soarele si vantul. Pe un capat de cort a pus si bucata mare de sapun de casa, cu care a zolit bulendrele. Doi tigani se chinuie sa faca un cazan. Puradeii cu ochii smoliti si cu ciuful blond sunt mai mult cu gandul la joaca, decat la invataturile bunicilor. „Am plecat din Valea Seaca sa ne mai cautam ceva de lucru, spune Ion Stanescu, liderul caldararilor. Trebuie sa traim si noi! Am primit comanda de un cazanel, dar nu stiu daca, cu banii luati pe el, vom trai macar o saptamana. E greu de trait in ziua de azi”. Batranul tigan incepe sa izbeasca in tabla groasa cu ciocanul, incercand sa-i dea forma dorita. Langa el, nepotul Florinel tropaie de nerabdare. Piciul se linisteste abia cand bunicul ii da un ciocan si il puna se izbeasca pe nicovala improvizata. „Se pierde si obiceul asta, se plange varstnicul caldarar. Nu stiu ce va mai ramane din natia noastra. Meseria nu mai are loc in mintea tineretului”. Tiganca se apropie si ea de grupul barbatilor. Trage aproape o oala mare, sparta. O intoarce cu dosul in sus si se aseaza cu greutate. Nici vorba sa scoata ghiocul sau pachetul cu cartile tarod. Doar isi prinde fata intre palme si priveste in gol. „Altadata nu ghicea nimeni ca mine. Acum am si uitat de cand n-am mai prevestit bafta si norocul. De cand cu horoscoapele astea, nu mai avem cautare”. Ceata caldararilor spune ca respecta traditiile crestine. Corturarii tin Floriile si Pastele ca toti ortodocsii. Doar ca mesele lor vor fi mai saracacioase. „Daca avem noroc si facem un ban, voi gati varza de Florii. Nu stiu daca vom manca vreo coada de peste. La fel si de Paste. Poate cumparam un ciolan”, mai spune caldararita.
Scris de Lili Adochitei
Nunta in penitenciar
Dupa cinci condamnari, un hot s-a gandit ca e timpul sa se insoare
Ieri, la Penitenciarul Bacau, un detinut si-a pus pirostriile. Desi a ispasit doar sapte luni dintr-o condamnare de 6 ani, Stefan Gheorghe nu a ezitat sa spuna «da!» in fata ofiterului starii civile. Nici mireasa nu a avut retineri sa se lege pe viata de un recidivist. Proaspetii insuratei nu vor avea parte de o noapte fulminanta, pentru ca Stefan Gheorghe va ramane dupa gratii inca un cincinal.
Incaperea este prea mica pentru multimea martorilor si rudelor. Mireasa tropaie marunt, in asteptarea alesului. Emotiile i s-au cuibarit in ochii negri si in sufletul fragil. Fara sa-si dea seama, femeia mototoleste marginea fustei infoiate. Din cand in cand isi arunca privirea catre ofiterul starii civile, spre actele pregatite pentru semnat si buchetele imense de trandafiri. Vrea sa fie totul impecabil. Chiar daca acest important pas din viata ei se consuma intr-o camera din penitenciar. Gabriela nu-l pierde din ochi nici pe baietelul firav cu fata alba si delicata. In sfarsit, el va avea o familie adevarata. Nu doar mama si tata. Usa de la intrare se deschide si intra mirele. Stefan Putanu a imbracat pentru marele eveniment un costum de blugi. Este relaxat si fericit. Isi saluta amicii din priviri. Ochii ii rad, cand isi vede iubita, copilul si rudele apropiate. A visat la momentul asta de cand a intrat dupa gratii. In urma cu sapte luni. Ofiterul starii civile pune capat emotiilor. „De buna voie si nesilit de nimeni iei in casatorie pe …”. Cuvintele oficiale suna sec in incaperea austera. Barbatul isi soarbe din ochi aleasa si este hotarat cand raspunde. „DA!” Si Gabriela Gheorghe raspunde la fel de ferm. Dupa ce au semnat actele, cei doi s-au imbratisat tandru. Baietelul s-a lipit de parinti, fericit si linistit. Si-a vazut visul implinit.
Mire condamnat de cinci ori pentru furt
Stefan Putanu, in varsta de 26 de ani, (acum Gheorghe, dupa numele sotiei) a fost inchis in urma cu sapte luni, pentru un furt. „Am spart o societate, spune aproape razand proaspatul familist. Nu a fost deloc o intamplare. Nu aveam bani si trebuia sa fac ceva. Speram sa nu fiu prins de politisti”. Tanarul este un recidivist sadea si recunoaste acest lucru, fara nici o retinere. Stefan s-a specializat pe furturi si desi a fost condamnat dupa fiecare infractiune, nu s-a lecuit. „Am cinci intrari in penitenciar. Nu este bine, dar asa a fost sa fie. Acum am primit sase ani. Sunt hotarat, cand ma eliberez, sa urmez un alt drum. Din momentul de fata nu mai sunt singur. Am familie si am responsabilitati”. Cu Gabriela este impreuna de 15 ani. S-au iubit din copilarie si au ramas impreuna, chiar daca nu au apucat sa oficializeze legatura lor. Au facut un copil impreuna, care a implint 11 ani. „Nu stiu sa va spun de ce ne-am casatorit tocmai acum, marturiseste Gabriela Gheorghe. Am luat hotararea si gata. Imi doresc sa avem noroc si intelegere”. In calitate de sotie cu acte in regula, femeia promite sa puna piciorul in prag si sa-si impiedice barbatul sa mai calce stramb. Spasit, si Stefan promite sa se faca baiat bun si sa reziste ispitelor. „Cine stie, poate ca Saptamana Mare o sa ne poarte noroc. In ce ma priveste, sunt decis ca, dupa eliberare, sa plec in strainatate, sa castig un ban cinstit”, spune hotarat detinutul.
Noaptea nuntii, dupa sase ani
Nuntasii au ramas in camera minuscula si rece sa sarbatoreasca evenimentul. Soacra mare s-a pregatit cu tot ce trebuia: gustari, sucuri si un tort. „Sunt fericita ca, in sfarsit, copiii astia s-au luat cu acte, spune emotionata Ana Putanu. Acum sa iasa el din inchisoare, ca se vor cununa si la popa. De nunta nu vorbim inca, dar cine stie ce mai aduce ziua de maine”. Chiar daca fericirea pe moment a sotilor Gheorghe s-a dovedit maxima, in scurt timp, ei au fost nevoiti sa accepte cruda realitate. Desi proaspat casatoriti, ei vor trebui sa-si tina in frau sentimentele cativa ani buni. Si asta pentru ca, detinutul nu are dreptul sa guste din placerile matrimoniale pe durata condamnarii.
Scris de Lili Adochitei
Crestinii catolici au sarbatorit Pastele/”Dumnezeu ne aduce Speranta si Libertatea”
„Cristos a Inviat!” au spus sambata noapte intr-un glas mii de credinciosi catolici din parohia Catedralei „Sf. Petru si Paul”, dar si alte zeci de biserici din judetul Bacau si din intreaga lume. Peste un miliard de crestini catolici au sarbatorit Sfintele Pasti. Punctul culminant l-a constituit marea slujba de la Catedrala San Piedro din Roma. La ora 21.00, preotul decan Isidor Dasca a binecuvantat focul, in traditia catolica, si a dat solemna veste a Invierii Domnului. Acest ritual are menirea de a aminti oamenilor de inceputurile vietii, focul fiind unul din elementele ei esentiale. Infratiti prin aceeasi bucurie, credinciosii si-au aprins lumanarile de la focul binecuvantat, si-au dat lumina unii altora si s-au indreptat catre catedrala pentru a asculta, pentru a primi, ca un suflet urias, devenit una din mii de mici suflete singulare, Liturgia cuvantului. Lumina, multa lumina, in alba catedrala, corul de copii invesmantati in alb, glasuri de inger vestind Invierea. Pentru toti credinciosii catolici, noaptea de Inviere a fost, asa cum a rostit decanul Isidor Dasca, „Sarbatoarea sperantei noastre, sarbatoarea credintei noastre. Este noaptea in care crestinii nu pot sa doarma, este noaptea in care crestinii stau de veghe, noaptea in care crestinii se aduna in jurul altarului, noaptea in care crestinii se roaga. Aceasta noapte este mai luminoasa ca ziua. Este noaptea in care a fost alungat intunericul, ziua in care a fost indepartata osanda pacatului, este ziua in care Dumnezeu ne aduce speranta si libertatea. Este ziua de nastere a unei lumi noi”. Liturgia cuvantului a fost urmata de Liturgia boteziala, moment al slujbei in care credinciosii catolici isi reinnoiesc fagaduintele facute la botez. In somptuoasa catedrala catolica, mii de credinciosi au devenit o singura rugaciune. Dupa Liturgia euharistica, credinciosii catolicii au pornit in procesiunea pascala. Drum de lumina, la ceas de noapte, drum de rugaciune si bucurie. Orasul vazut de sus trebuie sa fi prins o aureola, in acest punct central, mai ales, in care bucuria pascala lumina chipuri, in care mii de lumanari s-au adunat ca un far in noapte, pe care Dumnezeu nu avea cum sa nu-l vada si sa-l inteleaga ca o chemare a oamenilor pentru o noua salvare sufleteasca. La finalul slujbei fiecare a primit binecuvantarea parintilor catolici, a decanului Isidor Dasca. Binecuvantate au fost si bucatele traditionale: oua, pasca, miel, cozonac, paine si vin. Apoi, credinciosii catolici au dus spre casele lor lumina Invierii lui Dumnezeu, a reinvierii sufletesti si fiecare familie s-a intrunit pentru masa de sarbatoare si slavire a Domnului Isus Cristos.
In prima zi de Pasti, Sfintele liturgii de la Catedrala „Sf. Petru si Paul”
s-au tinut de la orele 8.00, 9.00, 10.30, 12.00 si 18.00. La fel cum vor fi si in urmatoarele doua zile de Pasti.Scris de Laura Huiban
Expozitie omagiala „Gheorghe Velea”
Sambata, 15 aprilie, s-au implinit 10 ani de la moartea artistului plastic Gheorghe Velea. Galeriile care-i poarta numele au deschis chiar in aceasta zi o expozitie omagiala cu lucrarile pictorului, imprumutate pentru doua saptamani de la Muzeul de Arta din Bacau. La galeriile lui Frantz, elev al artistului, s-au adunat prieteni ai lui Velea, fosti elevi, familia, din cuvintele carora s-a reconstruit fiinta pictorului, pe care toti au declarat-o prezenta acolo, printre ei, la expozitia omagiala. Ziaristul Eugen Verman a vorbit despre colegul de scoala Velea, criticul de arta Valentin Ciuca, despre artistul Velea iar pictorul bacauan Ioan Burlacu i-a dedicat o poezie. „Gheorghe Velea a avut capacitatea intelectuala de a vedea in lumea satului o farama de eternitate. Un peisaj vast la Berzunti, Tazlau, Luncani sau de pe Magura poate dobandi ritmuri de rapsodie. In peisaj, in rural adica el era desigur un sfant. Expresia de nobil dostoevskian transfigura atitudinea unui sihastru. Gheorghe Velea poate fi privit ca unul dintre ultimii rurali autentici, ca un creator care a tinut sa ne reaminteasca ca a vedea simplu inseamna a vedea profund. Artistul ar fi putut deveni statuie, nume de strada sau de asezamant cultural. A devenit doar nume de galerie de arta si poate ca acesta e darul cel mai de pret oferit de o posteritate zgarcita in gestionarea cuvintelor onoruri. Galeria Velea din Bacau onoreaza memoria locurilor si creatia unui artist de exceptie”, a scris pentru acest prilej criticul de arta iesean Valentin Ciuca, care a incheiat spunand ca elevii Liceului de Arta – absenti de la eveniment – ar trebui sa mai „urce” la Velea, facand acest joc de cuvinte, facilitat de faptul ca expozitia se afla la etaj. La vernisaj a fost prezent si impatimitul colectionar de arta bucurestean, Dorin Mihalache.Scris de Laura Huiban
Duhurile rele sunt alungate estetic
Constantin Chitigoi, sculptorul buhusean care se mandreste cu faptul ca George Apostu a vorbit frumos despre lucrarile sale, zice ca i s-au risipit/furat vreo doua sute de lucrari dupa marea invalmaseala revolutionara din decembrie 1989. „Nu trebuia sa mi se intample tocmai mie una ca asta, mie care am fost prieten cu Marin Sorescu, pe care l-am intalnit intr-o tabara de creatie in Muntii Parangului si cu care am baut cot la cot…” Ramas fara multe lucrari, el nu dezarmeaza. Renumit si prin aleea voievozilor pe care a realizat-o cu sculpturi chiar in curtea casei sale, Constantin Chitigoi n-are astampar. Recent, in curtea Politiei buhusene a zarit o rachita care „dadea semne de viata artistica”. N-a stat mult pe ganduri. Cu acordul comandantului, sculptorul a curatat copacul pana cand l-a adus la forma si dimensiunile potrivite pentru a sculpta un grup statuar care va avea ca personaje pe Stefan cel Mare, Al. Ioan Cuza si pe Mos Ion Roata. Deja, sculptorul lucreaza la grupul statuar pe care vrea sa-l finalizeze dupa sarbatori. Inaltimea lucrarii va fi de aproape patru metri. Constantin Chitigoi doreste sa inaugureze totul cu fast. Nu vor lipsi criticii de arta, dar nici preotii care vor incerca sa alunge duhurile rele de prin preajma sediului politistilor. Daca acestea exista. In plus, sculptorul crede ca infractorii care-i vor vizita pe politisti isi vor mai lecui spiritul cugetand la virtutile creatiei estetice. Criticii de arta vor fi invitati pe cheltuiala sa. Spera ca politistii sa rezolve problema cu soborul alungator de duhuri rele. Scris de Ion Fercu
Criterii aspre de evaluare a universitatilor
Din toamna se vor schimba criteriile de evaluare a universitatilor. Decizia a fost luata de ministrul Invatamantului, ca urmare a scaderii nivelului invatamantului universitar din Romania. Astfel, universitatile mici nu vor mai avea drept sa organizeze decat licenta, masteranzii si doctoranzii putand fi scoliti doar de cele mai mari, cu renume. Evaluarea va fi facuta de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii Invatamantului Superior (ARACIS), care, din toamna, va lua la puricat atat universitatile de stat cat si pe cele particulare. Criteriul care va sta la baza evaluarii va fi calitatea invatamantului, si nu cantitatea. Daca pana acum, in cazul universitatilor de stat, banii se acordau, in proportie de 80 la suta pentru numarul de studenti, iar restul pe baza unor indici calitativi, de acum inainte lucrurile vor sta invers. Banii vor fi acordati in functie de gradul de corelare a programelor de studiu cu cerintele pietei fortei de munca, de sansa de reusita in domeniu a absolventilor si in functie de numarul de cadre didactice tinere in raport cu numarul profesorilor universitari etc. Atat reprezentantii Universitatii din Bacau cat si concurentii de la Universitatea „George Bacovia” sunt convinsi ca institutiile lor nu vor fi afectate de noile criterii. „Ma asteptam ca rigoarea sa fie din ce in ce mai mare. Va trebui sa ne obisnuim cu criteriile europene, care sunt mai obiective. Noi nu ne simtim amenintati in nici un fel, deoarece, la specializarile noastre, suntem dotati la nivel european, iar atat elevii nostri, cat si profesorii, sunt foarte buni. Doar daca exista rea intentie am putea avea probleme”, a declarat Toader Gherasim, rectorul Universitatii „George Bacovia” din Bacau. Aceeasi siguranta o afiseaza si reprezentantii Universitatii Bacau. „Sunt convins ca vom indeplini conditiile prevazute. Normele nu s-au dat inca, dar nu cred ca vom avea probleme”, a declarat Gheorghe Pintilie, prorectorul Universitatii Bacau.Scris de Gabriel Mihai
Solutie disperata la Casa de Sanatate
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este nevoita sa recurga la rezerva de 10 la suta din bugetul pentru medicamente compensate. Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS, ne-a declarat ca s-a trimis o adresa in acest sens la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Suma care ar trebui sa fie deblocata reprezinta rezerva retinuta la CJAS si se ridica la 14 miliarde de lei. O suma similara este oprita la CNAS. CJAS a recurs la aceasta solutie silita de criza din farmacii. La jumatatea lunii, farmaciile pot onora retete doar sporadic, iar asiguratii sunt nevoiti sa faca eforturi deosebite pentru a gasi una care nu a epuizat bugetul alocat pentru luna aprilie. Acesta a fost de 22 miliarde lei pentru retetele compensate obisnuite si de 9 miliarde lei pentru bolile speciale (psihice, hepatita cronica, poliartrita reumatoida si stari post-transplant).
Scris de Doina Mincu
Avalansa de pneumonii la Spitalul Judetean
Primavara este un anotimp care da dureri de cap celor care sunt mai sensibili, aducand astenii, alergii cauzate de polen sau chiar afectiuni respiratori. Aparitia celor din urma este cauzata de schimbarile bruste de temperatura sau de conditiile atmosferice, corpul unora organismul neputandu-se adapta modificarilor. In plus, imunitatea corpului este mult scazuta pentru ca an anotimpul rece dieta a avut carente de fructe si legume proaspete. La ora asta, Sectia medicala I a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau (SJU) este plina de bolnavi. „Majoritatea pacientilor care sunt internati au afectiuni respiratorii, an special bronhopneumonii, bolile pulmonare fiind antalnite in special primavara si toamna, la diferentele mari de temperatura de afara, starea unora fiind agravata de schimbarile bruste ale vremii inregistrate in ultima saptamana”, a declarat Natalia Jicmon, directorul de ingrijiri al SJU Bacau.Scris de Cristi Aioanei
Urgenta stomatologica e la pamant
@ Dentistii nu lucreaza noaptea
Cabinetele stomatologice apar ca ciupercile dupa ploaie, iar meseria de dentist este dintre cele mai banoase. Bacauanii din orase nu se pot plange ca lipsesc stomatologii sau cabinetele. Dimpotriva. Numai ca, odata cu lasarea serii sau in week-end, nu gasesti nici de leac un cabinet deschis.
Din cele 146 de cabinete stomatologice din judet aflate in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), nici unul nu asigura garda pe timpul noptii sau in zilele nelucratoare. Sambata seara am batut orasul la pas in cautarea unui dentist de garda, fara a gasi vreunul. Norocul nostru ca durerea de masele era simulata. Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS, ne-a declarat ca medicii refuza sa asigure permanenta. „Nu-i putem obliga, mai ales ca in multe locuri nu sunt conditii pentru garda. De exemplu, in cabinetele de la fosta Policlinica Veche. Este nevoie de un loc in care medicul sa doarma daca nu are pacienti. Nu exista. In urma cu doi ani l-am fortat pe stomatologul de la Spitalul Onesti sa faca garda si, ca urmare, si-a dat demisia”. Dan Stoica spune ca ar trebui ca macar in cabinetul de la Unitatea Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) sa se asigure asistenta sambata si duminica, precum si pe timpul noptii. Daca la Urgente ajunge un bolnav ce necesita interventie stomatologica in urma unei agresiuni sau a unui accident, nu are cine sa i-o acorde. Dr. Leonard Rosu, directorul SJU, declara insa ca acest cabinet nu e rentabil. „Unul din medici si-a luat concediu fara plata, iar celalalt este in concediu medical. Nu se poate organiza garda fara personal. Am incercat sa incadram stomatologi, dar nu se prezinta nimeni la concurs. Salariul este nemotivant”, mai spune dr. Rosu. Un medic stomatolog bugetar castiga chiar de 10 ori mai putin decat unul din circuitul privat.
Teoretic, asiguratii beneficiaza de gratuitate in cazurile urgente. Una din conditii este ca durerea de masele sa ii apuce in timpul zilei, iar a doua ca stomatologii aflati in relatie contractuala cu CJAS sa nu fi epuizat bugetul lunar, ceea ce se intampla dupa doua-trei zile de la inceputul fiecarei luni. Un cabinet stomatologic primeste, in medie, 11 milioane pe luna de la CJAS. Aceasta suma ar acoperi doar costul a doua proteze totale si a uneia partiale.
Daca locuitorii de la oras nu au stomatologi pentru urgentele de noapte, cei de la tara ii vad rar si in timpul zilei. „Doamna doctor vine cand vrea, pleaca tot cand vrea. Programul de pe usa e pentru prosti”, se plangeau in urma cu o saptamana mai multe femei in fata cabinetului stomatologic din Horgesti. Intr-adevar, desi conform orarului dentistul ar fi trebuit sa fie la program intre orele 8 si 15, pe usa era un mare lacat, desi era abia ora pranzului. Sefii din Sanatate vorbesc de un parteneriat CJAS- Directia de Sanatate Publica- Colegiul Medicilor pentru reabilitarea asistentei stomatologice. Se pare insa ca nu o considera o urgenta.Scris de Doina Mincu
Simpozion international medical la Bacau
Timp de doua zile, Muzeul Judetean de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacau a gazduit simpozionul medical cu tema „Hipoacuzia – abordari si tehnici moderne, diagnosctic si tratament”. La manifestare au participat peste 200 de medici de familie si specialisti ORL din patru judete: Iasi, Neamt, Vrancea si Bacau. Au sustinut prelegeri nume de marca din aceasta ramura a medicinei din tara si strainatate, cum ar fi prof.univ.dr. Dan Martu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, prof.univ.dr. Marcel Cosgarea de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj, prof.univ.dr. Nikolaos Marangos de la Universitatea de Medicina din Atena, Ing Gerald Schwartzeker – Med El Austria, conf. dr. Silviu Albu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj, sef lucrari dr. Luminita Radulescu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi si asistent univ. Mihaela Tatu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Bucuresti. Promotorul acestei actiuni, dr. Mihaela Finaru, medic ORL la Spitalul de Pediatrie Bacau, a declarat: „Am organizat acest simpozion cu scopul de a prezenta ultimele noutati aparute in domeniul hipoacuziei si, bineinteles, posibilitatile moderne de tratament. Aceasta manifestare se adreseaza atat specialistilor ORL-sti, cat si medicilor de familie, care reprezinta prima veriga cu care bolnavul intra in contact. Ma bucur ca acest colocviu a avut parte de o numeroasa prezenta, semn ca tema aleasa de mine a fost una de larg interes. Actiunea a fost realizata cu sprijinul logistic al Colegiului Medicilor Bacau si al sponsorilor”.
Organizarea la Bacau a unei astfel de manifestari reprezinta foarte mult pentru viata medicala bacauana, deoarece acest tip de simpozion, cotat de Colegiul Medicilor din Romania cu un punctaj foarte bun, respectiv 16 credite de educatie medicala continua, se organizeaza de regula doar in marile centre universitare din tara si presupune costuri pe masura.Scris de Cristi Aioanei
Volei masculin, Divizia A1, et. XXVIII (XX)/Un „la revedere!” ingrijorat
VCM Rm. Sarat – Stiinta Dedeman Bacau 3:0 (18, 19, 20) a fost meciul care a incheiat oficial campionatul de volei masculin. Oaspetii au evoluat la un nivel mediocru, dar nu s-au facut de ras. A fost doar o infrangere mai aspra decat au suferit in mod obisnuit in timpul campionatului. In fiecare set, buzoienii si bacauanii au mers umar la umar pana la jumatate, dupa care gazdele s-au desprins, beneficiind si de lipsa de rautate a jucatorilor Stiintei. Oaspetii stiau de trei saptamani ca sunt retrogradati, asa ca tristetea lor nu putea sa creasca mult. De proprii suporteri se despartisera cu o victorie (3:0 impotriva lui Danubiu Tulcea), iar in deplasare nu aveau foarte multe de demonstrat.
Retrogradare = sponsori putini
„In jurul datei de 15 mai, vom tine o sedinta pentru a centraliza pe ce jucatori contam in viitorul sezon. Pe cei care vor ramane sau isi vor manifesta intentia de a continua sau veni la noi, ii vom informa despre conditiile pe care le putem oferi, in functie si de sponsorii pe care ii vom avea”, ne-a declarat antrenorul Cornel Paduraru, referitor la planurile de viitor ale echipei sale. „Am fost asigurat ca firma Dedeman va ramane langa noi, dar probabil preocuparea sa principala va fi echipa de handbal masculin, despre care se aude ca va fi promovata puternic in urmatorii ani. Vasion a reziliat intelegerea cu noi, orientandu-se spre echipa de volei fete, care ii poate asigura o imagine foarte buna, in calitate de vicecampioana. Sa vedem ce intentii are, vizavi de noi, Consizo, o societate care a fost, prin traditie, alaturi de noi”, ne-a detaliat, cu ingrijorare in glas, Cornel Paduraru.
A lipsit „ceva”
O analiza in detaliu a evolutiei Stiintei Dedeman Bacau in editia 2005-2006 ar ocupa spatiu tipografic mult. Ne vom ocupa de asta in mai multe editii. Ca o concluzie, putem doar spune ca au fost 12 meciuri pierdute cu 3:2, pe care, daca le-ar fi castigat, bacauanii ar fi putut juca in turneul 1-4. Dar, totusi, au fost partide pierdute, ceea ce inseamna ca formatia n-a avut suficient suflu, incredere si vointa. Este, deopotriva, vina jucatorilor si a antrenorilor. Cu lotul de anul acesta, Stiinta ar defila in Divizia B si ar promova in „A” in 2007. Probabil ca la toamna nu va fi acelasi lot. Asa ca problema promovarii devine una de buget.
Scris de Peter Kelmann
Posesorii de autoturisme fara RCA vor primi avertisment
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a terminat de corectat peste 95 la suta din baza unica de date numita CEDAM. Aceasta contine lista tuturor proprietarilor de autoturisme din Romania care si-au incheiat polita de Raspundere Civila Auto (RCA). Potrivit site-ului oficial al CSA, specialistii acestei institutii vor trece la a doua comparare a listelor existente in baza de date a CSA cu baza de date a Politiei Rutiere, pentru a-i depista pe cei care nu si-au asigurat masinile. Dupa acesta etapa, politia va trece la trimiterea de scrisori catre posesorii de autoturisme care inca nu si-au incheiat polita de asigurare. Cei care vor refuza incheierea politei si vor fi prinsi in trafic, vor risca amenzi cuprinse intre 3000 si 5000 de lei noi. „Daca nici dupa trei luni nu ai incheiat RCA-ul atunci se va trece la radierea masinii. Este o masura foarte buna, avand in vedere ca sunt multi cetateni care nu si-au asigurat masinile. Ce vina au cei care sunt corecti si se trezesc ca sunt loviti in trafic de o masina fara asigurare? Trebuie sa avem aceleasi reguli ca in Uniunea Europeana (UE), mai ales daca luam in calcul ca din 2007 vom face si noi parte din UE. Cred ca in maxim o luna se va putea trece la trimiterea de scrisori de avertizare catre cei neasigurati”, a precizat Neculai Oprea, director societate de asigurari. Din datele existente la societatile de asigurari bacauane, reiese ca la nivel de Bacau este asigurat doar aproximativ 75 la suta din totalul parcului auto care numara aproape 90.000 de autoturisme. Odata cu intrarea in vigoare a noului cod rutier in luna septembrie, regulile se vor mai schimba. Acesta prevede ca masinilor depistate in trafic fara asiguarea RCA platita li se vor confisca placutele de inmatriculare, urmand ca in termen de 30 de zile de la data respectiva sa se treaca la radierea masinii daca proprietarul nu si-a incheiat asigurarea. Scris de Claudiu Banea
Subventii mai mari pentru zootehnie
Zootehnia pare sa castige tot mai multi adepti in ultimul timp. Fenomenul poate fi pus in special pe seama faptului ca in acest an statul va aloca subventii mai mari crescatorilor de animale. Prin urmare, cei care detin vaci de lapte pot obtine subventii pentru laptele livrat de pana la patru milioane lei (400 RON) pe an, pentru fiecare vaca. Statul a stabilit noi criterii de acordare a subventiilor pentru vacile de lapte, subventiile fiind acordate an functie de cantitatea de lapte pe care o livreaza catre procesatorii autorizati. Astfel, conditia primirii acestor alocatii este ca detinatorul de vaci sa livreze catre un procesator autorizat mai mult de 4.500 litri de lapte pe an, de la fiecare animal. Alocatiile bugetare vor fi mai mari in cazul proprietarilor de vaci, care vor preda mai mult de 4.500 litri de lapte pe an, si anume 4 milioane lei (400 RON). Crescatorii de animale care vor preda mai mult de 3.000 litri pe an vor primi cate 2,5 milioane lei (250 RON), cei care vor preda mai mult de 1.500 de litri pe an vor primi cate 1,5 milioane lei (150 RON). Bani cei mai putini vor veni la proprietarii de vaci, care vor preda spre procesatori antre 500 si 1.500 de litri anual, si anume cate 750 de mii lei (75 RON). Tot prin actul normativ emis an urma cu cateva zile a fost stabilit ca si persoanele fizice, proprietare de animale, pot beneficia de subventii pentru achizitionarea tancurilor de racire a laptelui an proportie de 60 la suta din valoarea utilajului.Scris de Florentin Radu
Fiscul pune bir fermierilor care detin sere
Finantele s-au gandit ca nu ar fi rau sa salte putin impozite aplicate activitatilor din agricultura. Prin urmare, birurile stabilite de stat nu ii vor ocoli in acest an nici pe cei care cultiva zarzavaturi si legume, pe florari, precum si pe cei care au pepiniere viticole sau pomicole. In judetul Bacau sunt inregistrate peste 5.500 de hectare cu legume de camp. Statul vrea sa castige prin impozitarea acestor activitati mai bine de 800 de milioane de lei.
Normele de venit pentru anul 2006, corelate cu productiile realizate conform planului de anul trecut, stabilesc un impozit pe venit diferit pentru cei care au sere sau solarii. Astfel, cultivatorii de zarzavaturi in sere vor plati cate 1,75 RON (17.500 lei vechi) pentru fiecare metru patrat de sera. Pentru solarii, impozitul pe venit este de 1,60 RON (16.000 lei vechi) pe mp. Legumele cultivate in sere vor aduce la bugetul statului cate 3,50 RON pentru fiecare metru patrat, in cazul solariilor impozitul pe venit fiind de 3,25 RON/mp. Statul nu i-a uitat nici pe cultivatorii de flori in sere, care vor fi nevoiti sa majoreze pretul acestora cu valoarea impozitul pe venitul realizat din vanzare, in cazul lor fiind de 21,10 RON/mp de sera, respectiv 16,25 RON/mp de solarii. Cresterea si valorificarea arbustilor va fi taxata de stat cu 7,80 RON/mp de teren cultivat, in timp ce cultivatorii de plante decorative vor achita un impozit pe venit de 11,05 RON pe fiecare metru patrat de teren cultivat. Statul va impozita si activitatea cultivatorilor de ciuperci. Pentru productia obtinuta pe fiecare metru patrat de ciupercarie, proprietarul va trebuie sa achite impozitul pe venitul realizat din vanzarea ciupercilor, impozit calculat in functie de unele norme. Astfel, impozitul pe venitul realizat pe fiecare metru patrat de ciupercarie este de 12,00 RON. Din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, statul va incasa un impozit pe venit de 8,45 RON/mp. Pana pe 30 iunie, toti agricultorii vor trebuie sa depuna fisele de impunere la administratiile fiscale de care apartin. In judetul Bacau, anual sunt inregistrate aproximativ 5.500 de hectare de legume de camp si solarii si in jur de 10 hectare de culturi de sera (legume si flori). Un calcul simplu arata ca de pe urma producatorilor de legume si flori statul ar avea de castigat nu mai putin de 825 de milioane de lei, socoteala facuta la o medie a impozitului de 15.000 lei pentru fiecare metru patrat de productie.Scris de Florentin Radu
