Silvestru Dogaru, consilier PNL, i-a solicitat lui Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, date privind modul in care sunt folositi banii destinati refacerii infrastructurii, cum au fost organizate licitatiile si care sunt firmele castigatoare. „Vrem sa fim informati si noi asupra modului in care au folosit cele 567 de miliarde de lei vechi firmele de constructii care au castigat licitatia pentru drumurile judetene”, a declarat Dogaru, in sedinta CJ Bacau. Suma a fost imprumutata in septembrie 2005 si va fi rambursata in 25 de ani, incepand de la sfarsitul lui 2008, deoarece creditul beneficiaza de o perioada de gratie de trei ani. CJ Bacau va returna anual 20-30 miliarde lei, pe care aproape nu-i va simti, declara Dragos Benea in toamna trecuta, la momentul organizarii licitatiei pentru alegerea bancii. „Facem acest imprumut deoarece, in 2005, CJ Bacau nu a avut nici o oportunitate in afara de finantarea PHARE pentru Sky Park Slanic Moldova si Centrul Expozitional”, a spus atunci presedintele CJ. Pentru investitiile in infrastructura, judetul nostru nu a primit nimic, ceea ce i-a facut pe sefii judetului sa afirme ca Bacaul a fost marginalizat. Dragos Benea nu a comentat cererea liberalului Silvestru Dogaru. El a promis ca angajatii CJ vor pregati un raport, care va fi prezentat consilierilor in sedinta din luna mai. Scris de Silvia Patrascanu
Tariceanu: „Romania face toate eforturile posibile pentru aderarea la UE in 2007”
Romania depune toate eforturile posibile pentru a adera la UE „pe deplin pregatita”, de la 1 ianuarie 2007, a declarat, marti, premierul Calin Popescu Tariceanu, la o antalnire cu o delegatie de parlamentari europeni din Grupul Socialist. Premierul le-a spus parlamentarilor europeni ca Romania doreste sa-si asigure un sprijin politic substantial din partea tuturor grupurilor politice pentru aderarea la UE si a aratat ca pregatirile pentru aderare sunt an curs de desfasurare si vor continua an acelasi ritm. Vizita parlamentarilor europeni are loc an contextul pregatirii pozitiilor reprezentantilor grupurilor politice din Parlamentul European fata de raportul privind stadiul aderarii Romaniei la UE, precizeaza un comunicat al Guvernului, remis agentiei MEDIAFAX. Din delegatie fac parte: Jan Marinus Wiersma (Partidul Muncii – Olanda), Hannes Swoboda (Partidul Social-Democrat – Austria), Alexandra Dobolyi (Partidul Socialist – Ungaria), Miguel Angel Martinez Martinez (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol – Spania), Helmut Kuhne (Partidul Socialist Democrat – Germania).Scris de Mediafax
Italienii investesc in comuna Asau
O delegatie de italieni a sosit ieri la Prefectura Bacau pentru a analiza posibilitatea de a investi in comuna Asau. Ei reprezinta Asociatia Sorisso, care, anul trecut, a adus module pentru sinistrati. Ei au reusit sa adune fonduri pentru construirea a 11 case pentru sinsitrati, dar doresc sa faca mai mult decat atat: o fabricuta de pelete (brichete) din rumegus, care sunt utilizate drept combustibil in loc de lemne de foc. Cei sase italieni s-au intalnit cu subprefectii judetului, Nicolae Olaru si Gheorghe Hura, cu Angela Bogea, vicepresedinte al Consiliului Judetean (CJ), si cu Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. „Noi vom oferi terenul si vom asigura racordarea la energia electrica, iar ei vor aduce toate utilajele. Au pus si conditii: in primul rand vor fi angajati sinistratii care nu au loc de munca. Sorisso fiind o asociatie nonprofit, toate castigurile vor fi folosite pentru ajutoare umanitare”. Dupa selectionarea si angajarea acestora, personalul va fi completat cu someri din Asau si comunele invecinate. „Nu stiu
de ce fonduri dispun, a declarat Stefan Potoroaca. Vor intocmi un plan de afaceri si abia atunci vom putea discuta si aceste aspecte”. Ieri, dupa discutia cu autoritatile judetului, italienii au plecat spre Asau, pentru a vedea care este calitatea rumegusului produs de gaterele din zona si locatiile posibile pentru fabrica de brichete.Scris de Silvia Patrascanu
Consiliul Judetean si-a redistribuit saracia
Saptamana trecut, Guvernul a aprobat o rectificare de buget, dar se pare ca fondurile se vor duce mai ales spre judetele sinistrate. Pana va afla daca Bacaul va primi vreun leu, Consiliul Judetean (CJ) si-a rectificat propriul buget. La ultima sedinta, consilierii judeteni au primt trei solicitari de finantare a unor activitati si servicii. Astfel, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau a cerut 170.000.000 lei vechi pentru a acoperi salariile asistentilor maternali profesionisti. E vorba de extinderea retelei de asistenti maternali si de formarea unui nucleu de noi asistenti, specializati in ingrijirea copiilor cu varsta de 0-2 ani si a celor abuzati. Filarmonica „Mihail Jora” a primit 100.000.000 lei vechi pentru spectacolul „Noapte de lumina” si tot pentru aceasta actiune, CJ Bacau, care a fost partener, si-a alocat un miliard de lei. A treia solicitare a venit din partea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) care trebuie sa modernizeze sistemul de incalzire, vechi din 1975, si bucataria, care nu mai corespunde legislatiei actuale privind conditiile de igiena. Pentru montarea a doua cazane, SJU a cerut 4,11 miliarde lei, iar pentru bucatarie, 2,4 miliarde. Cele 6,5 miliarde vor fi luate din suma destinata obiectivului „Modernizare bloc operator si dotari”, prevazut in programul de investitii pentru 2006.Scris de Silvia Patrascanu
Trafic de droguri langa vama
Cinci persoane au fost retinute pentru comert si consum de marihuana
Ca sã ajungã la trei traficanti de droguri, procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism si politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog au organizat douã „capcane”. In prima actiune au fost retinuti doi consumatori si un intermediar, iar in a doua au cãzut si comerciantii de marihuana. Judecãtorii au decis ca doar Gheorghe J. sã fie arestat preventiv, fratele acestuia, Ionel J, precum si Stefan Marian C. urmand sã fie cercetati in stare de libertate. Chiar dacã nu au fost incarcerati, Stefan Ionut V. si Alexandru A. vor trebui sã dea socotealã in fata legii pentru consum de droguri.
Ca sã ajungã la „rechini”, procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism, impreunã cu politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog Bacãu au pus ochii mai intai pe niste „pestisori”. Stefan Ionut V., de 23 de ani si Alexandru A., de 22 de ani, toti din Onesti, se aflau de mai mult timp in colimator, oamenii legii avand informatii despre ei cã sunt consumatori de droguri. Insã intentia procurorului era sã ajungã, in primul rand, la persoanele care distribuie droguri si de aceea a avut rãbdare ca tinerii onesteni sã facã un pas concret spre procurarea marihuanei. Acest lucru s-a intamplat sãptãmana trecutã, cand Alexandru a avut o convorbire telefonicã cu un individ poreclit „Pãr”, din Bacãu. Cei doi au stabilit o intalnire. Apoi, Alexandu si Stefan s-au urcat intr-o masinã si au luat drumul Bacãului. Intrevederea cu personajul misterios a avut loc in zona Partizanu. Dar Pãr s-a dovedit a fi doar un intermediar, pentru cã, la randu-i, a fãcut un apel telefonic cãtre un anume „Nicu”. Acesta a venit cu pliculetul cu „iarbã″, pentru care a incasat 1.300.000 lei. Mai tarziu, politistii au aflat cã in urma intemedierilor, Pãr nu avea nici un beneficiu financiar. Pentru „efortul” lui se alegea periodic cu cate o portie de marihuana. Dupã ce onestenii au luat marfa s-au urcat in autovehicul si au fãcut cale intoarsã. La Livezi au fost insã trasi pe dreapta de procurorul de la DIICOT si politistii de la BCCOA. La perchezitia corporalã, in buzunarul lui Alexandru A. s-au gãsit douã pungute cu fragmente vegetale. Marfa a fost cantãritã la o farmacie (1,9 grame), dupã care a fost trimisã spre analizã la laborator. Specialistii au stabilit cã este vorba de marihuana, care intrã in categoria drogurilor de risc.
Intermediarul a fost dispus sã colaboreze cu politia
Dupã rezolvarea problemei consumatorilor, oamenii legii si-au concentrat eforturile pentru depistarea celor douã personaje: Pãr si Nicu. „A fost nevoie de un efort extraordinar, de rãbdare si multã energie, pentru a afla identitatea unor persoane cunoscute doar dupã porecle. S-a muncit ore in sir, noapte si zi, sã aflãm cine este intermediarul si adevãratul comerciant de droguri”, a precizat unul dintre politistii care s-a ocupat de caz. Pãr a fost identificat in persoana lui Stefan Marian C., in varstã de 24 de ani, din Bacãu. Speriat de ceea ce i se poate intampla, intermediarul s-a arãtat dispus sã colaboreze cu procurorul si politistii. Numai cã nici Pãr nu-l cunostea pe Nicu. Avea doar un numãr de telefon, la care suna ori de cate ori obtinea vreo comandã de marihuana. De asemenea, mai stia cã Nicu este sofer pe TIR la o societate comercialã din Bacãu.
Trei traficanti si doi consumatori in fata instantei
S-a organizat un al doilea flagrant, de data aceasta oamenii legii intinzand plasa pentru prinderea adevãratilor traficanti de droguri. Pãr l-a sunat pe Nicu si a stabilit o intalnire. Pe langã instructiunile de rigoare privind comportamentul, intermediarul a mai primit de la procuror si bancnote marcate. Tranzactia urma sã aibã loc, dupã miezul noptii, aproape de Vama Bacãu. La ora stabilitã, Stefan Marian C. era la locul de intalnire. Nicu si-a fãcut aparitia intr-un BMW, cu numãrul de inmatriculare BC-68-FUL. Pãr a observat cã partenerul lui de afaceri mai e cu cineva in masinã. Intermediarul a dat banii si a luat marihuana. Imediat ce s-a fãcut schimbul, si-au fãcut aparitia politistii si procurorul. Cand cei doi au vãzut oamenii legii au incercat sã scape cu fuga. Numai cã, nu a fost noaptea lor cea mai norocoasã. Traficantii au fost imobilizati si condusi la politie. Aici s-a fãcut si identificarea lor. Nicu nu era altcineva decat Ionel J., in varstã de 37 de ani, cunoscut cu antecedente penale mai ales pentru infractiuni cu violentã, iar insotitorul lui era fratele mai mic, Gheorghe J., de 28 de ani, condamnat recent cu suspendare pentru infractiunea de ultraj. In urma perchezitiei celor doi frati si a autoturismului lor s-au gãsit mai multe tiple cu marihuana (7 pungute), 1250 de euro, 1933 RON, cinci telefoane mobile (4 ale lui Nicu) cu sapte cartele si o baionetã. Langã frana de manã a masinii, oamenii legii au descoperit si banii marcati, folositi in flagrant. Gheorghe si Ionel J. au fost retinuti 24 de ore, dupã care au ajuns in fata instantei. A fost arestat pentru 29 de zile doar Gheorghe J., fratele lui si Pãr fiind cercetati in stare de libertate pentru trafic de droguri de risc. Procurorii de la DIICOT au fãcut recurs la Curtea de Apel, care s-a judecat in prima zi de Paste. Dar si aceastã instantã a decis ca doar Ghorghe sã rãmanã in arest. Pedeapsa prevãzutã pentru trafic de droguri de risc este cuprinsã intre 3 si 15 ani.Pentru consum de droguri de risc sunt cercetati in stare de libertate si Alexandru A. si Stefan Ionut V., pedeapsa pentru aceastã infractiune fiind cuprinsã intre 2 si 5 ani.
Scris de Lili Adochitei
Conditii dure pentru societatile de asigurari
Obligativitatea asigurarii locuintelor incepand cu 2007 i-a determinat pe reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) sa intocmeasca un plan privind modul in care societatile de asigurari vor putea participa la acest program. Suma maxima pentru care proprietarii de locuinte vor putea incheia asigurari va fi de 20.000 de euro, iar prima va fi de 20 de euro pe an. Printre criteriile de selectare a societatilor de asigurari, siteul oficial al CSA mentioneaza o serie de conditii foarte stricte, precum situatia financiara, dispersia teritoriala, capacitatea logistica, experienta pe aceasta clasa, precum si existenta unui program de activitate in caz de dezastre naturale bine pus la punct. De asemenea, oficialii CSA mentioneaza ca nu vor obliga niciun jucator de pe piata asigurarilor sa se implice in acest program. Batalia pentru asigurarea unei felii din piata va avea ca scop atragerea unei parti cat mai mari din cele aproximativ 8 milioane de locuinte existente la nivelul intregii tari, din care Bacaul detine un numar de aproximativ 257 de mii locuinte. Daca luam in calcul faptul ca in prezent, din datele prezentate de statisticieni, doar 5 la suta din aceste locuinte sunt asigurate, este de asteptat ca firmele de asigurari sa faca tot posibilul sa intruneasca conditiile impuse de CSA. Marile societati de asigurari prezente pe piata Bacaului s-au temut inca de la inceput de posibilitatea ca programul sa poata fi accesat si de catre firmele mai mici, insa vestea data de CSA i-a mai linistit, convinsi fiind ca acum acesta nu va mai incapea decat pe mana a trei sau patru firme mari prezente pe piata asigurarilor din Romania. „Este un lucru foarte bun daca se va merge dupa aceste criterii, comenteaza acestia. Se vor elimina astfel jucatorii care nu ar putea face fata unor eventuale calamitati”. Societatile de asigurare ce vor fi autorizate in acest sens de catre CSA vor urma sa puna in viitor bazele unei companii pe actiuni, compania de reasigurare impotriva dezastrelor. La inceputul programului, pentru asigurarea platii primei de reasigurare la extern, Guvernul Romaniei va contracta un imprumut in valoare de circa 200-300 milioane de euro. Diferenta dintre valoarea primei de reasigurare la extern si suma totala imprumutata va fi utilizata pentru capitalizarea societatii de reasigurare. Scris de Claudiu Banea
PETROM cere falimentul RAFO / Interese obscure in reorganizarea rafinariei onestene
Rafo Onesti se afla intr-o situatie delicata. Si nu pentru prima data. Potrivit sindicalistilor de la „Rafinorul”, la aceasta ora personaje care lucreaza in domeniul petrolier sunt interesate de falimentul rafinariei onestene, desi a fost aprobat un program de reorganizare.
Fosta Societate Nationala a Petrolului „Petrom” SA, acum in proprietatea austriecilor de la OMV, a solicitat la ultima intalnire a creditorilor (18 aprilie a.c.) declararea falimentului rafinariei onestene, desi societatea se afla in reorganizare judiciara. Intr-o sedinta avuta la nivel central, Petrom a decis declansarea procedurilor cu privire la solicitarea falimentului Rafo. Sta scris negru pe alb ca „Administratorii Provizorii au aprobat mandatul Comitetului Executiv al Companiei de a antocmi si depune apel ampotriva planului de reorganizare a Rafo Onesti SA. De asemenea, Administratorii Provizorii au aprobat mandatul Comitetului Executiv de a negocia si ancheia contractul de cesionare cu AVAS privind creantele contra Rafo Onesti SA”. Liderul Sindicatului „Rafinorul”, Marian Ioan, insinueaza ca rafinariile concurente ar avea tot interesul sa vada Rafo in faliment. „Petrom a solicitat declararea falimentului Rafo. Daca acest lucru se va intampla, Petrom nu are de castigat decat foarte putin din tot ceea ce are de recuperat de la noi. Nu vad de ce ar fi interesati sa nu isi recupereze intreaga suma, decat in conditiile in care scopul lor este eliminarea de pe piata a unui eventual concurent”, a declarat Ion Marian.
Statul – un eventual dusman
Cu toate ca a demonstrat ca are capacitatea de a rezista pe piata, respectand planul de reorganizare, Rafo risca sa fie, definitiv, inchisa. De la preluarea de catre „Calder-A International”, de la Balkan Petroleum, rafinaria din Onesti a aratat ca poate deveni o societate profitabila. Numai ca, desi se ocupa de tot ce inseamna activitate la Rafo, „Calder-A International” nu a intrat nici pana acum in posesia actiunilor preluate prin contract de la Balkan. Contractul dintre Calder si Balkan a devenit motiv de litigiu. Nici AVAS nu a apucat sa „puna stampila” care sa definitiveze tranzactia, pentru ca actul de novatie depus la sediul institutiei in acest sens a fost „uitat”. „Disparitia actului de la AVAS, document prin care se dorea preluarea de catre Calder-A International de la Balkan Petroleum a pachetului majoritar de actiuni si a tuturor obligatiilor demonstraza lipsa de interes a statului fata de Rafo”, a precizat Ion Marian.
Memoriul inaintat de Calder-A International catre Ministerul de Finante, in noiembrie 2005, in care era specificata intentia de achitare a datoriilor istorice in transe, nu a primit niciun raspuns. Motiv pentru care conditia de achitare a datoriilor istorice, stipulata in planul de reorganizare al rafinariei, nu poate fi indeplinita. In consecinta, planul de reorganizare ar putea fi considerat esuat, lucru ce va duce, inevitabil, la falimentul Rafo. „Am solicitat mai multe intalniri la nivelul primului ministru Tariceanu, dar pana acum nu am gasit intelegerea necesara. Domnul Bider, proprietarul Calder-A International, doreste doar sa discute problema datoriilor istorice si sa gaseasca o solutie pentru ca aceste datorii sa fie platite in mai multe transe. Am solicitat si Prefecturii sa se implice in medierea acestei intalniri si speram sa isi gaseasca rezolvarea. Reprezentantii Calder au depus la Ministerul de Finante toate documentele cu privire la plata creantei ANAF, pe care o are Rafo. Nici pana astazi, nu a fost inaintat niciun raspuns catre Calder”, a spus Ion Marian.Scris de Ovidiu Drug
Civilizatia bacauanilor a intrat in vacanta
Vremea frumoasã si minivacanta sãrbãtorilor pascale i-au scos din amortealã pe bãcãuani. Ei au ales, in lipsa unui buget consistent necesar unei destinatii turistice, sã petreacã loco in „oazele” de verdeatã din jurul orasului. Nimic iesit din comun panã aici. Numai cã, si de aceastã datã, bãcãuanii nu s-au dezis si si-au dovedit din plin „spiritul civic” cu care sunt inzestrati. Mãrturie in acest sens stã parcul de agrement de la Gherãiesti sufocat de resturile menajere lãsate de petrecãreti. Parcul, un adevãrat muzeu de gunoaie in aer liber, pare neputincios. Chiar si gunoaiele ne rad in nas, fãrã sã se sinchiseascã, pentru cã nu au fost luate la intrebãri de cei in drept sã o facã. Din loc in loc pãdurea „respirã” de mormane de mizerii. Foarte usor poti reconstitui unde si-au stabilit locatiile amatorii de iarbã verde. Sticlele de plastic, pungile, dozele de bere golite, ambalajele de tot felul lãsate de cei care au servit un grãtar de miel in mijlocul naturii iti creeazã senzatia cã te afli la pubela de gunoi, si nu intr-o zonã de agrement. Cei care au imprumutat din comportamentul popoarelor migratoare au, in nesimtirea pe care nici nu o constientizeazã, pretentia ca week-endul urmãtor sã revinã in acelasi loc. Nu ii intereseazã ce lasã in urmã, dar au exigenta sã fie curat cand isi incep ospãtul. Ce vor lãsa in urmã? Urmele educatiei pe care o mimeazã in fiecare zi. Un localnic a fost cat se poate de sincer si a ridicat o altã problemã: parcul nu are nici un wc public ecologic asa cum sunt in oras. „Poate cã nevoile biologice pot fi fãcute si in naturã fãrã sã deranjeze pe nimeni. Vin aici la un grãtar si aleargã apoi prin tufisuri, pentru cã nu existã nici un wc”,
ne-a mãrturisit Ion Condret.Trist este cã, desi orasul nostru nu beneficiazã de multe locatii de agrement in care sã evadãm din rutina zilnicã, nici pe cele care sunt nu stim sã le respectãm.
Scris de Ionut Vãtafu
Moment istoric in seara de Inviere
Filarmonica „Mihail Jora” a concertat in Noaptea Luminatã
Credinciosii ortodocsi bãcãuani au trãit anul acesta de Paste douã momente istorice: prima slujbã de Inviere oficiatã in Catedrala „Inãltarea Domnului” si primul concert pascal sustinut in piata Catedralei „Sf. Nicolae”, in Noaptea Luminatã, de Filarmonica „Mihail Jora”.
Sute de credinciosi ortodocsi bãcãuani au participat sambãtã noapte la prima slujba de Inviere oficiatã in Catedrala „Inãltarea Domnului”, aflatã in constructie. Preotii bãcãuani l-au avut ca oaspete, la slujba de Paste, pe PreaSfintitul Ioachim Bãcãoanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului. In paralel, in piata Catedralei „Sf. Nicolae” se pregãtea primul concert pascal sustinut de Filarmonica „Mihail Jora”, la propunerea conducerii Consiliului Judetean Bacãu. Instrumentistii bãcãuani au inceput concertul sub bagheta maestrului Ovidiu Bãlan, avand un public format din doar cateva zeci de persoane. Acest trist amãnunt pentru un moment atat de special s-a topit usor sub pasii oamenilor atrasi de sunetul muzicii in piata catedralei. Oficialitãti, oamenii simpli, tineri sau varstnici s-au adunat rand pe rand si si-au deschis sufletul la bucuria care preceda bucuria cea mare a Invierii. „In seara aceasta, in acordul naturii, in acordul muzicii acestor minunati oameni, in acordul inimilor noastre sã vibreze Invierea lui Hristos. Fie ca Domnul sã facã sã fie luminã si pace in ceruri, sã fie pace in adancuri, sã fie pace pe Pãmant, sã fie bucurie pentru toate fiintele, fericire pentru toate fiintele”, s-a adresat maestrul Ovidiu Bãlan bãcãuanilor prezenti la concert. Filarmonica „Mihail Jora” a implinit anul acesta 50 de ani de existentã. Concertul „Noapte de luminã” constituie prima iesire in public a instrumentistilor bãcãuani dupã 20 de ani in care nu au cantat decat pentru spectatorii fideli concertelor simfonice sustinute in sala „Ateneu”. Intr-o noapte frumoasã dar rece, instrumentistii Filarmonicii „Mihail Jora” au interpretat cu aceeasi mãiestrie recunoscutã „Glasurile Putnei” (Viorel Munteanu), Concertul Brandemburgic nr. 3 (Johann Sebastian Bach), Requiem-ul lui Faure sau al lui Mozart, Uvertura Sãptãmana Luminatã – Marele Paste Rus (Rimski Korsakov) , Uvertura 1812 – scrisã pe baza coralului liturgic „Miluieste, Doamne, oamenii Tãi” (Piotr Ilici Ceaikovski) sau „Aleluia” lui Georg Friederic Haendel. „Am asistat la un moment istoric pentru cã niciodatã panã acum nu s-a mai intamplat ca o slujbã religioasã ortodoxã sã fie precedatã de un concert instrumental, pentru cã in general la ortodocsi nu se foloseste in slujbe muzicã intrumentalã. Toate aceste religii ar trebui sã se uneascã. Ceea ce am fãcut noi in seara asta este un pas spre o asemenea idee. In primele 20 de minute au fost foarte putini spectatori dar panã la urmã piata era aproape plinã. Am simtit in final cã ne-am atins scopul pe care ni l-am propus”, a declarat maestrul Ovidiu Bãlan. Alãturi de instrumentistii Filarmonicii „Mihail Jora” a cantat in Noaptea Luminatã si Corala „Armonia”, condusã de prof. Gheorghe Gozar. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, initiatorul acestei premiere, a declarat in zilele din urmã cã „Noapte de Luminã” ar putea deveni traditie. Dacã nu se va intampla ca anul acesta sã se opunã cate cineva, primarul orasului, de exemplu.
Scris de Laura Huiban
Adevarat ca n-am inviat! \ Rapid-FCM Bacau 2-1 (0-0)
Stadion: „Valentin Stãnescu”, spectatori: circa 3000. Au inscris: V. NEGRU (min. 66), RADA (min. 90+4), respectiv VERDES (min. 77). Suturi la poartã: 11-5 (pe poartã: 5-3). Cornere: 4-2.
Rapid: Mincã- M. Constantin, V. Maftei, Rada-Bãdoi, R. Stancu, N. Grigore, I. Stancu (min. 79 Karamian)-Pancu (min. 58 V. Negru), D. Niculae-V. Moldovan. Antr.: R. Lucescu.
FCM Bacãu: Manea-Dornescu (min. 68 Codreanu), Mavriche, Geamãn, Isac-Dobos, Spiridon (min. 57 Mardare), Trofin, Gheorghiu-Petcu (min. 53 Verdes), M. Tãnasã. Antr.: Cr. Popovici.
Cartonase galbene: N. Grigore (min. 18), Dornescu (󈦂), M. Tãnasã (󈦋), Verdes (󈦮), Mavriche (󈦮), Geamãn (󈦰), Manea (󈦵), Dobos (󈦸), Mardare (90+1), Isac (90+3).
Arbitri: S. Bogdan (Craiova)-P. Gheba (Tulcea), D. Burloiu (Galati).
Invinsi in ultima secundã
E minutul 90. Si e 1-1. 1-1 in Giulesti! FCM Bacãu se agatã cu dintii si cu unghiile de aceastã remizã surprinzãtoare. Bacãul necunoscutilor Mavriche, Mardare sau Dornescu se luptã de la egal cu Rapidul „monstrilor” care au dat de pãmant in Cupa UEFA cu Sahtior, Hertha si Hamburg. Cine si-ar fi imaginat? De la margine se aratã patru minute de prelungire. Patru minute care trec la fel de greu ca anii de puscãrie. Dar trec! Si, ce e mai important, trec fãrã ca Bacãul sã primeascã gol. Acum nu au mai rãmas decat secundele. 20, 19, 18…Marian Tãnasã are mingea in apropierea propriului careu. Va degaja, desigur. Ba nu! Atacantul bãcãuan alege o solutie ciudatã: incepe sã dribleze. Un dribling, douã…Sã nu cumva! Tãnasã pierde balonul in picioarele lui Bãdoi. Urmeazã centrarea. Atentie! Strigãtul se pierde in urletul galeriei giulestene: gooooooooolll! Raaaadaaa!! 2-1 pentru Rapid!!! Giulestenii urcã pe primul loc al clasamentului, alãturi de Steaua si Dinamo, in timp ce Bacãul se prãbuseste sub povara celei de-a saptea infrangeri consecutive. Si ce infrangere dementialã! Tipul de infrangere care te face sã pierzi tot. Inclusiv bruma de sperantã.
Tineri si curajosi
Inainte de a-si pierde sperantele si mintile, FCM Bacãu a incercat sã-si adune gandurile si echipa. Cristi Popovici a dat din nou credit celor din linia a doua. Asa au fost titularizati Dornescu, Mavriche si Spiridon. Asa a apãrut in joc Mardare, debutant de numai 18 ani. Si asa s-a putut vedea la lucru un FCM Bacãu plin de elan si de vointã. Un FCM Bacãu care a pus mingea jos, spre surprinderea celor care se asteptau la o „lanternã rosie” disperatã si lipsitã de consistentã. Beneficiind de aportul a doi atacanti (Petcu si Tãnasã), bãcãuanii au amenintat poarta lui Mincã incã de la inceput. In min. 13, Gheorghiu (servit excelent de Petcu), a fost la cativa milimetri de a deschide scorul. Un minut mai tarziu, Rapidul a scãpat din nou cu fata curatã, I. Stancu respingand de pe linia portii lovitura de cap a lui Tãnasã. Incomodatã de densitatea creatã de „galben-albastri”, formatia antrenatã de Rãzvan Lucescu, dispusã in clasicul de acum 3-4-2-1, s-a descurcat mai bine pe contraatac. De altfel, unica situatie de gol avutã de giulesteni in prima reprizã a venit pe fondul unei astfel de faze, insã Manea a fãcut minuni la sutul din min. 30 al lui D. Niculae, deschis foarte bine de V. Moldovan.
Eroarea lui Manea si oroarea lui Tase
In partea a doua, gazdele au inceput sã creascã presiunea. V. Moldovan a ratat incredibil din sase metri (min. 53), R. Stancu a sutat puternic de la distantã, gãsindu-l din nou pe Manea la post (60), iar Rãzvan Lucescu a renuntat la Pancu, aruncandu-l in luptã pe VALI NEGRU. O mutare inspiratã. In min. 66, la o centrare a lui Bãdoi, noul intrat a reluat cu capul, iar Manea a gafat ca in curtea scolii, scãpand balonul in plasã. Meritul Bacãului este cã nu a acuzat socul. Dimpotrivã. Oaspetii au iesit la atac, condusi de nou-intratii Vedres, Mardare si Codreanu. In minutul 71, Mardare a expediat o „bombã” dintr-o loviturã liberã de la 30 de metri, care a trecut razant pe langã poartã, pentru ca in minutul 77, VERDES sã restabileascã egalitatea. Codreanu a sprintat pe dreapta, a centrat inteligent inapoi pentru Trofin, iar sutul acestuia s-a transformat intr-un assist pretios pentru fostul atacant al Pandurilor. La 1-1, acelasi Verdes a fost la un pas de golul de 2-1. Din pãcate, executia sa nu a fãcut decat sã creascã tensiunea suporterilor rapidisti. Finalul a fost de infarct. Impinsã de la spate de arbitrul Silviu Bogdan, echipa feroviarã s-a nãpustit in atac, dar reduta bãcãuanã a rezistat, recurgand la orice mijloace, inclusiv la trasul de timp. Totul s-a nãruit insã in ultima fazã a meciului. Adicã atunci cand Marian Tãnasã s-a transformat intr-un „cal troian” care a nãruit nu doar zidurile, ci si sperantele propriei echipe.
Scris de Dan SION
Fotbal, Divizia B / Rezultate Etapa a 22-a
Seria I: Dunãrea GalatI – FC Brasov 3-2, Precizia Sãcele – Gloria Buzãu 1-0, FC Botosani – Callatis Mangalia 1-0, Dacia Brãila – Petrolul Moinesti 3-1, FCM Tirgoviste – Cetate Suceava 1-0, Laminorul Roman – Midia 3-0, Altay – Ceahlãul 2-0, Forex Brasov – Portul Constanta 3-0.
Notã: FC Brasov a fost penalizatã cu un punct, intrucat nu si-a indeplinit baremul in Divizia A, sezonul trecut.
Midia Nãvodari s-a retras din campionat la finalul turului si va pierde toate partidele din retur cu 0-3.
Etapa a 23-a, sambãtã, 29 aprilie: FC Brasov – Precizia Sãcele, Gloria Buzãu – FC Botosani, Callatis Mangalia – Dacia Brãila, Petrolul Moinesti – FCM Tirgoviste, Cetate Suceava – Laminorul Roman, Midia Nãvodari – Altay Constanta 0-3, Ceahlãul – Forex Brasov, Portul Constanta – Dunãrea Galati. Scris de Cristi Sava
„Mai sunt sanse de salvare de la retrogradare”
@ este de pãrere Dan Motei, fostul antrenor al Petrolului Moinesti
– E groasã treaba!
– Nu mai inteleg nimic. Am condus cu 1-0 si am pierdut in cele din urmã. Gazdele nu ne-au pus nici un fel de problemã. Ne-am bãtut singuri. Sunt total dezamãgit.
– Si…
– M-am gandit sã renunt. Am discutat dupã meci cu secundul Giani Florian si am ajuns la concluzia cã e mai bine sã renuntãm sã mai pregãtim echipa.
– Ati mai renuntat si acum o sãptãmanã?
– Atunci am vrut sã creez un soc la echipã prin demisia mea. Nu s-a realizat nimic. Am revenit pentru cã nu se gãsea nimeni la vremea respectivã sã conducã echipa. Acum, situatia s-a schimbat total.
– Azi (n.r ieri) nu ati intrat in vestiar?
– Nu, pentru cã bãietii au avut liber de Paste. Dacã ar fi fost dupã mine i-as fi chemat la antrenamente atat in prima zi cat si in a doua zi. Dar…
– Mai sunt sanse de salvare de la retrogradare?
– Sigur. E obligatoriu ca echipa sã castige meciul de pe teren propriu cu FCM Tirgoviste din etapa viitoare. Altfel, suntem ca si in esalonul trei. Dacã vom mai aduna 16 puncte ne vom salva.
– Sunt banii putini una dintre cauzele acestor esecuri din acest retur?
– In nici un caz. Cu salariile cãtre jucãtori suntem la zi. Singurele restante sunt o primã de joc si o ratã din contract. Atat. Nu din pricina banilor suntem aici.
– Dar?
– E ceva la mijloc. Nu pot sã cred cum de n-am obtinut nici o victorie in acest retur. In tur, cu aceeasi jucãtori stãteam linistit, iar acum ne batem pentru a evita retrogradarea. Cunosc cauzele, dar voi vorbi abia la finalul campionatului.
– Sunt aceste „cauze” din interiorul clubului?
– Prefer sã nu vorbesc mai mult acum.
Motei a renuntat la Petrolul Moinesti
„Decizia am luat-o sambãtã, la finalul meciului de la Brãila. Am intrat in vestiarul nostru si le-am urat bãietilor si baftã in continuare”, a declarat Dan Motei. „In proportie de 99% nu mã mai intorc la echipã. Mã gandesc sã inaintez conducerii demisia mea scrisã. Poate se gãseste cineva care sã redreseze corabia. Poate cã noi, antrenorii, suntem cei care purtãm ghinion”, a mai adãugat Motei. Decizia de a renunta la echipã a luat-o si secundul Giani Florian. Presedintele moinestean, Relu Adam a fost luat prin surprindere de decizia celor doi antrenori: „Nu stiu nimic de aceste demisii. Maine (nr. azi) mã voi intalni cu cei doi si vom analiza situatia”.
Scris de Cristi Sava
Automobilism, Formula 1 \ Rutina de campion
Marele Premiu al statului San Marino, etapa a IV-a a Campionatului Mondial,a fost castigat de germanul Michael Schumacher, care a ajuns la a 83-a victorie din cariera sa. Fostul campion al lumii a purtat un duel direct si pasionant, pe parcursul a 40 de tururi, cu actualul detinãtor al titlului, spaniolul Fernando Alonso. Schumi si echipa sa tehnicã au dat dovadã de multã intelepciune, sacrificand pentru victoria finalã un avans de aproape 12 secunde. S-a intamplat atunci cand Schumacher, iesind de la boxe pentru prima datã, a luat decizia de a renunta la strategia cu trei opriri, intuind cã Alonso (care anuntase doar douã realimentãri) va profita cã liderul cursei are un avans insuficient. Astfel, germanul a economisit combustibilul, ceea ce i-a permis lui Alonso sã recupereze cate 1,5 secunde pe turul de circuit. Schumacher, cu stiintã, experientã si nervi tari, a blocat toate incercãrile spaniolului de a-l depãsi. Alonso, care este un driver rational, a rezistat cam la toate tentatiile de a presa prea strans. De douã ori cand a fortat, pilotul lui Renault a comis inexactitãti care l-au indepãrtat de bolidul lui Schumi. Ultima astfel de tentativã s-a petrecut cu douã tururi inainte de final, spulberand toate dubiile in privinta castigãtorului. Schumacher a multumit astfel miile de fani italieni de pe circuitul „E. si D. Ferrari”, care doreau mult ca una dintre masinile rosii sã castige pe teren propriu.
Clasament MP Imola:1. Michael Schumacher (Germania, Ferrari) 2. Fernando Alonso (Spania, Renault) 3. JP Montoya (Columbia, McLaren) 4. Felipe Massa (Brazilia, Ferrari) 5. Kimi Raikkonen (Finlanda, McLaren) 6. Mark Webber (Australia, Williams) 7. Jenson Button (M. Britanie, Honda) 8. Giancarlo Fisichella (Italia, Renault).
Clasament general piloti, dupã 4 etape:1. Alonso 36 2. M. Schumacher 21 3. Raikkonen 18 4-5. Fisichella, Montoya 15 6. Button 13 7. Massa 9 8. Ralf Schumacher (Germania, Toyota) 7.
Clasament constructori:1. Renault 51 2. McLaren Mercedes 33 3. Ferrari 31 4. Honda 15 6. Williams 8 7. Toyota 7 8. Red Bull 2.
Urmãtoarea cursã in F1, MP al Europei, se va disputa la Nurburgring (Germania), in data de 7 mai.
Scris de Peter Kelmann
Karting \ Campionatul National \ Prima etapa, la Bacau
Pista „Selena Motor Sport” din Bacãu va gãzdui, la sfarsitul acestei sãptãmani, prima etapã a Campionatului Nationalde karting, editia 2006. Competitia internã va debuta in fortã, la startul primei etape aliniindu-se piloti de la toate cele sapte categorii: Pufo, Mini, ICA, ICA/ J, ICC, Biland si Formula Mondialã. Vineri, 28 aprilie, se vor definitiva inscrierile, pentru ca sambãtã si duminicã (29-30 aprilie) sã se desfãsoare cele douã manse ale concursului. Kartodromul bãcãuan isi va deschide portile si pentru cea de-a douã etapã a competitiei interne, programatã in intervalul 12-14 mai.Scris de Dan Sion
Drapelul Republicii Moldova, arborat la Manastirea Putna
La poarta Mãnãstirii Putna fluturã alãturi de steagul Romaniei un steag al Republicii Moldova. Acesta a fost arborat de Florii, cu binecuvantarea preotului arhimandrit Velnic Melchisedec, staretul mãnãstirii. „Simbolul uneste. Si pentru cã omul ãla este acolo (Stefan cel Mare, inmormantat la Mãnãstirea Putna, n.r.) si Moldova e una – indiferent de administratie – poporul e acelasi. In mod normal, nu putea sã stea tricolorul Romaniei singur, fãrã drapelul Moldovei celeilalte, care e despãrtitã”, si-a motivat gestul persoana care a avut aceastã initiativã, fãrã a dori sã-si dezvãluie identitatea.
Scris de Laura Huiban
Bugetarii pregatesc miscari de protest
Confederatia Nationalã a Sindicatelor Libere din Romania (CNSLR) „Frãtia” a anuntat pichetarea, in data de 28 aprilie, a sediului Prefecturii Bacãu. Sindicalistii asteaptã oficializarea miscãrilor de protest anuntate pentru a iesi in stradã, vineri, in intervalul orar 10.30 – 13.00 si isi vor manifesta nemultumirile fatã de problemele sociale cu care se confruntã. Liderul sindicalistilor, Gheorghe Hulutã, spune cã „in eventualitatea in care ni se va aproba pichetarea Prefecturii, vom cere calculul actualizat al valorii costului minim de consum general, cresterea salariilor pentru angajatii din industrie, servicii si pentru personalul din sistemul bugetar pentru a asigura, in 2007, un venit mediu net pe economie de 1.200 RON lunar”. Sindicalistii vor revendica si respectarea drepturilor castigate prin contractele colective de muncã, infiintarea tribunalelor muncii, dar si cresterea numãrului de locuri de muncã in economie prin programe guvernamentale de dezvoltare. De asemenea, protestatarii pretind asigurarea de servicii de calitate pentru cetãteni prin deblocarea posturilor din administratia publicã, crearea unui sistem eficient de protectie socialã, dar si modificarea legii tichetelor de masã si acordarea acestora nediscriminatoriu pentru toti salariatii, inclusiv cei din sistemul bugetar, precum si eliminarea taxei de mediu la unitãtile nepoluante.
Scris de Rãzvan Sendrea
Bani comunitari pentru promovarea produselor agricole
Priceperea tãranilor romani a fost si va mereu apreciatã de toatã lumea. Din mainile iscusite ale tãranului au iesit adevãrate capodopere. Strãinii care ne-au vizitat tara au fost, poate, cei mai interesati de a afla cat mai mult despre arta de a face mancarea sã fie mai gustoasã. O veste bunã vine dispre Europa unitã: aderarea la Uniunea Europeanã nu va insemna neapãrat numai obligatii din partea noastrã, ci si anumite privilegii. Astfel, de la anul, organizatiile profesionale/interprofesionale (inclusiv cele din agriculturã) vor putea primi, prin diverse rpograme, finatare europeanã pentru promovarea produselor pe piata comunitarã, dar si in afara acesteia. Practic, beneficiarul poate primi finantare de panã la 50 la sutã, diferenta fiind completatã de organizatiile profesionale din statul membru (organizatia care propune programul trebuie sã finanteze cel putin 20% din costul total al programului). Finantarea se deruleazã pe o perioadã de unu la trei ani cel mult. Activitãtile finantate prin astfel de programe sunt cele de publicitate prin care se evidentiazã competitivitatea produselor din UE. Sunt urmãrite aspecte ce tin de calitate, igienã, sigurantã alimentarã, nutritie, etichetare, bunãstarea animalelor si producerea acestora in concordantã cu protectia mediului. Totodatã, sunt finantate campaniile de informare privind sistemul pentru recunoasterea si protectia denumirilor de origine protejate, indicatii geografice protejate, caracteristici traditionale garantate ale produselor agricole si produselor alimentare, precum si actiuni de informare privind produsele ecologice. Benficiazã de finantare prin aceste programe actiunile de informare privind sistemele de calitate si etichetare din Uniunea Europeanã sau cele privind sistemul comunitar al vinurilor de calitate produse in regiuni specifice. Interesant este cã in aceste rpograme pot fi incluse atat construirea de standuri pentru participarea la targuri, actiuni la puncte de vanzare, workshopuri, realizarea de materiale in formã electronicã, cat si promovarea in lanturi de supermarketuri, restaurante.
Din doi in doi ani, o comisie va intocmi lista cu produsele care pot beneficia de programe de promovare. Dintre produsele sustinute prin aceste programe se numãrã fructele si legumele proaspete si procesate, vinurile de calitate, laptele si produsele lactate, carnea proaspatã, refrigeratã sau congelatã, mierea si produsele apicole, plantele vii si produsele din horticulturã ornamentalã, dar si produsele ecologice.
La final aminitim faptul cã, in anii trecuti, extrem de putine organizatii au avut sansa de a arãta Occidentului o parte din produsele agricole obtinute din priceperea tãranului roman. Printre acestea retinem participarea a 30 de tãrani din judetele Bacãu (localitatea Brusturoasa), Suceava, Brasov, Constanta si Tulcea la Terra Madre – World Meeting of Food Communities, o intalnire anualã a comunitãtilor produselor traditionale.
Scris de Florentin Radu
De Paste, Rompetrol a scumpit carburantii
A doua zi de Pasti a venit cu scumpiri ale carburantilor la statiile Rompetrol. Astfel, incepand de ieri, soferii bãcãuani care se alimenteazã de la aceste statii vor fi nevoiti sã plãteascã in medie cu 300 de lei vechi mai mult pe litrul de benzinã si cu 100 de lei vechi mai mult pe litrul de motorinã. Rompetrol motiveazã scumpirea prin fluctuatiile existente la cotatiile internationale, bursele de la Londra si New York consemnand cotatii in ultima sãptãmanã ce au depãsit 71 de dolari barilul de titei. Noile tarife intrate in vigoare ieri la ora 08.00 la statiile Rompetrol au adus scumpiri la toate cele sase tipuri de combustibili pusi la dispozitia soferilor. Astfel, benzina Europlus fãrã plumb se comercializeazã cu un pret maxim de 3,87 lei ron, fatã de 3,84 cat era pretul vechi. Benzina Eurosuper 98 este comercializatã la un pret de 3,98 lei ron fatã de 3,95 lei ron, iar benzina Eurostandard fãrã plumb are un pret la pompã de 3,41 lei ron fatã de vechiul pret de 3, 38 lei ron. La motorinã scumpirea este ceva mai micã, cea de tip Euro 3 are un pret de vanzare de 3,44 lei ron in comparatie cu 3,33 lei ron cat era pretul vechi, motorina Super Euro 4 poate fi cumpãratã cu 3,42 lei ron litrul, pretul vechi fiind de 3,41 lei ron litrul, in timp ce Premium E Plus costã incepand de ieri 3,44 lei ron litrul, fatã de 3,41 lei ron pretul vechi.
Scris de Claudiu Banea
Paste in rulote
Inundatiile au nãpãstuit iar Romania, de astã datã lovind in sud, pe Dunãre. Anul trecut, era Bacãul pe lista neagrã a celor mai vitregite judete. Au trecut nouã luni si multi, prea multi dintre sinistratii nostri nu au locuintã. Petrec Pastele, sãrbãtoarea Invierii si Luminii, in containere sau la rudele mai miloase, care nu se indurã sã-i vadã suferind pe cei care, oricat de amãrati, anul trecut aveau casã si miros de cozonac in casã.
La Gura Vãii, „se merge puternic”, spune primarul Vasile Pascu. Totusi, din cele 204 locuinte care vor fi construite de stat la Rotunda pentru romii sinistrati, doar una este finalizatã. „Asteptãm o comisie de la Guvern, sã o vadã si sã decidã dacã vor fi date la rosu sau vor fi tencuite, finisate, cu tot ce trebuie. Ar mai fi nevoie de incã 12 miliarde de lei”. Alte 70 de case sunt pe jumãtate construite, iar 100 sunt la fundatie. Unele firme abia s-au apucat de treabã: au adus utilajele si au turnat sapa. Desi initial au refuzat, 36 de familii de romi s-au mutat in containere. „Si-au pus sobe, si-au adus caii, iar unii au plecat prin sate”. Romii au pornit in cãrutele cu coviltir spre Adjud, Focsani, Galati. Vor face Pastele pe drum, poposind in satele de romani si cerand ajutor. Din cele 12 familii de sinistrati romani care au primit materiale, doar sapte au locuintã. Vasile Pascu recunoaste cã a avut mare noroc in privinta caselor de la Rotunda. E bine si mai tarziu decat niciodatã. „Trebuia luatã mãsura asta la inundatiile din 1991, ar fi fost numai o sutã si ceva de case inundate”.
„Femeia are cancer, iar el e paralizat”
Agãsul e singura comunã in care sinistratii au reusit sã revinã la normalitate. Din 41 de case distruse, 39 sunt reconstruite, cinci la rosu, iar restul finalizate. In Urechesti si Slobozia, erau de reconstruit 53 de case, 70, de consolidat, iar alte 230, de reparat. Doar 10 sunt „aproape gata” si se locuieste in ele. 22 de case nu sunt nici mãcar incepute. Alte 5 au fost construite de o firmã cipriotã pentru familiile cele mai amãrate. „Sunt cazuri cutremurãtoare. Femeia are cancer, iar el e paralizat. El n-are ochi, nevasta e nebunã. Sunt bãtrani, bolnavi, vãduve. I-am ales pe cei mai chinuiti, care erau in imposibilitatea de a-si face casã”, spune primarul Neculai Talabã. Mai existã insã vreo 10 cazuri de acest fel, in care statul ar trebui sã intervinã. „E nevoie de 150 de milioane lei de casã”, afirmã primarul. De Paste, sinistratii vor sta la rude sau la vecini. „Oamenii sunt solidari la Urechesti, se ajutã la greu. La noi, n-a venit Armata sã scoatã malul din case. Nici firme care sã dea locuintele la cheie. Asta pentru cã in Romania de azi e mai greu sã fii roman”, spune primarul din Urechesti.
O casã nu se construiesti dupã ureche
In comuna Asãu, inundatiile din vara trecutã au distrus 138 de gospodãrii. Viitura a spulberat tot: case, grajduri, hambare, bucãtãrii de varã, animale si culturi. Din cele 138 de familii rãmase pe drumuri, doar 60 au case in diferite stadii de reconstructie. Celelalte fac sãrbãtorile de Paste in containerele din campus si in modulele de pe paraul Asãu. Unii sinistati au fost primiti de rude. Si-au copt cozonacii in casã strãinã, ca sã nu simtã copiii cã sunt nãpãstuiti. „Oamenii asteaptã bani ca sã-si poatã construi casa”, declarã Stefan Potoroacã, primarul comunei Asãu. El spune cã sinistratii care nu au reusit sã-si refacã locuinta sunt oameni sãraci, fãrã venituri, bolnavi, care nu au avut bani sã plãteascã un constructor. „Trebuie specialisti ca sã toarne fundatia, sã zideascã, iar ãstia cer cel putin 200.000 lei pe zi. Nu se construieste o casã dupã ureche”. Primarul Stefan Potoroacã a solicitat Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgentã sã facã o evaluare a situatiei acestor familii si apoi sã le ajute cu bani. Panã acum, nici un rãspuns.
Scris de Silvia Pãtrãscanu
Dupa ce a vorbit cu preotul, un criminal se destainuie \ Spovedania unui vietas
Un chip linistit si senin. Aproape angelic. Pãr blond, ochi albastri, profil de grec. Nimic nu trãdeazã cumplitul criminal. Bãrbatul care a
curmat vietile a douã bãtranele, pentru niste bani si bijuterii. Dar Augustin S. este mult mai periculos decat pare. Poate de aceea instanta l-a condamnat la inchisoare pe viatã. Cei 12 ani de detentie si-au pus amprenta asupra bãrbatului aflat in floarea varstei. De cand se aflã dupã gratii, Augustin si-a luat viata la milimetru, sã-si dea seama ce a gresit.
Nu se grãbeste sã tragã o concluzie. Are tot timpul din lume sã facã acest lucru.
Augustin S. este de loc din Rãcãciuni. Provine dintr-o familie modestã, fãrã prea multe posibilitãti financiare. Dorind sã facã altceva cu viata lui decat sã lucreze pãmantul sau sã creascã vite, tanãrul ia drumul Bucurestiului. Se pricepea la tot felul de lucruri mãrunte, dar importante. Isi gãseste de lucru cu usurintã, meserias in constructii, tamplãrie, lãcãtuserie. Om bun la toate. In 1993 ajunge sã le cunoascã pe cele douã surori pensionare. „Am fãcut o renovare a locuintei lor, povesteste Augustin. Bãtusem palma pentru 300.000 de lei. Bani frumosi in acea perioadã. Bãtranele au fost de acord, dar urma sã facã plata dupã ce terminam casa. Cand am finalizat lucrul si am cerut suma stabilitã am primit un rãspuns neasteptat. Femeile au spus cã nu a venit pensia, dar sã mai trec pe la ele cand am timp, cã se achitã de datorie”. Augustin a fost dezamãgit, dar nu disperat. Gandul lui era mai mult spre armatã, decat spre cei 300.000 de lei pe care-i avea de incasat. Dupã cateva sãptãmani aproape uitase de datoria femeilor. Dar a primit o citatie la politie. Fusese amendat cu 25.000 de lei pentru tulburarea ordinii si linistii publice. Nu avea nici un leu in buzunar, ci doar 100 de forinti. „Am mers atunci la o casã de schimb valutar, isi aminteste Augustin. Era coadã mare, pe vremea aceea. Am stat la rand, dar la un moment dat mi-am pierdut rãbdarea. Probabil cã un valutist m-a observat si a venit la mine, interesat de forinti. Sãtul de asteptare am fãcut tranzactia. Nu am fost atent la bani. Am plecat imediat spre sectia de politie. Pe drum insã am vrut sã numãr banii pentru amendã. Atunci am vãzut cã fusesem tras pe sfoarã. Valutistul imi dãduse doar o bancnotã de 5000 lei, iar restul era hartie de ziar. Acel incident mi-a schimbat viata, pentru totdeauna”.
Intai a furat, dupã care a ucis
Dupã douã incercãri esuate de a imprumuta niste bani, Augustin S. isi aduce aminte de suma pe care o avea de recuperat de la cele douã bãtranele. Cu 300.000 avea sã-si achite amenzile si ii mai rãmanea si de cheltuialã. Tanãrul spera ca femeile sã-i dea mãcar 25.000 de lei, sã scape de problema cea mai mare. „Am avut surpriza sã fiu refuzat politicos, spune Augustin. Acelasi rãspuns: nu au primit pensia. Am crezut cã-mi sar mintile. Nu am comentat insã in fata lor. Dar cand au iesit din incãpere am cotrobãit intr-o casetã de bijuterii. Am luat de acolo ce a fost mai de valoare si am plecat. Asa am scãpat de politie”. Desi furase de la cele douã cliente, Augustin S. nu a avut retineri sã le calce iarãsi pragul, dupã douã sãptãmani. A solicitat din nou suma cuvenitã
pentru munca lui. Si a primit acelasi rãspuns. «Nu a ajuns pensia». Tanãrul a cotrobãit atunci in caseta cu podoabe si de data aceasta a ales un ghiul. „Probabil cã surorile au observat cã lipsesc bijuteriile. La plecare mi-au cerut sã le prezint sacosa la control. Au dat peste ghiul si au zis cã anuntã politia. Eu le-am zis sã stea cuminti, cã le restitui bijuteriile. Am plecat spre casã si am revenit cu o parte din bunuri. Femeile m-au servit cu o visinatã. Am bãut un pahar si incã unul. Nu mi-a fãcut bine bãutura! Am vrut sã ies din casã si m-am impiedicat de o teavã care tinea usa. Mi s-a pãrut cã una din femei vine peste mine. Am luat teava, m-am intors si am lovit-o orbeste. A venit
si cealaltã… Am lovit-o si pe ea. Scurt si nãpraznic. Au murit amandouã″.
Condamnat pe viatã pentru omor
La data de 15 august 1994, Augustin S. a fost condamnat la inchisoare pe viatã pentru omor deosebit de grav. Vietasul spune cã dacã isi permitea un avocat, alta era sentinta. El insã a mers cu un avocat din oficiu, care l-a infundat. Puscãriasul recunoaste cã a contribuit la moartea celor douã pensionare. Dar crede cã nu are o vinã atat de mare, incat sã nu mai simtã gustul dulce al libertãtii, niciodatã.
Scris de Lili Adochitei
