Fabrica Letea a imbr&#227cat straie de s&#227rb&#227toare. Inima societ&#227tii, celebra masin&#227 &#822211″, a implinit nici mai mult nici mai putin decat 30 de ani de la punerea ei in functiune, moment in care Bac&#227ul a devenit punct de referint&#227 pe piata produc&#227torilor de hartie de ziar.

Intr-o atmosfer&#227 destins&#227, fosti si actuali angajati, precum si reprezentanti ai conducerii au s&#227rb&#227torit implinirea celor 30 de ani de cand la Bac&#227u a iesit de pe tamburii masinii 11 primul metru de hartie de ziar din Romania. &#8222Este un moment unic. Imi aduc aminte de ziua in care a fost pus&#227 in functiune masina 11. Parc&#227 a fost ieri. Toat&#227 lumea care a pus um&#227rul la montarea si punerea ei in functiune era mandr&#227 de realizarea demn&#227 de invidiat a societ&#227tii. Am devenit unul dintre cei care nu pot uita acele momente speciale pentru noi toti. Era lucrul cel mai de pret cu care aveam ocazia s&#227 muncesc. Veneam la fabric&#227 doar ca s&#227 pot fi cat mai aproape de masin&#227. De la ea am si iesit la pensie, dar as reveni in orice moment&#8221, a declarat unul dintre veteranii care au avut privilegiul de a lucra in slujba masinii 11. Toti cei prezenti la eveniment au avut cuvinte de laud&#227 fat&#227 de cei care au pus in functionare masin&#227ria produc&#227toare de hartie de ziar. Asta in timp ce masina 11 isi vedea cuminte de treab&#227, producand in flux continuu hartia pe care scribii din presa romaneasc&#227 si cea international&#227 s&#227 aib&#227 posibilitatea s&#227-si desf&#227soare activitatea. Emotiile manifest&#227rii si-au pus amprenta, la un moment dat, si pe instalatiile masinii, invitatii tr&#227ind pe viu inc&#227 o dat&#227 sentimentul provocat de ruperea colii de hartie in timpul procesului de fabricare. &#8222Asta face parte din munca celor care se ocup&#227 de functionarea masinii 11. Cand se rupe coala toat&#227 lumea trebuie s&#227 fie foarte rapid&#227 pentru a nu da peste cap intreg procesul. Este un moment delicat care trebuie gestionat foarte bine in asa fel incat pierderile s&#227 nu fie foarte mari. Toti cei care au trecut pe la masina 11 stiu foarte bine asta&#8221, a precizat Martin Fartade, lider de sindicat la Letea, dar in acelasi timp unul dintre cei care au fost p&#227rtasi la momentul punerii in functiune a masinii. Slujba de sfintire a implinit o zi special&#227 pentru fostii angajati ai societ&#227tii, singurul produc&#227tor de hartie de ziar din Romania si cel mai mare produc&#227tor din Europa de sud-est. De altfel, toti cei care au lucrat la Masina 11 au primit diplome de onoare din partea actualei conduceri, al&#227turi de o fotografie sugestiv&#227 care s&#227 reflecte intocmai evenimentul.

Letea-marc&#227 de prestigiu

Pe 17 ianuarie 1881, lua fiint&#227 prima fabric&#227 de hartie din Romania, pentru ca in 1948 Letea s&#227 devin&#227 societate national&#227. Intre 1948 si 1990 Letea s-a numit succesiv Intreprinderea de Hartie si Celuloz&#227 &#8222Steaua Rosie&#8221 si Combinatul de Celuloz&#227 si Hartie Letea. In 1990 societatea a fost reorganizat&#227 si astfel a luat fiint&#227 SC Letea SA. In mai 2003, societatea a fost scoas&#227 la vanzare, dup&#227 o alt&#227 tentativ&#227 nereusit&#227, ea fiind achizitionat&#227 de fostul primar al municipiului Dumitru Sechelariu. De atunci si pan&#227 acum Letea a cunoscut schimb&#227ri majore, toate in bine, fiind modernizate sectiile deja existente. &#8222De cand societatea a fost achizitionat&#227 de actualul patron situatia s-a schimbat. A fost infiintat&#227 o nou&#227 tipografie, a fost m&#227rit&#227 capacitatea de colectare a maculaturii folosite in fluxurile tehnologice din fabric&#227 si au fost modernizate toate instalatiile existente. In acest fel Letea poate concura de la egal la egal cu orice mare produc&#227tor de hartie din lume. Patronatul se gandeste deja la infiintarea unei noi sectii de colectare si preparare a maculaturii folosite la producerea hartiei de ziar&#8221, a precizat Martin Fartade.

&#8222Letea este viata mea de cinci ani. Poate, lipsit de modestie, sunt omul care a dat viat&#227 acestei societ&#227ti. Au fost perioade grele pentru Letea, momente in care fr&#227mant&#227rile interne erau la ordinea zilei. Totusi, prin unitate, angajatii au reusit s&#227 dep&#227seasc&#227 orice obstacol indiferent de cine era patronul. Pentru mine, pentru oras, pentru Romania sper ca Letea s&#227 aib&#227 o viat&#227 cat mai lung&#227, chiar dac&#227 voi mai fi eu patron sau va fi altcineva. Ast&#227zi (n.r. – ieri) declar pentru prima dat&#227 c&#227 in dou&#227 luni Letea va fi privatizat&#227 in totalitate, iar actionar in proportie de 99 % va fi Selena SRL. Sunt mandru c&#227 am reusit s&#227 termin&#227m procesul de privatizare cu AVAS intr-un timp relativ scurt. Desi initial aveam la dispozitie 5 ani, am reusit s&#227 definitiv&#227m acest proces in doi ani si jum&#227tate&#8221 – Dumitru Sechelariu, proprietarul Letea.

&#822230 de ani de la pornire inseamn&#227 30 de ani de munc&#227 intens&#227 a oamenilor din fabrica Letea. De fabrica Letea sunt legate multe in istoria industrial&#227 a orasului Bac&#227u, in istoria firmei Letea, a patentului Letea si a m&#227rcii Letea. Evenimentul de ast&#227zi si masina 11 reprezint&#227 o continuare in viitorul fabricii si in viitorul unei p&#227rti din industria orasului Bac&#227u. Noi sper&#227m ca, prin programul de modernizare si restructurare pe care patronul il are in vedere, fabrica s&#227 aib&#227 un viitor in care oamenii care lucreaz&#227 aici s&#227 aib&#227 de munc&#227 inc&#227 30, 90 sau 100 de ani, de aici incolo&#8221 – Manea Avramescu, director general Letea.

&#8222Masina 11 reprezint&#227 pentru mine un utilaj care mi-a asigurat mie si familiei mea existanta din 1976 si pan&#227 in present. Aici am inv&#227tat meserie si am c&#227utat s&#227 implementez si altor tineri taina acestei meserii. Din 1998, de cand am devenit lider de sindicat, nu am pierdut contactul cu aceast&#227 masin&#227 si nu exist&#227 s&#227 treac&#227 trei zile f&#227r&#227 s&#227 trec pe la ea. Foarte mult&#227 lume s-a perindat, dar putini sunt care au rezistat de la pornire si pan&#227 acum&#8221 – Martin Fartade, lider de sindicat Letea.

Scris de Ovidiu Drug

Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu au trimis in judecatã patru hackeri. Acestia sunt acuzati de fraudã informaticã si detinerea de aparaturã destinatã falsificãrii cardurilor bancare. Hackerii au modificat o paginã WEB de licitatii, fortand astfel mana utilizatorilor sã le punã la dispozitie datele de identitate, numerele cãrtilor de credit, inclusiv codurile PIN. Anchetatorii cred cã afacerea a adus in buzunarul celor patru bãcãuani sute de milioane de lei.

Dupã ce s-a „specializat“ o perioadã de timp in Anglia, Vasile F., in varstã de 32 de ani, din Bacãu, s-a gandit sã punã pe picioare o afacere la modã: fraudã informaticã si falsificarea de carduri bancare. Individul s-a asociat cu Marian M. (27 de ani) care, desi nu are studii superioare de specialitate, este foarte priceput la utilizarea calculatorului. Sarcina lui Marian era ca, prin Internet, sã obtinã datele de identificare a unor cãrti de credit apartinand unor cetãteni strãini si valorificarea lor, folosind aparaturã specialã de citire si inscriptionare a benzilor magnetice ale cardurilor. Ca sã aibã toate conditiile de lucru, Vasile F. si-a finantat partenerul de afaceri cu 2000 de euro, bani necesari achizitionãrii unui calculator performant. De asemenea, tot „seful“ l-a pus pe calculatorist in legãturã cu douã persoane din Constanta, care i-au explicat informaticianului bãcãuan cum sã procedeze pentru a-si atinge scopul. Pentru cã Marian M. nu avea cunostinte de informaticã necesare realizãrii si modificãrii de pagini WEB, „seful“ se aratã disponibil sã mãreascã numãrul membrilor din afacere. Ionut A.(34 de ani), un tanãr bine pregãtit profesional, de profesie electronist, se aratã mai mult decat incantat de propunere. El primeste sarcina sã obtinã datele de identificare a cardurilor si sã transmitã informatiile lui Vasile F. Putin mai tarziu, in grup isi gãseste loc si Ciprian Marian O., care o fãcea mai mult pe soferul celorlalti.

Sute de strãini fraieriti de cei patru bãcãuani

Dupã ce au terminat cu organizarea, cei patru s-au pus pe treabã. Metoda folositã de Marian M. si Ionut A. este cunoscutã in domeniul informatic sub denumirea de „phishing“. Prin intermediul unor programe specifice, cei doi au falsificat pagina de inregistrare a site-urilor de licitatii e-bay. Apoi, aceastã paginã falsã a fost trimisã cãtre adresele valide de E-mail din baza de date creatã anterior (metoda fiind cunoscutã sub denumirea de „spam“). Rationamentul era simplu. Utilizatorii care primesc mesajul isi introduc datele de inregistrare pe site-ul e-Bay, adicã le oferã totul pe tavã hakerilor. „Valorificarea datelor de identificare a cardurilor cu ajutorul aparatelor destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã a constituit cea de a doua preocupare a grupului infractional organizat, precizeazã procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu, care s-a ocupat de caz. Initial, atributia de valorificare a datelor de identificare a cardurilor i-a revenit in exclusivitate lui Vasile F“. Se pare cã individul a avut serios de lucru, pentru cã erau zile cand primea informatii despre 70 – 80 de cãrti de credit. Dorind sã nu rãmanã mai prejos decat partenerul de afaceri, Marian M. si-a comandat si el aparaturã pentru falsificarea instrumentelor de platã electronicã. Tot prin aceeasi filierã si-a ajutat si prietenii (Ionut A. si Lilian C.), sã obtinã instrumentele necesare falsificãrii cardurilor bancare.

Sute de milioane obtinute prin fraudã informaticã

Politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Atidrog si procurorul de la DIICOT nu stiu cu exactitate cati bani s-au scos din aceastã afacere. In orice caz e vorba de sute de milioane de lei. Din sumele obtinute prin valorificarea informatiilor de pe Internet, Vasile F. ii dãdea o parte lui Marian M., iar acesta din urmã le scãpa ceva printre degete lui Ionut A. si Ciprian Marian O. Dupã ce au probat activitatea infractionalã a grupului, procurorul de la DIICOT a dispus trimiterea in judecatã a lui Marian M., Vasile F., Ionut A. si Ciprian Marian O. pentru constituirea in grup infractional, fraudã informaticã si detinerea si folosirea de echipamente destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Va ajunge in fata instantei si Lilian C. (29 de ani) pentru constituirea in grup infractional si detinere de aparaturã destinatã falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Marian M. a si fost arestat preventiv, in timp ce partenerii lui de afaceri s-au bucurat de libertate pe durata cercetãrilor.
Scris de Lili Adochitei

Afacerea Dracula Park este pe cale s&#227 se dezumfle, dup&#227 ce, ani la rand, fosta guvernare a tot b&#227tut toba, anuntand o investitie extrem de profitabil&#227 pentru romani. Inc&#227 de pe la inceput, povestea a cam scartait, celebrul personaj de legend&#227 fiind nevoit s&#227-si mute culcusul de la Bran, la Sighisoara, pentru ca, in final, s&#227 poposeasc&#227 tocmai pe la Snagov, lang&#227 Capital&#227. Lucrurile par a fi destul de neclare, pan&#227 la urm&#227 doar justitia fiind mai in putere s&#227 fac&#227 lumin&#227. Mai ales de cand Regia Autonom&#227 – Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a reziliat unilateral contractul, aceasta fiind proprietara terenului pe care urma s&#227 se ridice faimosul parc.

Atacat din toate p&#227rtile ba de UNESCO, de printul Charles, biserica Evanghelic&#227 din Timisoara si, cel mai vehement, de opozitia de pan&#227 in 2004, afacerea contelui transilvan risc&#227 s&#227 se transforme intr-un real scandal. Ins&#227, problema care-i roade cel mai tare pe romanii care au crezut in povestile guvernantilor din legislatura trecut&#227 este cum s&#227 isi recupereze investitiile. Printre acestia se num&#227r&#227 si cateva sute de b&#227c&#227uani care au plasat economiile in actiunile Dracula Park. Dup&#227 cum se prezint&#227 lucrurile, acest fapt nu va fi deloc facil si, in plus, s-ar putea prelungi pe o perioad&#227 extrem de lung&#227 de timp. Asta, intrucat, desi contractul este inc&#227 in vigoare, unul dintre asociati, respectiv RA APPS, s-a retras din afacere. Banii subscrisi de investitori prin ofert&#227 public&#227 de actiuni cic&#227 ar mai exista, cu toate c&#227, in prezent, oamenii cabinetului T&#227riceanu inc&#227 mai fac cercet&#227ri asupra persoanelor care au incheiat afacerea.

300 de b&#227c&#227uani sper&#227 la cele 1,4 miliarde subscrise

S&#227 reamintim c&#227 proiectul a fost lansat in noiembrie 2001, investitia total&#227 ridicandu-se la 31,5 milioane de dolari. Societatea Fondul de Dezvoltare Turistic&#227 Sighisoara SA a derulat, in decembrie 2001-aprilie 2002, o ofert&#227 public&#227 de actiuni in urma c&#227reia a reusit s&#227 atrag&#227 fonduri de peste trei milioane de dolari, desi valoarea total&#227 a emisiunii de actiuni a fost de cinci milioane de dolari. Prin urmare, inc&#227 din prima, actiunea s-a lovit de obstacole. E drept c&#227 actiunea de subscriere s-a derulat cam in aceeasi perioad&#227 in care izbucniser&#227 marile scandaluri financiare gen FNI, Familia, Argus, Minerva etc, ceea ce i-a cam indep&#227rtat pe potentialii investitori b&#227c&#227uani. Interesant totusi c&#227 suma de trei milioane de dolari a fost subscris&#227 de 15.000 de actionari, 15 dintre acestia, care au fost de fapt primii investitori, detinand aproape 70 la sut&#227 din titluri (in valoare de dou&#227 milioane de dolari). La nivel de judet, emisiunea s-a bucurat de un succes relativ, dac&#227 lu&#227m in calcul faptul c&#227 doar 300 de persoane au ales s&#227 investeasc&#227 in afacerea initiat&#227 de Ministerul Turismului. Mai exact, b&#227c&#227uanii au cump&#227rat 139.000 de actiuni (mai putin de unu la sut&#227 din totalul de 15,5 milioane de actiuni emise) valoarea total&#227 a investitiei ridicandu-se la peste 1,4 miliarde de lei. Valoarea nominal&#227 a unei actiuni era de 10.000 de lei, iar pretul de vanzare,10.200 de lei, diferenta de 200 de lei reprezentand comisioane, taxe si speze aferente. Suma de 1,4 miliarde nu pare deloc insignifiant&#227, dac&#227 lu&#227m in calcul ce se putea face pe atunci cu acesti bani.

Doar Justitia poate infige t&#227rusul

Cert este c&#227, deocamdat&#227, pentru ca romanii s&#227-si recupereze investitia este nevoie de anularea legal&#227 a contractului dintre Dracula Park SA si RA-APPS, m&#227sur&#227 pe care o poate lua, eventual, numai justitia. Din p&#227cate, nici varianta cot&#227rii la Burs&#227 nu s-a materializat, intrucat solutia nu a fost aprobat&#227 de Comisia National&#227 a Valorilor Mobiliare (CNVM). Pan&#227 la urm&#227, nu a mai fost infiintat parcul industrial, conditie obligatorie ca proiectul s&#227 demareze, existand mai multe cotestatii privind fezabilitatea proiectului. S-a infiintat totusi &#8222Parcul turistic si de agrement Snagov”, dar care nu a putut fi listat pe Burs&#227, tocmai din cauza litigiilor aflate in desf&#227surare. Interesant de urm&#227rit care va fi soarta vampirului (sau a vampirilor) implicat in acest proiect care, la inceput, pornea la drum destul de voios, imb&#227rb&#227tat de lozinca mobilizatoare &#8222S&#227-l punem pe vampir s&#227 munceasc&#227″.

Scris de Florentin Radu

Casa Judetean&#227 de Asigur&#227ri de S&#227n&#227tate (CJAS) a primit solicit&#227ri de contractare din partea unor noi furnizori de servicii medicale din judet. Dan Stoica, purt&#227tor de cuvant al CJAS, ne-a declarat c&#227 este vorba de un laborator de analize medicale si mai multe cabinete stomatologice. Asta inseamn&#227, c&#227, de la 1 mai, asiguratii vor putea apela si la noii furnizori dac&#227 acestia vor indeplini conditiile pentru a primi finantare de la CJAS. Din p&#227cate, fondurile alocate pentru servicii medicale nu cresc proportional cu num&#227rul furnizorilor, ceea ce inseamn&#227 c&#227 acelasi buget va fi imp&#227rtit intre mai multe cabinete si laboratoare. Banii sunt insuficienti, asa c&#227, in fiecare lun&#227, fondurile pentru servicii stomatologice se epuizeaz&#227 dup&#227 primele zile, iar la laboratoarele de analize s-au ocupat deja listele de asteptare si pentru luna august.

Scris de Doina Mincu

Locatarii unui bloc din Bac&#227u asteapt&#227 de aproape 2 luni ca angajatii RAGC s&#227 fac&#227 o lucrare simpl&#227. Au s&#227pat si astupat santuri la comand&#227, ca intr-un banc prost. Li s-a cerut spag&#227, dar nici asa nu au rezolvat problema. Conducerea RAGC nu crede c&#227 salariatii s&#227i se preteaz&#227 la astfel de practici. In blocul 1 de pe strada 1 mai, din Bac&#227u, locatarii pl&#227tesc de ani de zile pierderi imense la apa rece.

Au verificat toate apartamentele locuite, tevile de la subsol, dar nu au descoperit cauza consumului exagerat indicat de apometrul de bransament. La inceputul lunii martie s-au hot&#227rat s&#227 cear&#227 avizul Regiei Autonome de Gospod&#227rie Comunal&#227 (RAGC) pentru bransament separat. Pe 10 martie au obtinut aprobarea. &#8222De atunci suntem dusi cu vorba, intr-o b&#227taie de joc pe care nu o intelegem, ne-a declarat Marius Goian, locatarul care s-a ocupat de realizarea lucr&#227rii. Intr-o zi a venit maistrul de zon&#227 cu un inginer si mi-au indicat s&#227 fac santul spre unul dintre c&#227minele in care vor realiza bransamentul. Am s&#227pat santul, dar a doua zi mi-au spus c&#227 trebuie s&#227 ne branseze la alt c&#227min. Acesta era in strad&#227 si trebuia spart asfaltul. Am solicitat avizul prim&#227riei. L-am primit, dar a expirat de cand m&#227 duc cu vorba cei de la RAGC. Acelasi maistru a zis c&#227 nu ne mai branseaz&#227 in strad&#227, ci la primul c&#227min. Am s&#227pat alt sant. I-am tinut pe vecini cu gr&#227mezi de p&#227mant sub geam mai bine de o lun&#227. Intr-o zi a venit cel care se prezenta drept inginer si mi-a spus c&#227 m&#227 cost&#227 100 de euro. Pentru c&#227 am acceptat cu prea mare usurint&#227, in ziua urm&#227toare a cerut 200 euro&#8221. Locatarul spune c&#227 a f&#227cut cerere la RAGC s&#227 opreasc&#227 apa pentru a se face sudura. A primit aprbarea, dar acum santul s&#227pat e prea mic. &#8222Dac&#227 tot au venit zi de zi oamenii de la RAGC si m-au pus la s&#227pat santuri aiurea si mi-au cerut euro, de ce nu au spus cum s&#227 fac santul? Isi bat de noi. Mi-au spus niste vecini c&#227 trebuie s&#227 te porti cu ei ca si cu oul, c&#227 dac&#227 ii superi nu mai vezi bransare&#8221.

Petrus R&#227dulescu, director executiv la RAGC, ne-a declarat c&#227 nu este str&#227in de acest caz, dar nu a putut identifica persoana care i-a cerut spag&#227 lui Marius Goian, intrucat abonatul nu i-a dezv&#227luit numele. Acesta nu a dorit s&#227-i lase f&#227r&#227 loc de munc&#227 pe salariatii RAGC, ci s&#227 rezolve problema mai repede.

&#8222Ii astept&#227m pe abonatii c&#227rora li se solicit&#227 bani sau &#171atentii&#187 de c&#227tre salariatii nostri s&#227 ni se adreseze cu date exacte, ne-a declarat directorul R&#227dulescu. Vom verifica sesiz&#227rile si vom lua m&#227suri. Nu este normal dac&#227 omul pl&#227teste tax&#227 de bransare, care este de 115 RON, s&#227 mai dea bani in plus. Numai dac&#227 bransarea se face in exteriorul c&#227minului clientul pl&#227teste lucrarea sau o face, cu avizul nostru, dar pe cont propriu. Am mai avut reclamatii contra unor salariati care ar fi cerut bani, dar f&#227r&#227 dovezi&#8221. Cel mai recent a fost cazul mai multor abonati din cartierul CFR la care s-au prezentat falsi angajati ai RAGC si le-au solicitat bani pentru anumite lucr&#227ri. Directorul R&#227dulescu ii sf&#227tuieste pe b&#227c&#227uani s&#227 solicite legitimatiile celor care le bat la us&#227 sau in poart&#227 in numele RAGC.

Scris de Doina Mincu

Vama Bacau si-a dublat in primul trimestru al acestui an tonajul marfurilor vamuite. Daca in primul trimestru al anului 2005 lucratorii vamali bacauani au vamuit cu putin peste 100.000 tone de marfa, primul trimestrul al acestui an i-a pus in situatia de a vamui peste 295.000 tone de marfuri. Din acest total peste 180.000 tone au fost importuri si peste 115.000 au fost exporturi. &#8222E cea mai mare crestere in ultimii sase ani. A mai fost o crestere spectaculoasa in primul trimestru al anului 2004. Atunci s-au vamuit aproximativ 193.000 tone de marfuri, insa nu se compara cu volumul inregistrat in acest an&#8221, a precizat Vasile Soiman directorul Vamii Bacau. In ciuda acestui lucru, automarfarele care s-au prezentat la vamuire in trimestrul I din 2006 au fost mai putine cu aproape 830 de camioane fata de aceeasi perioada din 2005. Numarul acestora nu a depasit 5.375 de automarfare fata de 6.200 in primul trimestru din 2005 cand, conform raportului de activitate al Biroului Vamal Bacau pe trimestrul I 2006, a fost si perioada cu cele mai multe camioane vamuite incepand din 2001 pana in prezent. Ceea ce a dus insa la dublarea volumului de marfuri vamuite a fost cresterea numarului de vagoane care au fost nevoite sa treaca la control prin Vama Bacau. Astfel, in trimestrul I 2006 s-au vamuit un numar de aproape 1730 de vagoane, fata de un numar de aproximativ 1180 in perioada similara din 2005, depasirea fiind de circa 545 de vagoane. Cele mai multe au fost destinate exportului, aproximativ 1565, in timp ce pentru import au fost vamuite doar 160 de vagoane. Cu toate ca volumul s-a dublat, nu acelasi lucru se poate spune si despre procesele verbale de contraventie. Raportarea facuta pentru primul trimestru arata ca s-au intocmit un numar de 12 procese verbale fata de trimestrul I 2005 cand s-au incheiat 17 procese verbale de constatare a unor contraventii. De asemenea s-au mai intocmit 14 adeverinte de retinere a bunurilor si un numar de 7 procese verbale de valorificare a bunurilor devenite proprietatea statului care au fost trimise deja la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau.Scris de Claudiu Banea

Productia industriala totala a judetului Bacau a fost in scadere in luna februarie 2006. Comparativ cu aceeasi luna din 2005, aceasta a fost mai mica cu aproximativ 0,5 la suta, atat in serie bruta cat si in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Comparativ insa cu luna ianuarie 2006, luna februarie s-a dovedit a fi totusi mai productiva tinand cont de indicatorii raportati de Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau. Astfel, productia industriala totala a crescut cu peste 19,5 la suta in serie bruta si cu aproape 27 la suta in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Cu toate ca luna februarie 2006 a mers mai slab in privinta productiei industriale, cumulat pe primele doua luni ale acestui an, aceasta a reusit sa inregistreze o crestere cu aproximativ 0,7 la suta fata de perioada similara din 2005. Specialistii de la DJS Bacau pun aceasta crestere pe seama plusurilor inregistrate in industria prelucratoare cu aproape 1,1 la suta, in industria energetica cu aproximativ 8 la suta, in timp ce industria bunurilor de uz curent a inregistrat cea mai mare crestere, depasind cu 35 la suta productia realizata in primele doua luni din 2005. Nu la fel de productive s-au aratat industria bunurilor de folosinta indelungata, care a inregistrat o scadere cu aproape 20 la suta in perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2006 fata de perioada similara din 2005, si industria bunurilor de capital care a resimtit o scadere cu aproximativ 10 la suta raportat la aceleasi perioade. Din punct de vedere al productiei fizice, luna februarie a fost una cu un impact negativ in comparatie cu aceeasi luna a anului precedent. Din 140 de produse analizate, doar 43 au inregistrat cresteri, doua s-au mentinut la acelasi nivel, in timp ce 95 de produse s-au aflat in scadere. Cumulat pe primele doua luni din 2006, situatia judetului Bacau se prezinta la fel de sumbra. Astfel, s-a reusit &#8222performanta&#8221 scaderii nivelului de productie pentru 100 grupe de produse in timp ce cresteri nu au inregistrat decat 40 de produse, comparativ cu perioada ianuarie – februarie 2005. Printre produsele care au inregistrat cresteri semnificative se numara tricotajele, hartia, carnea de porc taiata in abatoare, amoniacul de sinteza, in timp ce cauciucul sintetic, acidul sulfuric sau semiconservele de peste au inregistrat cele mai mari scaderi ale productiei fizice.Scris de Claudiu Banea