La ora 9.00, targul de masini din Serbanesti e in toi. Teoretic. Practic, multi privitori si putine contracte de vanzare-cumparare parafate. „Proasta perioada, se plange Mihaela Pop, asteptand in masina parcata aproape de intrarea in targ sa isi faca aparitia cei care au batut deja palma pentru o masina, un ATV, un scuter, orice. Se apropie spartul targului, dar comertul stagneaza. Lumea e bulversata si este explicabil. Aproape toti asteapta sa vada ce se va intampla in privinta taxei de prima inmatriculare. Se vand cel mai bine apapucurilea. Intreprinzatorii, cei care au de carat marfa, nu prea se uita la pret. Important e sa aiba cu ce se misca”. Mihaela Pop vine in fiecare duminica si incheie contracte de 10 ani. Vremuri proaste ca acum nu prea a trait. Daca se vand 30 de masini intr-o duminica e mare lucru. Singurele „straine” care mai au cautare sunt masinutele mici, cu consum redus si pretul sub 7.000 de euro.

Bisnita cu fleacuri merge mai bine

„Se vand masinile accesibile cu un credit mediu de la banca, ne-a declarat Florin Constantin, care astepta clientii langa un SEAT Toledo. Ia omul un credit de 5-6000 de euro, cauta o masina sa se incadreze. Cei mai multi clienti sunt amatori de Opel Corsa, Skoda Fabia sau Peugeot 206. Oamenii aleg in general pretul, nu marca. Chiar asa slab cum merge targul acum, tot este cel mai bun din Moldova si chiar mai mult de atat. Am fost la Brasov si se vorbea ca la Bacau vinzi daca ai masina buna, la pret rezonabil”. Sansele de a fi „aleasa” intr-o mare de masini, care de care mai ochioasa, sunt mici. Prin urmare, se aplica planul „B”. Aproape in fiecare portbagaj sau pe capota se gasesc tot felul de marfuri de la nemti, de la sapun la patine. Marfa este promovata zgomotos si asiduu: detergent &quotadevarat&quot, adidasi „originali”, ciocolata „naturala”. Cumparatorii nu lipsesc, mai ales ca preturile bat supermarketurile. Printre marfurile fara probleme se strecoara si falsuri, cum ar fi cantarele fara aviz metrologic, interzise in piete. Acest tip de comert este ilegal, dar autoritatile inchid ochii. Din cand in cand mai descind vamesii, iar atunci se lasa cu amenzi si confiscari.

La un pas de revolta

Peste o mie de masini erau ieri aliniate in spatiul rezervat targului. Ordinea este pastrata cu mare greutate. Dimineata, chiar inainte de ora 3, isi fac aparitia samsarii. Unii dintre ei se multumesc sa ocupe doar locuri pentru masinile pe care le scot ei insisi la vanzare. Altii isi rezerva mai multe locuri si fac apoi specula. „Duminica trecuta am avut aproape o revolta la intrarea in targ, ne-a declarat Constantin Curcudel, directorul Administratiei Pietelor. Cand am anuntat ca nu mai exista niciun loc, era o multime furioasa la poarta. Cativa dintre nemultumiti erau cei care isi rezervasera loc si veneau cu restul masinilor. Nu le-am mai permis sa treaca. M-au amenintat ca trec peste mine. Pana la urma au inteles. Astazi nu am mai avut aceleasi probleme”. Ieri, taxele platite de comercianti s-au ridicat la 13.000 lei. Venitul lunar al targului (inclusiv chiriile si taxele pentru cherestea) ajunge la 75.000 lei. Chiar daca suma este impresionanta, investitiile sunt zero. „Targul se va muta spre Sarata, ne-a declarat directorul Curcudel. Aici se va construi un spital de urgenta, asa ca nu se mai aproba investitii pentru aceasta locatie”.Scris de Doina Mincu

Vineri seara si sambata, cei care locuiesc pe strada Stefan cel Mare nu au beneficiat de apa rece, deoarece la robinet a curs mal. Din bugetul de 568 milioane lei pentru investitii, Consiliul Local a alocat doar 12.700.000 lei pentru reabilitarea unor portiuni din reteaua de apa. Este vorba de inlocuirea conductei de apa de pe cateva strazi care urmeaza a fi construite ori reabilitate. Pentru a avea o apa curata in Bacau trebuie inlocuita, insa, intreaga retea de 130 km de conducte.

La sfarsitul acestei saptamani, cand majoritatea bacauanilor si-au propus sa isi rezolve treburile gospodaresti, cei care locuiesc pe strada Stefan cel Mare au avut neplacuta surpriza sa constate ca nu pot utiliza apa rece. Vineri seara si sambata la robinetele din apartamentele situate in aceasta zona a municipiului Bacau a curs, in loc de apa, mal, care a blocat si functionarea centralelor, iar multe s-au defectat. Pana astazi nimeni nu stie cauzele acestei anomalii.
Considerata vitala pentru intreaga planeta, apa potabila pare sa fie un lucru minor pentru Consiliul Local si conducerea Primariei municipiului Bacau. Altfel nu se explica de ce in cei patru ani de cand a venit la conducerea Bacaului actuala administratie nu si-a propus decat obiective marunte (si acelea in contextul construirii ori modernizarii unor strazi) de reabilitare a retelei de distributie a apei potabile a orasului. De departe, in totalul bugetului alocat pentru investitii in 2008, sumele destinate lucrarilor de reabilitare a retelei de furnizare a apei potabile reprezinta o suma infima. Din cele 568.846.991 lei, cati vor fi destinati anul acesta din bugetul local pentru investitii, doar 12.732.365 lei vor fi rezervati inlocuirii conuctelor de apa potabila si altor lucrari de pe retea.

Praf in ochii bacauanilor

&quotNu am vazut bugetul local si nici nu m-a invitat nimeni sa discute cu mine vreun proiect privind reabilitarea retelei de distributie a apei potabile, ne-a declarat Adrian Craiovan, directorul Regiei Autonome de Gospodarie Comunala (RAGC). Am auzit, totusi, ca obiectivele in acest sector vizeaza inlocuirea conductelor doar pe strazile care se modernizeaza. Mai mult nu stiu&quot. In ce ne priveste, am reusit sa aflam ce lucrari are prinse in planul de investitii pe 2008 Consiliul Local, de pe site-ul Primariei Bacau. Din capul locului trebuie sa spunem ca nu sunt obiective noi ci ele vin din anii anteriori. Astfel, anul acesta va fi inlocuita reteaua de apa de pe strazile Infratirii, Iasilor, Tudor Vladimirescu, P.Strat, Dr.Istrati, Vasile Pirvan, Alba Iulia, Izvoare, Miron Costin, Calea Moinesti (numai subtraversarea pe sub calea ferata de la Fabrica de Bere la Vinalcol), Garii (intre strada Avram Iancu si strada Mihai Eminescu), Frunzei si Dimitrie Cantemir, majoritatea fiind prinse in plan pentru a fi reabilitate si cu acest prilej se schimba cu alta noua si infrastructura. Asadar, niciun obiectiv de anvergura ci reabilitari pe portiuni de cateva sute de metri de conducta din reteaua care masoara peste 100 kilometri si se afla la pamant.

aConsiliul Local trebuie sa promoveze investitia”

Bacaul are 180 de kilometri de retea, cu diametre intre 150 si 800 de milimetri. Din aceasta 48 kilometri o reprezinta conducta de aductiune de la Poiana Uzului, restul de peste 130 kilometri fiind, de fapt, reteaua propriu-zisa a orasului. Noua aductiune este prevazuta si se va realiza prin finantare BERD, in cadrul unui program ISPA mai amplu, care cuprinde si reabilitarea Statiei de Tratare a Apei de la Barati si a 11,5 kilometri din reteaua de canalizare, precum si modernizarea Statiei de Epurare. Cand vor incepe lucrarile, cand se vor termina, nimeni nu stie, cu toate ca acest proiect are o vechime de peste patru ani. &quotConducerea Regiei de Gospodarie Comunala, ca administrator, considera ca reteaua este veche si trebuie inlocuita. Dar mai mult de atat nu poate face. Conform legii, Consiliul Local trebuie sa promoveze si sa finanteze o asemenea investitie. E vorba, probabil, de sute de miliarde de lei, dar trebuie facut un studiu de fezabilitate&quot, ne-a declarat directorul RAGC.Scris de Elena Tintaru

Imediat ce a fost dat afara din Consiliul Local (CL) Bacau, Gabriel Corodeanu s-a adresat instantelor judecatoresti. Acesta a intentat Consiliului Local al municipiului doua actiuni, una pentru suspendarea hotararii si cealalta pentru anularea deciziei luate de aparatul decizional municipal. Desi prima, care s-a judecat in regim de urgenta trebuia sa primeasca pronuntarea, peste noapte consilierul s-a trezit ca procesul a fost pus din nou pe rol.
Fostul consilier liberal spune ca problema se tergiverseaza fara sens. Pe 30 ianuarie ar fi trebuit ca judecatorul sa analizeze cauza, dar se pare ca au aparut unele probleme. aLa primul termen de judecata procesul a fost amanat pe motiv ca juristii din Primarie sunt la sedinta CL si nu pot veni in instanta. Asta in conditiile in care in aceeasi zi au fost doi juristi ai Primariei in instanta pentru alte cauze. Ba mai mult, prezent la Tribunal a fost si un avocat ales de Consiliul Local pentru o alta speta”, explica Corodeanu. Acesta spune ca nedumerirea sa porneste de la faptul ca procesul a fost repus pe rol. aDupa ce completul de judecata a aprobat amanarea si a comasat dosarele pe 6 februarie, m-am trezit ca s-a pus pe rol doar primul dosar, deoarece grefierul nu consemnase in incheiere decizia de comasare a cauzelor”, a mai precizat acesta.
La termenul din 6 februarie a procesului pentru suspendarea hotararii de Consiliu Local instanta a judecat cazul in lipsa reprezentantilor Primariei. Gabriel Corodeanu a spus ca ain lipsa reprezentantilor Primariei, deoarece nu fusese depusa nicio cerere de amanare, a ramas in pronuntare”. Cu toate acestea se pare ca s-a revenit asupra acestei decizii. Peste noapte m-am trezit ca procesul este pus din nou pe rol”, a mai spus Corodeanu. aUrmatorul termen este abia pe 20 februarie, desi normal ar fi trebui sa se judece pe 13 februarie, pentru ca suspendarile se judeca in regim de urgenta. Este cat se poate de limpede ca interesul lui Stavarache si al lui Popovici e acela de a tergiversa procesul. Le este teama de revenirea mea in Consiliul Local”, a declarat fostul consilier.
Corodeanu ameninta ca va face tot posibilul pentru a avea castig de cauza deoarece aceste nereguli nu-si au locul. aDaca si pe 20 vor exista semne de intrebare voi recurge la toate masurile legale, inclusiv la CSM si chiar CEDO, astfel incat in acest caz sa se faca dreptate”, a incheiat Corodeanu. Scris de Alex Botezatu, Emilian Berceanu

Ancheta privind incidentul aviatic produs la inceputul lunii ianuarie pe Aeroportul International Bacau nu s-a definitivat. Se pare ca la mijloc a fost vorba despre o eroare de pilotaj produsa la momentul in care s-a dat semnalul de aterizare, dar comisia care a analizat cazul inca nu a dat verdictul final. Desi de atunci a trecut mai bine de o luna, aeronava inca stationeaza pe pista din Bacau. „Conform legislatiei, pentru aceasta parcare firma proprietara este taxata cu 0,15 euro pe tona, la fiecare ora, a explicat directorul general al aeroportului, Radu Gabriel Bondar. Aeronava are in jur de 41 de tone, iar banii din aceste incasari sunt trecuti la capitolul avenituri propriia. Fara plata acestei taxe, firma nu poate ridica avionul de la sol. In caz ipotetic, daca este refuzata aceasta plata, noi, ca aeroport, devenim proprietarii aeronavei. Ulterior, pentru ca un aeroport nu are dreptul sa detina avioane, il scoatem la licitatie”. La un simplu calcul, pana acum, in „buzunarele” aeroportului bacauan au intrat circa 4.500 de euro. Insa, deocamdata, nu se poate vorbi despre schimbarea dreptului de proprietate asupra avionului. Se pare ca societatea bulgareasca nu a ajuns la un pret negociat cu firma din Bacau care repara avioane si inca nu poate ridica aparatul de zbor de la sol. Acesta a fost doar tractat de la locul incidentului si tras pe o linie moarta, pentru a se putea relua zborurile. In data de 9 ianuarie, avionul companiei bulgaresti Hemus Air, inchiriat de agentia de transport aerian Blue Air, a fost la un pas sa provoace o catastrofa de proportii. Dupa ce a aterizat pe pista, in timpul rulajului, aeronavei i s-a rupt trenul de aterizare, iar avionul s-a oprit in bot. Practic, aparatul de zbor a mai rulat fara roata din fata cativa zeci de metri. In avion erau 89 de persoane, dar nimeni nu a fost ranit. Pasagerii din avion au sustinut ca in momentul in care au coborat din avion au observat ca pista era complet acoperita cu zapada si gheata. Cazul este acum anchetat de catre o comisie din Ministerul Transporturilor. Scris de Roxana Neagu

Razboiul din Asociatia de proprietari 93 Central este fara precedent. Administratorul este aincondeiat” in toate felurile, presedintele s-a trezit cu masina si apartamentul distruse. Profitand de vidul de putere, femeia de serviciu isi face de cap. Scarile sunt nematurate de doua luni. Locatarilor le este scarba sa iasa din casa.

„Este ceva de neinchipuit ce se intampla in acest bloc, ne-a declarat indignata Carmen Enache. M-am mutat in blocul 12 de pe strada Nicolae Balcescu in luna octombrie. De atunci nu am vazut-o niciodata pe femeia de serviciu. Nu stiu unde face curatenie, am auzit ca prin apartamentele unora, dar pe scara sigur nu matura si nu spala. Mi-e sila cand vin acasa si intru in scara blocului. Cu liftul nu se poate circula, este mereu plin de urina. Am reclamat la administrator, dar fara succes. Vecinii spun ca situatia dureaza de mult timp”. Din Asociatia 93 Central fac parte proprietarii apartamentelor din cele opt scari ale blocului 12. Desi platesc lunar cheltuieli salariale pentru presedinte, administrator si femeie de serviciu (pe langa alti angajati ai asociatiei), traiesc intr-o mizerie crunta. „Daca aceste persoane pe care le platim sa administreze blocul si sa conduca asociatia nu-si fac bine treaba, de ce mai dam noi bani in fiecare luna?”, se intreaba Carmen Enache. Desi la fiecare scara exista interfon, betivii care isi fac veacul pe la barurile din zona folosesc acest bloc din centrul Bacaului drept WC public.

La cheremul femeii de serviciu

Nemultumirile la adresa femeii de serviciu sunt vechi. La adunarea generala de anul trecut, conducerea asociatiei a propus concedierea ei. „Ne-am trezit ca unii locatari o sustin, ne-a declarat presedintele Ion Novac. Au venit cu o lista de semnaturi si au insistat sa o pastram. Ea face curatenii pe la niste familii, are sustinatori, nu am avut ce face”. Conducerea asociatiei sustine ca angajata are drepturi garantate de lege. Era suficient insa ca activitatea ei sa fie controlata, iar abaterile sa fie consemnate in procese-verbale. Situatia de acum este inacceptabila. Anagajata a fost o luna in concediu medical, iar la intoarcere a depus o cerere pentru concediu de odihna. Desi aceasta nu a fost aprobata de presedinte, ea nu a venit la serviciu. Chiar si asa, concedierea ei este amanata. Presedintele sustine ca este deosebit de greu sa ii gaseasca inlocuitor.

Foc la presedinte

Administratorul asociatiei si-a dat demisia, fortat, dupa cum ne-a declarat, de unii locatari. Un grup de contestatari din umbra il bombardeaza cu mesaje in care este acuzat ca fura din asociatie. Presedintele este si el la un pas de a abandona functia. aPe mine m-au amenintat ca ma distrug fiindca am afisat lista cu datornici si le-am cerut sa isi achite obligatiile. Anul trecut mi-au aruncat o cutie cu vopsea pe masina. Au vandalizat scara C, pe care locuiesc. Pe 27 octombrie mi-au turnat benzina pe usa si i-au dat foc”. Ion Novac si sotia sa au scapat cu viata ca prin minune. Casa ardea, iar ei au iesit pe balcon. Au fost salvati de pompieri, dar au ramas fara agoniseala de o viata. Acum, nu au unde locui, aprtamentul fiind distrus. Muncesc sa inlature urmele incendiului si chiar se gandesc sa se mute. Presedintele recunoaste ca, presat de problemele personale, nu s-a mai ocupat de asociatie. Locatarii de bunacredintanu au nicio vina in toata povestea, dar sunt obligati sa suporte conditii de ghetou. Scris de Doina Mincu

Parlamentarii bacauani nu se spetesc cu munca. Cel putin aceasta este concluzia desprinsa dupa ce Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicitatii un raport privind activitatea individuala a parlamentarilor in perioada septembrie – decembrie 2007. Doi parlamentari se remarca prin absenteism: liberalul Ionel Palar si social-democratul Viorel Hrebenciuc.

Parlamentarii bacauani fac tot posibilul sa iasa in evidenta, dar nu cu initiative legislative, lucru pentru care au fost alesi, ci cu absente nenumarate si nemotivate de la vot. Daca in scoala, elevii care chiulesc sunt sanctionati de catre diriginti, in politica romaneasca, absenteismul nu se sanctioneaza. Nici macar la vot, din pacate. Astfel, alesii bacauanilor sunt printre primii in topul chiulangiilor din Parlament.
La Partidul Social Democrat, printre ultimii clasati se numara deputatii de Bacau Nicolae Banicioiu si Viorel Hrebenciuc. Deputatul Banicioiu are o prezenta la sedinte de 14,75 la suta, in timp ce Viorel Hrebenciuc a participa la numai 9,98% dintre sedintele din sesiunea amintita. Pe ultimul loc in topul pesedistilor se situeaza Octav Cozminca, senator de Suceava, cu 0,34%.

Palar, campion absolut

Nici parlamentarii liberali nu s-au ingramadit sa participe la vot. Astfel, din 59 de pozitii ale &quotclasamentului&quot, Ionel Palar se situeaza pe locul 57, cu un procent de 21,69%. Daca nu stiati, deputatul Palar este protejatul primarului Romeo Stavarche, cel despre care edilul afirma ca face cel mai mare lobby pentru judetul Bacau. Cifrele infirma insa realitatea, pentru ca nu prea se poate face lobby, din moment ce Palar nu catadicseste sa participe la sedinte. Sub deputatul bacauan mai sunt un parlamentar de Hunedoara si Crin Antonescu (cu procent &quotzero&quot). Ionel Palar nu pare sa fi luat exemplul colegului sau Valeriu Gheorghe, aflat pe locul 13 intre parlamentarii liberali, cu o participare de 87,45%.

Una calda, alta rece

Si la Partidul Democrat sunt parlamentari de Bacau care s-au prezentat la cele mai multe sedinte (Liviu Miroseanu, locul 10 din 71, cu o participare de 84,38%), dar si &quotcodasi&quot, cum este Cristian Cucuian, aflat pe locul 62, cu un procentaj de 40,69%. Dintre parlamentarii de Bacau ai Partidului Romania Mare se &quotremarca&quot deputatul Mircea Ifrim, care, cu o prezenta la sedinte de 46,64% ocupa locul 27 din 38. Locul ultim este ocupat chiar de &quottribunul&quot Corneliu Vadim Tudor, presedintele PRM, cu 3,45 la suta in ceea ce priveste procentul participarii la sedintele Parlamentului. Deputatul independent Olguta Cocrea ocupa locul 7 in topul independentilor, cu o prezenta la sedinte de 82,86 la suta. De remarcat este faptul ca ceilalti parlamentari de Bacau nu au iesit in evidenta nici la capitolul fruntasi, nici la cel al codasilor, domniile lor situandu-se in zona &quotcalduta&quot, adica la mijloc.

Top trei

Un top 3 al parlamentarilor bacauani care s-au prezentat in sesiunea septembrie-decembrie la munca ar arata astfel: 1. Valeriu Gheorghe (PNL) – 87,45% 2. Liviu Miroseanu (PD) – 84,48% 3. Olguta Cocrea (82,86%). Mult mai mare ar fi insa concurenta pentru un top 3 al codasilor. Liderul intr-un asemenea clasament este Viorel Hrebenciuc (PSD) – 9,98%, urmat de colegul sau de partid, Nicolae Banicioiu si de liberalul Ionel Palar. Cu alte cuvinte, multi dintre parlamentarii bacauani nu reusesc sa isi mai faca timp pentru a-si indeplini atributiile din &quotfisa postului&quot. Cu toate acestea, la orice conferinta de presa organizata de parlamentari, acestia nu contenesc sa se laude cu multitudinea de initiative, de interpelari, de idei, cu participarea la sedinte si cu o buna comunicare cu cetatenii. Din pacate, multe dintre aceste &quotrealizari&quot sunt, in mod evident, doar pe hartie, lucru explicabil in conditiile unui absenteism masiv de la sedinte, adica de la locul de munca pe care bacauanii l-au oferit, prin votul lor, celor care acum trag chiulul cat pot.Scris de Codrin Pop, Ionut Avram

Primarul Romeo Stavarache a demonstrat inca o data ca nu are nici priceperea, nici taria necesara pentru a conduce un oras ca Bacaul. Dupa ce a bulversat Piata Centrala si Piata Sud prin decizia de a inchide principala hala de lactate a orasului, a dat inapoi din motive electorale. Decat sa piarda la capitolul imagine, prefera sa-si incalce propriile hotarari si chiar normele UE.

In stilul care a devenit bine cunoscut bacauanilor, Stavarache emite decizii, le apara vehement pana la un punct si renunta brusc la ele, ca un copil care sparge de pereti jucaria pentru care a plans si a batut din picioare. Hotararile sale sunt la fel de ferme ca si promisiunile cu care i-a acoperit pe bacauani si de care s-a ales praful. Cel mai recent exemplu este cel al halei de lactate din Piata Centrala. Un proiect promis de candidatul Stavarache in desele sale peregrinari prin piata, inainte de alegerile din 2004. Numai ca, atunci, promitea conditii de comert demne de Uniunea Europeana spre care tinteam, fara insa a uita sa ii asigure pe comercianti ca nu isi vor pierde locul de munca si nici nu li se va sabota afacerea. Dupa ce s-a vazut instalat in primarie, Romeo Stavarache a dat inainte cu modernizarea, fara prea multa vlaga, insa, dar si-a dat arama pe fata si nu le-a mai acordat nicio atentie celor care de multi ani castigau o paine in hala de lactate. „O sa va dam afara pe toti cei care ati intrat in hala pe vremea lui Sechelariu, asa am fost amenintati. Dupa alegeri, ori de cate ori am incercat sa discutam cu Romeo Stavarache, nu ne-a mai primit”, ne-au declarat administratorii societatilor Excelent Service SRL, Pradmar SRL si Vamar Dent SRL. A urmat un joc de-a soarecele si pisica. Ba se inchidea piata, ba nu. Contractele se prelungeau cate o luna, cate doua, pentru a-i tine in stres pe proprietarii chioscurilor din hala si a-i determina sa se dea batuti si sa se mute. Unii dintre ei au cedat presiunilor psihice. Un grup de cinci societati comerciale a ramas pe baricade, decis sa-si apere munca.

Voturile cantaresc mai greu decat normele UE

In ianuarie, s-a anuntat ca de la 1 februarie piata se va inchide. Comerciantii au fost somati sa-si faca bagajul, in caz contrar riscand sa fie evacuati fara menajamente. In disperare de cauza, administratorii celor cinci societati comerciale (cele trei de mai sus, la care se adauga SC Dannik Trading SRL si SC Rovidacos SRL) au actionat primaria in judecata. Primarul a fost notificat si a luat inca una din deciziile sale dictate parca de adierea vantului prin salcii. A amanat modernizarea halei de lactate pana la 1 iulie. Motivatia deciziei miroase a socoteala electorala mai ceva ca butoaiele de varza primavara. Pai, daca primaria ramanea ferma pe pozitii si inchidea hala, in numele normelor UE, lacatul nu ar fi stat prea mult pe usa, ca-l zbura ordonanta presedintiala. Comerciantii s-ar fi intors la locul lor, dar numai pana cand se solutiona litigiul in instanta. Fiind vorba de ditamai Primaria Bacau si al sau sef, justitia s-ar fi miscat, e sigur, mai repede decat in cazul amaratilor ce-si cauta cu anii dreptatea. Ce s-au gandit, asadar, capetele luminate din primarie? Nu-i prea intelept si de folos imaginii primarului sa inchizi piata in preajma Pastelui, sa inghesui carnea si branza in celelalte piete ale Bacaului si sa-i obligi pe alegatori sa bata orasul pentru o coada de miel. Nici dupa Paste nu-i vreme de modernizare, campania electorala umbrind de departe toate normele UE. Asa se face ca, nici acest proiect dintre multele si maretele visate dar nerealizate de Romeo Stavarache nu va deveni realitate in mandatul sau. O alta certitudine este aceea ca proiectele primariei si banii cheltuiti pe studii si licitatii nu fac doi bani in fata imaginii primarului Stavarache si a calculelor sale electorale.Scris de Doina Mincu

Parlamentarii bacauani, in marea lor majoritate, sunt niste perfecte nulitati. Si ca performante, si ca prezenta la votul din camere, pentru care, de altfel, au si fost trimisi la Bucuresti sa traiasca bine pe banii contribuabililor. Indiferent de culoarea politica, deputatii si senatorii nostri exceleaza prin absenta. Iar apoi vin, cu nesimtire, si ne cer din nou votul care sa le asigure inca un mandat in Capitala, cu cazare la hotel de lux, masina si sofer, salarii zdravene, basca excursii lipsite de finalitate prin tari straine. Politicienii nostri sunt dupa chipul si asemanarea asa-zisei politici pe care, balcanic, o profeseaza fiecare pe unde apuca. La un sprit, la o plimbare cu baietii, la
un grup de colaborare romano-botswanez. Degeaba au primit la un moment dat increderea oamenilor, pentru ca singurul lucru pe care electoratul l-a primit inapoi consta in legi schioape, facute dupa interese obscure, si mutalai care casca gura-n Parlament doar cand trebuie sa depuna juramantul sau sa intrebe care-i meniul de la cantina. Uninominalul ar fi trebuit sa le traga niste semnale de alarma, ca sa devina mai activi, mai prezenti pe la sedinte, eventual sa-si ia inima-n dinti si sa mai vina cu vreun proiect de lege. Dar cum obisnuinta este a doua natura, parlamentarii au functionat dupa bine-cunoscutul principiu pavlovian si au ramas in continuare inerti, lipsiti de vlaga si pusi aproape exclusiv pe capatuiala. O clica de indivizi al caror unic scop este ca, de la mandat la mandat, sa o mai puna de o viluta, o afacere, ceva spatii comerciale, o masina cu staif. Sunt si exceptii, nimic de zis. Dar cei ce-si bat capul devin aproape invizibili in marea de nesimtire care-i inconjoara, unde fiecare mic investitor strategic se transforma peste noapte in sforar-sef urmarind, dupa cum este si normal, doar realizarea propriului interes. Adevarat, treaba asta functioneaza si la nivel mai mic. De la o primarie amarata de comuna la forul legislativ al tarii, peste tot e plin de personaje care, daca nu si-ar bate joc de oameni, ar putea deveni eroii unui roman in bataie de joc. Cum i-am votat, asa-i avem. Degeaba greata de dupa, ca trebuie sa mai induram inca vreo patru ani pana la o eventuala schimbare. Dar si cu schimbarea e o belea, chiar daca vine uninominalul. Lumea va spune ca „mai bine il votez p-ala, chit ca-i hot si magar, dar cel putin il stiu, decat sa votez un neica-nimeni care poate o fi mai rau.” Fiecare va face, la alegeri, asa cum il taie. Numai ca si alesii taie dupa aia. Ba de la buget, ba de la investitori strategici, ba de la…Scris de Emilian Berceanu

In ciuda promisiunilor autoritatilor locale si judetene ca vor oferi facilitati investitorilor straini si alte basme de acest gen, se vede clar ca Iasiul ne ia fata pe zi ce trece. Dupa ce nu cu mult timp in urma Siemens au decis sa deschida la Iasi o filiala, acum un nou parc tehnologic va aparea in orasul celor sapte coline. Aceasta in timp ce la Bacau proiectele de hotarare pentru concesionarea terenurilor catre firme cu posibilitati de investitii sunt retrase de primar fara nicio justificare.

Conform presei nationale dar si a ziarelor locale din Iasi, compania Red Management are in proiect o investitie imensa, ce se va derula pe 5 ani. Este vorba de cheltuirea a 320 milioane euro pentru dezvoltarea unor proiecte imobiliare de mare anvergura. Probabil cel mai important dintre acestea este un parc de afaceri cu o suprafata de 172.000 mp. Pe langa acesta, la Iasi vor mai fi construite, de catre aceeasi societate, doua ansambluri rezidentiale si un nou parc industrial. Lucrarile vor demara in toamna acestui an, investitia urmand sa fie derulata prin intermediul societatii Iasi City Center, detinuta de Red Management.

Locuri de munca in parcurile IT din Iasi

Un alt plus pentru Iasi este reprezentat de initiativa companiei CapGemini, unul din numele cu rezonanta in domeniul consultantei, tehnologiei si serviciilor profesionale. Societatea si-a anuntat intentia de a investi in Parcul Industrial Tehnopolis din Iasi (primul IT park infiintat la Iasi), si a promis ca va oferi cel putin 500 de locuri de munca exclusiv pentru domeniul IT. Compania are la nivel international peste 75.000 de angajati si are reprezentante in 36 de tari. Cireasa de pe tort, conform presei locale iesene, ar fi ca un alt colos al industriei IT si-a manifestat dorinta de a se „instala” la Iasi. Este vorba de Hewlett Packard.

Bacaul exceleaza doar la hipermarketuri

In ciuda declaratiilor bombastice de care avem parte in ultima perioada, niciun investitor de mare anvergura nu a poposit la Bacau, cu exceptia marilor hipermarketuri. Bacaul se metamorfozeaza incet intr-o simpla piata de desfacere, din care productia practic lipseste cu desavarsire. Locurile de munca nu sunt in crestere, si nici veniturile, iar proiectele de dezvoltare pe termen scurt si mediu sunt relativ lipsite de substanta, o serie de aspecte deosebit de importante fiind lasate in umbra.

Autoritatile executive, responsabile de lipsa investitiilor

Consiliul Local este cel ce are in responsabilitate patrimoniul local. Dar de atragerea de investitori si propunedea de facilitati pentru acestia ar trebui sa se ocupe autoritatea executiva, si anume primaria condusa de Romeo Stavarache. Dar, asa cum se poate vedea cu ochiul liber, la acest capitol alesii nu au izbutit sa dea randament, iar o serie de proiecte pentru potentiali investitori au fost retrase
de primar fara nicio explicatie. Campania electorala avant la lettre si lipsa de transparenta nu au cum sa intre in categoria facilitatilor pentru investitori. Consilierul independent Laurian Lucas ne-a declarat ca „nu cred ca mai este vreun bacauan responsabil care sa nu-si dea seama de ce se petrece la Bacau. Iasiul este condus de o echipa de profesionisti, in timp ce la noi sunt doar niste diletanti adunati de pe marginea boschetilor administratiei. Aveam in 2004 un ascendent spectaculos fata de Iasi, si orasul era pregatit pentru proiecte de mare anvergura. Acum situatia este mult mai drastica, dar in sens invers. Proiectele pe care nu le vrea Iasiul nici la Bacau nu vin, ci merg spre Piatra Neamt. Proiectul imobiliar-comercial al lui Stavarache pentru terenurile de la armata nu va crea 4000 de locuri de munca. Sunt doar bule de sapun in campania electorala pe care deja a inceput-o.” Gabriel Lupu, reprezentant al Partidului Conservator, este si el de parere ca membrii aparatului administrativ din primarie ar putea sa faca mult mai multe. „La Iasi, fiind vorba de investitori privati, probabil ca au strategii proprii, iar consiliul local nu are cum sa faca lobby pentru a-i atrage. Noi detinem terenuri si putem oferi facilitati. Primaria are alte deschideri si oportunitati decat consiliul local. Acuzam lipsa de transparenta a primariei fata de consiliul local. S-au facut interventii repetate la primarie pentru atragerea unor firme producatoare la Bacau, nu doar pentru societati cu profil comercial. Speram ca lipsa de transparenta in legatura cu cele 30 de hectare de la armata ce au fost retrase fara explicatie de pe ordinea de zi a sedintei consiliului local sa fie o strategie de a atrage mari investitori”, a concluzionat consilierul. Nici Adrian Popescu, alesul PD-L in consiliul local, nu este increzator fata de situatia economica a Bacaului. „La Iasi este un parc industrial plin, din care mare parte e luata de Siemens. Acum stiu ca se ridica unul nou. Noi avem o mare problema la Bacau. Multe fabrici au fost inchise sau au facut restructurari, si nu au aparut societati care sa creeze plus-valoare si sa absoarba forta de munca. Administratia locala ar trebui sa se preocupe de atragerea acestor investitori. Am tot auzit ca au venit diversi potentiali investitori, dar nu s-a finalizat nimic. Daca nu se va face ceva in perioada urmatoare, vom avea mari probleme.”Scris de Emilian Berceanu

Pentru bacauanii interesati de lucrarile de la Catedrala Ortodoxa, exista o serie de cifre care pot fi mult mai explicite decat romane intregi. Banii nu intra in conturile Conimpuls decat ca sa plece mai departe, catre furnizorii de materiale. Procurarea tablei aurite pentru acoperisul lacasului de cult (1.600.000 lei), montarea acesteia (700.000 lei), procurarea pietrei naturale pentru finisajele exterioare (1.250.000 lei), a structurii speciale pe care va fi aplicata piatra naturala (350.000 lei) si montarea acesteia (800.000 lei) sunt operatiunile pentru care au fost alocate fonduri. Din toata suma alocata de Consiliul Judetean, Conimpuls va cheltui doar o mica parte. Este vorba de arhitectura pentru sarpanta, care va fi finalizata la sfarsitul lunii martie, si valoreaza 700.000 lei. Incepand cu luna mai, societatea de constructii se va ocupa de finisajele interioare care impreuna cu organizarea santierului valoreaza 600.000 lei. Prin urmare, furnizorii de materiale si manopera necesita 4.700.000 lei, iar Conimpuls va beneficia de 1.300.000 pentru sarpanta, finisaje in interiorul edificiului si organizarea santierului. Conimpuls lucreaza fara profit, lucru explicat clar de directorul societatii, Mihai Tibu. Actul semnat ieri intre firma Conimpuls si Consiliul Judetean prevede suma de 60 de miliarde, si nu 74 de miliarde cat a aparut in presa. In rest, este alegerea bacauanilor daca se vor mandri sau nu cu unul dintre cele mai impozante edificii ortodoxe din lume. Scris de Emilian Berceanu

Invatamantul, cultura si sanatate, prioritati bugetare

Consiliul Local al municipiului Moinesti a aprobat, in cadrul unei sedinte desfasurate in aceasta saptamana, o hotarare privind bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul 2008. Potrivit primarului Vasile Ailincai (foto), bugetul, pe ansamblu, nu acopera toate nevoile municipiului, insa acest lucru va fi compensat prin atragerea de finantari externe, asa cum s-a intamplat de altfel si in ultimii ani. &quotBugetul aprobat nu asigura necesitatile municipiului Moinesti, insa incercam sa ne descurcam cu ce avem. Ne-am oprit la problemele imediate. Ma refer la invatamant, cu dotarea scolilor, la culte, cu sprijinul pentru biserici si la sanatate, unde vrem sa continuam modernizarea spitalului si sa asiguram servicii de o calitate cat mai buna pentru locuitorii orasului. Trebuie realizata o continuitate a lucrurilor pe care le-am inceput, pe toata plaja de activitati care privesc dezvoltarea durabila. Sunt anumite prioritati de care trebuie sa tinem cont si care ii afecteaza direct pe cetatenii municipiului&quot, a precizat primarul Vasile Ailincai. Bugetul municipiului pentru anul 2008 a fost votat in unanimitate de consilierii locali moinesteni. In cadrul aceleiasi sedinte a fost aprobat proiectul de hotarare privind infiintarea serviciului propriu de transport public local in municipiul Moinesti, astfel incat in cel mai scurt timp moinestenii vor putea calatori in conditii civilizate, iar concurenta, dar si calitatea serviciilor oferite pe piata transportului local vor creste. Noul operator de transport local va veni cu facilitati pentru copii si pensionari. Consiliul Local Moinesti a aprobat un alt proiect propus de primarul Ailincai, acela de reabilitare, extindere si supraetajare a salii de spectacole &quotClub Lira&quot, un spatiu de care locuitorii Moinestiului au nevoie. &quotDaca nu cumparam de la Petrom cladirea Clubului Lira, acel spatiu disparea in doi-trei ani. Moinestiul nu avea o casa de cultura, un cinematograf, iar Clubul Lira este locul potrivit in care sa facem ceva cu adevarat frumos si util. Va fi o sala multifunctionala, pentru filme, dar si pentru concerte, avand o acustica foarte buna, iar la etaj vom face spatii de cazare pentru artistii care vor veni in municipiul Moinesti. Lucrarile de reabilitare si constructii ne costa cam un sfert din cat ar fi costat construirea unei sali noi&quot, a mai declarat primarul Vasile Ailincai. Potrivit primelor estimari, suma necesara pentru reabilitarea Clubului Lira va fi de circa 40 miliarde de lei vechi. Un alt proiect votat de consilierii moinesteni a vizat asocierea Consiliului Local cu Sindicatul salariatilor de la Exploatarea de Gospodarie Comunala, in vederea infiintarii a trei societati cu raspundere limitata, de salubritate, de constructii si de apa. Hotarrea adoptata va avea drept efecte o mai buna monitorizare a conducerii regiei si evitarea disponibilizarilor de personal, dar si respectarea legislatiei europene in domeniu. Scris de Codrin Pop

In scolile din Occident, pentru metodele moderne de educatie, statul asigura profesionisti, manuale, spatii, dotari. La noi, dascalii care aplica sistemele „alternative” si sunt toata ziua in scoala, nici macar salarii si sporuri corespunzatoare nu primesc.

Angela Sterpu, inspector de programe la ISJ Bacau, este si vicepresedinte al Consiliului National pentru Alternative Educationale (CNAE). In aceasta calitate, ea a participat ieri la o sedinta in care au fost discutate amendamentele CNAE la Legea Invatamantului Preuniversitar. Propunerile trebuie inaintate MECT pana pe 17 februarie. „Noi avem exemplul altor tari in care alternativele educationale au succes si sunt sprijinite, a declarat prof. Sterpu. Foarte bun e modelul Ungariei, tara in care Ministerul Educatiei a desemnat niste scoli-pilot pentru a implementa aceste metode. Parintii vin, vad cum se desfasoara orele si aleg in cunostinta de cauza. La noi, MECT nu are finantare pentru scoli-pilot, dar poate sa incurajeze cadrele didactice deoarece in sistemul aStep by stepa e foarte multa munca”. In Romania s-au implementat 5 alternative: Waldorf, Step by step, Freynet, Montessori si Pedagogia curativa, din care in Bacau s-au aplicat primele trei. In sistemul Montessori, de exemplu, nu exista lucrari de control, care sa se restituie corectate cu rosu, iar copiii nu se plictisesc niciodata. Grija CNAE a fost sa se elaboreze materialele necesare educatiei alternative. Acum exista o lucrare pe care dascalii o pot consulta si ea se gaseste atat la CCD cat si in librarii. Nu e insa suficient. aNoi vrem ca, prin noua lege, asistentul invatatorului Step by step sa fie remunerat”, declara Angela Sterpu. In acest moment, asistentul face voluntariat sau e platit modic, in cazul in care comitetul de parinti vrea sa contribuie.

aSpor de alternativa” pentru invatatori

aUn alt amendament este acordarea , deoarece cadrele didactice din acest sistem muncesc mult mai mult”, a declarat prof. Sterpu. Un invatator care preda dupa metoda aStep by step” sta in scoala 8-9 ore, adica pana in momentul in care elevii sunt luati acasa. aNe gandim si la formarea personalului, la schimbarea mentalitatii fata de alternativele educationale. Exista o lipsa de informare, dar si o lipsa de interes din partea dascalilor si a parintilor”. Ca sistemele moderne sunt benefice o dovedeste modul in care reactioneaza elevii. aStiti ca la Step by step, copiii nu vor sa plece acasa la ora 16, cand vin parintii? Nu asta ne dorim, sa se simta bine copilul la scoala? Cred ca e mai important decat prestigiul scolii si al directorului”. O alta propunere e infiintarea postului de ainspector pentru alternativele educationale”, astfel incat activitatea sa nu fie doar o anexa, o sarcina in plus pentru un inspector de alta specialitate. aTrebuie sa existe si institutii care sa-i formeze. Exista expertiza in Germania, Franta si Italia, va trebui sa ne-o insusim”, sustine Angela Sterpu. Cea mai mare libertate, in acest sens, exista in Olanda, care aplica educatia alternativa in scolile din sistemul public de invatamant, in cel privat si in cel confesional.
Nu avem scoli pentru manageri

In 2003, Forul European pentru Libertatea in Educatie (EFFE) a organizat cel de-al XXV-lea congres in Romania. aLa inceput a fost o emulatie, un entuziasm fata de aceste metode, apoi interesul s-a stins”, afirma inspectorul. E ciudat ca educatia alternativa sa se afle intr-un con de umbra acum, dupa integrarea in UE. aSunt mai multe cauze, afirma Angela Sterpu. E vorba de problemele interne, de instabilitatea din sistem, de opozitia cadrelor didactice fata de tot ce-i nou, de lipsa unor rezultate imediate ale acestor metode”. Resurse umane exista, dar nu indeajuns. In Occident formarea profesionistilor e esentiala. La noi, conform noii legii, scolile pot fi conduse de orice ins cu studii superioare, fie el agronom sau economist. aCare este institutia care pregateste manageri educationali in Romania? In Franta exista un institut, cel din Poitiers, care pregateste inspectori si directori. Fiecare doritor sta un an in scoala, pe propriul buzunar, desi numai 40 la suta din cursanti sunt selectati ca manageri educationali. E o meserie care trebuie invatata. Si in Anglia e la fel”. sustine Angela Sterpu. Si mai e ceva: aSunt foarte bine platiti, dar sunt la dispozitia sistemului. Se duc acolo unde e nevoie de ei. Vrem sa facem o propunere in sensul asta, ca sa ne apropiem de Europa”.Scris de Silvia Patrascanu

Lucrurile au luat-o razna de tot prin Primaria Bacau. Primarul si-a mutat resedinta la un post de televiziune, de unde seara de seara sta la taclale cu diferiti redactori, platiti din banii prietenilor lui Stavarache. Trezit din euforia care l-a cuprins imediat dupa alegeri, primarul s-a vazut descoperit in punctele esentiale, adica la capitolul realizari. Daca in 2004 a impuiat capul bacauanilor cu promisiuni, care mai de care mai nastrusnice, acum o ia de la capat, poate il mai asculta cineva. O alta armata de oameni din executiv munceste la tot felul de Drepturi la replica, in urma unor materiale publicate prin diferite ziare locale. Se masoara lungimea strazilor balastate, a celor asfaltate, la care se adauga cele deja deteriorate dupa nici un an de la executatea unor lucrari de protectie si reabilitare. Vine apoi randul scribilor din Primarie, care concep scrisori si ziare, pentru a fi distribuite prin cutiile postale, in care aeroul” principal este, nici ca se putea altfel, Romeo Stavarache. Poze, strangeri de maini, angajamente, atacuri la persoana si la vechea administratie, tot tacamul pentru o campanie electorala. Vine apoi randul esalonului trei: inspectorii de zona. Cum in trei ani si ceva nu i-a vazut nimeni prin sectoare sau zone de care raspund, acum au devenit maratonisti. Fiecare are de parcurs cate 40 de kilometri pentru a strange informatii pentru primar. Ca un corolar, toate acestea trebuie mediatizate, intra in functiune echipele de intoxicare, ziarele prietene, posturile tv si apoi raspandacii, cei platiti sa se infiltreze in diferite comunitati, care participa la evenimente, iau cuvantul in numele primarului si dai, si dai, cu marile realizari. Sa nu va inchipuiti ca toate acestea au loc noaptea. Nu, in timpul programului de lucru, iar cei cu salarii de merit fac si ore suplimentare. O alta echipa de elita scormoneste prin dosare, mai vechi sau mai noi, doar, doar vor mai descoperi cate ceva pentru a putea fi folosit in campania electorala pentru a distruge imaginea unor contracandidati. Daca ai vreo problema de rezolvat prin primarie, dai de usi inchise, de umbre care se preling pe langa pereti, mute si speriate. Paza s-a intarit la intrare, de teama revolutionarilor si a contribuabililor nemultumiti de unele decizii ale primarului sau ale altor sefi care mai raspund de cate un domeniu. Romeo Stavarache si-a pus subalternii la treaba, ca doar se apropie alegerile. Un prieten care lucreaza in primarie nu mai are curajul sa-mi raspunda la salut, nici nu mai sta de vorba cu mine pe strada, de frica sa nu-l vada cineva de prin institutie. Teroare si frica.Scris de Gheorghe Baltatescu

Procurorii bacauani au fost coplesiti de numarul de dosare pe care le-au avut in lucru anul trecut. Ei au primit zeci de mii de cauze de solutionat, sarcina de care au trecut cu bine. aNumai la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau au fost 68.431 cauze, din care au fost solutionate 45.782, precizeaza procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, Vasile Pavel. Ca urmare a rezultatelor deosebite obtinute in activitate anul trecut ne situam pe locul doi la nivel national”. Si cei doi oficiali, invitati special la sedinta de bilant a procurorilor bacauani si nemteni, respectiv Gabriela Scutea, procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Cristian Deliorga, reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au apreciat eforturile magistratilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau si structurile acestuia. aIn momentul de fata avem in vedere trei probleme de rezolvat printre care cea a resurselor umane, a precizat Cristian Deliorga. Stiu ca la Bacau sunt probleme cu personalul. E o situatie generala. Anul acesta speram sa rezolvam in mare problema. Ar fi cateva solutii. In primul rand vor fi 120 de absolventi care vor fi repartizati la Parchete. Apoi vor fi scoase la concurs 50 de posturi pentru juristii cu minim 5 ani vechime, iar 30 de procurori vor fi numiti direct”. Magistratii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau stiu cel mai bine ce inseamna sa ai in lucru dosare cu nemiluita, sa lucrezi peste program, chiar duminicile, asta in conditiile in care grila de personal este completa doar in proportie de 45-50 la suta. Cu toate acestea insa, procurorii de la aLocala” s-au descurcat cu brio, procentul de rezolvare a cauzelor fiind de 200 la suta. aDe remarcat este si faptul ca anul trecut nu s-a inregistrat nici un caz cu autori necunoscuti. Mostenim insa patru dosare clasificate la AN, insa anul acesta vor fi solutionate doua dintre ele”, a mai spus generalul Vasile Pavel. Scris de L. Adochitei

Votat in cele din urma in sedinta extraordinara de ieri a Consiliului Local, bugetul local pe 2008 nu avea cum sa nu aiba parte de discutii aprinse. Desi conform declaratiilor este cel mai mare buget de care a avut parte Bacaul, modul de repartizare al banilor nu i-a lasat reci pe unii dintre consilieri care i-au reprosat lui Stavarache lipsa de profesionalism, acesta fiind chiar acuzat de intentii ascunse si minciuna.

Dezbaterile asupra bugetului au fost inaugurate de o serie de amendamente pornite de la Roxana Mironescu, care a cerut ca suma de 100.000 lei sa fie trecuta de la capitolul sport la culte. Tot atunci a fost adusa in discutie si suma de 415.000 lei venita de la Guvern, destinata consolidarii imobilului de pe strada Marasesti nr. 11. Singura obiectie a venit din partea lui George Bogatu, care a cerut ca banii sa fie luati de la alte sectiuni bugetare si nu de la sport, segment care si asa a fost neglijat in ultima vreme.

Primele reprosuri

Seria obiectiilor legate de bugetul pe 2008 a fost inaugurata de Petru Munteanu, care a fost de parere ca „se cheltuie mult prea mult pe studii de fezabilitate si expertize.” In continuare, Munteanu a precizat ca adeseori banii sunt cheltuiti fara a se da socoteala, ca si in cazul imprumutului de 30 de milioane de euro, care „deja a fost cheltuit in mare parte. Dar, desi fiecare investitie trebuia aprobata separat, asa cum s-a si discutat initial, acest lucru nu s-a intamplat. Ati investit cum ati crezut de cuviinta.” Un alt capitol sensibil adus in discutie de de Petru Munteanu a fost legat de stadionul municipal, vizavi de care primarul sustinea nu de mult ca va ramane in picioare: „La cheltuielile pentru investitii ati cuprins constructia unui stadion nou. Nu ati fost corect, si cred ca aveti intentia ascunsa de a darama stadionul. La previziunile bugetare pe anii 2009-2011 ati cuprins cate 6 milioane de euro anual pentru un nou stadion. Dar in acelasi timp sunt alocati doar 1-1.5 milioane de euro anual pentru locuinte sociale si reabilitare termica, ceea ce este foarte putin in comparatie cu stadionul.” Pe final, consilierul a subliniat ca in linii mari proiectul este viabil, desi are unele lacune. In concluzie, a declarat ca „veti lasa orasul cu un buget secatuit. Sper doar ca primarul ce va veni dupa dumneavoastra nu se va plange si va face treaba.” Restul conservatorilor, prin vocea lui Gabriel Lupu, s-au desprins de opinia colegului lor si au sustinut proiectul de buget.

Minunea bugetului

Laurian Lucas s-a „minunat” de situatia rozalie in care se afla, din punct de vedere financiar, municipiul Bacau. „Salut opiniile care spun ca avem bani. Principala problema a bugetelor de dupa Revolutie sau ce o fi fost aceea a fost problema banilor. Aud in sfarsit ca avem bani, prin urmare bacauanii ar trebui s-o duca exceptional la acest sfarsit de mandat. Vor fi insa probleme pentru ca banii sunt cheltuiti foarte prost. Norocul bacauanilor, prin urmare si al meu, este ca persoana care a propus bugetul nu va apuca sa-l cheltuie pentru ca vin alegerile.” In privinta stadionului rasarit de niciunde in proiectul de buget, Lucas a sustinut ca „ati cuprins bani in buget pentru un stadion nou, dupa ce ati promis ca va fi ridicat de un investitor strategic. La propunerea dumneavoastra, domnule primar, s-a votat un PUZ pentru ridicarea de blocuri pe terenurile pe care ziceti ca le veti redobandi. Problema este alta: mintiti, iar primarul nu trebuie sa minta. Eu nu va sustin acest buget, pentru ca sunt sume mari si nu am incredere in modul in care vreti sa le cheltuiti. Problema locuintelor pentru tineret si a celor sociale este una stringenta, si nu vad ca ar fi o prioritate pentru dumneavoastra.”

Primarul a devenit filozof

Primarul a declarat sus si tare ca bugetul a fost gandit astfel incat sa se tina cont exclusiv de interesele municipiului. Mai mult, s-a metamorfozat si in „filozof”, sustinand ca „taxele si impozitele sunt acum mai mici cu 20% ca in 2004, si aceasta a fost filozofia mea.” Asa o fi, numai ca taxele s-au micsorat inainte ca el sa ocupe fotoliul de primar. Oricum, bugetul lui Stavarache a izbutit sa obtina sustinere din toate partile spectrului politic. Ramane de vazut si ce va iesi din sumele imense care acum se afla la dispozitia alesilor, ce pana acum s-au dovedit experti in a cheltui bani pe nimic.Scris de Emilian Berceanu

Televiziunea apropiata primarului viseaza aliante inexistente

In ultima vreme, la postul de televiziune apropiat de Romeo Stavarache au aparut o serie de afirmatii legate de o presupusa alianta intre PSD si
Sergiu Sechelariu cu privire la finantarea Catedralei Ortodoxe. Altfel spus, presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, propune alocarea de sume de bani in sedintele CJ, sume ce ar intra in contul firmei Conimpuls, condusa de Sergiu Sechelariu. De aici si pana la o presupusa alianta nu a mai fost decat un pas. Cel putin in mintea celor care lucreaza la postul de televiziune respectiv.

La constructia Catedralei Ortodoxe, firma Conimpuls lucreaza fara profit, dupa cum confirma si epitropul Dan Simionescu. aNu am avut probleme cu societatea Conimpuls. Mai ales ca aceasta firma lucreaza fara profit la catedrala”, ne-a spus acesta. In ciuda acestor declaratii si a actelor care pot dovedi ca societatea patronata de Sergiu Sechelariu lucreaza ban pe ban, adica fara profit, teoriile conspiratiei visate de cei de la postul de televiziune, probabil cu aprobarea tacita a primarului Stavarache, curg fara probleme. Afirmatiile epitropului sunt intarite de directorul Conimpuls, Mihai Tibu. aDin cele 65 de miliarde de lei alocate de Consiliul Judetean, 60 de miliarde sunt destinate constructiei si cinci miliarde pentru instalatii. Majoritatea acestor bani vor fi cheltuiti pentru fatada si acoperisul catedralei. In ciuda declaratiilor rau-voitoare, noi luam banii de la CJ si ii viram furnizorilor de materiale. Fatada va fi placata cu piatra naturala, iar acoperisul va fi realizat din tabla aurita. Nu exista profit”, ne-a explicat Tibu. Sunt cu atat mai hilare acuzatiile televiziunii respective, atata vreme cat principala sursa de finantare a acestei televiziuni sunt lucrarile pe bani publici castigate de Segama. Dintre aceastea, la o prima privire putem enumera fara probleme: lucrari cu CET, reabilitare de puncte termice, santierul Real, ori reabilitari de scoli. Daca ar fi sa ne ghidam dupa logica angajatilor lui Goian, atunci si Romeo Stavarache a bagat bani in conturile Conimpuls: in 2005, au fost acordate pentru catedrala 19 miliarde de lei vechi, iar in 2006, in urma unui proiect de finantare un miliard sapte sute. Diferenta este ca banii s-au cheltuit pe materiale de constructie si nu pe salariile celor care lucreaza in televiziunea care-i face imagine primarului.

Stavarache s-a laudat cu Catedrala

Afirmatiile facute de postul de televiziune apropiat de administratia actuala nu au darul decat a-i ridica mingea la fileu lui Romeo Stavarache, fara a avea insa si un fundament real. Mai mult, ceea ce se omite a se spune este faptul ca, la constructia Catedralei Ortodoxe contribuie si Consiliul Local Bacau, in speta Primaria bacauana. Astfel, in anul 2005, executivul bacauan a aprobat finantarea cu 7 miliarde de lei vechi pentru plata celor 18 clopote ale edificiului din centrul orasului. La inceputul anului 2007, mai exact in luna ianuarie, primarul Romeo Stavarache afirma sus si tare ca va incerca sa faca lobby pe langa Guvern pentru atragere de noi fonduri. aIncercam sa aducem bani si de la Guvern prin Ministerul Culturii si Cultelor. Acestora i se vor adauga si contributiile financiare din bugetul local al Bacaului”, a declarat atunci Romeo Stavarache. Probabil ca in acea perioada, Stavarache nu era deranjat de faptul ca firma Conimpuls lucreaza la Catedrala. Problema a aparut doar atunci cand Sergiu Sechelariu a anuntat ca va candida la fotoliul de edil al Bacaului. Declaratia lui Stavarache a fost facuta alaturi de presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea. Acesta din urma a spus la randul sau ca edilul Bacaului a promis sprijin. aTotodata, primarul municipiului Bacau, Romeo Stavarache a promis ca va contribui la catedrala din doua surse de finantare”, a precizat Benea. Si prefectul Gabriel Berca declara in martie 2007 ca este suta la suta de acord cu finantarea catedralei. aDiscutia noastra a avut trei puncte importante. Am discutat despre construirea Centrului Administrativ nou langa Catedrala aInaltarea Domnuluia, despre Catedrala, pe care am decis sa o sustinem financiar, si despre Aeroportul Bacau, care, de asemenea, are nevoie de fonduri ca sa se poata moderniza. Acestea sunt obiective ale judetului si trebuie sprijinite cu toata forta. In aceasta privinta, eu, Benea si Stavarache suntem pe aceeasi lungime de unda”, a spus Berca. Prin urmare, apare o intrebare de bun simt: cine cu cine e aliat?

Alianta PNL-PSD

Daca tot am adus in discutie aliantele visate de angajatii lui Goian, supervizati de Romeo Stavarache, trebuie sa reamintim cateva aliante. In momentul in care s-a deschis santierul Real, unde lucreaza si Segama, consilierii PSD din Consiliul Local au votat pentru. Cand s-a aprobat in Consiliul Judetean lucrarea Piateta din fata Casei de Cultura contra aprobare concesionare teren pentru Superion, despre care Desteptarea a scris, alianta Benea-Stavarache a functionat. Unde erau atunci angajatii lui Goian? Ca sa nu amintim de concertul lui Julio Iglesias, cand ambele institutii conduse de cei doi au aprobat fara probleme finantarea trilurilor ragusite ale latin lover-ului prafuit? Cert este ca, acuzatiile nefondate aduse de televiziunea patronata in acte de Liviu Goian, si spiritual de primarul Stavarache nu sunt decat dovezi clare ca actualul primar se teme de Sergiu Sechelariu. Scris de Ionut Avram

Cladirile de patrimoniu din municipiul Bacau sunt una dintre problemele serioase ale orasului, care insa nu se bucura de atentia cuvenita din partea autoritatilor locale, in speta a Primariei municipiului Bacau. Daca pentru cladirile in care functioneaza institutii (Posta Centrala, institutii de invatamant, sedii de partide sau institutii de cultura) situatia este mai buna, pentru cele care apartin unor proprietari privati lucrurile stau foarte rau. Casa Alcesandri, Casa Stelian si Casa Rafaila sunt doar trei dintre cladirile de patrimoniu aflate intr-o stare avansata de degradare. aSolutia ar fi ca aceste case sa fie rascumparate de catre administratia locala, apoi restaurate si utilizate ca puncte de atractie, ca simboluri ale municipiului Bacau. Anul trecut am facut demersuri, am solicitat Primariei sa cumpere Casa Alecsandri. Dupa doua luni, cu chiu, cu vai, s-a aprobat in Consiliul Local o hotarare prin care primarul Romeo Stavarache era imputernicit sa poarte negocieri pentru achizitionarea cladirii. De atunci a trecut un an si nu s-a intamplat absolut nimic. Nimic nu s-a facut, iar intre timp cladirea s-a degradat foarte tare. Proprietarul actual ar fi dispus sa o vanda, dar e nevoie de initiativa. Avem prea putine lucruri in oras care sa ne reprezinte, sa fie demne de vizitat. Orasul asta nu are suflet? N-are trecut, nu are memorie?”, spune Petru Cimpoesu, directorul Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patromoniul Cultural Bacau. Nu doar Casa Alecsandri este printre prioritatile Directiei de Cultura. Casa Stelian, aflata pe strada Mihai Eminescu, apartine societatii Termloc si ar putea fi cumparata pentru circa 350.000 de euro. Numai ca nici Ministerul Culturii, nici autoritatile locale nu s-au aratat pana acum interesate sa foloseasca in vreun fel un monument arhitectonic solid, care a rezistat la mai multe cutremure si care ar necesita lucrari de restaurare. Directia de specialitate a judetului continua insa demersurile catre institutiile care se pot implica, dar si catre proprietarii acestor cladiri, pentru ca macar in urmatorii ani casele de patrimoniu, unele adevarate bijuterii arhitecturale, sa poata fi redate circuitului cultural, asa cum ar fi normal.Scris de Codrin Pop

Ieri, o echipa de muncitori pregatita sa demareze lucrarile la instalatia de distributie pe orizontala in blocul 9, de pe strada Aviatori, a dat piept cu locatarii furiosi. Mai multi proprietari care resping proiectul nu permit instalarea conductelor comune pe casa scarii si pe holuri. Politia si inspectorii primariei nu au reusit sa-i induplece. „Noi nu vrem sa ne sparga peretii de pe casa scarii, fiindca abia am zugravit, strigau mai multe femei. Cine ne repara noua holurile? Dupa ce ne strica scara, ne obliga sa schimbam si instalatia din apartamente. Noi avem salarii sau pensii foarte mici. Nu ne permitem asa o investitie. Cu ce drept ne impun ce sa facem pe proprietatea noastra?” Presedintele Asociatiei de proprietari 51 a solicitat sprijinul Primariei Bacau si al Politiei. Inspectorii de la Biroul pentru asociatii de proprietari din primarie si agentii de politiei nu au avut mai mult succes in fata locatarilor. Degeaba li s-a explicat ca, potrivit legii, daca jumatate plus unul dintre proprietarii de apartamente sunt de acord cu reabilitarea termica si sistemul de distributie pe orizontala a agentului termic, ceilalti trebuie sa se supuna majoritatii. „Atunci cand ati semnat un acord de asociere, ati incredintat sarcina administrarii spatiilor comune asociatiei, a explicat Dumitru Hanga, inspector in cadrul Primariei Bacau. Presedintele asociatiei are tabel cu locatarii, iar din 21 de proprietari de pe scara, 14 au fost de acord cu noul sistem. Trebuie sa acceptati si dumneavoastra”. Asociatia 51 are trei blocuri incluse in prima etapa de realizare a distributiei pe orizontala a agentului termic. In blocul 9, strada Aviatori, lucrarile decurg in buna intelegere cu proprietarii. O explicatie pentru reactia de respingere din celelalte blocuri, intalnita si in alte asociatii, este lipsa de informare. „Am trimis adrese si materiale la asociatii, in care explicam pasii reabilitarii termice, dar se pare ca nu s-a inteles prea bine, a declarat Vasile Dragusanu, directorul CET. Cat de curand, vom organiza intalniri in blocurile prinse in prima etapa proiectului de distributie orizontala si le voi raspunde eu locatarilor la intrebari”. Acest sistem este o componenta a reabilitarii termice si include montarea pe casa scarii a conductelor comune de apa calda si caldura, instalarea unor cutii de contorizare la usa fiecarui apartament si schimbarea instalatiei interioare a apartamentelor. Instalarea conductelor comune se finanteaza de la bugetul local. Lucrarile din apartamente vor fi realizate de proprietari, cu ce firme doresc, si platite de ei. In privinta cutiilor de contorizare, lucrurile nu au fost clare de la inceput. Ba le plateau locatarii, ba CET, ba primaria. „CET este mandatat sa realizeze distributia pe orizontala, a mai spus Vasile Dragusanu. Noi nu putem strange bani de la locatari pentru a cumpara cutiile de contorizare, care vor cuprinde doua gigacalorimetre, pentru caldura si apa calda, precum si alte instalatii. Se va lua o decizie la nivel de primarie si consiliu local, pentru finantarea acestei achizitii. Ulterior, locatarii vor plati cutia de contorizare, in rate, pe factura de caldura. Dupa calculele noastre, rata ar fi cam de 25 de lei pe luna, timp de trei ani. Nu este o suma mare, iar avantajele sistemului sunt clare”. Situatia din singurul bloc in care acest sistem exista si functioneaza de aproape doi ani o demonstreaza: fiecare proprietar consuma apa calda si caldura cat isi permite si plateste doar ce consuma pierderile pe conductele comune sunt zero rau-platnicii pot fi debransati oricand factura la caldura si apa calda pe o luna de iarna este mult mai mica decat in blocurile cu distributie pe verticala (cu tevile comune trecand prin apartamente) apartamentele cu centrala proprie se pot oricand bransa la CET. Scris de Doina Mincu