Stavarache isi bate joc de oameni

Cuprins de un devastator imbold de sorginte electorala, Stavarache a purces la distrus spatiile verzi in favoarea parcarilor. A uitat peste noapte de promisiunile legate de protectia mediului, la fel cum si-a
formatat memoria si in ceea ce priveste ridicarea de parcari supraterane.

Utilajele lucreaza de zor, printre blocuri, distrugand sistematic petic dupa petic de verdeata. In loc raman niste asa-zise locuri de parcare, de fapt portiuni de pamant nivelat, eventual acoperite cu doua roabe de nisip si pietris. La prima ploaie, mizeria va fi la ea acasa printre blocurile unde s-a gandit marele strateg urbanistic sa faca niscai locuri de parcare, in speranta de a mai vana vreo cateva voturi.
Pe strada Lalelelor, oamenii se uita neputinciosi la buldozerul care le duce spatiile verzi la ghena de gunoi. Cativa muncitori zambesc la camera de filmat si apoi dau repede cu tarnacopul, sa nu-i vada cumva sefii ca trag chiulul. Minut dupa minut, iarba dispare, iar pamantul reavan este batucit pentru a lasa in loc un fel de hai sa le zicem locuri de parcare. Locuitorii din zona ridica din umeri si se gandesc cu jale la micutii pe care ii au in grija, si care vor ramane si fara putinul care mai era. De acum, singura solutie este parcul de langa bazinul de inot. „Dar acolo sunt copii mai mari, care vin cu role sau biciclete, si ne e teama sa-i lasam pe astia micii pe acolo”, sustine Gheorghe Elisei. In fundal, zgomotul motoarelor le aduce mereu aminte oamenilor ca au avut parte candva si de niste petice de verdeata. Care au tendinta de a deveni memorii de demult, in favoarea unor locuri de parcare prost gandite si prost efectuate. Voturi sa fie…

Bataie de joc fata
de munca oamenilor

Cu doua luni inainte de alegerile locale, actuala administratie incearca sa ia ochii alegatorilor cu nimicuri, pentru a ascunde marile esecuri si incalcarea multiplelor promisiuni. In seria proiectelor ce pot fi comparate cu ingrasatul porcului in ajun se inscrie amenajarea parcarilor dintre blocuri. Ce-i drept, acestea nici nu prea merita numele de parcari, fiind mai degraba niste improvizatii. Este cazul celei care a rasarit langa blocul 5, de pe strada Lalelelor. Zona este mai mult decat aglomerata, blocurile fiind despartite doar de cativa metri de alee. „Pentru a face loc masinilor, primaria nu a gasit alta solutie decat sa le lipeasca de peretele apartamentului meu, reclama Elena Barsan, proprietara unui apartament de la parter. Intre alee si perete abia incape o masina. Cei care s-au instalat acolo au lipit aproape botul masinilor de peretele meu. Pe mine nu m-a intrebat nimeni daca sunt de acord sa ma trezesc noaptea cu vreo masina infipta in zid. Eu inteleg ca primarul vrea sa atraga alegatorii din zona care au masini, dar nu accept sa platesc eu pretul”. Elena Barsan si-a ingrijit apartamentul, fara sa uite ca si peretii exteriori sunt proprietatea sa. I-a izolat termic si i-a zugravit proaspat. „Ma doare sufletul ca se lipesc masinile de el”. Acum, ea este singura in lupta sa cu vecinii care parcheaza aproape lipit de apartamentul sau. Seful scarii, Viorel Iancu, o acuza pe femeie ca este vesnic nemultumita, uitand ca el trebuie sa reprezinte interesele proprietarilor de apartamente si ca pana si primaria este obligata sa respecte proprietatea privata.

Amnezii supraterane

Plecand de pe Lalelelor, am oprit si in spatele Teatrului George Bacovia, acolo unde, daca mai tineti minte, promitea Stavarache acum vreo patru ani ca va ridica o moderna parcare supraterana. Probabil ca au fost folosite utilaje si tehnici de avangarda, deoarece parcarea este invizibila. Masinile stau linistite, parcate pe unde se poate, chiar si pe spatiul verde. Insa probabil este vorba doar despre o iluzie optica. Din sutele de milioane de euro atrase de inteleapta administratie actuala, cu siguranta ca o parte au fost destinate acestei parcari, prezenta prin promisiuni dar mereu absenta in realitate. Mii de locuri de parcare trebuiau facute de Stavarache si ai sai, conform programului electoral. Si toate trebuiau facute cu respectarea normelor de mediu, cu protejarea spatiilor verzi. Peste noapte, toate palavrele electorale s-au transformat intr-o brutalizare a celor catorva oaze de verdeata ce mai sunt printre blocurile deloc izolate termic. Oamenii mai si respira, domnule primar. E dreptul lor.Scris de Emilian Berceanu, Doina Mincu

Consiliul Judetean Bacau a organizat, ieri, o dezbatere publica pe tema caietului de sarcini pentru conturarea unei strategii de dezvoltare economico-sociala a judetului Bacau. O firma de specialitate, desemnata prin licitatie, va desena viitorul judetului. Cu o intarziere de aproape un deceniu.

O participare mai mult decat modesta, doar doi primari, un viceprimar si foarte putini lideri formali si informali din tot judetul, a asigurat un cadru modest pentru o problema fundamentala. Dezbaterea de ieri a urmarit stabilirea unor directive pentru caietul de sarcini al licitatiei, insa chiar de la inceput a derapat catre discutii vagi. Subprefectul Neculai Olaru a venit chiar cu propuneri de infiintare a unor noi organisme, care sa lucreze in acest scop. I s-a explicat ca este nevoie de pragmatism si rapididtate, iar cea mai potrivita modalitate este o firma care sa se ocupe de toate aspectele finalizarii documentului. Un exemplu de buna practica in acest sens a fost adus de directorul Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului, Cornelia Pricopie, care a explicat, pe baza experientei institutiei pe care o reprezinta, ca o firma de consultanta este mai eficienta decat o noua structura birocratica. Mihai Banu, directorul Directiei Agricole, a adus in discutie exemplul Grupurilor Asociative Locale (GAL), care permit atragerea finantarilor europene cu mai mare usurinta. Exemplul pozitiv este cel al primariilor a sase comune de pe Valea Trotusului, care s-au asociat si vor fi partenere la diverse proiecte in domeniul agriculturii. Directia Agricola a angajat doi specialisti irlandezi care vor definitiva strategia, contribuind astfel la accesarea fondurilor de dezvoltare.

Au dormit 10 ani

In Timis exista inca din 1998 o strategie de dezvoltare a judetului. Aceasta a fost permanent reactualizata, planurile pana in 2013 fiind finalizate in cel mai mic amanunt, sub egida Parteneriatului Strategic al Administratiei Publice Locale a Judetului Timis. In Bacau, Consortiul de Dezvoltare Locala Baca si Zona Metropolitana, structuri care nu au functionat deloc, din cauza nepasarii autoritatilor si institutiilor locale, sunt doua exemple elocvente despre cum nu au reusit sa colaboreze autoritatile si institutiile in folosul cetatenilor. La adresa ww.adetim.ro/Strat_Dezv_Ec_Soc_Timis poate fi gasita aceasta strategie, perfect conturata si, foarte important, impartita pe proiecte concrete, fiecare cu surse clare de finantare si termene precise de finalizare. Pana si judete la care Bacaul are pretentia de a se uita de sus, Vaslui, Bistrita-Nasaud sau Suceava, au asemenea strategii. Intarzierea cu care judetul Bacau isi construieste acest plan de dezvoltare poate pune in pericol finantarea unor proiecte (in agricultura sau mediu), care au ca termene de finantare 2009.

Trebuie sa ne pese

Necesitatea unui parteneriat real si eficient a fost punctul asupra caruia toti vorbitorii au cazut de acord. Discursul cel mai pragmatic a apartinut directorului ADRNE. aNu trebuie sa lungim discutiile teoretice. Se lanseaza o tema de lucru, care va fi adjudecata de cineva specializat, caruia trebuie sa ii dam niste elemente, fiecare din domeniul sau, ca sa stie ce document va scrie. E o actiune care trebuie sa fie cat mai publica si sa aiba o participare cat mai numeroasa. Nu ne opreste nimeni ca in etapele proiectului sa avem interventii din toate zonele de activitate”, a spus Constantin Apostol. Presedintele Camerei de Comert, Doru Simovici, a explicat la randul sau perspectiva asupra nevoii de strategie economico-sociala durabila, cu accent pe necesitatea dezvoltarii unui mediu de afaceri puternic, idee sustinuta si de presedintele Agricola International, Gheorghe Antochi.

Bacaul nu e in Europa? Dar in Romania? Macar in Moldova?

Desi exista o strategie a Uniunii Europene pentru dezvoltarea regionala, desi exista o strategie nationala si una regionala, despre armonizarea cu respectivele documente nu s-a vorbit decat la modul teoretic. In Consiliul Europei s-a discutat foarte mult despre incurajarea structurilor asociative pe regiuni, structuri care pot primi finantari uriase pentru proiecte de anvergura. Pozitionarea relativ buna din punct de vedere geografic a judetului Bacau i-ar permite asemenea demersuri, care ar duce la rezolvarea unor probleme ce par fara iesire in acest moment (vezi Aeroportul, gestionarea deseurilor sau alimentarile cu apa in mediul rural). Un parteneriat cu judetele limitrofe (Neamt, Vrancea, Harghita, Covasna, Vaslui) ar permite accesarea unor fonduri mult mai mari decat aventurile solitare prin hatisul birocratiei europene si romanesti. Aceasta fara a uita de proiectele locale, care pot intregi un demers benefic.Scris de Codrin Pop, Nelu Brosteanu

Satul Tarnita din comuna Oncesti se va bucura in curand de o scoala noua si prin urmare de un spatiu nou pentru biblioteca scolara. Biblioteca comunala functioneaza si ea iar Caminul Cultural este inchis. Iata realitatea unei comune in curs de aliniere la standardele europene.

In comuna Oncesti s-a demarat reabilitarea unei noi institutii de invatamant pentru ca elevii, si asa din ce in ce mai putini, sa aiba in curand un spatiu adecvat desfasurarii actului educational. Desi inca nu are acoperis, pentru ca cel vechi a fost vandut de Primarie satenilor, scoala va raspunde tuturor standardelor europene, cel putin asa promit autoritatile. Actualul fond de carte al Bibliotecii scolare este depozitat pe cateva rafturi ale unei scoli situate chiar vis-a-vis. Inchise in spatele lacatelor, cele 2500 de volume nu pot fi imprumutate de elevi. Prafuite si vechi, cartile nu mai corespund nevoilor actuale. Am gasit o invatatoare care ale are in grija”, insa intrebata daca exista cineva care se ocupa exclusiv de ele, raspunsul a fost negativ. „In Tarnita nu se plateste post cu norma intreaga de bibliotecar. Ele exista, le vedeti, dar eu am doar un sfert de norma pentru a ma ocupa de ele. Copii sunt putini si nu imprumuta. Toate materialele sunt ingramadite aici, urmand ca in momentul in care noul spatiu va fi gata sa fie duse acolo”, a precizat Ana-Maria Trofin, invatatoare.
Mai exista o institutie de invatamant, chiar in satul cu acelasi nume. De biblioteca scolara de aici se ocupa Lacramioara Prosie, profesoara de limba romana, care isi aloca doua ore pe zi pentru gestionarea celor 3900 de volume pe care le are in grija. Incaperea este mica si rafturile vechi, in schimb cartile sunt noi. Ce folos insa ca sunt in limba franceza? Ele au fost donate de oameni din localitatea Meissy din Franta, care s-a infratit cu Oncestiul. „Avem multe carti in franceza, dar si multe dictionare pe care le-am achizitionat nu cu mult timp in urma. Sunt profesoara de romana si stiu de ce carti au elevii nevoie”, a declarat ea.

Biblioteca comunala functioneaza fara probleme

Biblioteca comunala „Ariton Vraciu”, in schimb, arata foarte bine. Situata in cladirea Caminului Cultural, ea a gazduit chiar lansari de carte si toate acestea datorita bibliotecarei care si-a dat de-a lungul anilor interesul ca din viata comunitatii sa nu lipseasca aspectul cultural. „Sunt aici de sase ani. Ma ocup de cititori, ii indrum ce sa citeasca si le tin evidenta. In fiecare an am reinnoit fondul de carte, mai putin in 2007, deoarece s-au alocat fonduri pentru monografia comunei Oncesti. Anul acesta s-au alocat din bugetul local doar 2000 de lei pentru achizitionarea de noi volume. Daca s-ar aloca cel putin 5000 de lei s-ar rezolva si problema unui calculator”, a spus Mihaela Grigoreanu, bibliotecara. In momentul de fata sunt inscrise aproximativ 350 de persoane aici, dintre care majoritatea sunt copii. Caminul Cultural nu pune in valoare cu nimic traditiile locului pentru ca de mai bine de doi ani este inchis. „Inainte a fost director Ticu Tampau, insa din lipsa de bani pentru salarii, a inchis in urma cu doi ani aceasta institutie”, a adaugat Mihaela Grigoreanu. Tot bibliotecara ne-a spus ca, uneori, aici se mai tin sedinte sau nunti si cumatrii, dar nu mai au loc spectacole.Scris de Daniela Pilat

Doamnele si domnisoarele care au trecut sambata, intre orele 10 si 13, prin centrul orasului, dar si in altele, precum Piata Centrala sau Piata Sud, au avut parte de o surpriza placuta, pregatita de diferiti oameni politici care au dorit sa isi faca simtita prezenta printr-o floare si o felicitare. Sergiu Sechelariu a fost printre bacauance, cu bratele pline de flori, impartind zambete si buna dispozitie.

Piata Prefecturii, ora 10. Ploaia care cade marunt si enervant, insotita de un frig nepotrivit cu o zi de sarbatoare, ma face sa cred ca ziua de 8 martie va trece neobservata, in ciuda informatiilor din asurse sigure” referitoare la intentia unor organizatii si persoane de a face mici surprize femeilor. Si totusi, la 10,05 isi face aparitia o caleasca, mijloc de transport care starneste destula uimire, dar si zambete in randul trecatoarelor. Incarcata cu garoafe rosii si albe, caleasca este insotita de consilierul independent Ilie Birzu si de cativa copii talentati de la Scoala Stelutelor. Doamnele si domnisoarele care trec prin zona primesc o floare si o felicitare, plus un mic cadou muzical. aMultumesc, este o surpriza placuta si ma bucura acest gest”, spune una dintre doamnele sarbatorite. aEste o zi importanta si este normal sa le sarbatorim pe femei. Este o zi a egalitatii de sanse intre femei si barbati, o zi deosebita si m-am gandit sa ofer tuturor bacauancelor pe care le intalnesc cate o floare si o felicitare, pentru ca nimic nu se poate compara cu dragostea de mama, de fiica, de bunica, de cea draga”, a spus consilierul local Ilie Birzu.

Sergiu Sechelariu a oferit flori bacauancelor

In prag de primavara, cu ocazia zilei de 8 Martie, Sergiu Sechelariu a luat Bacaul la pas, impreuna cu un grup de studenti, impartind flori doamnelor si domnisoarelor. Pe tot parcursul periplului, a fost intampinat cu zambete, iar florile oferite au fost primite din tot sufletul. In ciuda vremii mohorate, buna dispozitie a fost la ea acasa, semn ca anotimpul renasterii isi face simtita prezenta.
Prima intalnire cu bacauancele a avut loc la Piata Sud, unde o mare de oameni l-a impresurat pe Sergiu Sechelariu, care abia mai prididea, cu ajutorul studentilor ce il insoteau, sa imparta flori. Zambete nedisimulate au aparut pe toate fetele, semn de voie buna si simpatie. Dupa cum era de asteptat, o parte dintre bacauanii aflati acolo l-au abordat cu diferite probleme, marea majoritate de ordin social. Lipsa locuintelor, drumurile in stare proasta si multe altele au fost necazurile pe care bacauanii au tinut sa i le impartaseasca lui Sergiu Sechelariu.

Un semn de primavara cu ocazia lui 8 Martie

Urmatoarea oprire a fost in centrul orasului, la Hotel Decebal, Luceafarul si Galeriile Adal. Personalul de la receptia hotelui, dar si cel din bucatarie, a avut parte de o placuta surpriza cand Sergiu Sechelariu, insotit de un grup de studenti, au intrat cu bratele pline de flori, in semn de stima fata de reprezentantele sexului gingas. In incinta magazinelor, Sergiu Sechelariu a oferit flori atat doamnelor si domnisoarelor aflate la cumparaturi, cat si celor care se aflau la serviciu.
Saloanele Floare de Colt si Andrada au primit, de asemenea, vizita inopinata dar cu siguranta placuta a lui Sergiu Sechelariu Si clientele, aflate in verva pregatirilor pentru surprizele oferite de parteneri, dar si doamnele si domnisoarele care se ocupa de frumoasele Bacaului au primit flori, rasplata fiind zambete sincere si cuvinte de multumire. Acelasi raspuns a fost obtinut si pe strazile Bacaului, unde mii de flori au ajuns in mainile celor ce sunt omagiate de 8 Martie.
Arena Mall a fost punctul terminus al excursului primavaratic al lui Sergiu Sechelariu. Si aici, intr-unul din locurile cele mai atractive pentru reprezentantele sexului frumos, au fost oferite flori, simbol al primaverii pe cale sa inceapa. Cu greu, Sergiu Sechelariu a izbutit sa isi gaseasca un moment de respiro si a intrat intr-o librarie, pentru a completa cadoul pentru sotia sa cu un splendid album cu reproduceri dupa icoane bizantine. Apoi a revenit la flori si buna dispozitie, alaturi de studentii ce i-au stat tot timpul aproape. Tuturor femeilor, a caror zi a fost celebrata ieri, Sergiu Sechelariu a tinut sa le transmita cele mai calduroase urari, „O primavara linistita si plina de bucurii le doresc tuturor femeilor, a caror zi o celebram, astazi, cu totii”, a declarat Sechelariu, inainte de a se dedica, din nou, oferirii de flori.

Partidele s-au intrecut in flori

Si tineretul Partidului Conservator si-a adus aminte de femei. In frunte cu presedintele organizatiei municipale, Gabriel Lupu, tinerii conservatori au oferit flori in Piata Sud, dar si la Spitalul Judetean – Sectia Boli Infectioase si in alte locatii din oras. aZiua de 8 martie nu putea trece neobservata de partidul nostru si de organizatia de tineret. Ne-am alaturat si noi si am dorit sa felicitam mamele noastre, sotiile sau chiar si trecatoarele pe strada”, a precizat Gabriel Lupu. Si tinerii PSD cu tricouri si sepci rosii au ainvadat” Piata Centrala, unde au oferit garoafe doamnelor si domnisoarelor. Nici Partidul Republican nu a lipsit de la aapelul garoafelor”, liderul Nelu Popa fiind prezent in fata magazinului Luceafarul. aAm dorit sa marchez astfel o zi foarte importanta si sa multumesc, prin acest gest, celor care ne fac viata mai frumoasa”, a spus presedintele republicanilor bacauani. In jurul orei 12, si un grup de tineri din partea Partidului Democrat Liberal oferea, in zona centrala a orasului, flori si ganduri bune, domnisoarelor si doamnelor intalnite. Cu alte cuvinte, de 8 martie a plouat cu flori in Bacau, asa cum ar fi frumos sa se intample mai des…Scris de Emilian Berceanu, Codrin Pop

In Vultureni sunt 5 scoli cu clasele I-IV – Tomozia, Lichitiseni, Dadesti, Medeleni si Ghilavesti – si doua cu clasele I-VIII, cea din Vultureni si Scoala aVasile Dobrovici” din Godinestii de jos. Cea mai noua e Scoala Dadesti, construita in 2007, iar cea mai veche, Scoala Lichitiseni, care functioneaza in fosta primarie, construita in 1936. Scoala I-VIII Vultureni a fost inaugurata in 1970 si a fost recent reabilitata. Vin aici, la gimnaziu, si copiii din Nazareni, satul cel mai indepartat de acentru”. Pana in urma cu 5 ani, cand a fost adus microbuzul, ei faceau cate 14 kilometri dus-intors. Si jumatate din iarna care abia s-a incheiat au mers pe jos. aExista masina, dar din pacate avem destule probleme, declara prof. Renata Chicus, directoarea scolii. Microbuzul s-a defectat chiar de la inceput. Si acum se strica des, iar anul asta, in primul semestru, nu am avut sofer”. In curs de reabilitare e Scoala din Ghilavesti, in care au fost refacute sobele de teracota, instalatiile electrice si a fost construit un grup sanitar, care insa a fost incuiat toata iarna din cauza ca a inghetat apa. Scoala Vultureni e in expansiune. Mai norocoasa decat altele, institutia a beneficiat de doua proiecte. Unul a vizat renovarea imobilului, iar celalalt, modernizarea interioarelor: saparea unui put, montarea centralei termice si a conductelor, aducerea apei potabile inauntru. aUrmeaza sa fie construit grupul sanitar, spune directoarea. Am reusit sa obtinem aprobare pentru a fi construit lipit de cladirea scolii, ca sa avem siguranta ca nu va ingheta apa, si speram ca in primavara asta va fi gata”. In 2008 va fi realizata si izolatia exterioara a cladirii. Totul va fi nou.

Aparatele de sport stau in magazie

aMarea noastra durere e o sala de sport, marturiseste prof. Renata Chicus. Avem materiale, dar nu le putem folosi. Nici macar o promisiune nu avem deocamdata, trebuie sa vedem ce proiecte se pot accesa din fondurile pe 2008″. Saltele, mingi, lada, capra, porti de handbal, masa de tenis, toate stau depozitate intr-o incapere. Cand afara e frig, copiii fac ora de educatie fizica in clasa, dar rareori sunt aduse saltele sau aparate din cauza ca, desi bancile sunt mutate langa pereti, nu e destul loc pentru exercitii. Ca sa nu se mai chinuie, iarna prefera sa joace sah. Scoala Vultureni are doua cladiri, dar spatiul e insuficient. In prima cladire sunt 5 sali de clasa, un birou, o cancelarie si o mica arhiva. In a doua, o biblioteca si o incapere cu trei PC, viitor laborator de informatica.

Toti ar fugi din sat…

De cativa ani incoace, cele mai bune rezultate se obtin la olimpiada de geografie, gratie lui Aurel Arhip, un profesor inimos, care a reusit sa-i insufleteasca pe elevi. Desi comuna e la mare distanta de capitala judetului, multi copii reusesc sa-si ia zborul. Promotia de anul trecut a avut 20 de absolventi, din care 12 s-au prezentat la prima sesiune a Testelor Nationale, iar alti 5 la a doua. Toti ar fugi din sat, spun dascalii, dar ca sa urmezi un liceu trebuie indeplinite doua conditii: sa inveti bine si sa-si permita parintii sa te tina la oras. Copiii norocosi invata acum in Bacau, la Colegiul Pedagogic aStefan cel Mare”, Colegiul Economic aIon Ghica”, la CTC aN.V. Karpen” sau la aMihai Eminescu”. aFac fata bine, chiar am primit felicitari de la unele licee”, marturiseste directoarea. Alti 9 adolescenti deprind o meserie la Colegiul Economic sau in alte SAM-uri din Bacau. Doar doi, anu cei mai slabi”, au ramas la SAM Stanisesti, unde invata sa devina amuncitori agricoli”. aCu cat e mai izolat satul din care vin si nivelul de instruire al familiei e mai mic, iar interesul pentru scoala e direct proportional cu acestea”, spune prof. Chicus, cu tristete.

Laptop si proiector, din fonduri externe

Scoala Vultureni a reusit sa acceseze fonduri de la Banca Mondiala pentru proiectul aSezatoarea, punte intre trecut si viitor”, realizata in colaborare cu CL, care a adaugat 24 milioane de lei vechi la cele 200 obtinute de scoala. Din banii primariei au fost achizitionate costumele populare. Proiectul a presupus, intre altele, o excursie de trei zile la Muzeul Satului si la Horezu. aCel mai important proiect aflat in derulare este insa Centrul de Documentare si Informare (CDI). In 2007 am primit 400 milioane de lei vechi pentru infiintarea CDI, in cadrul unui program romano-francez. Din acesti bani am cumparat tot ce trebuia pentru functionarea CDI”. Asta inseamna mobilier – rafturi, scaune, birouri, mese de calculator -, un laptop si trei sisteme complete PC, videoproiector, copiator, aparat foto, camera video, combina muzicala, statie de amplificare. aE foarte important sa ne conectam la Internet si speram sa reusim, avem promisiuni”, spune directoarea. CDI Vultureni va fi la dispozitia comunitatii, adica a dascalilor, a profesorilor si a specialistilor din comuna, care vor realiza proiecte, referate sau documentari.

Biblioteca s-a mutat la gradinita

Actualmente, incaperea destinata bibliotecii scolare se afla inafara institutiei de invatamant. Nici scoala din comuna Vultureni nu se bucura de conditii bune pentru depozitarea fondului de carte, situatie intalnita, de altfel, in toate satele din judetul Bacau. Datorita insuficientei spatiului necesar pentru cele aproximativ 5300 de carti, ea a fost mutata in sediul fostei gradinite comunale. „Biblioteca scolara se afla intr-o sala separata deoarece spatiul pe care il aveam la dispozitie era prea mic si pentru ca una dintre gradinite s-a desfiintat am mutat totul acolo” a declarat Renata Chicus. Nici volumele nu au mai fost innoite de mult, insa elevii pot gasi aici aproape tot ce prevede programa scolara. „Ultima data cand am reinnoit fondul de carte a fost in 2006, cand am fost cuprinsi intr-un proiect demarat de Ministerul Educatiei prin intermediul caruia am fost finantati de catre Banca Mondiala”, a continuat ea. In viitor, directoarea are speranta ca lucrurile vor lua alta intorsatura pentru ca are in plan sa modernizeze locul oferit de fosta gradinita, prin inlocuirea rafturilor, in prima faza. Ulterior, va fi adus si un calculator, dar toate acestea se vor intampla doar in momentul in care vor fi suficiente fonduri.

O eleva de nota 10

Daca alte fetite de vasta ei poate inca se mai joaca cu papusile, Bianca Cheta invata. Invata mult si din pasiune. Este o eleva de nota zece si nu se fereste sa spuna acest lucru. Iubeste limba romana si geografia mai mult decat orice si nu a luat niciodata nici un 9 la aceste materii. „Invat foarte mult pentru ca imi face placere. Nu ma impinge nimeni de la spate. Fac acest lucru pentru ca imi doresc. Imi place foarte mult geografia, dar calatoresc doar prin intermediul cartilor si astfel le imbin pe amandoua”, a precizat micuta. La doar 11 ani, Bianca reuseste sa ii faca pe parintii ei sa fie mandri de ea, insa asa cum ne-a povestit, si fratele ei, Ionut, este printre fruntasii la invatatura. „Noi ne intelegem foarte bine si invatam la fel de bine. Ne ajutam unul pe celalalt”, marturiseste Bianca.

aSahul este pasiunea mea!”

Asa va raspunde Ionut Sofronea daca va fi intrebat de oricine la ce se pricepe el cel mai bine. La 14 ani, elev la Scoala I-VIII Vultureni, el este unul dintre cei mai buni la invatatura. Geografia nu are taine pentru el, dar ce ii face cu adevarat placere este sahul, pe care il practica de 10 ani. aAveam doar patru ani cand am inceput sa joc sah. Am invatat de la tatal meu si acum am ajuns la un nivel la care pot concura atat cu elevi de la alte scoli, cat si cu oameni in toata firea. Reusesc sa castig de fiecare data, lucru care ma face extrem de fericit. Multi raman surprinsi ca la varsta mea joc atat de bine”, a afirmat el. „Mi-as dori sa am sansa de a juca si cu alti copii. Iubesc sahul pentru ca te motiveaza. E un joc al mintii”, a adaugat el. Acum se pregateste sa vina in Bacau ca sa participe la olimpiada de geografie, intrucat la faza desfasurata intre comune a luat 71 de puncte din 90. Acesta este motivul pentru care spera sa aduca acasa numai rezultate bune, asa cum s-a obisnuit.Scris de Silvia Patrascanu / Daniela Pilat

Anul acesta, aSarbatoarea celor 100 de zile de scoala”, care e un eveniment special pentru clasa I aStep by step” de la Scoala aAlexandru cel Bun”, a fost daruita mamicilor, de 8 Martie, pentru ca a coincis calendaristic cu aceasta. Sambata, parintii au fost invitati la un spectacol inedit, in care copiii au aratat tot ce au invatat, de la 15 septembrie incoace, in clasa aStep by step”. Timp de 100 de zile, fiecare scolar s-a straduit sa realizeze o colectie proprie. Ruxandra a strans pietre vulcanice, Calin, timbre, Daria, ingerasi. Altii au colectionat reviste, radiere sau au facut 100 de desene. Manifestarea a inceput la ora 10 cu un mesaj dedicat mamei, dupa care a urmat aCubul sentimentelor”. aAm ales acest joc pentru a sparge gheata”, a marturisit Carmen Moisa, invatatoare la aStep by step”. Cubul urias avea inscriptionat pe fiecare fateta un sentiment: bucurie, speranta, mirare, tristete, teama, veselie. aAm incercat sa introducem in joc mai multe sentimente pozitive, de aceea, daca ati observat, exista si bucurie, si veselie, desi sunt stari aproape identice, a explicat Carmen Moisa. Totul a fost foarte spontan, nu am regizat nimic”. Tocmai asta se si urmareste: stimlarea copiilor pentru a se exprima liber, deschis. Fiecare copil a rostogolit cubul si a povestit o intamplare care i-a provocat sentimentul ales de sorti: teama, cand a fost vaccinat, bucurie, cand a castigat un concurs, mirare, cand a invatat lucruri noi, de care nu auzise. Au urmat alte doua spectacole-jocuri, nu stiu cum le-as putea numi altfel, aCiorchinele” si aAsaltul ideilor”. Cel din urma, de-a dreptul fascinant, s-a bazat pe asocieri: gandindu-se la mama, copiii au rostit un cuvant, primul care le-a trecut prin minte: amancare”, agrija”, aSf. Fecioara”, aiubire” etc. E extraordinar cat de multe poti sa afli, prin intermediul jocului, despre ce gandesc si ce simt copiii! aSarbatoarea celor 100 de zile” a continuat cu prezentarea obiectelor artizanale confectionate de copii la Centrul de Arta: martisoare, flori din piele, tablouri etc. Dupa un mic spectacol artistic, bobocii de la aStep by step” au inmanat cadourile si au prezentat colectiile expuse in holul scolii. In final, a fost organizata o licitatie: demonstrand ca stiu sa negocieze pretul, copiii au vandut obiectele, iar parintii le-au cumparat. Banii vor fi folositi pentru a dota Centrul de Arta cu creioane colorate, vopsele acrilice, tempera, cartoane, pensule si o ascutitoare electrica. Scris de Silvia Patrascanu

La spitalul din Onesti si la cel din Comanesti se descopera saptamanal cateva cazuri de cancer si zeci de boli cu transmitere sexuala. Medicii sunt ingrijorati de „preferinta” bolilor pentru varstele tot mai fragede. Viata sexuala inceputa prea de timpuriu, ignorarea mijloacelor de protectie impotriva bolilor transmisibile sexual si evitarea controalelor medicale sunt principalii vinovati pentru ascensiunea acestei patologii. Programele de depistare a cancerului au picat pe rand. MSP vine acum cu noi idei.

Medicii din unitatile sanitare de pe Valea Trotusului sunt ingrijorati din cauza numarului mare de cazuri de cancer din zona si a bolilor cu transmitere sexuala. „E o crestere alarmanta a cancerelor de col uterin si a celor mamare, ne-a declarat dr. Adrian Branzaniuc, medic specialist anatomie patologica la Spitalul Municipal Onesti. Descopar saptamanal, la spitalele din Onesti si Comanesti cam doua cazuri de purtator al virusului HPV, principalul vinovat pentru cancerul de col uterin. Descopar condiloame gigantice. Sunt surprins sa vad paciente de 15-16 ani care au inceput viata sexuala prematur si fara protectie. Sunt purtatoare ale virusului, au leziuni de col. Odata intrat virusul, nu mai dispare. Exista acum un vaccin, dar este tardiv pentru persoanele care au inceput viata sexuala”. Si cancerul mamar prefera varstele tot mai scazute. Dintre bolile cu transmitere sexuala, cele mai frecvente sunt tricomonas (cam 10-20 de cazuri pe saptamana) si sifilis (un caz pe saptamana). „Ma surprinde ca vin in stadii foarte avansate, a completat dr. Branzaniuc. Si nu ma refer doar la femei din mediul rural, ci si la persoane educate. Unele se ambitioneaza sa se trateze naturist pana in ultima clipa. Doar la insistentele mele accepta terapia oncologica”. In anul 2007, in judetul Bacau au fost depistate 1470 de cazuri noi de cancer. La sfarsitul anului trecut, au ramas in evidenta specialistilor 8236 de pacienti cu cancer, peste 5000 din acestia fiind din mediul urban. Programul de evaluare a starii de sanatate a populatiei a semnalat riscul de cancer la mii de persoane testate. Numai in ultimele trei luni din 2007, peste 2500 de femei au fost inregistrate drept candidate la una din formele specifice de cancer.

MSP testeaza terenul pentru programe de sanatate

Ministerul Sanatatii Publice a impus serviciului Programe judetene de sanatate, din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica, sa identifice in spitalele din judetul Bacau daca exista posibilitatea derularii unor programe de screenning pentru depistarea diferitelor forme de cancer si a unor afectiuni ale nou-nascutilor. Dr. Cecilia Lucaci, seful serviciului, ne-a declarat ca MSP intentioneaza sa aloce fonduri pe programe pentru aceste componente. Timp de cativa ani, in spitalele din judet, pacientele internate beneficiau, in limita fondurilor, de testarea Papanicolau (pentru cancerul de col uterin) gratuita. Programul este acum suspendat. In maternitati ar urma sa se efectueze screenning pentru depistarea la nou-nascut a tulburarilor de auz si de vedere, a hipotiroidismului, a sindromului Down, precum si teste citogenetice. MSP studiaza si posibilitatea derularii unor programe de depistare a cancerului de san, a celui de col uterin si colorectal. In spitalele bacauane exista posibilitati fizice de desfasurare a acestor programe, insa putina deschidere din partea medicilor posibil coordonatori de program. Dr. Lucaci spune ca, daca MSP ar aloca fonduri suficiente, ar exista interes si din partea cabinetelor si a laboratoralor private de a adera la program. Scris de Doina Mincu

Conducerea Spitalului Orasenesc Buhusi a solicitat Ministerului Sanatatii Publice suplimentarea numarului de paturi cu 40. Directorul Autoritatii de Sanatate Publica Bacau (ASP) nu a avizat favorabil cererea, motivand ca nu se justifica cresterea numarului de paturi la spitalul buhusean. „Am avut un control de la ASP, sa se vada daca exista conditii, spatiu si circuite pentru mai multe paturi, ne-a declarat managerul spitalului, Nicolett Carmen Murariu. Avem si medici, nu inteleg de ce nu s-ar aproba. Am demonstrat ca este necesar sa suplimentam paturile. La Pediatrie, de exemplu, mai cerem 10 paturi. A fost sectie cu acest profil, dar s-a transformat prin reducere de paturi intr-un compartiment. Este o zona saraca. Parintii nu-si permit sa interneze copiii la Bacau. Am solicitat 10 paturi si pentru boli infectioase, fiindca sunt multe internari”. Dr. Mihaela Popescu, directorul executiv al ASP, ne-a declarat ca a analizat internarile efectuate in spital anul trecut, dar s-a dovedit ca multe dintre acestea nu au fost justificate. „Au internat peste o suta de cazuri de erizipel, patologie care se poate trata la domiciliu, sau de varicela”. Pe langa sectia de boli infectioase, conducerea spitalului din Buhusi a solicitat un numar suplimentar de paturi la Ortopedie, ORL si Medicina Interna. Managerul spune ca pentru diagnostic raspund medicii. „Administratia face doar ceea ce considera ca este bine pentru populatia arondata”. Scris de Doina Mincu

O dimineata ca de toamna pe 8 martie, dincolo de Siret. Peste Buhoci si Traian norii cern binevenita ploaie marunt, cu rabdare. O rabdare de femeie aplecata peste pruncul de la san, peste rasadul de o palma, peste patul de suferinta al omului care i-a stat alaturi o viata. Vremea tine parca in aceasta zi cu pamantul insetat, dar si cu femeile trudite de la tara. Le ofera o zi de odihna, dupa cinci zile de curatat la vie si de semanat prin gradini. Drumurile si curtile sunt pustii. Doar pe cosuri iese fumul, vestind vecinilor ca gospodina casei este la datorie, pazind altarul familiei, ca in fiecare zi.

In primul bar care ne iese in cale este zarva mare. O echipa de topografi de la Iasi asteapta sa stea ploaia pentru a continua masuratorile. Pana atunci, joaca biliard si vorbesc despre femeile dragi ramase acasa. „Eu am sunat-o pe nevasta-mea de la prima ora”, se lauda decanul de varsta al grupului. „Eu mi-am sunat prietena aseara si i-am spus ce cadou i-am luat”, intervine cel mai tinerel. Ceilalti rad de el, de zelul lui si de doru-i din glas. „Las” ca-ti trece, cand se mai invecheste sita”. La o masa, singur, un barbat priveste intr-un pahar cu vin. Se cunoaste ca nu este la primul. Pare ursuz, dar limba i se dezleaga usor. „Am venit aici, de 8 martie, sa mai uit de necazuri, se destainuie Mihai Sarbu. Dupa 15 ani de casnicie, sotia m-a parasit. Ea are 36 de ani si a plecat cu un mos de 71. Am impartit intre noi cei patru copii ca pe niste perne. Fata, Beatrice, a ramas la mine si este bolnava acum. Nu stiu la ce doctori sa mai merg cu ea. Am venit cu baiatul mai mare sa-i luam si un cadou, mai stau un pic si plec acasa la ea.” Recunoaste deschis ca ii lipseste sotia, mai ales azi, si ca ar trece peste orice, ar ierta-o , numai sa se intoarca acasa. Singura suflare feminina din bar este patroana, Geanina, care munceste ca o albinuta, chiar daca e ziua ei. Si-a primit cadourile de la sot si de la copii, dar afacerile nu pot lua pauza.

Urari de departe, prin telefon

Strabatem Buhociul de la un capat la altul. Doar barbati intalnim in cale, de parca femeile ar fi fugit in padure, de teama navalitorilor. In sfarsit, avem noroc. Din fata unei case batranesti, o femeie ne priveste curioasa. Dorina Lungu a venit la sa-si felicite bunica, de 92 de ani, si sa-i ureze viata lunga. „E 8 martie si pentru noi, femeile de la tara. Chiar daca nu mergem la restaurant. Am fost la vecina, dupa lapte, ne-am felicitat, ne-am pupat. Trec si pe la bunica si apoi, acasa. Astept sa mi se intoarca de la Bacau copiii, sa pregatim o masa asa, mai festiva. In fiecare an primesc de la sot si de la copii cadouri. Ma ung la suflet. Viata e grea pentru o femeie la tara. Nu prea e timp de sarbatori. Daca nu ploua, azi faceam ziua femeii la vie, la halaciuga.” In Bijghir, parca ulitele sunt mai animate. La o poarta, trei femei si un barbat au pus de un sfat. Au fost la camp de la 7, dar ploaia i-a alungat. Cand aud de sarbatorit, rad in hohote. „Pai noi nu avem nici pensie, cu ce sa mergem la local?”, spune Cecilia Solomon. Sotul e pus pe glume: „Inhamam caii la caruta si plecam la Slanic Moldova. Doua zile dus, doua intors. Vedem cum e pe acolo si zicem ca am stat la hotel”. In grup este si sotia primarului, Liderina Antuca. Isi asteapta sotul, care a plecat prin sat cu un portbagaj plin cu flori, sa le imparta alegatoarelor. Femeile aduc vorba de copii. Fiecare are cate patru, toti plecati in Italia. „I-am crescut si, de ziua mamelor, tot singure, se plange Ana Gherghici. M-au sunat de dimineata si copiii, si nepotii. Mi-au cantat la telefon. Am plans. Ma omoara singuratatea. Ma scol noaptea si fac treburile ca ziua, dau cu var, spal. Mi-au spus sa incui casa si sa plec la ei. E frumos acolo, dar aici e casa mea. Lor sa le fie bine. Asta imi doresc de 8 martie”. Ploaia sta pana ajungem la Traian. Ca la un semn, femeile ies pe ulita, prin gradini. Unele au terminat de pus casa si curtea la punct si au iesit in drum, sa curate santuri. „Nu conteaza ca-i ziua noastra, a femeilor, spun surorile Ana si Ecaterina Cojocaru. La tara, o zi in care n-ai facut nimic se cunoaste. Campul nu asteapta si buruiana nu are sarbatoare”. Din loc in loc intalnim femei cu buchete de flori, din gradina sau de la magazin. Barbati, nu prea. Lenuta Damatarca a primit flori si o sampanie, a lasat magazinul in grija fetei si pleaca sa le duca acasa. „Imi place sa umplu casa de flori. Primavara si ziua de azi sunt pe sufletul meu”. Scris de Doina Mincu

In 2004, cand inca nu implinise 29 de ani, doctorita Irina Manuela Luca a fost victima unui cumplit accident, in urma caruia a suferit leziuni cerebrale si medulare severe. De patru ani este imobilizata la pat. Nu se poate misca si nici alimenta. Singura ei speranta este un transplant de celule stem, operatie la care este prorgamata la vara la Beijing. Costul total al interventiei chirurgicale trece de 30.000 de euro, suma de care familia nu dispune. Cei care vor sa-i intinda o mana de ajutor Irinei pot depune bani in contul deschis pe numele Luca Irina Manuela, la Banca Comerciala Romana, CIC, titular de cont 8613841, cod IBAN RO52RNCB0026086138410001Putem fi generosi!Scris de DSA

Nici cinci la suta din fondul colectat nu se cheltuie. La sfarsitul lui 2007 excedentul era de aproape 10 milioane lei si tot anul s-au consumat numai 357.000 lei. Numarul accidentelor de munca si al bolilor profesionale se mentine, insa, constant. Prin sistemul actual de impozitare pentru fondul de risc, angajatorii nu sunt determinati sa ia masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca.

Introdus in urma cu mai bine de cinci ani in sprijinul angajatilor dar mai ales pentru a-i determina pe angajatori sa imbunatateasca in unitatea lor conditiile de munca, fondul de risc nu are inca efectul scontat. Desi se colecteaza la acest fond sume enorme, evident, platite de catre angajatori, numarul cazurilor de accidente de munca si al bolilor profesionale se mentine constant de la un an la altul. Si, cu toate acestea, surprinzator, in fiecare an nici 10 la suta din fond nu se consuma.
Anul trecut, in judetul Bacau de la cei aproape 10.000 agenti economici activi s-au adunat la fondul de risc 9.951.479 lei din cele 13.957.455 de lei datorate. In acelasi timp, din suma colectata s-au cheltuit 142.500 lei pentru concediile medicale acordate celor care au fost in incapacitate temporara de munca provocata de un accident produs in timpul lucrului, alte 92.300 lei s-au dat pentru reabilitarea medicala a celor accidentati, 37.000 lei au reprezentat decontarea intre Casa Judeteana de Pensii Bacau si institutii similare din tara (pe raza carora isi au sediul firmele care au puncte de lucru pe teritoriul judetului nostru) iar 86.000 lei au fost despagubirile de deces. Asadar, din aproape 10 milioane lei s-a consumat, in total, o suma de numai 357.800 lei, restul de 9.593.679 lei ramanand la dispozitia Guvernului. In schimb, numarul accidentelor de munca si al bolilor profesionale este la fel de crescut in fiecare an, ceea ce dovedeste, in primul rand, ca perceperea unei contributii la fondul de risc, pentru unii angajatori, destul de impovaratoare nu este solutia ideala de a diminua pericolele de la locul de munca. In 2007, in judetul Bacau s-au produs si au fost declarate oficial de catre angajatori 98 accidente de munca, din care 12 s-au soldat cu moartea victimelor. In 2006 au fost in jur de 100, din care vreo 14 au fost accidente mortale. Anul acesta, pana in prezent au fost 7 accidente de munca, din care doua au provocat moartea victimei. aIn general, anual sunt 100-110 accidente de munca, din care 10-15 sunt mortale, ne-a spus Ioan Andrei, inspector-sef adjunct al ITM Bacau. Cifra se mentine constanta. Dar mai sunt accidente pe care angajatorii nu le declara. Chiar avem in curs de verificare niste sesizari”. Cat priveste bolile profesionale, la fel, anual sunt diagnosticate 10-15 persoane cu astfel de afectiuni. Dar in 2008 este posibil sa fie si mai multe.

Casa Judeteana de Pensii este cu mainile legate

Ca legislatia prin care se reglementeaza colectarea fondului de risc, scopul in care se aduna si pentru ce este utilizat nu este cea mai buna cu putinta o spun chiar cei implicati in monitorizarea efectelor ei. aFondul a fost conceput pentru a-l incuraja pe angajator sa asigure conditii bune de munca, sa reduca riscurile de sanatate si securitate din unitate, mai spune Ioan Andrei. Dar dupa cum este el perceput nu determina angajatorul sa faca acest lucru”. Cota de contributie la fondul de risc este stabilita pentru fiecare angajator in functie de activitatea lui principala si de numarul de accidente produse in ramura din care el face parte, pe ultimii cinci ani. aConsider ca acest fond ar trebui platit in raport de nivelul de risc de sanatate si securitate existent la fiecare loc de munca, stabilit in urma evaluarii, mai spune Ioan Andrei. Angajatorii fac aceasta evaluare, dar pentru ca ei platesc contributia la fond in functie de accidentele de munca pe ramura nu sunt interesati sa diminueze riscurile, printr-un plan de masuri. Sunt unitati care, de ani de zile, nu au niciun accident, dar care trebuie sa plateasca tot aceeasi contributie, pe ramura. Nu este normal. Si, apoi, nu s-au stabilit criterii clare de evaluare, cum se face aceasta, de catre cine si ce institutie este abilitata sa o verifice. Practic, evaluarea ar trebui sa fie verificata de catre asigurator, adica de Casa de Pensii”. Dar Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau care asigura plata drepturilor cuvenite celor afectati in urma unui accident de munca sau de o boala profesionala nu are nici ea parghiile necesare pentru a-i determina pe angajatori sa reduca riscurile de la locurile de munca. CJP are doi consilieri pe probleme de prevenire a riscurilor de sanatate si securitate in munca, dar competentele lor sunt limitate de catre legislatie. aNoi nu avem cum sa obligam angajatorul sa accepte consilierea, inclusiv monitorizarea si evaluarea programului de masuri de reducere a riscurilor, afirma Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Nu avem competenta in a-i determina pe angajatori sa respecte legislatia privind conditiile de munca. In calitate de asigurator noi doar trebuie sa-i consiliem. Ar trebui ca legea sa prevada obligatia ca angajatorul sa-si propuna un program de masuri pentru scaderea nivelului de risc. Nerespectarea programului ar trebui sa aiba drept consecinta cresterea coeficientului de risc si, implicit, a contributiei la fond. Insa noi nu avem nicio parghie in acest sens”.Scris de Elena Tintaru

In saptamana trecuta la BVB s-au inregistrat tranzactii ce au totalizat doar putin peste 100 milioane RON, ceea ce reprezinta sub 50% din valoarea inregistrata cu o saptamana in urma. In ceea ce priveste ponderea principalelor sectoare reprezentate la BVB in totalul tranzactiilor, aceasta a suferit doar schimbari minore. Astfel tranzactiile cu actiuni ale emitentilor din sectorul financiar-bancar au reprezentat din nou mai bine de doua treimi din totalul tranzactiilor. Ponderea celor cinci SIF-uri a depasit iarasi 50% din totalul tranzactiilor, cel mai mare interes fiind manifestat de data aceasta pentru pentru actiunile SIF Oltenia (care a detronat astfel SIF Moldova). Valoarea tranzactiilor cu actiuni SIF5 a depasit cu putin 20 de milioane RON, ceea ce a reprezentat 18.88% din totalul tuturor tranzactiilor. Pe piata deal s-a inregistrat doar o singura tranzactie, cu actiuni ale Socep, in valoare totala de 2.01 milioane RON.
Toti indicii bursei au inregistrat scaderi, cuprinse intre -1.28% pentru BET-C si -2.12% pentru indicele BET. Indicele BET-FI, care urmareste doar evolutia celor cinci societati de investitii financiare, s-a depreciat si el cu 1.85%.
In saptamana trecuta doar 7 emitenti au crescut, 12 au stagnat, iar 42 de societati au scazut. Cei mai castigati au fost actionarii societatii Agras Vienna Insurance Group S.A. (ASA), cotatia acestui emitent urcand cu 9.05%. Merita sa reamintim faptul ca actiunile ASA s-au situat saptamana precedenta in top 3 cele mai depreciate actiuni. Pe locul II in ceea ce priveste cresterile inregistrate in saptamana precedenta au fost actiunile Apcarom (APC), cu o crestere de 7.95%. Acestea au fost urmate indeaproape de UAMT S.A. Oradea (UAM), cu o apreciere de 7.32%.
Cel mai mult au scazut actiunile Policolor (PCL) care s-au depreciat cu 14.25%. Urmeaza actiunile societatii Carbochim Cluj-Napoca (CBC) care au pierdut 11.24% si cele ale Amonil Slobozia (AMO) care au avut o scadere de 9.3%.
Contextul global nu a fost nici acum unul pozitiv. Astfel, cresterea economica in zona euro a incetinit. Principalele cauze sunt preturile record la petrol, incetinirea cresterii economice in cea mai mare economie a lumii, America, care este cel de al doilea cel mai mare partener in relatiile comerciale ale Europei, dar si majorarea costurilor creditelor precum si avansul puternic inregistrat de moneda Euro fata de dolar in ultimul an (cca. 17%). Mai mult, inflatia a ajuns la 3,2%, inregistrand cel mai rapid ritm de crestere de la debutul Euro in anul 1999. Jean Claude Trichet, presedintele BCE, a declarat: aNesiguranta ce a rezultat in urma agitatiei de pe pietele financiare a ramas inca la un nivel destul de inalt”.
In SUA, guvernatorul FED a cerut bancilor sa ia masuri pentru depasirea crizei creditelor ipotecare. Ben Bernanke considera ca numarul celor afectati care nu isi vor putea plati ratele la timp va continua sa creasca. El sugereaza institutiilor financiare ca una dintre masurile ce ar putea fi luate sa fie reducerea principalului pentru creditele acordate, presiunea asupra platitorilor umand astfel a fi mai mica. Guvernatorul considera ca o astfel de masura ar fi benefica si pentru economia SUA, aceasta cunoscand o incetinire a ritmului de crestere. Astfel in ultimul trimestru din 2007 cresterea economica a fost de doar 0.6%, in timp ce inflatia a fost de 4.1%. FED a micsorat dobanda de referinta in ultimele luni cu 2.25%, pana la 3%. Saptamana aceasta va avea loc o noua sedinta a FED, estimarile analistilor fiind de reducere in continuare a dobanzii de referinta cu inca 0.5 procente.
In ceea ce priveste economia Romaniei, Institutul National de Statistica (INSE) a comunicat mai multe date, cele mai importante fiind urmatoarele: Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2007 a fost de 404708.8 milioane lei, in crestere cu 6% fata de anul 2006. In trimestrul IV 2007, PIB a fost de 137768.5 milioane lei, in crestere, in termeni reali, cu 6.6% fata de acelasi trimestru din anul 2006. In trimestrul IV 2007 investitiile realizate in economia nationala au fost cu 29.5% crescute fata de perioada corespunzatoare din anul precedent. In anul 2007 se constata astfel o crestere a investitiilor cu 29% fata de anul precedent. De asemenea, in ianuarie 2008 s-au inregistrat cresteri fata de luna corespunzatoare din anul 2007 la mai multi indicatori, dintre care amintim: valoarea lucrarilor de constructii, volumul cifrei de afaceri din industrie, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul, productia industriala.
Am insistat mai mult asupra contextului extern si intern, caci influenta datelor macroeconomice asupra bursei este din ce in ce mai puternica. In plus, in ziua anuntarii rezultatelor prezentate anterior BVB a fost verde, in timp ce majoritatea celorlalte burse au fost rosii. Ramane insa de vazut daca si in ce masura vom asista la o eventuala „decorelare” dintre Bursa de la Bucuresti si marile piete bursiere externe.

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, la tel. 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6Scris de Alexandru Finaru

Din momentul in care a ajuns primar, Romeo Stavarache a simtit mereu nevoia sa tina pe langa el cate un tinerel care sa-i raspunda la telefon. Noua achizitie a primarului este Lucian Iancu. Acesta este insa angajat pe bani publici, in functia de inspector de specialitate, la Departamentul de Integrare. Interviul si proba scrisa au avut loc pe 31 decembrie 2007.

Despre Lucian Iancu suntem convinsi ca nu ati auzit mare lucru. Nici noi, tocmai de aceea ne-am apucat de asapat”. Angajat in functia de inspector de specialitate in departamentul post aderare, Iancu nu face altceva decat sa raspunda la telefoanele primarului. Si foloseste si o titulatura in acest sens: aconsilier personal”. Nu stim exact cu ce se ocupa un consilier personal si care sunt atributiunile sale, dar stim ca Iancu este platit din bugetul local pe un alt post. Prin urmare ar trebui sa urmeze in activitatea sa exact fisa postului pentru care a fost incadrat. Nu de alta, dar am intrat in Uniunea Europeana si avem mare nevoie de strategii postaderare pentru a accesa fonduri.

Cadou de Sarbatori pentru Stavarache

Conform datelor oficiale ale Primariei, Lucian Iancu a sustinut interviul si proba scrisa pe data de 31 decembrie 2007. Asta dupa ce anuntul de angajare a fost publicat intr-un cotidian local la data de 12.12.2007. Curios este modul in care a reusit sa afle Iancu de concurs din moment ce, surse din primarie sustin ca nu este bacauan si ca s-a angajat direct de la Bucuresti. Pe filiera PNL. Din informatiile pe care le detinem, pana anul trecut, nu a existat in istoria postdecembrista a primariei vreun concurs care sa se desfasoare in ultima zi calendaristica a anului. Din simplul motiv ca oamenii se gandesc mai mult la sarmalele de Revelion, decat la concursuri.

Nu stie nimeni, nimic

Incercarile noastre de a afla mai multe amanunte despre angajarea lui Iancu si despre modul in care s-a desfasurat interviul au scos la suprafata raspunsuri hilare. Asta in cazul fericit in care cei intervievati au avut habar de Lucian Iancu. Am fost insa asigurati ca s-a respectat legea. aPe data de 31 decembrie 2007, in primarie, s-a lucrat in mod normal. Probabil ca a avut loc si interviul, nu cunosc toate datele si nu stiu exact. Luni va pot da mai multe amanunte”, ne-a declarat Mihaela Grosu, purtatorul de cuvant al primariei. La insistentele noastre, fiind absolut curiosi de modul in care s-a lucrat pe 31 decembrie, mai ales ca stim cu totii cum se lucreaza de Sarbatori in institutiile publice, Mihaela Grosu ne-a lamurit pe jumatate. aEu am stat pana la ora patru. Este posibil sa fi fost un program mai lejer pentru colegi, va dati seama…”, a spus Grosu. Pentru ca, cel putin la nivel teoretic, administratorul primariei ar trebui sa stie absolut tot ce misca, l-am contactat si pe Constantin Gioseanu. Am avut doua convorbiri absolut halucinante. aImi este imposibil sa-mi aduc aminte acum. Dar nu cred ca a fost vreun interviu”, ne-a spus in prima faza Gioseanu. Cand a aflat despre cine este vorba, administratorul primariei a dat-o putin cotita. aEste posibil sa fi fost pe 31 decembrie un interviu… dar nu stiu exact”, ne-a explicat Gioseanu. Dupa aproximativ cinci minute, Gioseanu a revenit cu telefonul. aM-am gandit la ceea ce m-ati intrebat dumneavoastra si mi-am adus aminte. Domnul Iancu a sustinut un concurs pe la sfarsitul lunii decembrie, dar parca nu pe 31. Parca imi amintesc ca am si facut parte din comsie. Cred ca am fost si presedintele comisiei”, ne-a lamurit bustean administratorul primariei.

Inspectorul strateg

Orice incercare de a-l contacta pe Iancu pentru a ne lamuri cum sta treaba cu interviul si proba scrisa s-a dovedit a fi sortita esecului. Dumnealui a fost extrem de ocupat doua zile la rand, probabil cu strategii postaderare elaborate pe teren, caci in sediul primariei nu s-a aflat. Am incercat si varianta cu telefonul. Daca de alte dati, cand incercam sa dam de primar ne raspundea Iancu, de data aceasta ne-a raspuns secretara lui Stavarache. aDomnul primar este ocupat, ne-a spus. Telefoanele dumnealui si ale domnului Iancu sunt la mine”. Cu alte cuvinte, telefonul personal al unui amarat de inspector din primarie sta la secretara personala a primarului. aO sa-i transmit ca l-ati cautat si ca doriti sa stati de vorba cu dumnealui”, ne-a raspuns la a treia incercare de a-l contacta pe Iancu, sercretara lui Stavarache. Din moment ce atat telefoanele mobile ale lui Stavarache cat si a lui Iancu se aflau in secretariatul primarului, inseamna ca cei doi se aflau impreuna. Poate ca puneau la cale vreo strategie postaderare, sau mai probabil imparteau flori de 8 Martie din partea lui Stavarache. Si Lucian Iancu este platit pentru munca sa cu 13 milioane de lei vechi.Scris de Ionut Avram

Viata continua pentru vaduvele onestenilor care au murit in cumplitul accident de circulatie petrecut in septembrie 2006. Femeile si-au luat inima in dinti si acum muncesc pe branci sa-si intretina casa si copiii la scoli. Cand nu fac martisoare, vaduvele vand flori sau legume si fructe.

Straiele cernite ale femeii nu se potrivesc cu nuantele vesele ale martisoarelor. Durerea mai salasluieste in ochii de culoarea castanei, iar pe fata palida s-a asezat o mare resemnare. Iulia nu a uitat, nu poate sa uite tragedia in care sotul ei a murit strivit intr-o masina, alaturi de alti 12 onesteni. A trecut mai bine de un an, dar rana din suflet este la fel de adanca. Si vie! aViata merge insa inainte, spune trista tanara vaduva. Am un copil de crescut si trebuie sa ma lupt sa-l vad mare, sa-i asigur un viitor”. Onestiul este aproape mort, ca si sperantele Iuliei. Au fost momente cand femeia a simtit ca e gata sa abandoneze lupta, ca se afunda in disperarea ucigatoare. Dar a fost copilul, trup din trupul ei si al barbatului care nu mai este. Si nu a putut sa se lase ingenuncheata. A luat povara in mainile ei delicate si a inceput un razboi surd cu existenta.

Afaceri cat sa nu moara de foame

Vaduva munceste pe branci sa-si intretina familia. La inceputul fiecarui an se pregateste pentru marea confruntare cu destinul, iar pana acum a trecut cu bine de incercarile vietii. aTrebuie sa ma descurc si singura, ofteaza femeia. Uite, sunt 12 ani de cand confectionez martisoare. O luna si jumatate lucrez fara odihna. Chiar si cate 15 ore pe zi. Nu e asa simplu sa confectionezi martisoare. Ai nevoie de rabdare, timp, imaginatie si indemanare”. Iulia spune ca anul acesta a ramas cu mai mult de jumatate din marfa, iar castigurile au fost pe sponci. aNu se mai cumpara martisoare. Lumea prefera florile! Imi amintesc ca in urma cu zece ani faceam martisoare din carton de la cutiile cu tigari. La inceput de martie nu ramaneam nici macar cu un exemplar. Si mai este ceva! Clientii cauta acum martisoare din cristal sau portelan. Sunt greu de procurat material si de confectionat. S-au dus vremurile cand cosarul sau trifoiul erau la cinste”, povesteste comercianta. Iulia nu dispera inca. Desi anul acesta afacerea cu martisoare a fost un esec total, vaduva s-a gandit deja la urmatoarea miscare ade sezon”. Marfa care i-a ramas la acest inceput de primavara va fi depozitata cu grija si scoasa la vanzare anul urmator. Pana dupa 8 martie se va ocupa de vanzarea florilor. aMa orientez, ca n-am de ales. Cand se va termina cu florile, voi incepe cu fructe si legume. Nu ma imbogatesc, desi munca e destula. Sa stai de dimineata pana seara in piata nu e chiar usor. Dar nici nu o sa mor de foame”, spune hotarata femeia.

S-a intamplat in ziua de 6 septembrie 2006, in localitatea Grivita, din judetul Vaslui. La ora 4.43. Atunci microbuzul BC-04-FTI, in care se aflau 17 onesteni, a fost spulberat de un autocar din Republica Moldova. Sub lovitura primita, masina bacauanilor s-a rasucit si a iesit de pe sosea. S-a oprit intr-un copac de pe marginea soselei care a definitivat lucrurile. Bilantul accidentului a fost cutremurator: Florin Preda, in varsta de 35 de ani, fiul lui Rares, de 8 ani, Petrica Gherasim, de 47 de ani, fiul lui Cornel, de 25 de ani, Ionut Avadanei, de 25 de ani, Liviu Chiritoiu, de 30 de ani, Petru Bostan, de 31 de ani, Iulian Catana, de 29 de ani, Silviu Cucu, de 25 de ani, Ionut Avasilicai, de 27 de ani, Gheorghe Mocanu, de 46 de ani si Andrei Lacatus, de 15 ani, au murit. Explicatia politistilor in cazul acestei tragedii a fost simpla: nu s-a acordat prioritate.Scris de Lili Adochitei

Copiii din grupa pregatitoare a gradinitei „Alex Kindergarten” din Bacau si-au invitat, ieri, mamicile la un spectacol de pomina, condimentat cu momente de iluzionism, poezie, film, scenete de teatru. A fost darul lor de 8 Martie. Evident, sarbatoritele au crezut ca e o simpla serbare. Copiii au fost instruiti de ed. Laura Cioristeanu sa nu divulge nimic. aAm dorit sa fie ceva special si copiii au muncit mult pentru asta”, a declarat ea. Spectacolul a inceput cu un moment muzical, pregatit cu sprijinul prof. Claudiu Filip, dupa care a urmat un montaj de poezii dedicate Zilei Femeii. Numerele de magie pregatite cu Augustin Mihaila au fost foarte gustate de invitati. Copiii au facut sa dispara si sa apara bani, fiind rasplatiti de uimirea parintilor, dar si de aplauzele din final. Au urmat o sceneta in care copiii s-au transformat din seminte in flori si parada modei. Apogeul a fost atins cu filmuletul „Ea e mama mea”. Copiii au fost inregistrati in timpul saptamanii, la ore, in timp ce povesteau cum e mamica lor si de ce o iubesc. Fiecare incheia, fireste, cu un mesaj de iubire. Vizionarea acestor imagini, pline de sinceritate si emotie, le-a facut sa planga pe sarbatorite. Dar asta nu a fost tot. Fiecare pusti si-a desenat mama, cu creioane colorate, apoi a scris de jur-imprejur, in chenar, toate calitatile ei. In final, copiii le-au daruit mamicilor acest portret, impreuna cu toata dragostea lor.

Scris de Silvia Patrascanu