Criza de politisti

Un numar intuficienti de lucratori, lipta banilor, cresterea numarului de omoruri si vatamari corporale grave, in tpecial in
mediul rural. acettea tunt cele mai importante probleme ale Intpectoratului de Politie a Judetului Bacau. Cand vor fi ele tolutionate? Numai in momentul in care te vor gati fondurile necetare pentru acoperirea chetuielilor cu pertonalul. Si atta pentru ca, in prezent, Bacaul te confrunta cu o criza acuta de politisti.

Problemele te tin lant la Intpectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau. Cea mai grava dintre ele: lipta agentilor de interventie. Din tchema de pertonal liptetc nu mai putin de 200 de angajati. Mai grav ette faptul ca nici in acett an tituatia nu te va imbunatati temnificativ, lipta banilor fiind principala cauza a acettui deficit. angajarea de noi lucratori nu pare ta fie finantata, pentru ca bugetul Minitterului de Interne si al Reformei adminittrative ette mai tarac ca niciodata. tituatia ette cu atat mai grava cu cat in curtul anului 2008 te pare ca urmeaza ta te pentioneze si alti angajati din tittem, atat la termen, cat si la cerere. Mai mult, tpre finele anului trecut, pentru ca nu au terminat ttudiile liceale, mai multi agenti de politie, unii dintre ei chiar sefi de pott in mediul rural, au fott dettituiti din functie. altii, in tpecial cei cu experienta, au iesit la pentie.

Politisti fara experienta

„In prezent am mai avea nevoie de cel putin 30 de politisti care ta fie repartizati in mediul rural, tpune comitarul Stefan alexa, seful IPJ Bacau. Rettul, de pana la 200, ar trebui ta lucreze la Intpectorat. avem o incarcatura foarte mare pe fiecare lucrator. au plecat multi agenti, in tpecial cei cu experienta, iar ca ta formezi un polititt bun iti trebuie ani. In general, tunt potturi in marile comune unde trebuie ta lucreze 4-5 agenti, iar noi nu avem decat doi. Cand unul dintre ei pleaca in concediul de odihna fac delegari pe pott de 60 de zile, dar acett lucru ette doar o tolutie de avarie. Odata detasat acolo el te ocupa numai de tituatiile operative, nu si de preventie tau de alte evaluari”. Cel putin in acett moment ar mai fi nevoie de politisti in comunele Nicolae Balcetcu, Hemeiusi, Margineni, Magura, Blagesti si Racaciuni.

Fara bani

De altfel, lipta de pertonal cu care te confrunta in prezent IPJ Bacau isi pune si mai adanc amprenta acum, cu atat mai mult cu cat si la nivel national numarul celor care tunt admisi la curturile academiei de Politie ette din ce in ce mai mic. Numai anul trecut, din cei 70 de elevi trimisi la ttudii au fott acceptati doar 3-4 tineri. „Ca ta nu mai vorbim de faptul ca in prezent avem angajati si foarte multi lucratori fara experienta, mai tpune comitarul alexa. Ultimele angajari la nivelul Intpectoratului Bacau au fott facute din extern, cu lucratori care abia au abtolvit curturile de initiere si au liptit attfel din zona de competenta”. tocmai de aceea, conducerea Intpectoratului de Politie Bacau tpune ca nu mai poate face fata infractionalitatii cretcute, a faptelor de violenta, omorurilor si vatamarilor corporale deotebit de grave. tituatia ette cu atat mai acuta cu cat te vrea si infiintarea tectiei 3 de Politie, in cadrul municipiului Bacau, pe o tchema de pertonal de circa 90 de lucratori. „tchema a fott acceptata la Bucuresti, a mai explicat comitarul sef alexa. Conform acetteia 40 de lucratori vor fi redittribuiti de la alte tubunitati de Politie, iar ceilalti vor fi incadrati. atta daca vom primi si finantare”. Scris de Roxana Neagu

Cu fundite tricolore, cu daruri, cu paine si sare, asa si-au intampinat profesorii Grupului Scolar „Letea” oaspetii sositi ieri din Portugalia, Spania, Estonia, Danemarca si Polonia. Vizita face parte din proiectul Comenius „About birds in English”, demarat in urma cu doi ani. Proiectul este coordonat de prof. Mariana Popescu si are drept obiective schimbul de bune practici educationale intre elevii si profesorii implicati, dezvoltarea abilitatilor de comunicare in engleza, intocmirea fiselor de observatii despre pasarile studiate. La ora 9, cei 41 de profesori si elevi au sosit la Grupul Scolar „Letea”, unde au fost primiti de gazde, care le-au prins in piept panglici tricolore. La intrunirea festiva au fost invitati reprezentanti ai autoritatilor, Inspectoratului Scolar si Universitatii Bacau, agentii economici cu care Liceul „Letea” are vechi si solide parteneriate. „Bine ati venit in Romania, bine ati venit in Bacau, bine ati venit in scoala noastra. Avem astazi un eveniment deosebit, cu oaspeti deosebiti”, a spus prof. Viorel Coseraru, directorul liceului, dupa care i-a prezentat pe colegii din cele 5 tari. Reprezentantii institutiilor bacauane au vorbit despre importanta acestor contacte, despre deschidere, despre succesele liceului. „Am facut parte din colectivul care a elaborat planul de dezvoltare pentru invatamant, care are si un capitol privind cerintele pietei muncii pana in 2012”, a declarat Rodica Manecuta, inspector ISJ. „Din aceasta perspectiva, apreciez foarte mult activitatea Liceului aLeteaa pentru ca si-a adaptat planul de scolarizare la noile tendinte si s-a dezvoltat in domeniul industriei alimentare, beneficiind de programul Phare 2001-2006. Are, acum, dotari de nivel european in toate laboratoarele”, a spus ea, laudand creativitatea si harnicia dascalilor. Fiecare dintre oaspetii din Estonia, Portugalia, Polonia, Spania si Danemarca a primit o punga cu mici daruri: o mapa de prezentare a Liceului „Letea”, pixuri personalizate, agende, martisoare, postere, un CD cu muzica romaneasca, o diploma de onoare, iar copiii, si tricouri. La ora 10, partenerii din cele 5 tari au vizitat Prefectura Bacau, iar dupa-amiaza au avut loc intalnirile de lucru. „Produsule finale ale acestui proiect vor fi site-ul si ghidul aAbout birds in Englisha, editat in limbile tarilor participante si in engleza, a declarat directorul Viorel Coseraru. La capitolul care ii este destinat, fiecare echipa va incepe cu o prezentare, abia dupa acea urmand date despre pasari. Noi vom prezenta Romania, Bacaul si Liceul aLeteaa”. Ghidul va ajunge in bibliotecile si in scolile din cele cinci tari.

Scris de Silvia Patrascanu

„Dragi tovarasi si pretini, daca stati linistiti va mai dau cate 100 de lei la salarii si pensii”, spunea cineva la un moment dat, nu cu mult inainte de a avea parte de un tragic sfarsit datorat excesului de plumb. aDragi bacauani, daca ma votati, va dau tichete de masa de 100 de lei”, spune acum un fel de primar intrat intr-o campanie disperata. Cam pe aici se opresc asemanarile dintre cele doua personaje. Chiar si din simplul motiv ca unul a facut ce a promis, adicatelea a dat locuinte, a dat locuri de munca, s-a interesat de chestiunea somajului. In timp ce al doilea a macanit doar ca face si drege, dar in schimb a izbutit doar sa umple urbea de postere galbui, strazile de zmac si oamenii de nervi. Stavarache reales la al cinspelea congres! Cam asa ar putea suna sloganul inca-primarului. Promisiuni, promisiuni, promisiuni. Realizari… aproape nule. Oameni nemultumiti, functionari plictisiti, cerberi la intrarea in primarie, audiente facute doar pe ochi frumosi, probleme niciodata solutionate. De pe tronul de primar poate ca realitatea din oras apare altfel. Poate de la geamul biroului lui Stavarache podul de la Serbanesti apare mai ceva decat Manhattan Bridge, soseaua de centura rivalizeaza cu Autobahn, mediul de afaceri este mai efervescent decat pe Wall Street iar piateta din centru e mai presus decat Turnul Eiffel, Statuia Libertatii si Big Ben la un loc. De pe strada insa treburile arata altfel. Podul este o ruina pazita de cativa muncitori care din cand in cand mai si dau cu lopata, strazile proaspat boite si-au recapatat prostul obicei de a se umple de gropi, mediul de afaceri este aproape inert, curatenia e vai de ea, pensionarii sunt mituiti electoral cu cateva tichete de masa, la fel si cadrele didactice. Degeaba se umfla Stavarache in pene cu sutele de milioane de euro atrase la Bacau, pentru ca realitatea din teren demonstreaza contrariul. In preajma alegerilor, isi bate supusii la cap sa accelereze lucrarile pe bani publici, dar daca grupul culegatorilor profesionisti de scame nu poate altceva decat sa suga bani degeaba, in zadar se cere finalmente si eficienta. E prea tarziu ca Stavarache sa deschida dictionarul sa afle si el ce inseamna „a face”. Tot ce a realizat este un mandat de hartie, de promisiuni poposite prin cutiile postale ale bacauanilor. Si, pe ici pe colo, cate o strada asfaltata prost sau careia i s-a facut aiurea canalizarea. Cam putin, dom” primar, cam putin…

Scris de Emilian Berceanu

Aceasta a fost tema emisiunii „Bacaul Vorbeste”, de la ora 17:00, transmisa in direct atat la TV Bacau cat si la Radio Alfa. Invitatii Alexandrei Simion Zaharia au fost Dorian Pocovnicu – consilier judetean PSD si Nelu Brosteanu – redactor al Trustului Media Desteptarea. „Este greu de crezut ce se intampla. Redactorii si fotoreporterii cotidianelor din Bacau sunt dati afara de la sedinte publice organizate de catre actualul primar. Si mai grav este faptul ca insasi locul in care astfel de intalniri se desfasoara interzice acest lucru: institutii de invatamant. In aceste conditii va mai asteptati sa se intample ceva bun in Bacau?”, a declarat Dorian Pocovnicu. Si situatia nu este singura care ar putea fi trecuta pe lista „ASA NU”. Panourile electorale care au impanzit orasul inca de acum cateva luni, modul in care s-a atribuit lucrarea de reabilitare a Teatrului de Vara, podul de la Serbanesti… sunt numai cateva dintre ele. Ca sa nu mai mentionam si faptul ca actualul primar organizeaza dezbateri publice pe traseul „facut” deja de catre reporterii Trustului Media Desteptarea in cadrul proiectului „CARAVANA DESTEPTAREA”.
Scris de DSA

Cu un candidat fara mari realizari la Primaria municipiului Bacau, in persoana actualului primar Romeo Stavarache, liderii liberali de la centru sunt nevoiti sa incerce atacuri la adresa tuturor contracandidatilor care ar putea sa-l lase pe Stavarache in afara luptei electorale inca dupa primul tur de scrutin de la 1 iunie. Coordonatorul campaniei electorale a PNL, Bogdan Olteanu, a sustinut, ieri, o conferinta de presa in care a atacat PSD-ul, dar si pe candidatii altor partide, cu precadere pe Ioan Chiriac de la PD-L. Olteanu a inclus si candidatii independenti in tabara pesedista, dupa care a incercat sa raspunda la o intrebare referitoare la atuurile municipiului Bacau, care au facut din orasul nostru gazda intalnirii dintre delegatiile parlamentare din Ungaria si Romania. Cu o sinceritate laudabila, Bogdan Olteanu nu a enumerat niciun obiectiv care sa-l fi impresionat in Bacau, ci doar buna organizare a institutiilor locale si primirea facuta de gazde, adica de Institutia Prefectului. In ceea ce priveste criza pe care o traverseaza organizatia judeteana a PNL, dupa plecarea la PD-L a cinci primari de comune, Olteanu a incercat sa o minimalizeze, declarand ca asuntem in ceea ce la fotbal se numeste intermercato, in care cei care nu au loc in partidul lor pleaca sa-si gaseasca loc in alte partide. In plan local au fost mai mult optiuni bazate pe simpatii sau antipatii dect optiuni ideologice”. Presedintele PNL Bacau, Romeo Stavarache, a negat acuzatiile aduse de PD-L, cu privire la amenintarile cu controale ale unor institutii pentru primarii care au plecat din PNL. In schimb, Stavarache a explicat ca este posibil ca primarii din Magiresti si Poduri, care au dat declaratii ca vor candida pentru PNL, sa nu mai fie lasati de partid sa candideze pentru alta formatiune politica.

Scris de Codrin Pop

Parcul ciorilor

Cand l-am vazut pe primar la o emisiune televizata cum ne explica despre cat de multe parcuri va face, m-a traznit o idee. Sa ma plimb prin Parcul Cancicov. Ieri, in jurul orei 13.00. Ideea nu a fost una prea inspirata. Ma veti intreba de ce. Ei bine, din motiv de ciori.

Am plecat avantat din redactie pe la douasprezece jumatate. Nu mai fusesem demult prin parc, iar curiozitatea nu-mi dadea pace. Plus ca ideea de a sta la o terasa in fata unei beri reci suna foarte tentant. Si fiindca noi romanii avem talentul sa imbinam utilul cu placutul, m-am gandit ca n-ar fi rau sa va povestesc plimbarea mea. Inca de la intrarea in parc, cea dispre General Proiect, am auzit croncanituri. Iar zgomotul produs de ciori a fost ca un lait-motiv al plimbarii mele. Chiar in momentul in care am intrat in parc, in jurul meu se auzeau zgomote ciudate. Cadeau foarte multe lucruri din copaci. Si nu este vorba de frunze sau petale de flori. Ciorile au prostul obicei sa se gainateze. Fiindca le lipseste educatia, la fel ca celui care a pictat bancile din parc cu inscrisuri doar de el stiute, zburatoarele fac peste tot. Pe sacourile trecatorilor, pe capetele lor, sau chiar in sticlele de bauturi ale celor care stau la terase.

Sa joc la loto?

O vorba din batrani spune ca daca ai calcat in ceva acoperit de hartie, atunci e musai sa joci la loto. Ei bine, mie mi s-a intamplat. Dar nu am calcat, ci m-am trezit cu o surpriza pe sacou din partea unei ciori. Dupa marime, parea o cioara in varsta. Stau acum si ma gandesc daca este indicat sa joc la loto. Poate ajung miliardar si mi se indeplineste visul de a ajunge mogul. Ca m-am saturat sa fiu tonomat, vorba prezidentului. Bun, si daca voi castiga, cui trebuie sa multumesc? Ciorii sau primariei? Ciorii nu am cum, din nefericire nu o mai recunosc. Sunt cateva sute in parc. Atunci voi multumi primariei pentru grija pe care mi-o poarta. Asta in caz ca voi castiga. Iar daca nu voi castiga, voi cere public primarului sa faca si dumnealui ceva in mandatul acesta care sa ma ajute. Un recensamant al ciorilor. Sunt foarte curios sa vad cate ciori locuiesc in parc. Am auzit ca zburatoarele astea traiesc si cateva sute de ani. Daca cioara care mi-a facut bucuria i-a facut acelasi lucru si lui Alexandru Ioan Cuza atunci cand se afla in vizita in oras? As intra in cartea de istorie alaturi de Andreea Esca.

Stiri printre croncanituri

Am ajuns la clubul Savoy, singurul care este deschis. Frumos la Savoy, pe cuvant. Am incercat sa ascult stirile Radio Alfa prezentate de colega mea Oana. Dorinta de a fi informat s-a dus insa naibii. Ciorile de la intrarea in parc comunicau cu cele din copacii din jurul clubului. Si comunicau atat de tare, incat le-au provocat si pe cele din curtea spitalului. Nervos, m-am ridicat de pe banca. Am tras trei injuraturi la adresa autoritatilor, ca nu sunt in stare sa ia vreo masura. Eu chiar doream sa ascult stirile Oanei. Poate in loc sa se cheltuiasca bani cu montarea de panouri cu promisiuni, mai bine angajau niste vanatori profesionisti sa mai starpeasca din croncanitoare. Am inteles ca la Cluj Napoca asa au facut. Si nu pentru mine ar trebui sa faca lucrul acesta, ci pentru bolnavii de la spital. Ca si ei poate voteaza.
Statui si manele

Dupa cum v-am precizat stirile nu le-am putut asculta, asa ca am plecat. Mi-am amintit de fantana cu cele trei doamne. Toata lumea se fotografiaza acolo. Nu am inteles niciodata de ce, dar m-am fotografiat si eu. Bineinteles ca apa nu mai exista in zona, astfel ca mi-a fost usor sa ma agat de bratul statuilor. Dupa aceasta isprava, am plecat usor spre redactie. Tot drumul a fost presarat de manelele de pe telefoanele mobile ale pustilor care chiuleau de la scoala. In dreptul bustului lui Mihail Kogalniceanu m-am oprit. Este un personaj istoric pe care il admir sincer. Am avut neplacuta surpriza sa constat ca este patat pe cap. Si prin dreptul sau trecusera ciorile. Dintr-o data, m-am simtit mandru. Eu si Kogalniceanu pe aceeasi treapta. Amandoi patati de ciori.

In loc de epilog

Domnule primar, stiu ca sunteti extrem de ocupat mai ales cu prezentele la posturile de televiziune. Si mai stiu ca aveti cu totul alte preocupari: promisiuni, gogosele electorale, discursuri asezonate cu proiecte fantasmagorice, dar va rog un lucru. In scris, ca am vrut sa ajung si la primarie dupa ce am plecat din parc sa-mi spun of-ul. Numai ca vinerea e program scurt, plus ca dumneavoastra cu audientele nu prea va impacati. Faceti un pustiu de bine si rezolvati problema ciorilor. Ca e pacat de doamna Marcu. A reusit femeia sa curete parcul, sa planteze lalele si sa taie iarba. Sa avem si noi o oaza de verdeata. Nu de alta, dar se vor muta ciorile in parcurile alea pe care le tot promiteti. Si unul dintre ele se va afla, din cate am inteles sub culoarul de zbor al avioanelor. Iar ciorile dauneaza grav nu doar sacoului meu sau pacientilor de la spital, dar si avioanelor.

ionut.avram@desteptarea.ro
Scris de Ionut Avram

In ciuda campaniilor de combatere a fenomenului de munca la anegru” desfasurate de catre institutia judeteana abilitata in acest sens, multi agenti economici continua sa foloseasca in activitate persoane pentru care nu intocmesc forme legale de lucru. Numai in luna martie, din cei 286 angajatori verificati de catre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau mai mult de 10 la suta, respectiv 34, au fost surprinsi ca aveau 39 lucratori (19 femei) carora nu le incheiasera contract individual. In consecinta, toti angajatorii prinsi cu mata-n sac au fost sanctionati, valoarea totala a amenzilor ridicandu-se la 60.200 lei. De departe recordul il detine SC Crystal Pizza SRL, care avea patru cazuri de munca la anegru”, fapt pentru care a fost amendata cu 6.000 lei. Pentru doua persoane gasite fara contract de munca SC Paspan SRL a trebuit sa plateasca o amenda de 3.000 lei. Dar alti 16 agenti economici au fost depistati ca nu au inregistrat la ITM Bacau contractul individual de munca al angajatilor, nu au registru general de evidenta a acestora, nu au depus la aceeasi institutie dovezile de calculare a drepturilor salariale, nu respectau repausul saptamanal al lucratorilor ori prevederile legale privind munca suplimentara. Pentru neinregistrarea unui contract de munca in termenul prevazut de lege, SC Jad Tex SRL s-a ales cu o amenda de 6.000 lei. La randul ei, SC Stefani Star SRL a fost nevoita sa cotizeze la bugetul statului cu 4.000 lei deoarece nu a prezentat la ITM actele privind executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca, in termen de 5 zile de la perfectarea acestora. aDin pacate, fata de aceeasi perioada a anului trecut fenomenul de munca la anegru” inregistreaza un trend ascendent, desi era de asteptat, sa mai stopeze”, ne-a declarat Haralambie Irimescu, inspectorul-sef al ITM Bacau.

Scris de Elena Tintaru

Bacaul a gazduit, ieri, un eveniment important pentru domeniul financiar-bancar: conferinta regionala a Institutului Bancar Roman, intitulata aCalea spre performanta europeana”.

Cateva zeci de bancheri, consultanti si alti reprezentanti ai acestui domeniu au raspuns invitatiei lansate de organizatori si au participat la o conferinta menita sa clarifice o multitudine de aspecte, de la cele care tin de economia globala, pana la probleme ale economiei romanesti. Presedintele IBR, Petru Rares, a deschis lucrarile conferintei, abordand frontal marile probleme ale sectorului bancar. aEste foarte importanta componenta de resurse umane pe care o vom aborda astazi. Este o criza structurala in ceea ce epriveste gasirea de oameni pentru a spijini dezvoltarea sectorului bancar. Este un lucru care ne pune probleme operationale si care trebuie abordat cu toata responsabilitatea. Noi incercam sa ne adresam resursei umane din serviciile bancare, in conditiile in care, la nivel national, accesul la training este tot mai redus, in timp ce in Italia, de exemplu, bancile sunt obligate sa ofere cel putin 30 de ore de training anual unui salariat. La noi se pune accentul pe training in domenii precum vanzarile sau cresterea cotei de piata”, a spus presedintele Petru Rares. Liderul IBR a fost urmat de economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, care a abordat probleme spinoase, incomode, legate de economia nationala, dar si de criza financiara internationala. Principalele intrebari ridicate de Lazea au fost aCat de probabil este sa se repete o criza mondiala?” si aCe se poate face pentru evitarea unui asemenea scenariu?”. aCe s-ar putea face? Sa nu mai fie platiti bancherii, sefii bancilor, pentru rezultatele anului curent, ci pentru o perioada mai lunga, de 5-10 ani. Bancherii ar trebui remunerati nu cu bani, ci cu actiuni la bancile pe care le conduc. Sigur ca, deocamdata, in Romania este ceva utopic, deoarece doar trei banci sunt listate la bursa”. In privinta economiei nationale, Valentin Lazea explica actualul deficit de cont curent prin ponderea prea mica a exporturilor in produsul intern brut, in conditiile in care au crescut exagerat importurile de alimente si de mijloace de transport. Dezvoltarea regionala a fost, de asemenea una dintre temele abordate, la conferinta fiind prezent si directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol. De altfel, manifestarea a fost una complexa, cuprinzand, in principal, doua mari teme de discutie: accesarea finantarii europene si evolutii recente in domeniul financiar-bancar.

Scris de Codrin Pop

Curtea fostului dispensar medical de pe strada Martir Horia, din Bacau, nu este o priveliste prea placuta. „Noi, locatarii din blocurile din jur, suntem cei mai deranjati de aspectul curtii. Daca ne uitam pe geam, in loc sa vedem un spatiu verde ingrijit, trebuie sa privim curtea parasita si cu gunoaie a dispensarului”. Asa a sunat sesizarea primita telefonic de la proprietara unui apartament din zona. Cele relatate se confirma. Curtea reclamata pare cu adevarat parasita. Portile ruginite sunt deschise larg. Iarba creste salbaticita, iar in spatele cladirii sunt aruncate bidoane goale, crengi uscate si alte gunoaie. In cladirea in care cu ani in urma era circa medicala a cartierului functioneaza acum mai multe cabinete de medicina de familie. Acestea nu sunt proprietatea medicilor, ci a Consiliului Judetean (CJ). „Noi am facut cerere pentru cumpararea spatiilor, dar nu si pentru terenul din jur, ne-a declarat dr. Elena Antoaneta Stanga, medic de familie. Din cate stim, curtea este revendicata de fostul proprietar. Cu toate acestea, noi o curatam in fiecare primavara, dar degeaba. Aici este locul unde se intalnesc tinerii din cartier.” Medicii au investit in amenajarea cabinetelor si a spatiilor comune, dar nu pot intretine in buna stare si curtea, pentru care nici macar nu au contract cu CJ. Dr. Stanga spune ca, seara de seara, pe treptele dispensarului se aduna tot felul de pierde-vara. Tot din cartier provin si gunoaiele depuse in curte. „Noi nu avem bidoane din acelea si nici crengi uscate prin cabinete. Nu ne place mizeria din spate si platim oameni sa faca curatenie, dar nu se pastreaza”. In urma cu ceva vreme, intrusii aveau obiceiul sa petreaca noptile in podul cladirii. Urcau pe scara de incendiu si se ascundeau acolo de ochii parintilor. Dupa ce medicii au chemat un mester sa blocheze intrarea in pod, gasca de cartier s-a multumit cu treptele cladirii si curtea. Ca fostul dispensar este centrul vietii de noapte din zona sta marturie si gramada de coji de seminte din fata usii.

Scris de D. Mincu

Stau in fata usii, la Starea Civila, cu inima cat un purice. Sunt nerabdatori sa devina sot si sotie, desi lumea le este impotriva. Nu pot spune ca se iubesc (ba chiar rad cand aud intrebarea), dar ar vrea sa traiasca impreuna cate zile le-au mai ramas. El are 82 de ani, iar ea va implini 80. Desi locuiesc la Caminul de batrani, vor sa imparta aceeasi camera, putinele bucurii ale varstei si povara bolilor. Logodna lor pare fara sfarsit si lumea intreaga le este impotriva.

„Eu sunt vaduv, ea e vaduva, povesteste Dumitru Ionita. Ne cunoastem de multi ani. Am fost coleg de serviciu cu fostul ei barbat. Eram prieteni de familie, ne vizitam, ne intelegeam bine. Cand ne-am intalnit la camin am vorbit de una, de alta, am depanat amintiri si ne-am apropiat.” In urma cu sase luni, Dumitru Ionita i-a pus marea intrebare Nataliei Dospinescu. Femeia a acceptat sa se recasatoreasca. aSunt imobilizata in caruciorul cu rotile. Cine sa-mi dea o cana cu apa? Stau in camera cu o alta femeie, dar una este sotul tau si alta e strainul”. Relatia celor doi nu este vazuta cu ochi prea buni la camin. „Am voie sa stau doar o ora pe zi in camera ei, ca sa nu-i deranjez colega. Daca depasesc, sunt parat la administratie. De aceea am cerut sa stam in aceeasi camera, dar nu permite regulamentul. Ne-a spus directorul sa aducem certificat de casatorie si ne da camera separata”.

Toata iarna au batut drumul al Starea Civila

Logodnicii au crezut ca vor spune „Da” in cadru oficial si se vor muta impreuna. N-a fost asa. „Nu aveau acte, ne-a declarat Ana Sasu, sef serviciu la Starea Civila. Inca din iarna tot vin la noi, dar nu aveau dosarul complet pentru casatorie. Barbatul nu avea nici certificat de nastere. Acum au tot ce le trebuie, cu o exceptie: certificatul prenuptial”. Cei doi batrani se mira ca li se cere asa ceva la varsta lor, dar legea-i lege. „Am cerut adeverinta de la medicul din camin, dar ne refuza, spune Dumitru Ionita. La mijloc este fiica mea, care nu-i de acord cu casatoria. Ea mi-a luat actele si tot din cauza ei nu primesc adeverinta. Daca tot stau la camin si nu o necajesc, de ce se opune? Am si eu nevoie sa fiu cu cineva”. Natalia Dospinescu il priveste cu drag, iar el ii poarta de grija cu multa afectiune. I-am insotit pana la Spitalul Judetean de Urgenta, la Cabinetul de planning familial, ultima lor speranta. Am descoperit chinul unei persoane cu handicap intr-un oras in care administratia a uitat de nevoile acestor oameni. Cu slabele-i puteri, barbatul a impins caruciorul peste borduri si printre masini. Inutil efortul: fara adeverinta de la medicul din camin nu pot obtine certificatul nici din spital.

Un atac cerebral
l-a lasat fara drepturi

Fiica lui Dumitru Ionita ne-a declarat ca se opune casatoriei tatalui ei, care ar fi astfel la al patrulea mariaj. „Nu sunt de acord si gata. Intr-adevar, certificatul lui de nastere e la mine pentru ca eu sunt curatorul lui. A avut mai demult un atac cerebral si nici nu ma recunostea. Ma opun la casatorie pentru ca nu vreau sa am si grija sotiei lui”. Victor Salomia, directorul Caminului de Batrani, cunoaste bine situatia celor doi logodnici. „Nu pot permite mutarea lor impreuna inainte de casatorie deoarece s-ar crea un precedent. Se pare ca nici nu se pot casatori. Medicul nu poate da adeverinta ceruta, fiindca diagnosticul din fisa lui Dumitru Ionita nu e acesta. El a avut un atac cerebral si la vremea aceea i s-a eliberat un certificat medico-legal potrivit caruia nu ar avea discernamant”. Directorul Salomia spune insa ca starea de sanatate a logodnicului tomnatic s-a imbunatatit si ca va cere o noua expertiza legala in cazul sau.

Scris de Doina Mincu

O delegatie mixta, formata din reprezentanti ai parlamentelor din Ungaria si Romania, a vizitat ieri judetul Bacau. Presedintele Adunarii Nationale a Republicii Ungare, Katalin Szili si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu s-au intalnit cu prefectul judetului Bacau, Claudiu Serban si au discutat cu privire la cooperarea in Uniunea Europeana, la nivel regional, dar si despre relatiile bilaterale. aSalut prezenta doamnei presedinte si a delegatiei parlamentare maghiare la Bacau. In privinta politicii europene sustinem impreuna Tratatul de la Lisabona, pentru adoptarea de catre altii, pentru ca Romania si Ungaria si-au facut deja treaba. In ceea ce priveste cooperarea regionala, suntem sustinatori ai aderarii rapide a Croatiei la Uniunea Europeana”, a precizat Bogdan Olteanu. Atat partea romana cat si cea maghiara si-au aratat disponibilitatea si hotararea pentru sprijinirea minoritatilor etnice din cele doua tari, astfel incat acestea sa aiba acces la invatamant in limba materna. aVizita in Bacau are o semnificatie deosebita, mai ales dupa ce, in urma cu un an, am semnat la Pecs acordul de cooperare intre cele doua parlamente. Anul 2008 este un an al dialogului intercultural. Am convenit sa ajutam la inlaturarea piedicilor din calea aplicarii la nivel local a drepturilor pentru minoritati si ii multumesc domnului presedinte Olteanu pentru sprijinul acordat pentru invatamant in limba minoritatilor. Voi insista pe langa Ministerul Invatamantului pentru sprijinirea aprovizionarii cu manuale scolare pentru invatamantul in limba romana”, a declarat Katalin Szili. In cadrul conferintei de presa organizata la sala mare a Palatului Administrativ, presedintele Parlamentului din Ungaria a mai precizat, raspunzand la o intrebare, ca nu are cunostinta despre numeroasele situatii aparute in ultimii ani, in care organizatii din Ungaria au stimulat financiar locuitori din sate bacauane ca sa se declare ceangai si sa solicite, numai pe baza interesului material, invatamant in limba maghiara. Ambii presedinti au preferat sa insiste pe aspecte diplomatice, evidentiind importanta respectarii drepturilor minoritatilor in contextul european si buna colaborare intre cele doua tari. Dupa conferinta de presa, delegatiile oficiale au vizitat Fundatia de Sprijin Comunitar si o scoala din comuna bacauana Girleni.

Scris de Codrin Pop

Intersectia strazii Bradului cu cea a Tipografilor este noua beneficiara a unui spatiu de joaca ce se construieste pe ultima suta de metri inaintea campaniei electorale. Aflat in apropierea unei scoli, zeci de elevi se vor putea relaxa aici – vorba vine, fiind in orice clipa amenintati de accidente rutiere, traficul fiind intens in aceasta zona, iar strazile inconjurand acest scuar. Trecerile de pietoni lipsesc intrucat nimeni nu s-a gandit ca aici va fi proiectat un loc de joaca pentru copii. Amenajarea s-a facut cu acordul primarului Stavarache, fiind cuprinsa in proiectul de construire a celor 22 de noi spatii de joaca pentru copii in orasul deja sufocat de „eforturile” de imbunatatire a imaginii unui loc in care nu s-a facut mai nimic in patru ani. In zona, lumea trece si se minuneaza. „Nu exista nicio trecere de pietoni. Mi se pare aberant ce se face aici, e un real pericol pentru copii. Eu nu as avea incredere sa il las aici sa se joace. Cine stie ce se poate intampla”, a mentionat Tereza Sociu. Oamenii par neputinciosi in fata deciziilor deoarece, asa cum a precizat un alt cetatean, „cine decide, decide. Ce putem face noi? E aberant, dar nu putem face nimic”. Si ca aspectul acestui spatiu sa fie si mai „colorat”, in acelasi loc se afla si cateva pubele de gunoi. „Uitati-va ce priveliste. Ce cauta ghenele de gunoi acolo? Poate le vor muta sau poate nu. Macar stiu ca pe acolo nu se poate sari gardul si un copil nu poate tasni in fata masinii”, a spus Livica Botezatu. Mihaela Grosu, purtatorul de cuvant al Primariei, a justificat aceasta amplasare pe motiv ca o „mare parte dintre terenurile municipiului sunt revendicate si doar acolo s-a putut gasi loc pentru un spatiu de joaca. Zilele acestea se vor face si marcaje corespunzatoare zonei, treceri de pietoni cu indicatoare”.

Scris de D. Pilat

Din aceasta luna, Casa de Sanatate nu mai incheie decat un singur contract cu medicii din policlinica. Cei care aveau contract si pe cabinetul particular vor trebui sa aleaga intre acesta si policlinica. Ramase fara contract, cabinetele particulare vor pierde si multi pacienti, care se vor adresa policlinicii. Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta anticipeaza ca asupra policlinicii presiunea va fi si mai mare.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a incheiat pentru luna aprilie acte aditionale la contractul pe 2007 cu furnizorii de servicii medicale. A fost singura solutie pentru ca activitatea medicala sa se desfasoare fara intrerupere pana la incheierea contractului pe 2008 dintre CJAS si furnizori. Tot pe baza actelor aditionale la vechiul contract s-a lucrat si in primele luni ale acestui an. In aprilie apare insa o situatie cu totul noua: CJAS nu a mai incheiat act aditional si cu medicii din ambulatoriile de specialitate ale spitalelor, pe cabinetele particulare. aLa inceputul acestui an a aparut un ordin al ministrului Sanatatii privind integrarea ambulatoriilor de specialitate in spitale, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Este o masura de aliniere la practicile europene, unde notiunea de policlina a spitalului nu exista. Ambulatoriile sunt in plin proces de reorganizare, asa ca am primit de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate precizari privind contractarea. Ideea de baza este ca medicii care lucreaza in ambulatorii isi pot desfasura activitatea in baza unui singur contract incheiat cu CJAS. Medicii care pana acum aveau contract cu noi atat in ambulatoriul de specialitate, cat si pentru cabinetele private vor fi nevoiti sa opteze pentru unul din ele”. Purtatorul de cuvant al CJAS sustine ca pacientii nu vor avea de suferit, deoarece bugetul pentru serviciile in ambulatoriul de specialitate ramane acelasi, doar ca banii se vor imparti altfel.

Policlinica va fi si mai asaltata de pacienti

Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta este, insa, de alta parere. aIn momentul cand i se va interzice medicului sa lucreze pe cabinetul privat, este de presupus ca foarte multi pacienti care s-au adresat acestuia vor reveni in ambulatoriu, care, si asa, este supraaglomerat, declara Dan Stoica, managerul SJU. Si aceasta pentru ca la cabinetul privat medicii specialisti vor putea acorda doar contracost consultatii, nemaiavand contract cu Casa. Cu atat mai rau va fi in policlinica. Din punct de vedere al concurentei neloiale, masura este logica si trebuia luata la un moment dat. Dar in ce priveste nevoia populatiei de servicii medicale si presiunea acesteia care se resimtea si pana acum asupra policlinicii, este prea devreme sa se introduca”. Conform normelor sanitare, un medic din ambulatoriu trebuie sa efectueze in programul de lucru de 7 ore un numar de 28 consultatii, pentru fiecare pacient fiind obligat sa aloce un sfert de ora, ca actul medical sa fie de calitate. Daca in afara de consultatie trebuie sa-i presteze si alte servicii medicale (sa-i puna picaturi in ochi, de exemplu, ca la cabinetul de oftalmologie), atunci trebuie sa-i rezerve pacientului 20-25 minute. Or, si cand cabinetele particulare aveau contract cu Casa de Sanatate, astfel ca absorbeau un numar considerabil de pacienti, unii medici din policlinica erau nevoiti sa efectueze de multe ori chiar si cate 40 de consultatii pe zi. Este de asteptat, prin urmare, sa se ajunga si la restul cabinetelor la acest numar, incat se pune intrebarea ce calitate va mai avea actul medical?

Scris de Doina Mincu / Elena Tintaru

O actiune de amploare organizata de Serviciul Politiei Rutiere (SPR) pe strazile din municipiul Bacau a scos la iveala, daca mai era cazul, ca soferii si pietonii ignora rigorile legislatiei rutiere. In numai doua ore, cei 58 de lucratori SPR, care au actionat cu efective marite, au aplicat nu mai putin de 146 de sanctiuni in valoare totala de 10.450 lei. „Actiunea a vizat in principal disciplinarea pietonilor, ne-a declarat subcomisarul Dorin Roman, de la SPR Bacau. Din analizele situatiei operative inregistrata in zona de competenta a Biroului pentru Siguranta Circulatiei pentru Mediul Urban – BSCMU s-a constatat ca pietonii constituie principala cauza generatoare de accidente rutiere. Prin astfel de actiuni incercam sa disciplinam toti participantii in trafic, pietonii si conducatorii auto, mai ales ca in ultima perioada ne confruntam cu tot mai multe abateri”. Echipajele Politiei Rutiere au patrulat si efectuat controale pe toate arterele principale din oras: Calea Republicii, Calea Marasesti, strazile 9 Mai, Mioritei, Stefan cel Mare, zona centrala, Narcisa, zona URA. Au fost controlate peste 300 de mijloace auto si legitimate circa 250 de persoane. Sanctiunile au vizat trei infractiuni, toate la regimul circulatiei. Au fost sanctionati contraventional 65 de pietoni care s-au angajat in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure, 54 de soferi care nu purtau centura la volan, trei care vorbeau la telefon in timpul mersului, 3 care nu aveau inspectia tehnica a masinii, 2 pentru opriri neregulamentare, 2 biciclisti, 2 motociclisti, dar si alti 15 participanti in trafic, pentru alte abateri. S-au ridicat in vederea suspedarii si trei certificate de inmatriculare.

Scris de Roxana Neagu

Agitatie mare, ieri, in fata Universitatii Bacau, unde peste 300 de absolventi ai Facultatii de inginerie s-au adunat pentru a pleca intr-un mars triumfal spre Casa de Cultura. Aici era pregatit cursul festiv dedicat viitorilor „ingineri diplomati” si profesorilor care i-au invatat timp de 5 ani. „Sunt emotionat si eu, e prima data cand organizez cursul festiv, a marturisit prof. Carol Schnakovszky, decanul Facultatii de Inginerie. Anul acesta avem 332 de absolventi la 10 specializari. E o editie jubiliara, fiind a XXX-a promotie a Facultatii de Inginerie, dar avem si o prima promotie la Design industrial”. Imbracati in robe, cu esarfe albastre, mov, galbene sau grena, in functie de specializare, tinerii s-au fotografiat individual si in grup, cu colegii si dascalii. „Ultimul curs”, cel festiv, nu a insemnat si sfarsitul emotiilor. „Unii dintre noi mai au examene, in luna mai, apoi urmeaza licenta”, declara Marius Solomon, liderul Ligii Studentilor. Asezati in grupuri pe treptele Universitatii Bacau, studentii imortalizeaza un eveniment memorabil al vietii lor. E greu sa-i opresti din forfota asta, a felicitarilor si imbratisarilor, ca sa le pui intrebari. Deocamdata, traiesc clipa, la viitor se vor gandi maine. Cei mai multi sunt increzatori si spera sa le fie valorificata buna pregatire. La fel cred si dascalii lor. „E nevoie de 300 de ingineri pe saptamana, ceea ce inseamna 16.000 anual, in timp ce facultatile pot asigura doar 15.000 pe an”, arata decanul, adaugand ca a aparut un fenomen asemanator lohn-ului din confectii. „Marile firme de cercetare si dezvoltare vin acum in Romania pentru ca forta de munca e ieftina si foarte bine pregatita”.

O treime dintre absolventi au studiat in Europa

La ora 10, sutele de studenti imbracati in robe s-au incolonat si au pornit cu pas hotarat prin oras, starnind admiratia trecatorilor. La Casa de Cultura, ii asteptau mame si tati emotionati, dar si prieteni. Alte fotografii, alte imbratisari. Se suna de intrare, mai exact, incepe festivitatea. „Gaudeamus igitur” ridica sala in picioare. Profesorii intra pe sub bolta de flori si urca pe scena. Decanul Carol Schnacovszky ii prezinta pe invitati: rectorul si prorectorii Universitatii Bacau, profesori de la alte universitati, reprezentanti ai institutiilor publice si marilor firme private, viitori angajatori. La eveniment a participat si „Sergiu Sechelariu, cel care a acordat burse si a promis ca va mai acorda multi ani de aici inainte”, a explicat Carol Schnacovszky. De 11 ani, Sergiu Sechelariu asigura studentilor merituosi burse, pentru a-si acoperi cazarea si masa, iar contractul va fi reinnoit. Decanul a vorbit apoi despre tot ce inseamna Facultatea de inginerie: 10 specializari, 105 cadre didactice si peste 2000 de studenti, studii postuniversitare, de masterat, doctorat etc., editarea de reviste, manifestarile stiintifice anuale si activitatea de cercetare, care va asigura 20 la suta din veniturile proprii. Pentru ultima oara, la anul V, profesorii indrumatori au strigat catalogul. Fiecare din cele 332 de nume a fost apaludat, ovationat. „Trebuie sa fiti mandri ca sunteti ingineri”, i-a indemnat decanul, rugandu-i asa nu uitati facultatea cand veti ajunge politicieni sau prosperi oameni de afaceri”. Valentin Nedeff, rectorul Universitatii Bacau, cel care a organizat trei cursuri festive ca decan, a vorbit despre calitatea invatamantului bacauan. „O treime din studentii Facultatii de inginerie au studiat si in strainatate, a declarat rectorul. Studiile arata ca 90 la suta dintre absolventii nostri se integreaza, din care 78 la suta chiar in domeniul lor. Veti fi ingineri diplomati si am incredere in voi”. La iesirea din sala Casei de Cultura, Sergiu Sechelariu a declarat: „Ma uit la ei si-mi aduc aminte de mine acum 25 de ani. Le doresc sa aiba parte de sanatate, noroc in viata si putere de munca, dar si sa inteleaga ca fiecare isi face norocul cu mana lui. Cand vor stapani o meserie foarte bine, atunci va veni si norocul. Sper sa aiba cel putin tot atat succes cat am avut si eu in viata, si sunt convins ca o mare parte dintre ei vor reusi. Ii astept sa construim impreuna acest oras, ce are mare nevoie de tinerii sai.” In incheiere, sarbatoriti si invitati, impreuna, au cantat „La multi ani” si au servit o cupa de sampanie.

Scris de Silvia Patrascanu