Autoritatile locale au dovedit inca o data ca nu sunt capabile sa faca o lucrare buna pana la capat. De curand a fost redata circulatiei o noua strada, abia reabilitata, dar plina de gropi si de nivelari. Lucrata in panta, aceasta se umple de balti la cea mai mica ploaie.
Cartierul Izvoare s-a transformat intr-un adevarat santier. Unele strazi s-au umplut de noroaie, altele au fost deja finalizate. Lucrarile insa, facute in graba specifica actualei administratii locale, s-au dovedit insa a fi…de mantuiala. Strada Ciprian Porumbescu este doar un exemplu. Desi abia a fost reabilitata, aceasta aduna apele in balti imense, chiar si la cea mai mica ploaie. „Nu e nici jumatate de an de cand a fost terminata lucrarea si noi stam cu balta in poarta, ne-a declarat revoltata Ileana Bulmoaga, de la imobilul cu nr. 53 al strazii. Cand ploua, nici nu ne mai vine sa iesim din casa”. Baltoace imense „au imbracat” aproape tot asflatul proaspat. Linia strazii serpuieste pana spre statia de epurare, dar totul pare o mare de apa. „Strada a fost terminata asta toamna, tarziu. Dar uitati-va cum. E bombata la mijloc, nu are rigola de scurgere a apelor, iar canalizarea este sus in deal, ne-a spus si Elena Goga, o batranica de vreo 75 de ani. Peste tot e numai apa. Cand trec masinile, toata ne intra in curte. Nu mai poate lumea sa iasa din casa. Si maturatorii cand vin pe aici, dau toata apa in curti. Nu au cum altfel. Asta-i situatia”. Alaturi, Maria Descu are o ditamai balta chiar in plina poarta, la iesirea din ograda. „Ce sa fac? Cui sa ma plang? Noi i-am spus inginerului de santier de la inceput ca nu e bine ce face, dar ne-a strigat sa ne vedem de treaba noastra. Asta-i lucrare? Au facut cum le-a venit lor la cap. Noi cei de aici suntem doar pentru sacrificiul lor, nimeni nu ne baga in seama, nimeni nu ne asculta. Acum avem asfalt, ca asta am vrut, dar degeaba daca trebuie sa inotam prin apa ca sa iesim la liman”, ni s-a plans. Oamenii s-au saturat de bataia de joc a primarului si a celor care fac astfel de lucrari. Toate pe bani publici, din fonduri grele. Lucrari de nimic, asfaltari rapide, in panta, cu guri de canal in amonte, care raman uscate si nu pot capta apa meteorica. Iar catierul abia a intrat in atentia autoritatilor locale. Cei din zona se gandesc cu groaza cum se va finaliza intreg santierul, inceput deja cu stangul.

Scris de R. Neagu

Cand vorbesti de cutremur ideologic si de Schimbare de Semne, unii romani o dau cotita si tipa ca din gura de sarpe! Anarhie! Sariti, suntem violati! Vai, politia! Au fost siluite ideile naostre caldute! La spanzuratoare cu uzurpatorii filozofiilor mucegaite! Asa striga de mii de ani romanii care, atunci cand vine cate un cutremur ideologic necesar, istoric, natural, cosmogonic, se sperie foarte. Si, tocmai ei, care pana atunci, cand nu se tragea cu munitie de razboi, se cufuresc foarte tare. Tocmai ei care, la cenacluri, simpozioane, sesiuni de comunicari, sindrofii „telectuale sau la emisiuni TV vorbeau cu dezinvoltura despre Schimbarea Lumii! Ha, ha, ha! Dar s-o experimenteze pe curutul lor, cum e? E nasol, dom”le! Chiar pe bune, ne schimbam? Bibliotecile si librariile din Romania sunt pline ochi cu tot felul de cartulii scrise de romani pin simpatie, imitatii ordinare dupa suvoiul ideilor mondiale. Hoti, imitatori, farsori in Romania, cu miile, ca in orice alta tara a lumii. Dar sa-i pui pe scribalaii astia de taraba, furaciosi in toate cele, sa-si puna capu” la contributie, vai, ce perversitate! Clisma Intelectuala Romaneasca de care e plina bibliotecimea romaneasca se fandoseste, se boieste astfel incat aia care n-au experienta cad usor in lat. Idei furate cu roaba de tot felul de „telectuali facuti la norma de Fabrica Utopic-Comunista Romaneasca sunt pretutindeni. Boitul la romani, sport national. Furatul de idei, mimarea genialitatii globaliste, ha, ha, ha, teatru national cu cupola murdara de gainat de zburatoare celeste. Sigur ca se sparie romanul daca-l scoti din citadin, din obisnuit, din miturile lui. Se sparie si poporanul de dincolo de capitala daca indraznesti sa-i arati ca aia care se dau inaintemergatori sunt de fapt niste epigoni, niste castraveti murati! Ooooo, cum te mai scuipa poporanul „telectual de provincie romaneasca! Am trecut prin mii si mii de situatii cand la tribuna se inghesuiau golanii „telectualitatii romanesti vorbindu-ne, dupa caz, despre Europa, despre Postmodernism, despre Globalizare! Si acum sunt pline tribunele de baieti in pantaloni scurti care, fugiti de la mamica lor de acasa, juiseaza in capul maselor largi populare tot felul de adevaruri internationale, internationaliste sau futuriste pe care, vai, saracii de ei, nu le inteleg deloc. E o chestie interesanta la romani: cum am cunoscut noi lumea prin povestile altora! Filtrate de creierasele lor salcii, flescaite. Am participat la zeci si zeci de intamplari „telectualiste avand ca subiect Schimbarea Lumii. Tot felul de intamplari cu tot felul de zevzeci si de ingamfati. Cand sa-i intreb, facand pe prostul si jucand diverse roluri de la scriitorasu” provincial etern idiotizat de melancolia inserarii provinciale la rebelul-fara-de-sanse, despre Schimbarea Lumii, Zicatorii de Schimbare o luau fuguta catre bufetu” suedez bagandu-si in pantece haleala la greu, impiedicandu-se in concepte si idei. Mai sunt si din aia care, toba de carte fiind, au scris carti interesante despre asa-zisul Postmodernism Romanesc, de exemplu. CARE? Ca n-am avut asa-ceva, se vede cu ochiul liber. De ce sa nu recunoastem noi, cu franchete si barbatie ca am lipsit din lume atat amar de vreme? Bun. Cum incerci sa devii european-sadea iti sar in carca golanii „telectuali din Romania care au ajuns, dupa caz, fie sefi de partide, fie ministri culturali, fie directori de institute filozofice sau stiintifice sau literare, presedinti de filiale, primari si asa mai departe. Ii cunosc pe toti. Mimeaza majoritatea dintre ei afilierea la Schimbarea Lumii dar nu sunt in stare sa gandeasca o strategie de schimbare. Mimeaza politica inalta dar n-au habar de politica inalta. Apoi, la rand, vin sustinatorii acestor derbedei „telectuali care au fondat edituri sau le-au cosmetizat pe alea vechi si care se prind brat la brat cu „telectualii lumii, razandu-ne-n nas de cat sunt ei de globalizati. Sunt destule episoade internationale incomode cu „telectuali romani care au luat-o peste cap: episodu” belgian bisisica, episodu” Washington &amp indragostitul de grecii antici, episodul Paris &amp poetul derbedeu si covrigul national. De ce oare nu construiesc ei prestigiu atunci cand se internationalizeaza?! De ce le este frica de Postmodernism? De ce tin mortis sa fie SINCRONI cand de fapt n-au nici in clin, nici in maneca? Care e contributia la Schimbarea Lumii?! Care e obolul nostru? Sa ne apucam barbateste sa analizam. Sa vedem ce lucruri importante am avut noi de comunicat. Ce au comunicat acesti pigmei care intre doua curse de avion au mimat participarea la Schimbarea Lumii! Mai stiu pe unul care ne trimetea bezele din San Francisco dar pe care-l durea in cur de scriitorimea tanar romaneasca, folosind-o doar ca rampa de lansare la spriturile oficiale de peste Atlantic, unde s-a simtit bine. Asa ca, stam bine la golaneala. Dar in ce fel participam noi la Schimbarea Lumii? In ce fel se iau altii dupa noi? Ca dintre noi, am vazut, furaciosi, o droaie. Aaaa, Emil Constantinescu se dadea leat cu Vaclav Havel zicandu-i pe nume intr-un per tu dezagreabil la televiziune. Sa ma prapadesc de ras! Emil Constantinescu, acest jalnic personaj al tranzitiei, se dadea pe bune cu scriitorul Vaclav Havel care a facut ISTORIE. Impreuna cu Papa Ioan al II-lea &amp comp. Auzi, mioriticul Constantinescu! Pai, nu suntem RIDICOLI!? Si ridicoli sunt aia care ne dau lectii de frica, de liniste, de ciocu” mic! Asa ca, aia dedati la spuiciune, la para sa se duca repejor la Organe, la Politie, la SRI sa ne dea pe gusa, sa ne zica ca suntem anarhisti si stricatori de liniste mormantala romaneasca. Hai sifon, la turnatori!Scris de Ovidiu Bufnila, consilier de comunicare

Minune mare la un partid de frunte: Adrian… minune vrea sa faca politica. Iar nasul partidului e de acord cu proaspatul ginerica. Ca la orice nunta mare, facem si noi un dar: un imn manelizat catre electorat. Daca tot este sa facem manea, macar sa avem versuri din suflet. Bineinteles, orice asemanare cu realitatea este pur si simplu intamplatoare.

Imnul lu” nasu” Mircea
catre electorat

Offf, viata mea,/ Offf, politica mea,/Offf, degeaba plang,/Tare necajit mai sunt
Electoratul m-a cam uitat,/ in politica am capotat,/Cu almanahe-am umblat,/Procentele le-am cam papat
Ilici nu ma lasa-n pace, / Hasul face si desface, / Scaunul mi se tot sapa / De ramas, n-am nici o baza
Tu, electorat iubit, / Da cu votu-aici un pic / La locale si-n bucale / Sa ma vad la anul mare
Paispe pensii eu promit / Cinspe prime eu iti zic / Ca-ti voi da si iar voi da / Cand voi prelua puterea
Ma ofilesc pe zi ce trece / De-al meu dor te lasa rece / Ca un trandafir ma topesc / De nu te mai regasesc / Sa iti spun cat te doresc
Offf, viata mea, / Offf, politica mea, / Offf, degeaba plang, / Tare necajit mai sunt.

Pun alaturi si o mie de euroi, sa traiasca mirii fericiti.
P.S. Romanie, biata Romanie, condusa uninominal si manelizata pana in management si in elita…

Scris de Mihai Caprioara

Hans Kelsen (1881 – 1973), distins jurist si teoritician al dreptului, este considerat a fi unul dintre principalii reprezentanti ai pozitivismului juridic. S-a nascut la Praga, intr-o familie de evrei, a studiat dreptul la Viena si s-a specializat in dreptul constitutional, in dreptul public si in filosofia dreptului. Pe parcursul unei cariere didactice stralucite, in mai multe universitati europene si americsane, conjugata cu unele functii administrative, a reusit sa elaboreze o doctrina juridica originala. In principala sa lucrare, aDoctrina pura a dreptului”, considerata de exegeti ca fiind expresia desavarsita a normativismului juridic, autorul respinge categoric teoria dreptului natural, teoria sociologica privind justitia si teoria scolii istorice asupra dreptului. Convingerea lui Kelsen era ca teoria dreptului trebuie sa fie pura, adica sa respinga orice influenta de natura politica, morala, sociologica ori istorica, sa fie o teorie aeliberata de orice ideologie politica si de toate elementele stiintelor naturii, constienta de legitatea proprie a obiectului ei si in acest fel constienta de specificul ei” (aDoctrina pura a dreptului”, Editura Humanitas, 2000, p. 5). Scopul pe care autorul l-a urmarit prin aceasta lucrare, privind teoria asupra dreptului, aera de a-i dezvolta tendintele indreptate nu inspre modelarea normelor de drept, ci exclusiv inspre cunoasterea acestora, si de a apropia pe cat posibil rezultatele acestor tendinte de idealul oricarei stiinte – obiectivitate si exactitate” (p. 5). Este vorba, asadar, de incercarea de a elabora o adevarata epistemologie juridica, in centrul careia este situata urmatoarea problema: cum este posibila o cunoastere stiintifica a dreptului normativ?
Pentru atingerea acestui scop Hans Kelsen a delimitat, mai intai, cunoasterea juridica de autoritatea juridica. A delimitat, apoi, in sens pozitivist, cunoasterea juridica de ideologia politica, de conceptiile morale si de orice influenta de natura metafizica. Obiectul cunoasterii juridice il constituie normele, intrucat dreptul este inteles ca un sistem de norme care reglementeaza conduita umana. aCu notiunea anormaa desemnam faptul ca ceva trebuie sa fie si mai ales ca un om trebuie sa se comporte intr-un anume fel” (p. 17). Autorul face separatia intre ceea ce este (fiinta) si ceea ce trebuie (dezideratul) sa fie. Si sustine ca stiintele naturii studiaza ceea ce este, pe baza principiului cauzalitatii, iar stiintele sociale, printre care si dreptul, vizeaza ceea ce trebuie, ca domeniu al normativitatii. Norma vizeaza comportamentul virtual.
In maniera kantiana, Kelsen demonstreaza diferenta dintre legile naturii si legile din drept si morala. El considera ca, asa cum in domeniul lui aeste” actioneaza principiul cauzalitatii, tot asa trebuie sa existe si in domeniul lui atrebuie” un principiu de ordonare a cunoasterii privitoare la conexiunile normative. Principiul pe care il recunoaste, in acest sens, este cel al aimputarii” sau aatribuirii”. aExact ca o lege a naturii, si o propozitie juridica leaga doua elemente. Insa legatura care isi gaseste expresie in propozitia juridica are un inteles cu totul diferit de cea care descrie legea naturii: cauzalitatea. Este evident ca legatura dintre crima si pedeapsa, delict civil si executie silita, boala contagioasa si internare nu este una de tipul cauza-efect. In propozitia juridica nu se afirma, ca in legea naturii ca, daca este A, este si B, ci ca, daca este A, trebuie sa fie si B, chiar daca in realitate B nu este. Faptul ca sensul legaturii dintre elementele propozitiei juridice este diferit de cel al legaturii dintre elementele legii naturii isi are originea in aceea ca legatura in propozitia juridica este realizata de catre o norma stabilita de autoritatea de drept, deci printr-un act volitiv, in timp ce legatura de tip cauza-efect afirmata in legea naturii este independenta de orice asemenea interventie” (pp. 104-105).
Presupozitia necesara pentru cunoasterea oricarii ordini juridice reale, este considerarea ca valid a actului aistoriceste prim” prin care a luat fiinta o constitutie. Aceasta anorma de baza” reglementeaza modul cum trebuie folosita forta in comunitatea respectiva. Obiectul acestui trebuie il constituie regulile menite sa prescrie conduita oamenilor in cadrul raporturilor sociale. Adoptarea anormei de baza” sugereaza viziunea dinamica asupra ordinii juridice, o ordine ce isi reglementeaza propria constituire. Constitutia, ca legislatie primara, valideaza legislatia secundara. Privit diacronic, sistemul juridic se prezinta ca un preces in care normele se concretizeaza progresiv. Prin concretizarea, normele secundare, adoptate de legiuitori competenti, micsoreaza lacunele si ambiguitatile normelor primare.
Conceptul pe care se fundamenteaza normativismul lui Kelsen este cel de validitate, in sensul ca validitatea oricarei norme juridice este asigurata sistemic, in functie de conformitate cu norma juridica superioara. Astfel, crede autorul, teoria dreptului ramane pura, adica este ferita de orice amestec din afara sferei stiintei strict juridice. Aceasta inseamna ca validitatea normei juridice nu depinde nici de eficacitatea sa, nici de actul de vointa care i-a dat nastere, ci este legata doar de ansamblul edificiului juridic existent intr-un anume spatiu si intr-un anume timp. Convingerea lui Kelsen este ca dreptul este un sistem care se intemeiaza si se dezvolta prin el insusi, ca un sistem logic perfect deductibil. El este mai putin convingator atunci cand incearca sa demonstreze cum se intemeiaza norma de baza, norma suprema: acautarea motivului de valabilitate al unei norme nu poate merge la nesfarsit, cum se intampla cu cautarea cauzei unui efect. Ea trebuie sa sfarseasca la o norma care se presupune a fi ultima, cea suprema. Ca norma suprema ea trebuie sa fie presupusa, deoarece nu poate fi stabilita de o autoritate a carei competenta ar trebui sa se bazeze pe o alta norma, si mai inalta. O asemenea norma, presupusa a fi suprema, este denumita aici norma de baza” (p. 236)

Scris de Stefan Munteanu

Subiectele pentru bacalureatul din vara aceasta, cele comunicate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT) in prima varianta, au starnit proteste atat din partea profesorilor cat si din partea elevilor de clasa a XII-a. Mai ales acestia din urma au afirmat ca subiectele sunt „foarte grele”, „de olimpiada” sau „mult peste nivelul mediu”. In martie, specialistii MECT au promis revizuirea lor, in baza propunerilor venite din teritoriu. Variantele finale, publicate pe site-ul ministerului vineri, ii nemultumesc la fel de tare pe viitorii absolventi, care sustin ca „nu s-a modificat nimic”. Mai mult, la matematica „sunt greseli in erata” sau „au modificat exercitiul, nu si erata”. Cat priveste limba si literatura romana, liceenii acuza ca „s-au introdus intrebari care fac trimitere la noul DOOM, ceea ce presupune ca ar trebui sa ne punem pe invatat toate prevederile incluse”. Elevii din clasele de „mate” sunt revoltati de dificultatea subiectelor de la romana: „Daca pentru cei de la afiloa sunt subiecte mult mai simple la matematica (M3), de ce la romana sunt aceleasi subiecte, care sunt foarte grele pentru oricine?”. Pozitia liceenilor e intarita de aprecierile dascalilor. „Intr-adevar, subiectele sunt mai dificile pentru cei de la reala, care au mult de invatat si la matematica, si la fizica”, declara Ramona Mocanu, profesor de romana la Colegiul National „Vasile Alecsandri”. Chiar daca sunt grele, subiectele nu ies din programa scolara, afirma ea. „Sunt de nivel mediu spre inalt. Exista cateva care fac referire la noul DOOM, dar ele se pot rezolva din timp. Nu poti sa treci prin bacalaureat fara sa le cunosti”. Mult mai rau e la matematica, deoarece „subiectele sunt foarte grele”, afirma Gabriel Andrei, directorul Colegiului „Gh. Vranceanu”, profesor de matematica. „Nu-mi plac deloc pentru ca elevii de nota 10 nu trebuie neaparat sa fie olimpici, adauga el. Omul vine la scoala ca sa invete cat are in programa. Se vor lua note mari pentru ca la noi se lucreaza mult, dar nu e normal sa faci subiecte numai pentru Colegiul aVranceanua si aFerdinanda. Si sa stiti, vor fi si aici victime. Nu vor pica, dar nu vor lua toti 10, iar pe ei media ii intereseaza pentru admitere”. Prof. Gabriel Andrei mai afirma ca subiectele pentru BAC din acest an testeaza mai mult nivelul de inteligenta, decat nivelul de cunostinte, ceea ce „iar nu e normal”. Scris de Silvia Patrascanu

Bugetul local al municipiului Bacau este, pe an ce trece, mai generos. Dar aceasta nu inseamna ca banii trebuie cheltuiti pentru rezolvarea unor probleme ce pot fi acoperite cu fonduri europene. Banii Bacaului trebuie folositi pentru a-i ajuta pe bacauani, este de parere Sergiu Sechelariu. „Ideea pe care o sustin si o propun pentru perioada imediat urmatoare este sa nu folosim banii locali pentru strazi, canalizare si asa mai departe. Banii Bacaului sunt pentru cei ce au probleme si au nevoie de sustinere. Trebuie mers inspre solutionarea problemelor sociale de la bugetul local”, declara fostul ministru secretar de stat. Pentru municipiul Bacau, ideala este atragerea de fonduri nerambursabile sau prin cofinantare. „Greutatea banilor trebuie sa treaca spre comunitatea europeana, astfel incat din economiile facute pe aceasta cale sa fie subventionata gigacaloria, transportul pensionarilor, sa creasca numarul subventiilor pentru familiile cu multi copii. Bugetul local trebuie degrevat de astfel de cheltuieli”, a concluzionat Sergiu Sechelariu. In completarea acestor idei, Nicoleta Patrasc, experta in atragerea de fonduri europene, sustine ca trebuie identificata in primul rand directia pe care se va merge. Luand ca exemplu cartierul CFR, ea a adus in discutie doua posibilitati: „Se poate merge un proiect individual, adica pe bucati (unul pentru calanizare, altul pentru drumuri si asa mai departe), sau pe o varianta integrata, care sa cuprinda toate
subsectiunile. Norocul nostru este ca am fost inclusi in cei 11 poli de dezvoltare urbana din tara, si asadar putem accesa un proiect integrat, deoarece acesta ar scurta tot ceea ce inseamna perioada de disconfort pentru cetateni, pentru ca s-ar face toate lucrarile deodata, nu pe bucati.”

Licitatii curate pentru un oras european

Pariul profesionalismului implica inclusiv disparitia licitatiilor cu adedicatie” la care sunt abonate o serie de societati aparute peste noapte, ale unor apropiati de-ai autoritatilor. Un exemplu amplu dezbatut a fost cel al podului de la Serbanesti, unde lucrarile sunt mereu tergiversate. Daca ar fi fost vorba de fonduri europene in acest caz, sustine Sergiu Sechelariu, toti banii ar fi ajuns sa fie platiti de la bugetul local deoarece nu au fost respectate prevederile contractuale. aS-a depasit termenul de executie si nu au fost luate masuri, imi era retrasa toata finantarea si trebuia sa restitui totul. Dar problema cea mare tine de disconfortul oamenilor. Oamenii ii incredinteaza primarului banii lor, la buget, iar primarul ar trebui sa se comporte ca un diriginte de santier, sa supravegheze mersul lucrarilor conform contractului si intr-o ordine stabilita, iar oamenii sa fie multumiti. Eu as propune ca, la finalizarea unei lucrari de acest gen, constructorul sa aduca semnaturile bacauanilor ca sunt multumiti de ce s-a facut, si atunci sa fie virati banii.” Chestiunile acestea nu puteau sa nu fie corelate cu problema delicata a licitatiilor facute dupa ureche. Fostul ministru secretar de stat a pus mana pe caramida fierbinte: „In ultimul timp am vazut prin Bacau o serie de firme aparute peste noapte. Nu sunt constructori. Unii se pricep la facut blocuri, altii la drumuri. Oameni care nu au construit niciodata acum sunt constructori. Si asta pe banii bacauanilor. Un exemplu este la Teatrul de Vara, unde licitatia s-a desfasurat in conditii nu tocmai curate, fiind castigata de o firma din strainatate la un pret mare, plus ca are un obiect diferit de activitate.” Pe viitor, Sergiu Sechelariu este convins ca astfel de lucruri nu se vor mai intampla. „Fiecare firma trebuie sa mearga acolo unde ii este locul. Sunt societati care nu pot intra pe lucrari datorita acestor dedicatii. Plus ca mai intai trebuie sa ai grija de constructorii tai, care sunt din Bacau, platesc aici taxe, rezolvi si multe probleme sociale prin cresterea locurilor de munca.”

Programe pentru tineri, programe pentru Bacau

Autoritatile locale, institutiile specializate nu au binevoit sa se implice in mediatizarea proiectelor care ii vizeaza pe tineri. Astfel, sunt bani pentru studentii sau tinerii care doresc sa porneasca o afacere, dar daca nu spune nimeni nimic, cei ce ar trebui sa ramana in Bacau prefera drumul greu al strainatatii. „Exista bani pentru intreprinderi mici si mijlocii. Daca ii ajutam pe tineri, ii si tinem alaturi de noi. Daca incep o afacere, ofera si locuri de munca. Sunt zeci de avantaje. Nu se poate ca Bacaul sa ajunga la nivelul orasului Buhusi. Nu se preocupa nimeni de atragerea de investitori care sa produca. Doar hipermarket-uri, care intr-o zi nu vor mai avea clienti. Este nevoie de specialisti care sa le ofere consultanta celor interesati. Dar care sa si atraga bani pentru Bacau. Falticeniul are proiecte ce au obtinut finantare. Bacaul nu are asa ceva. Agentia pentru Dezvoltare Locala Bacau nu este specializata, nu are profesionisti. Plus ca sunt universitati ai caror studenti doresc sa se specializeze exact pe asa ceva, si este pacat sa nu le oferim o sansa de pe urma careia sa aiba de profitat intreg Bacaul”, a declarat Sergiu Sechelariu. In incheiere, Nicoleta Patrasc a lansat o idee optimista pentru Bacau: „Cu aceste fonduri europene putem rezolva foarte multe din problemele bacauanilor. In primul rand utilitati la standarde ridicate, parcuri, locuri de agrement, un campus universitar la standarde europene. Si totul cu o alocare foarte mica de la bugetul local. Bani putini pentru proiecte de substanta.” Bacaul poate sa ajunga un oras european. Pentru aceasta trebuie doar o echipa de specialisti, un management bine gandit si o transparenta deplina, trei mari lipsuri ale actualei administratii. Toate amanunte legate de fondurile europene, vor fi dezbatute in cadrul emisiunii Desteptarea de Seara de azi, incepand cu ora 17.00, la TV Bacau si Radio Alfa. Invitati sunt Sergiu Sechelariu, candidat la Primaria Bacau si Nicoleta Patrasc, experta in proiecte europene.

Scris de Emilian Berceanu

Bacaul a pierdut pariul accesarii fondurilor structurale. Lipsa profesionalismului si a competentei ii poate costa scump pe bacauani, deoarece in absenta unor proiecte bine puse la punct orasul va trebui sa-si suporte singur cheltuielile pentru a ajunge la un liman cat de cat european. Basmele afisate pe panourile din oras nu inseamna ca au ajuns bani in Bacau. Prins de febra electorala, actualul primar minte ca de obicei, laudandu-se cu bani ce nu au fost inca alocati. Atragerea fondurilor europene este extrem de laborioasa si de mare raspundere. Actuala administratie spune electoratului doar ce ar putea primi, dar nu spune si cat ne costa. Sergiu Sechelariu, candidat independent la functia de primar al Bacaului, a lansat o serie de discutii cu specialisti in finante -banci si in atragerea fondurilor structurale. Concluziile sunt mai mult decat optimiste, un optimism prudent, bazat pe profesionalism si curaj.

Este la ordinea zilei. Este tema care bantuie toate discursurile candidatilor la diferite functii la alegerile locale. Este desuet acum sa vorbesti despre apa, canalizare, asfaltari si ajutoare sociale. Toata pleiada de candidati la primarii, la consiliile locale isi incep discursul cu fondurile europene, structurale, vorbesc o pasareasca preluata din ineptele cursuri si sedinte de instruire. Atunci cand sunt pusi in fata evidentei, atunci cand trebuie sa explice esenta unui proiect, avantajele si dezavantajele sau sa intocmeasca un proeiect majoritatea o dau in balbaiala.
Intr-o discutie cu Nicoleta Patrasc, specialist in elaborarea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene, Sergiu Sechelariu a subliniat faptul ca Bacaul, in acest moment, prefera sa contracteze imprumuturi decat sa se concentreze pe accesarea de fonduri nerambursabile. Motivul este unul cat se poate de elocvent: „In cazul fondurilor europene exista un aparat de control extrem de exigent al modului in care sunt cheltuiti banii. Nu intra loc de licitatii cu dedicatie pentru societati apropiate unuia sau altuia. Criteriul fundamental este cel al competentei si, bineinteles, al competitiei, iar controalele sunt facute la sange”, a declarat fostul ministru secretar de stat. In completare, cu referire directa la panourile ce au impanzit Bacaul, Nicoleta Patrasc a subliniat ca este o diferenta imensa intre un proiect declarat eligibil si obtinerea propriu-zisa a fondurilor: aNu trebuie sa fii doar operator de proiecte, ci si promotor al acestora, trebuie sa stii sa le implementezi. Trebuie sa respecti ca tot ce este scris in proiect sa se si intample. Daca nu, proiectul cade si banii trebuie returnati in totalitate.”

Ce sunt si cum se atrag fondurile europene

Marea majoritate a bacauanilor probabil nu stiu exact ce inseamna POR, POS, ISPA, axele diferitelor proiecte si asa mai departe. In discutia dintre Sergiu Sechelariu si Nicoleta Patrasc s-a facut si o scurta introducere in terminologia specifica fondurilor structurale. POR este unul dintre programele operationale romanesti agreate de catre oficialii Uniunii Europene, aplicabil tuturor regiunilor de dezvoltare de la noi. Bugetul total al POR este, pentru perioada 2007-2013, de nu mai putin de 4,4 miliarde de euro, din care finantarea Uniunii Europene reprezinta 84 la suta. Restul fondurilor provin din bugetul national, cofinantare publica si cofinantare privata. POR este alcatuit din sase axe de finantare, fiecare privind un anumit sector. Axa 1 este directionata catre sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor, viind vizati polii urbani de crestere, in randul carora se numara si Bacaul. Axa 2 priveste imbunatatirea infrastructurii regionale si de transport, Axa 3 tine de infrastructura sociala, Axa 4 tinteste catre dezvoltarea mediului de afaceri regional si local, Axa 5 are ca obiect turismul iar Axa 6 gestioneaza fondurile pentru asistenta tehnica. Sunt fonduri extrem de generoase, dar pentru care trebuie elaborate proiecte bine intocmite de catre specialisti. La acest capitol Bacaul nu a excelat in ultimii ani.

Exista bani pentru Bacau. Trebuie doar accesati

In repetate randuri, Sergiu Sechelariu a adus in discutie problema fondurilor europene care abia daca au ajuns la Bacau. Acesti bani sunt „alocati de Comunitatea Europeana pentru dezvoltarea tarilor nou intrate in UE pentru alinierea la nivelul si standardele europene. Am ramas mult in urma si nu avem posibilitatea financiara de a sustine aceste programe.” Dar pentru a obtine cat mai multe finantari este nevoie de specialisti si de un management profesionist al resurselor locale, deoarece de multe ori este vorba de programe de cofinantare, in cadrul carora au si autoritatile o parte de contributie. „Adeseori este vorba si de implicarea activa a autoritatilor. Aici ma refer la cofinantare. Nu vin neaparat fondurile in proportie de 100%. Dar cofinantarile implica un efort financiar relativ mic fata de beneficii, procentul acestora variind intre 2 si 30%. Dar cu cat te misti mai repede, cu atat cofinantarile vor fi mai mici”, a subliniat Sergiu Sechelariu.

Proiecte finantabile, proiecte finantate

Drumul fondurilor europene este extrem de sinuos si implica profesionalism si tenacitate, cu o serie de riscuri greu de trecut cu vederea. Astfel, chiar daca au fost atrase unele sume pentru un proiect, dar nu sunt respectati parametrii din studiul de fezabilitate, atunci toata suma trebuie returnata, iar finalizarea lucrarilor cade exclusiv in sarcina autoritatilor contractante. aDaca nu urmaresti extrem de atent cum se deruleaza un proiect, chiar daca UE da, de exemplu, 100 milioane de euro si tu trebuie sa dai doar 2, toti banii ar putea fi scosi de la bugetul local. Trebuie urmarit pas cu pas, ca asa ceva sa nu se intample”, a declarat Sergiu Sechelariu. Iar pana ca banii europeni sa ajunga in conturile autoritatilor este cale lunga. „Atragerea fondurilor incepe cu studiul de fezabilitate, care practic inseamna o estimare a proiectului respectiv. Acesta este o parte a proiectului de finantare. Din momentul aprobarii studiului de fezabilitate, se intocmeste o cerere de finantare, care trebuie depusa la autoritatea care gestioneaza programul respectiv. Din momentul aprobarii pe baza acelui studiu de fezabilitate, beneficiarul are la dispozitie maximum 6 luni de zile ca sa-si intocmeasca un proiect tehnic. Acesta este de fapt o detaliere a ceea ce se va implementa strict pe proiect. Abia in momentul in care acest proiect tehnic este aprobat de autoritatea de management, se va semna un contract de finantare. Cand acest contract este definitivat, se pot demara lucrarile. Asadar, faptul ca un proiect este declarat eligibil nu inseamna ca sunt si banii”, sustine Nicoleta Patrasc. Prin urmare, posterele rasarite peste tot prin Bacau nu sunt decat un fel de lista a unor eventuale proiecte depuse de catre actuala administratie. Si pe care nici macar nu a izbutit sa le urmareasca pana la obtinerea fondurilor necesare, cazul cel mai elocvent fiind cel al soselei de centura a Bacaului, pentru care timp de 4 ani nu s-a facut aproape nimic. „Soseaua de centura a Bacaului a fost declarata proiect eligibil in 2004, dar in continuare ne aflam in acelasi stadiu. Nu au fost urmariti pasii de care s-a vorbit mai devreme. Cel ce conduce un proiect trebuie sa se tina de el pana la definitivare”, a declarat Sergiu Sechelariu.

Scris de Emilian Berceanu

„Sunt multe de facut in Bacau. Dar poate ca cel mai important lucru este curatarea morala a esicherului politic”. Aceasta este una dintre declaratiile facute de catre actualul primar al Bacaului, Romeo Stavarache, la un post national de televiziune. Aceasta a fost si tema emisiunii „Desteptarea de Seara”, transmisa la ora 17:00 la TV Bacau si Radio Alfa. Invitatul Alexandrei Simion Zaharia a fost presedintele Partidului Romania Mare, Filiala Bacau, Angela Bogea. „Eu ma simt chiar jignita de o astfel de afirmatie. Nu cred ca eu sau alti oameni politici avem nevoie de o astfel de curatare. De aproape 20 de ani de cand sunt in politica, am fost membra a unui singur partid, spre deosebire de Romeo Stavarache care a trecut de la PSD la PUR si apoi PNL. Nu eu sunt cea care are nevoie de o astfel de actiune. Mai bine s-ar ocupa de problemele reale ale Bacaului”, a declarat Bogea. Aceeasi parere au avut-o si bacauanii, nemultumiti de starea in care a ajuns orasul. Asa cum spunea unul dintre ei… „Bacaul a ramas in urma cu 50 de ani…”

Scris de Desteptarea

Cam toata lumea spune ca alegerile locale din acest an vor aduce surprize. Sincer, nu impartasesc opinia respectiva. In primul rand, surpriza ar fi insemnat un candidat nou pe piata politica locala, si nu figurile obisnuite care ne-au populat rezervatele sperante si numeroasele dezamagiri din ultimii ani. Apoi, pentru a avea surprize ar trebui ca bacauanii sa creada si sa doreasca alte solutii decat cele de pana acum in administrarea municipiului. Numai ca blazarea si lipsa de informatie nu sunt deloc baza de plecare spre o eventuala dorinta de a impune in programele candidatilor teme si proiecte de viitor. Adevarata surpriza ar putea fi acceptarea solutiilor expirate care, cel putin in ultimii patru ani, s-au dovedit falimentare pentru Bacau, dar si sustinerea celor care au avut parghiile de influenta in treburile publice n-au facut-o. De ce? Poate ne spun in campanie, pentru ca au tupeul sa ne ceara din nou votul.

Scris de Nelu Brosteanu

Partidul Democrat Liberal a organizat, ieri, o conferinta de presa in care liderii locali ai partidului au abordat aproblema Botomei”, dupa ce avocatul bacauan a infiintat o aclona” a organizatiei judetene, prin metode a caror legalitate va face, probabil, obiectul unor cercetari ale institutiilor statului. Botomei a si fost validat drept candidat al PLD la functia de primar, de un Birou Electoral Municipal depasit de situatie. Presedintele organizatiei judetene a PD-L, Vasile Nistor, a precizat ca a facut deja demersuri pentru blocarea unei eventuale candidaturi a lui Botomei si a celor din apartidul” sau la Consiliul Judetean, dar si pentru anularea codului unic de inregistrare atribuit de Directia Finantelor Publice organizatiei infiintate de Botomei sub titulatura aOrganizatia judeteana a PDL”. aEste tragicomic ce s-a intamplat, dar atragem atentia celor de la Finante ca trebuie sa anuleze codul atribuit, altfel ne vom adresa instantei. Stim ca in spatele acestui bufon se afla o formatiune politica si vom afla si care”, a declarat Nistor. Candidatul PD-L la functia de primar al Bacaului, Ioan Chiriac, considera ca aBotomei este candidat la Primarie asa cum este si decan al Baroului. Nimeni nu-l recunoaste. Daca incurajam un astfel de individ, ajungem in derizoriu. Am depus o contestatie, instanta se va pronunta. Ne-a surprins actiunea lui Botomei, pentru ca nu ne-am gandit ca cineva s-ar putea substitui PD-L-ului. Cu toata bufoneria lui a intrat clar intr-o zona penala, fiind vorba de fals si uz de fals. Nu stiu cum a obtinut peste noapte codul fiscal de la Finante, este clar ca a fost favorizat, dar vom afla de ce”. Noul director executiv al DGFP Bacau, Teodor Luputi, recunoaste ca se confrunta cu o mare problema. Superficialitatea cu care salariatii DGFP au analizat dosarul si au emis certificatul de inregistrare fiscala arunca institutia in fata a doua procese iminente: unul cu Vasile Botomei si Ion Stanciu (cel care a depus cererea in numele aclonei” PD-L) si altul cu adevaratul PD-L Bacau, nemultumit de decizia DGFP. aNu era de datoria mea sa verific personal documentatia depusa, insa dupa toate acestea am studiat dosarul si am ajuns la o concluzie: certificatul nu trebuia sa fie emis! In protocolul de fuziune depus de domnul Stanciu se precizeaza ca alegerea organismelor de conducere ale PD-L se va face in sase luni de la urmatoarele
alegeri prezidentiale. In plus, pe documente nu este stampila PD-L, cea cu trandafirul incadrat intr-un dreptunghi, ci o stampila asemanatoare, cu un trandafir incercuit si cu literele aPD-La. Am solicitat domnului Stanciu sa aduca inapoi certificatul, insa a refuzat, nu vrea sa il prezinte, asa ca vom ajunge in instanta, ca sa-l putem anula. Daca nu-l vom anula, vom fi actionati in instanta de PD-L, asa ca oricum am face vom avea cel putin un proces”, declara Teodor Luputi, un director intrat in incurcatura din cauza inventivitatii lui Botomei, dar si a modului in care au lucrat angajatii institutiei. Directorul executiv mai precizeaza ca termenul legal de eliberare a certificatului este de 5 zile, asa ca nu se poate vorbi de o graba a DGFP la eliberarea documentului. In cele din urma, situatia va fi clarificata de instanta. Scris de Codrin Pop

O ploaie obisnuita de primavara este suficienta pentru ca Bacaul sa devina un oras plin de baltoace si noroi. Canalizarea orasului nu poate prelua nici macar apa adunata dupa o ploaie mocaneasca. Trecatorii se lipesc de garduri si ziduri, dar nu scapa nestropiti. In cazul unei ploi mai puternice, cum a fost ieri, multe strazi devin aproape impracticabile. In zonele uitate de administratie, cu ulite in loc de strazi, si cu maidane in loc de spatii verzi, noroiul e la el acasa.

O zona in care locatarii au nevoie de cizme de cauciuc pentru a iesi la strada principala si unde masinile sunt parcate printre gropi si mormane de pamant si pietris este aAlecu Russo”. Scoala generala cu acelasi nume este inconjurata de noroi. Toate caile de acces sunt aproape impracticabile. In apropierea unitatii de invatamant, un loc viran in care ar putea fi amenajat un loc de joaca pentru numerosii copii din zona sau un spatiu verde este schimonosit de lucrarile la sistemul de termoficare. Din luna octombrie a anului trecut, locatarii din blocurile din jur se simt exilati in mijlocul propriului oras. „Nu mai scapam de mizeria asta, ne-a spus Emilia Tataru, locatar in blocul 7, strada Alecu Russo. Toata toamna trecuta am stat cu noroiul in fata blocului. S-a lucrat la punctul termic si s-a schimbat conducta. Nu s-a mai reparat. Atunci am reclamat la ziarul aDesteptareaa. Chiar a doua zi au aparut in zona muncitorii si o masina de balast. Au inceput sa lucreze, dar au lasat treaba balta.” Drumul locatarilor spre scoala, spre ghena de gunoi, spre cele doua artere principale din zona, Alecu Russo si Milcov, trece obligatoriu peste maidanul lasat de izbeliste.

Lucrari de mantuiala in CFR

Locuitorii din cartierul CFR sunt alti „copii” vitregi ai administratiei locale. Cea mai mica ploaie ii obliga sa infrunte noroaiele pentru a merge la serviciu sau la cumparaturi. Nici macar cei care locuiesc pe una din putinele strazi asfaltate nu scapa de mizerie. Betonul turnat pe strazile perpendiculare pe artera principala a cartierului, Vasile Parvan, se termina brusc, la o distanta mai mare sau mai mica de aceasta. Adevarate cratere in care nu s-a turnat nici macar pietris s-au umplut cu apa. Astfel de iesiri-capcana sunt la capetele strazilor Dr. Istrate, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Procopie Strat si Iasilor. „Nu scapam de noroi, ne-a declarat Elena Luca. Pe strada mea este o mizerie! Am iesit la bulevard dar vad ca e la fel. Au turnat beton pe cateva strazi, dar s-au inecat la mal. Te umpli de noroi si te stropesc masinile.” Dumitru Luca spune ca sub strada Vasile Parvan este canalizare, dar ca gurile de scurgere au fost astupate si de aceea tot bulevardul e un lac. „E treaba facuta de mantuiala. Materialul care trebuia pus pe strazi a fost dat pe mancare si bautura”.

Dupa blocuri e jale

Despre necazul bacauanilor din cartierele CFR, Serbanesti si Tache, care platesc impozite de oras, pentru conditii demne de un catun, am mai scris. Locatarii din centrul municipiului au si ei durerea lor. „In spatele blocului 1, de pe strada Nicolae Balcescu, este jale, ne-a declarat Vasile Mondan, administratorul Asociatiei de proprietari 68. E plin de gropi cu apa. De cate ori ploua nu putem intra in bloc. Am facut doua adrese anul trecut la Primaria Bacau, dar nu ne baga in seama”.La adresa din 7.05.2007, raspunsul a venit abia pe 27.06.2007. „Vom rezolva in cursul acestui an sesizarea dumneavoastra, dupa incheierea contractelor cu firmele desemnate castigatoare in licitatiile care se afla in curs de derulare”. Semnat, Romeo Stavarache. La sfarsitul lunii august, asociatia revine cu o sesizare la primarie. Raspunsul, semnat tot de primarul Stavarache, contine aceeasi promisiune. „A trecut anul 2007, trece si 2008 si nu cred ca fac ceva”, spune necajit Vasile Mondan.

Prizonierii noroaielor in cartierul Izvoare

Ploile de primavara au venit ca un adevarat blestem pentru locuitorii mai multor strazi din cartierul Izvoare. Acestea sunt brazdate de santuri si blocate de mormane de pamant. Totul arata ca dupa un indelungat razboi. In afara noroiului care troneza peste tot, gropile in carosabil se intalnesc la tot pasul. Strada Infratirii arata ca un adevarat santier. Lucrarile de reabilitare au demarat de ceva vreme, dar bacauanii din aceasta zona stau cu mocirla in poarta. „E foarte greu, ne-a declarat Neculai Unguru, localnic. Nu se mai respecta nimic pe aici. Ne luptam doar cu noroiul. Ne-am luat cizme de cauciuc si zicem ca suntem la oras. Asta e.” „E foarte greu de circulat in zona. Nici nu stii pe unde sa o mai iei. Vreau sa ma duc la biserica, dar acolo trebuie sa te duci curat, nu plin de noroi”, a strigat de peste gard si Bernadeta Olaru. Locuitorii din aceasta zona se plang ca sunt izolati de lume, ca nu-i mai viziteaza nici prietenii, nici rudele. Masinile si le-au inghesuit pe strazile vecine, desi au curti si garaje. Pe langa noroiul de neimaginat, gropile uriase care ranjesc sfidator fiecarui trecator, fie el sofer sau pieton, zona este impanzita si de guri de canal neacoperite. Mai mult decat atat, acestea sunt si nesemnalizate. Astfel, pericolul unor accidente pandeste la tot pasul. „Facem slalom printre gropi si prin balti, ne-a spus nervos si Nelu Calin, de la volanul unei Dacii. Am schimbat deja pana acum toate planetarele. Locuiesc in zona, pe strada Siretului, unde a fost reparat si podul, cat o mai tine si ala”. Situatia s-a transformat intr-una de nesuportat. Ori de cate ori ploua, chiar si in cantitati nesemnificative, viata lor devine un adevarat cosmar. Si asta in ciuda tuturor promisiunilor facute in ultima perioada de catre actuala administratie locala. „E foarte greu, a precizat de sub o umbrela si Lucica Chitila. Suntem cu copii aici, elevii trebuie sa ajunga curati la scoala. Ne platim impozitele, dam ce ni se zice, dar se pare ca noua doar ni se cere si nu ni se da nimic in schimb. Cica sa te mai simti in oras european… Ce sa facem?”. Oamenii se resemneaza. Doar asta le-a mai ramas de facut in fata indolentei celor care sunt in fruntea municipiului.

Scris de Roxana Neagu, Alexandra Simion Zaharia, Doina Mincu

In curtea Scolii de Arte si Meserii „Dumitrie Leonida”, din cartierul CFR, o magazie veche de cand lumea pare gata sa cada la pamant. Zidurile sunt crapate si cu tencuiala cazuta, iar acoperisul spart s-a si prabusit intr-un colt. „Credem ca magazia aceasta este un pericol, ne-au spus doi dintre locuitorii cartierului, Ionel Dumitrasc si Gogu Vasile, ultimul chiar vecin cu scoala. Cand e vreme buna, copiii se joaca in aceasta curte. De multe ori vorbim ca ar putea oricand sa se intample o nenorocire din cauza magaziei. Nu intelegem de ce nu o darama cineva, in loc sa astepte sa cada singura”. Cand vremea este prielnica, se umple curtea de elevi. Ieri, din cauza vremii mohorate si a gropilor pline de apa de pe ceea ce ar trebui sa fie terenul de sport al scolii, copiii au ramas pe holuri si in clase. Directorul scolii, Ion Perino, ne-a declarat ca respectiva magazie nu reprezinta un pericol. „Cand am venit director la aceasta scoala, primul lucru a fost sa vad ce-i cu magazia. Am constatat ca strica doar aspectul scolii. E destul de trainica. Doar acoperisul este slab. Cu doua doamne de la primarie, ne-am uitat si am decis ca nu are rost sa o daramam, din motive financiare. Se va construi o sala de sport in locul ei. Daca ne ajuta Dumnezeu, lucrarile vor incepe in iulie, august. Va fi daramata atunci. Repet, nu e niciun pericol pentru copii. Iar despre persoanele din cartier care fac reclamatii, eu am o parere: au descoperit si ele presa. Normal ar fi fost sa discute cu persoana responsabila cu administrarea scolii”. Poate ca locuitorii cartierului ar fi sesizat problema primarului Romeo Stavarache (in fond, primaria administreaza scolile) la intalnirea cu acesta, de pe 4 aprilie, desfasurata chiar in incinta scolii. Din pacate, cei care au avut de spus ceva neplacut pentru urechile edilului au fost scosi pe sus de politistii primariei. Primarul avea treburi mai importante de facut, cum ar fi noi promisiuni electorale, nu sa asculte pasurile cetatenilor sau sa vada dincolo de aleea cu flori de la intrarea in scoala.

Scris de (D.Mincu)

Judetul Bacau se confrunta cu o criza acuta de medici specialisti. Cea mai
deficitara dintre ramurile asistentei medicale este cea stomatologica. Zilele trecute, o comisie formata din reprezentanti ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, ai Autoritatii de Sanatate Publica si ai Colegiului Medicilor Dentisti a stabilit necesarul de stomatologi pentru toate localitatile judetului. Concluzia a fost ca, raportat la populatia judetului, mai este nevoie de inca 338 de dentisti, de doua ori si jumatate mai multi decat profeseaza in prezent.

Situatia este cu adevarat tragica in mediul rural. La o populatie de peste 390.000 de locuitori, din care in jur de 315.000 sunt asigurati medical, exista doar 38 de cabinete medicale dentare cu medici incadrati. Potrivit normativului in vigoare, numai in mediul rural ar mai fi nevoie de 261 de dentisti. Din cele 85 de localitati, 50 nu au medic stomatolog. Printre acestea se numara Ardeoani, Berzunti, Birsanesti, Blagesti, Brusturioasa, Casin, Cotofanesti, Damienesti, Dealu Morii, Filipeni, Gaiceana, Garleni, Glavanesti, Huruiesti, Izvoru Berheciului, Magiresti, Motoseni, Negri, Odobesti, Palanca, Parava, Podu Turcului, Poduri, Sarata, Stanisesti, Traian, Valea Seaca. In localitatile in care exista un singur dentist incadrat, acesta are program doar cateva ore pe saptamana. Doar in cinci comune, mai mari sau mai apropiate de oras, isi desfasoara activitatea cate doi medici dentisti: Balcani, Margineni, Oituz, Racaciuni si Sascut. Bolnavii de la sate sunt nevoiti sa apeleze la cabinete din vecini sau sa bata drumul pana la oras chiar si in caz de urgenta. Chiar si in mediul urban mai este loc de medici: 50 in Bacau, 20 la Onesti, 12 la Comanesti, 10 la Moinesti si sub aceasta cifra in celelelate orase.

Macar in campania electorala

In acest an, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) va aloca un buget crescut asistentei stomatologice. De asemenea, s-a majorat gradul de compensare a serviciilor. In lipsa personalului medical care sa acorde aceste servicii, facilitatile acordate prin lege devin inutile. „Facem un apel la autoritatile locale, la primari, sa sprijine infiintarea cabinetelor dentare in mediul rural, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Pentru functionarea acestora este nevoie de un spatiu, racordare la reteaua de apa si de canalizare si de aparatura, nu foarte sofisticata. Autoritatile ar trebui sa inteleaga ca merita investitia, fiindca aceasta va ramane a comunitatii”.

Facilitati teoretice din belsug

Conform Contractului -cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si a normelor de aplicare a acestuia, copiii cu varsta pana in 18 ani, elevii, studentii, ucenicii (care nu realizeaza venituri) si beneficiarii legilor speciale au gratuitate suta la suta la toate serviciile stomatologice. Ceilalti asigurati beneficiaza de o compensare de 60 la suta la majoritatea dintre ele. Totul, in limita bugetului alocat de CJAS. „La copii, de la consultatii la radiografii, tratament carii, aparat dentar, tratament al afectiunilor pulpare, tratamente chirurgicale, anestezii, tratamente ortodontice si activitate profilactica, toate serviciile sunt gratuite, a explicat dr. Ichim. In cazul celorlalte categorii de asigurati, procentul de compensare a crescut la 60 la suta din costul serviciilor. Sunt insa si servicii gratuite, cum ar fi radiografiile dentare”. Din pacate, bugetul pentru asistenta stomatologica nu a reusit niciodata sa acopere necesarul populatiei. Iar lipsa specialistilor nu face decat sa accentueze criza din asistenta stomatologica.
Scris de Doina Mincu

O curba periculoasa, viteza si, se pare, chiar o defectiune tehnica la masina au provocat un adevarat dezastru pe drumul judetean Bacau – Buhoci – Parincea. Un autocamion s-a rasturnat in sant, iar cele doua persoane aflate in cabina au fost blocate sub fiarele contorsionate. La fata locului au ajuns pompierii militari de la Descarcerare, dar si un echipaj al Politiei Rutiere. „Barbatul a fost blocat in masina, s-a lovit la un picior, dar femeia nu se putea misca. Gemea”, ne-a declarat Nelu Bargauanu, martor. „Am ramas in curba fara frana, a spus speriat si Vasile Hanganu, soferul autotrenului. Venea din fata o masina, am incercat sa o evit si
m-am oprit in copac”. Cei doi pasageri, soferul si sotia sa, au fost salvati de pompierii militari. Ei au fost transportati de urgenta la spital de o masina a Ambulantei. „A fost o interventie destul de dificila pentru ca a fost vorba de o masina de mare capacitate”, ne-a precizat de la fata locului si plt. Mitica Munteanu, de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau. In zona s-a deschis o ancheta pentru stabilirea cu exactitate a circumstantelor producerii accidentului si cine se face vinovat de acesta.
Scris de (R.N.)

Intersectia de langa unitatile militare, situata la iesirea din Bacau spre Onesti, ramane inca o lucrare pe care administratia locala a lasat-o balta. De anul trecut, Primaria Bacau s-a angajat ca va amenaja in zona un sens giratoriu, dar pana acum nu a miscat niciun deget. Asta in ciuda faptului Serviciul Politiei Rutiere a facut nenumarate propuneri pentru
reconfigurarea intersectiei. Abia acum, in prag de alegeri, Primaria se lauda ca va incepe lucrarile in zona.

Intersectia de la iesirea din Bacau spre Onesti a devenit un adevarat calvar pentru soferi. Din cauza numeroaselor accidente care au avut loc in zona, intersectia este cunoscuta acum ca… „intersectia mortii”. O intersectie aflata in administrarea Primariei, care inca de anul trecut s-a angajat sa o reconfigureze. Politistii de la Serviciul Politiei Rutiere sustin ca au facut nenumarate propuneri pentru reorganizarea circulatiei in zona, insa pana acum autoritatile locale nu ramas impasibile in fata acestui fapt. „Intersectia este intr-adevar o zona in care se produc numeroase accidente rutiere, declara comisar Valerica Manole, reprezentantul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. De aceea s-a dat curs cererii Primariei Municipiului Bacau care va reabilita aceasta zona. Chiar saptamana trecuta s-a adresat Inspectoratului pentru aprobarea unui aviz”. Intersectia de la iesirea din Bacau spre Magura a fost intotdeauna o mare problema pentru participantii la trafic. O dovedesc nenumaratele accidente rutiere, unele dintre ele foarte grave, care s-au petrecut aici. In ultimii doi ani, aici si-au pierdut viata opt persoane, iar alte zeci au fost ranite grav. Cel mai mare carnagiu din zona a fost la sfarsitul anului trecut cand au murit patru oameni, iar alti opt au ajuns pe un pat de spital. Iar in ceea ce priveste coliziunile, tamponarile si accidentele mai usoare, acestea au umplut registrele Politiei Rutiere. Acolo se poate face un sens giratoriu sau se pot amplasa semafoare, ideale pentru fluidizarea circulatiei. Numai ca intersectia a incremenit cu aceleasi semne de circulatie, naucitoare pentru soferi, in timp ce numarul evenimentelor rutiere petrecute aici creste constant. In tot acest timp, Primaria Bacau inca se mai incurca printre hartii si autorizari. „Primaria a demarat lucrarile de amenajare a unui sens giratoriu in acea intersectie inca de anul trecut, a confirmat si Mihaela Grosu, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau. La sfarsitul anului trecut a fost selectat proiectantul pentru executarea studiului de fezabilitate, iar in sedinta Consiliului Local din luna martie a acestui an s-a aprobat proiectul indicatorilor economici. Am obtinut si certificatul de urbanism. Suntem in faza de obtinere a avizelor. Odata finalizata aceasta documentatie va fi demarata si procedura de achizitie a executantului”. Iar lucrarile vor fi incepute…cand?

Scris de Roxana Neagu