Autoritatea de Sanatate Publica (ASP) a primit ieri o informare cu privire la masurile recomandate pentru prevenirea imbolnavirii prin rujeola in cazul persoanelor care intentioneaza sa se deplaseze la Campionatul European de Fotbal. Elvetia a fost afectata de o epidemie de rujeola incepand din luna noiembrie 2006. Aproape 1800 de cazuri au fost raportate pana la jumatatea lunii martie 2008, peste 600 de cazuri fiind inregistrate de la inceputul acestui an. „Biroul Federal de Sanatate Publica recomanda ca vizitatorii din alte tari sa se informeze asupra statusului vaccinal si sa se vaccineze in cazul in care nu au primit doua doze de vaccin sau daca nu au facut niciodata boala”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvant al ASP. O alta afectiune impotriva careia se recomanda imunizarea este encefalita de capusa. In Elvetia sunt afectate in principal cantoanele: Thurgau, Schaffhausen, Zurich, Aargau, Lucerna si Berna. In Austria, toate zonele aflate la o altitudine mai mica de 1000 de metri sunt considerate zone endemice. Acest lucru este in principal valabil pentru zonele situate de-a lungul Dunarii intre Passau si Linz si pentru regiunile din jurul oraselor Wachau, St. Poelten, Viena, Burgenland, Carinthia si Styria. „Toate persoanele care intentioneaza sa faca deplasari la EURO 2008 ar trebui sa isi verifice statusul vaccinal la medicul de familie sau la sediul ASP, a mai spus Anda Dumitrescu. Copiii cu varsta de peste 12 luni trebuie vaccinati impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei, iar pentru copiii cu varsta sub 1 an, se recomanda sa nu participe impreuna cu parintii la acest eveniment.” Pentru adultii fara imunitate impotriva rujeolei (doua doze de vaccin sau trecerea prin boala) se recomanda vaccinarea cu vaccin ROR (vaccin combinat rujeola-rubeola-oreion) sau VVR (vaccin rujeolic simplu). Pentru persoanele adulte, in special pentru persoanele nascute dupa anul 1963, se recomanda vaccinarea, in special pentru grupa de varsta 20-30 de ani, din cauza unei acoperiri vaccinale inadecvate. In plus, participantii trebuie sa cunoasca faptul ca in Austria este indicata vaccinarea impotriva encefalitei de capusa inaintea angajarii in activitati in aer liber.Scris de Doina Mincu

Partidul Popular si al Protectiei Sociale (PPPS) si-a prezentat, ieri, oficial, candidatii la alegerile locale din aceasta vara. In municipiul Bacau, PPPS nu va avea candidat propriu, alegand sa il sustina pe independentul Sergiu Sechelariu. aAm decis sa sustinem candidatura domnului Sergiu Sechelariu pentru Primaria municipiului Bacau. In schimb vom avea lista de candidati la Consiliul Local, dar si la functii de primari din alte localitati”, a precizat Ion Lupu, presedintele organizatiei judetene a PPPS, care numara circa 4.500 de membri in judet. Printre localitatile in care PPPS va avea candidati se numara Moinesti, Darmanesti, Tg.Ocna, Ardeoani, Birsanesti, Caiuti, Filipeni, Helegiu, Pirjol, Helegiu, Livezi, Nicolae Balcescu. La presedintia Consiliului Judetean va candida din partea PPPS Doinita Ionet, de profesie jurist.

Scris de C.P.

Ieri au fost completate birourile electorale de circumscriptie municipala si judeteana cu membrii partidelor politice care au dorit acest lucru. La Biroul Electoral de Circumscriptie Municipala nr.1 nu a mai fost nevoie de o tragere la sorti, pentru ca pentru cele sapte locuri disponibile au fost inaintate sapte propuneri din partea partidelor politice. aAici au fost si cateva conditii impuse de legiuitor. Partidele care vor sa faca parte din Biroul Electoral trebuie sa aiba un numar maxim de candidati pentru functia de consilier local, sa aiba propuneri de candidatura pentru functia de primar si pentru cea de presedinte al Consiliului Judetean. Sunt opt partide care au indeplinit aceste conditii, insa PNTCD nu a facut propunerile pentru componenta biroului”, precizeaza judecatorul Ciprian Timiras, presedintele BEM nr.1. In structura Biroului Electoral de Circumscriptie nr.1 au intrat de ieri Dumitru Popa, din partea PIN, Mirela Olariu, de la PDL, Radu Dughir, de la PRM, Pavel Monoranu, de la PNL, Cecilia Habel, de la PNDC, Cristina Dragomir, de la PNG-CD si Dan Nitu, de la PSD.

13 propuneri pentru 13 locuri

Nici la Biroul Electoral de Circumscriptie Judeteana nr.4 nu a fost nevoie de tragere la sorti deoarece, pentru cele 13 locuri disponibile au depus propuneri 13 partide. aPropunerile s-au primit la noi in perioada 22-26 aprilie. Daca ar fi fost mai multe partide interesate sa aiba membri in Biroul Electoral, componenta acestuia s-ar fi completat in ordine descrescatoare. Nu a mai fost nevoie, pentru ca s-a intamplat sa coincida numarul de locuri cu cel al partidelor care au inaintat propuneri”, declara procurorul Anda Vartolomei, presedintele BEJ. Din Birou fac parte Ioan Ionita, din partea PSD, Dorin Curtianu, din partea PDL, Cornelia Mateasu, de la PC, George Pavel, de la PNG-CD, Adrian Herciu, de la PIN, Vasile Pavel, de la PNTCD, Ramona Dobrescu, de la partida Romilor Pro Europa, Laurentiu Cadar, de la PAS, Petru Burcut, de la PNDC, Tatiana Bobirnac, de la PRM, Gabriela Mazilu, de la PNL, Silvia Roca, de la UDMR si Elena Anghelina, de la PER. De astazi, cele 13 aajutoare” vor intra in paine, programul de lucru fiind de opt ore si chiar mai mult, dupa caz.

Astazi se stabileste ordinea pe buletinele de vot

Astazi urmeaza o noua etapa importanta in derularea procesului electoral: se va stabili ordinea partidelor politice pe buletinele de vot. aTragerea la sorti a fost programata pentru ora 9.00 si potrivit legii, noi ne vom ocupa de partidele politice neparlamentare”, precizeaza presedintele BEM, Ciprian Timiras. De partidele parlamentare, respectiv PSD, PNL, PDL, PRM, PC, UDMR se vor ocupa reprezentantii Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 4. aPotrivit legii acestea vor ocupa primele sase pozitii, urmate de partidele neparlamentare si de candidatii independenti, acestia din urma in ordinea depunerii candidaturii”, declara presedintele BEJ, Anda Vatolomei. Tragerea la sorti la BEJ va avea loc astazi, la ora 13.00, iar partidele politice sunt invitate sa trimita reprezentanti care sa asiste la acest eveniment, pentru a se evita orice suspiciune.Scris de Lili Adochitei

Cartierul Aviatori arata cu adevarat bine. Din avion. Copacii inverziti mascheaza ranile strazilor si ale blocurilor. Daca iei zona la pas, de peste tot auzi strigatul mut al unui cartier uitat, neglijat. Blocuri care ar avea nevoie urgenta de renovare, cladiri cu acoperisul de tigla spart, cu pereti coscoviti, strazi sparte, pline de baltoace din care nu stii daca mai iese roata masinii, trotuare din care nu au mai ramas decat bordurile. Din cauza noroiului, a pietrelor si a gropilor de pe trotuare, pietonii sunt nevoiti sa mearga printre masini.

Strada Aviatori este un cosmar pentru soferi si pentru pietoni. Circulatia in zona a devenit intensa dupa deschiderea noului sediu al Serviciului de Evidenta a Populatiei. Toata ziua se aud claxoane si strigatele soferilor furiosi. Nu sunt locuri de parcare. Masinile sunt lasate pe marginea strazilor din jur. Trotuare nu exista. In locul lor, pietonilor li se ofera niste carari sparte, cu baltoace si noroi, marginite de borduri. „Ne supara rau starea strazilor, ne-au declarat sotii Huluba, proprietarii unei case de pe strada Aviatori. Trec masinile des pe strada aceasta plina de gropi si ne stropesc gardul, florile de pe margine. Din cauza strazii inguste, masinile nu au pe unde trece. E periculos si pentru adulti, si pentru copii.” Locatarii blocurilor din zona se plang ca nu au locuri de parcare. Ei spun ca locuri libere ar fi destule printre blocuri, dar ca acestea nu sunt amenajate. In loc sa fie asfaltate sau macar pietruite, au fost lasate in paragina.

Asteptand reabilitarea termica

In blocurile vechi de peste 50 de ani, altadata mandria cartierului, locuiesc acum foarte multi pensionari cu venituri modeste. Marea lor durere este starea precara a acoperisurilor de tigla. „Ploua in blocuri, ne-a declarat Ioan Tarca, presedintele Asociatiei de proprietari 51 Aviatori. Stam cu vase pentru apa in pod. Ar trebui refacute acoperisurile, dar proprietarii abia se descurca sa-si cumpere medicamente si sa plateasca intretinerea”. Singura speranta a locatarilor din zona este programul guvernamental de reabilitare termica, insa Primaria Bacau si-a prins urechile in el si nu a fost capabila sa finalizeze macar lucrarile la un bloc. Prin urmare, locatarii din doua blocuri au devenit parteneri cu o firma din Iasi care mansardeaza imobilele si le reabiliteaza.

aNiste minciuni!”

Pe strada Condorilor, in vecinatatea sediului Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, un bloc parasit isi casca hidos gaurile ferestrelor spre cer. In urma cu doi ani, primarul Romeo Stavarache promitea ca acesta va deveni azilul de noapte al Bacaului. Timpul a trecut, iar blocul a ramas acelasi cuib al boschetarilor si al infractorilor. „Niste minciuni, ne-a declarat Vasile Dobarceanu, presedintele As. de proprietari 135. Puteau fi facute aici niste camere. Sunt atatea familii fara locuinta! Aici e Protectia Copilului, vin oameni straini in vizita, ne facem de rusine. Este o pata pe obrazul orasului. A promis primarul, dar au ramas vorbe goale”. Cu mare greutate, zona a fost iluminata si s-a amenajat un spatiu civilizat pentru depozitarea gunoaielor. Atat.

La joaca in noroi

Cel mai mare spatiu de joaca din zona Aviatori, pe strada Aeroportului, seamana mai degraba cu o mocirla in care au fost aruncate leagane si tobogane. Ici-colo sunt insule de iarba, intr-o mare de noroi. „Nu se poate juca un copil aici, ne-a spus suparata Tamara Tudor. Ar trebui asfaltat acest loc de joaca sau macar imprastiat niste pietris. Este pacat sa arate asa. Cartierul are multi copii si merita un loc in care sa se joace linistiti, nu printre masini”. Si in spatele punctului termic de pe strada Aviatori este un loc de joaca, dar si acesta este inconjurat de balti si bolovani. Locatarii inca mai spera sa fie asfaltate aleile si strazile, sa circule si ei pe trotuare, „ca la oras”, si sa le intinda primaria o mana de ajutor pentru reabilitarea blocurilor.Scris de Doina Mincu

aTinerii trebuie ajutati si stimulati. Este vorba nu numai despre autoritatile locale dar si despre oamenii de afaceri. Daca ne-am implica mai mult, migratia fortei de munca in strainatate s-ar reduce in mod simtitor”, a declarat omul de afaceri Sergiu Sechelariu. In acest sens el le-a oferit si o surpriza: un sejur in statiunea Gouves, Creta, apartament Divina, incepand cu data de 3 mai. Sejurul este pentru doua persoane. Fericitii vor beneficia de 7 nopti de cazare, transport cu avionul din Bucuresti. Toate taxele sunt incluse. Masa nu este asigurata. Tot ceea ce trebuie sa faca tinerii cu varsta peste 18 ani este sa trimita un mesaj pe adresa de e-mail office@sergiusechelariu.ro pana astazi, 1 mai, ora 11:00. Toate mesajele vor intra in concurs. Desemnarea castigatorului se va face astazi, 1 mai, prin tragere la sorti in direct la Radio Alfa la ora 12:10. De la ora 16:30 ea va putea fi urmarita si in cadrul stirilor TV Bacau.

Scris de Desteptarea

Marius Ghinescu a visat mereu sa picteze in interiorul bisericilor pentru a-si cultiva talentul, dar mai ales pentru a fi mai aproape de Divinitate. Are 25 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Teologie din Iasi, dupa ce a terminat Liceul de Arta „George Apostu” din Bacau. Un tanar la inceput de drum, un om care si-a cultivat cu devotament o pasiune ce avea sa ii schimbe viata.

– Cum s-a „nascut” pasiunea ta pentru arta si implicit pentru pictura religioasa?
– Inca de cand eram elev la Liceul de Arta „George Apostu” stiam cate ceva legat de arta, notiuni minime pe care le-am inteles mai tarziu. De aici a pornit totul, chiar daca parintii mei au crezut ca voi face muzica, eu am optat pentru pictura. Desenul si notiunile elementare le-am descoperit prin intermediul profesorilor, dar si a unui prieten care mi-a fost coleg de banca si alaturi de care muncesc acum, facand parte din echipa mea. Tot in scoala am descoperit arta icoanei. Treptat am acumulat cunostinte si m-am perfectionat, terminand ulterior cursurile Facultatii de Teologie „Dumitru Staniloae” din Iasi la Sectia de Pictura Murala. Provin dintr-o familie credincioasa si intotdeauna mi-am dorit sa fiu alaturi de Biserica. Acum, sunt bucuros ca am sansa de a fi in slujba ei.
– Ce inseamna pentru tine pictura religioasa?
– Pot rezuma raspunsul meu intr-un singur cuvant: rugaciune. Incepand cu lucrul si finalizand cu rezultatul muncii, totul inseamna rugaciune, fie ca e a pictorului sau a celor care se inchina la ea. Este modalitatea mea de a ma apropia de Dumnezeu.
– Este credinta o sursa continua de inspiratie?
– Fara credinta nu as putea picta chipul lui Dumnezeu. Este adevarat ca exista anumite canoane, dar ele nu iti limiteaza actul creativ. De asemenea, ma inspir din scenele biblice, insa pentru mine ramane cu adevarat un model, pictura bizantina a Bisericilor vechi, din secolul IV. Este stilul cel mai apropiat de sufletul meu.
– Ce sanse are un tanar artist intr-o lume a consacratilor?
– Este greu pentru un artist la inceput de drum deoarece sunt anumite etape pentru a deveni pictor autorizat si cel mai important este sa fii absolventul Scolii de Pictura a Patriarhiei Romane. Sunt care renunta pentru ca este vorba despre multi ani de munca si ucenicie si putini sunt dispusi sa faca acest compromis. „Consacratii” sunt dispusi sa dea o mana de ajutor aspirantilor dar pana la un anumit punct. Dupa aceea esti pe cont propriu. Sunt sanse sa realizezi ce ti-ai dorit, insa ai nevoie de mult devotament. Eu am reusit sa devin angajat al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei ca pictor care isi desfasoara activitatea cu binecuvantarea Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisercii Ortodoxe. Chiar acum lucrez, alaturi de echipa mea la pictura din Biserica Seminarului din Iasi. Sansa iti surade, dar e nevoie de credinta si multa rabdare.
– Ai ales sa pictezi pentru arta sau pentru satisfactiile financiare?
– E o meserie care cere dragoste pentru arta si apropiere de Dumnezeu. Este adevarat ca se castiga bine, dar nu este cel mai important lucru. Pentru mine are valoare multumirea sufleteasca si acest lucru nu poate fi descris in cuvinte. Ma intretin cu ajutorul banilor de pe urma muncii mele, dar nu este scopul pentru care lucrez. Nu ma vad facand altceva, am visat sa devin pictor de Biserici de cand eram mic si sunt bucuros ca pot sa-mi urmez dorinta, descoperind mereu lucruri noi care ma motiveaza continuu.

Scris de Daniela Pilat

Intrarea Romaniei in Europa pare sa nu se fi auzit in Primaria Bacau. Chiar daca este, in primul rand, o decizie politica, integrarea in structurile europene, fie ele politice, administrative, juridice, are si o componenta extrem de importanta cum este cea economica, financiara, bancara si a pietei de capital. Uniunea Europeana, Comisia Europeana, celelalte structuri de pe diferite paliere au pus la dispozitia tarilor care au aderat un aarsenal” imens de informatii si posibilitati de a cunoaste mecanismele de functionare si de accesare a fondurilor structurale, pe domenii sau sectoriale. Nu mai trebuia decat sa fie cunoscute. Insa, dupa mai bine de un an de la intrarea in Uniunea Europeana, Bacaul a ramas tot un oras prafuit si necunoscut in Europa. Cine a auzit de Bacau prin Germania sau Franta? Cine a auzit de Bacau in Polonia sau Cehia? Dar in Anglia? Dezvoltarea pe baza de vorbe si fonduri din buzunarul cetateanului sau de la Guvern este depasita si nu-ti ofera decat, eventual, plantarea unor flori pe doua bulevarde si sa dai 100 de ajutoare sociale. Dezvoltarea autarhica, dezvoltarea pe principiul aprin noi insine” a murit de mult, si chinezii au renutat la ea de vreo 20 de ani. Suntem pe alte ameridiane”, traim intr-o lume deschisa, traim in lumea internetului, a Mickey Mouse-ului modern, care este Google. Tarile mici, tarile recent intrate in UE trebuie sa sparga zidul sonic si sa patrunda in lumea reala a secolului XXI: nimeni nu mai este singur, toti suntem impreuna. Acest aspect ar fi trebuit sa-l priceapa actuala administratie a Bacaului. Este regretabil, este condamnabil ca Bacaul nu a reusit in doi ani decat sa se duca cu o cohorta de jurnalisti si functionari pana la Torino, cu doua formatii artistice si cu un primar, care au incercat, lamentabil, sa inchege o legatura cu un oras foarte mare, peste posibilitatile Bacaului. Atat in doi ani. Initiativa a ramas fara rezultat, bani cheltuiti, doua-trei note in unele ziare locale, si asta a fost toata promovarea Bacaului in Europa. Stavarache nu a inteles ca Europa este de la Urali la Marea Nordului, de la Balaton pana in Pirinei. Europa trece peste Tamisa, Sena, Elba sau Muntii Padurea Neagra. Stavarache nu a inteles ca Europa inseamna bani, multi bani si imagine. Europenii nu au timp de citit romane, panouri publicitare si carti de povesti, ei sunt ocupati cu afacerile. Afaceri cu automobile, afaceri cu ciment, otel, calculatorare, retele prin cablu, petrol, gaze, infrastructura, spectacol, aviatie, mediu, astronautica. Ei au depasit de mult statul in genunchi pe la usa guvernelor, europenii au inteles ca trebuie sa munceasca si sa castige bani. Profitul se contabilizeaza la micul dejun, la dejun si cina. Cine nu a inteles acest sistem, inseamna ca si-a semnat condamnarea la uitare si marginalizare. Guvernele locale sunt depasite, ele fac politica si traiesc din banii contribuabilului. Un manager modern traieste si isi conduce comunitatea cu idei, cu programe si cu banii altora. Punct. Bunicul Internet si maestrul Google sunt acum la putere. Un oras, fie el si Bacaul, ar trebui sa fie pe amasa” oricarui investitor european, asiatic, australian sau american. Avem apa, avem gaze, avem terenuri, avem canalizare, avem strazi, avem forta de munca, avem inteligenta pe bancile scolilor si ale facultatilor. Avem natalitate buna si o mostenire genetica dar si spirituala de invidiat. De ce nu le folosim? De ce nu le punem in valoare? De ce naiba stam la taclale si nu producem nimic? Noi suntem tara verilor, a cumnatilor, fratilor, surorilor, vecinilor, cumatrilor, nepotilor, stranepotilor, fiilor, fiicelor, finilor, prietenilor de pahar, cuscrilor, bunicilor si a tuturor rudelor de gradul al saptelea. Pe scurt, suntem 22 de milioane. Fara Stavarache.

Scris de Gheorghe Baltatescu

Mutarea sediului Serviciului Evidenta Persoanei, Pasapoarte si Permise Auto pe strada Henri Coanda nu are numai efectele pozitive prevazute de autoritatile locale. Efectele asecundare” se rasfrang acum asupra locuitorilor din cartier, aceasta si din cauza lipsei de initiativa a Primariei, care pare sa fi uitat de anumite zone. Intensificarea traficului rutier pe strazi de mici dimensiuni, cum sunt Victor Babes si Neptun a avut consecinte dintre cele mai rele asupra starii celor doua stradute. Zeci de gropi au arasarit”, iar soferii care incearca sa scurteze drumul catre strada Narciselor au de facut un adevarat slalom. Un traseu Henri Coanda – Neptun – Victor Babes – Narciselor, la ora 16,30, poate sa il acoste” si 20 de minute pe soferul care incearca aceasta varianta. Aceasta, in conditiile in care, in mod normal, 3-4 minute ar fi suficiente pentru parcurgerea distantei nu foarte mari. Insa odata intrat pe strada Neptun te lamuresti ca ai facut o alegere gresita. O straduta care pana acum cateva luni era o scurtatura folosita doar de unii conducatori auto s-a transformat intr-un cosmar pentru orice sofer. Cei care au treaba la Serviciul de Evidenta Persoanei, Pasapoarte, Permise Auto se folosesc de aceasta straduta, iar traficul se face cu dificultate. Pe o portiune buna de drum nu exista trotuare, iar numarul mare de gropi face imposibila evitarea acestora. aEu stiam strada asta mai buna si din acest motiv am venit pe aici, dar se circula tare prost. Am luat vreo cinci gropi, ca nu ai pe unde ocoli daca vin masini din fata”, spune Vasile Stoica. Nici locatarii din zona nu sunt mai bucurosi de situatie. aE jale pe-aici, dimineata si dupa-amiaza. Acum mi-e frica sa-mi las copiii afara, ca sunt o multime de masini, e trafic ca pe Calea Republicii. Nu sunt deloc in siguranta. Ar trebui sa faca ceva autoritatile, ori sa opreasca traficul ori sa faca niste trotuare mai sigure, asa nu se mai poate”, considera Maria P., locatara a unuia din blocurile de pe strada Neptun. Si pe strada Victor Babes au aparut gropi, iar masinile circula si pe trotuarul din apropierea caselor, deoarece strada este prea ingusta pentru doua sensuri. Oamenii din zona spun ca nimeni de la Primarie nu a trecut in ultimele luni prin cartierul lor, iar absenta edililor se cunoaste. Strazile s-au umplut de gropi, trotuarele, acolo unde mai sunt, au asfaltul crapat, iar copiii nu au unde sa se joace. Locatarii spera ca macar viitorul primar sa faca ceva si in aceasta zona. Scris de Codrin Pop

In graba sa de a lua ochii bacauanilor in prag de alegeri, primarul Romeo Stavarache a uitat insa de nevoile contribuabililor. Interesul propriu primeaza si de aceasta data.

Pe strada Bicaz, intre blocuri, accesul se face obligatoriu printr-o zona plina de balti si noroi. aGospodarii” Primariei nu s-au sinchisit nici macar sa niveleze terenul sau sa toarne balast. Despre asfaltare… nici nu poate fi vorba. Zona este de fapt o mlastina de mizerie, care devine impracticabila la cea mai mica ploaie. „E foarte greu, dar alte posibilitati nu avem, ne-a declarat indignat Aurel Dobranis, locatar. Noi nu avem cum sa aducem balast. Este si un loc de joaca aici, copii multi. Am facut cereri peste cereri la Primarie, dar fara raspuns”. Oamenii spun ca li s-a promis abia acum asfalt pe strada dintre blocuri, „dar numai ca incepe campania”, dupa cum ne-a explicat Maria Cucuianu. In spatele blocului este amenjatat si un loc de joaca. De fapt doar trei leagane ruginite si gaurite, un tobogan amarat si un carusel batran, cu usoare urme de vopsea. In acest conditii, copiii din cartier sunt vesnici murdari si uzi la picioare din cauza baltilor uriase. Odata, acolo era spatiu verde, dar acum oamenii inoata in mocirla. „E noroi, dar baietii mei unde sa se joace, in noroi, nu?, ne-a precizat ironic si Savin Daraban. Platim taxe si impozite de ne uscam, dar la ce bun? Se vede cum e treaba. Si aleile care sunt au crapat, gunoiul e sub nasul nostru… Cu cine sa ne mai luptam?”. Mocirla afecteaza peste 200 de bacauani care locuiesc in zona. „Asa a fost aici de cand m-am mutat aici. Nu s-a facut nimic in ultimii patru ani. Si nici nu cred ca o sa se mai faca, pentru ca nu e timp. Incepe campania, vin alegerile… Nu cred ca o sa mai vad vreodata asfalt pe aici”, ne-a declarat si Cristi Bracau. Locatarii spun ca au facut nenumarate plangeri la Primaria Bacau, dar ca sesizarile lor au fost ignorate. Mai mult decat atat, unele au provoacat adevarate alergii. In urma raman doar noroaiele, jegul si oamenii care, neputinciosi, ridica din umeri. Doar atat mai pot face in fata indiferentei alesilor.Scris de Roxana Neagu

Problemele tinerilor si ale cadrelor didactice au fost subiectul discutiei dintre omul de afaceri Sergiu Sechelariu, liderul studentilor bacauani – Marius Solomon, profesorul Neculai Terente si Alexandra Simion Zaharia, moderatorul emisiunii DESTEPTAREA DE SEARA, transmisa pe TV Bacau si Radio ALFA. Locurile de munca, bonificatiile, locuintele, infrastructura educationala sunt doar cateva dintre punctele fierbinti ce au fost abordate timp de o ora. In repetate randuri, Sergiu Sechelariu a subliniat: „Din cauza mersului in jos al economiei bacauane, problema locurilor de munca este extrem de acuta.” Acest punct de vedere a fost impartasit atat de reprezentantul studentilor, cat si de cel al cadrelor didactice, ambii sustinand ca multi tineri bine pregatiti, in lipsa posibilitatii de a avea un loc de munca decent, prefera drumul strainatatii. „In primul rand trebuie asigurata o locuinta. Am implementat un proiect pentru ridicarea de locuinte pentru cadre didactice si medici rezidenti. In conditiile in care vor fi construite cate 400 de apartamente pe an, o mare parte a acestora va fi alocata catre personalul didactic”, a sustinut Sergiu Sechelariu. Marius Solomon a fost de parere ca trebuie sa existe o implicare activa a autoritatilor in ceea ce priveste parteneriatele dintre institutiile de invatamant si agentii economici, mai ales in efectuarea practicii de specialitate. Astfel de initiative au existat si au fost finalizate cu succes in Bacau, Sergiu Sechelariu mentionand ca a lucrat cu tineri studenti sau elevi ai scolilor de arte si meserii.
Problemele celor angrenati in complexul mecanism educational nu se opresc doar la locuinte. Salariile mici, lipsa dotarilor din laboratoare si ateliere, neplata sau plata derizorie a orelor suplimentare sunt tot atatea motive de nemultumire pentru dascali. „Acesti oameni ne-au invatat si am ajuns unde suntem datorita lor. Ei ne-au pregatit si acum ne pregatesc copiii. Cadrele didactice au nevoie de tot sprijinul ce le poate fi acordat, deoarece ele se ocupa de cea mai de pret productie, productia de calitate umana si profesionala”, a conchis Sergiu Sechelariu. Pentru sustinerea actului educational exista fonduri europene, ce pot fi atrase atat pentru renovarea sau reabilitarea imobilelor, cat si pentru dotarea laboratoarelor, ridicarea de campusuri si de cluburi ale elevilor si studentilor. Singurul lucru necesar pentru atragerea acestor bani tine de elaborarea unor proiecte bine puse la punct, gandite de specialisti. Educatia se confrunta cu multe probleme. aDoar cu implicarea tuturor factorilor decizionali, o mare parte a acestora pot fi solutionate, daca exista cu adevarat interes si bunavointa”, a fost de parere prof. Neculai Terente.Scris de Desteptarea

Prin vara lui 1994, redactorul sef mi-a pus in mana o petitie trimisa de niste cetateni din Parjol si m-a trimis… as-o rezolv”. Vara fiind, ziaristul Eugen Verman, cel care gestiona atunci mai ales problematica satului, era in concediu, asa ca… Atunci cand am coborat din masina aDesteptarii”, la Parjol erau zeci de petitionari care-l asteptau pe… Eugen Verman. Dupa ce i-am salutat, au intrebat in cor: aUnde este dl Verman?”… Greu i-am convins ca jurnalistul Verman nu poate veni. aNoi il vrem pe dl Verman!”, au protestat ei… Dupa ce am realizat ancheta, timid, unul dintre ei m-a intrebat: aBine, v-ati facut treaba, dar n-ar putea scrie dl Verman articolul? Cand scrie el, chiar daca ramanem la fel de nedreptatiti de autoritati, plangem pe articolul lui, asa de frumos scrie…” Atunci am inteles de ce este atat de apreciat jurnalistul Verman…
Apoi, l-am descoperit pe Eugen Verman ca scriitor. Ultima sa carte, aLiliacul alb. Zborul numarul trei”, publicata anul trecut, este, ca si celelalte, un fel de poem inchinat umanului autentic, o lacrima atat de curata asezata pe vanataile sufletul nostru, incat nu te poti abtine sa nu-l saruti pe autor. Am descoperit zilele trecute o epistola pe care i-a scris-o criticul si istoricul literar Ion Rotaru. Cei doi nu s-au cunoscut, dar regretatului Ion Rotaru ii acazuse” in mana una dintre cartile scriitorului Verman: ROBU. Am selectat cateva fragmente din aceasta inedita epistola care ar putea fi si o grozava cronica a cartii. aEste (cartea n.n. I.F), cel putin pentru mine, foarte atractiva, prin continut (…) si prin formula narativa adoptata. Pentru mine, povestirile Dv (caci este vorba despre un numar de povestiri cu un fir de legatura intre ele deosebit de natural exprimat) sunt un semn al necesitatii intoarcerii spre realismul clasic, dupa atata bajbaiala prin akafkaa, prin anoul romana, prin anaratologia postmodernaa, dupa atata Breban si Buzura, caramizi faulkneriene grele sa-ti rupa mana (…) Robu, mai ales Tony Balsam, chiar si Casa, Livada, Culai etc. sunt niste mici capodopere ale genului. Se vede de departe condeiul exersat (desi nu am mai citit nimic de d-ta), ritmul narativ bine stapanit, cu un indicibil aer poetic de oralitate, in descendenta lui Creanga si Sadoveanu, foarte… moldovenesc in acircumvolutiunilea lui anticipative sau retrospective, cu obligatoria revenire la… aprohimena (Vorba lui Creanga, mata stii sa faci nod la ata). Sunteti, Domnule Verman, un povestitor innascut (…) Povestirile d-tale au o mare fluenta narativa, sunt iesite din condeiul unui profesionist mester, mult experimentat, in chipul cel mai natural cu putinta. Desi afictiunilea nu sunt excluse, verosimilul se afla in drepturile lui suverane. Chiar asa erau scolile, Bistrita cu plutele ei, scaldatul (insumi, pe la vreo 17 ani, sau poate chiar mai putin, undeva in spatele fabricii, scaldandu-ma, odata cu altii, am sarit de pe o pluta priponita in taiac si m-am pomenit tarat sub aghilea, izbit cu capul dinspre fund in sus (…) In plus, carticica d-tale are si o unitate, naratiunile completandu-se unele pe altele exact ca intr-un bildungs-roman. Deranjeaza cumva (nu ma pot abtine, narav rau ce am) sa nu observ o scadere: obsesia mortii, chiar a… macabrului, odata nus”ce morbideza revine ca un laitmotiv la d-ta mai toate personajele – care se tin minte extraordinar de bine – izbutite mor: Culai, Tony, Nicu cel frumos din Balul, apoi si sora-sa, Maria, iubita povestitorului (…) Prin temperament, sunt o fire optimista. D-ta cum vei fi fiind? Sunt, chiar ca cititor, dornic sa te cunosc mai bine. Cu multa stima, I.R.”
Scrisoarea – dactilografiata amarunt”, pe doua pagini – este si o confesiune foarte interesanta pentru istoria literaturii, nu numai o declaratie de mare respect pentru acondeiul” lui Eugen Verman. Intr-un post-scriptum olograf, Profesorul Ion Rotaru ii solicita lui Eugen Verman o fotografie, date biografice, pentru a-l include in cel de-al saselea volum al aIstoriei…” sale pe care, marturisea, atocmai il termin de redactat”. Scris de Ion Fercu

Astazi expira termenul pe care il are Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) pentru incheierea contractelor cu furnizorii de servicii medicale. Daca bugetul este unul de austeritate, contractele sunt bogate in noutati. Termenii contractului sunt dictati de cei ai contractului-cadru, valabil la nivel national, si de normele sale de aplicare. Ambele aduc noutati in relatia furnizorilor cu CJAS, dar si cu asiguratii. Incepand din acest an, cifra minima de asigurati de pe lista unui medic de familie nu mai este 2000. Medicii de familie (atat cei care au avut contracte anterioare cat si cei nou veniti) au obligatia ca pana la data de 31 decembrie 2008 sa aiba inscrisi pe listele proprii un numar de cel putin 1000 de asigurati si persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale. Aceasta prevedere urmareste atragerea unor noi medici in sistem, insa nu le asigura acestora nici macar un venit lunar de supravietuire. Medicii de familie care nu au in dotarea cabinetului aparatura speciala pot incheia la randul lor contract cu furnizori de astfel de servicii medicale. Medicul de familie nu mai este obligat, cu cateva exceptii, sa transcrie retetele pentru medicamente compensate si trimiterile pentru investigatii paraclinice care sunt urmare a unor acte medicale prestate de alti medici. Pentru nerespectarea programului de lucru si pentru abuzuri sau prescrieri nejustificate din punct de vedere medical de medicamente sau investigatii paraclinice, se aplica penalitati. Si medicii specialisti din ambulatoriile de specialitate risca aceeasi sanctiune. Un alt element de noutate prevede ca rezilierea contractului dintre CJAS si furnizorii de servicii medicale paraclinice afecteaza si filialele sau punctele de lucru ale acestora. In cazul farmaciilor, sanctiunile si conditiile de reziliere, suspendare si incetare a contractului sunt diferentiate si aplicate la nivelul furnizorului sau numai la nivelul farmaciei / punctului de lucru. Si in activitatea spitalelor au intervenit modificari dupa intrarea in vigoare a noului contract-cadru. Cheltuielile ocazionate de activitatile desfasurate in camera de garda din cadrul spitalelor sunt cuprinse in structura tarifului pe caz rezolvat. Spitalele vor acoperi din sumele obtinute din contractul cu CJAS si consultatiile interdisciplinare pentru pacientii internati, efectuate in ambulatoriul integrat al spitalului respectiv sau al altei unitati sanitare cu paturi, pe baza relatiilor contractuale stabilite intre unitatile sanitare respective. Si in eliberarea medicamentelor compensate au aparut cateva noutati. Conform noului contract-cadru, medicii trec pe reteta denumirea comerciala a medicamentelor prescrise. De asemenea, incepand din luna mai, medicamentele pentru tratamentul persoanelor cu infectie HIV/SIDA se pot elibera si prin farmaciile cu circuit deschis, nu doar prin farmaciile spitalelor.

Scris de Doina Mincu

Bacaul s-a transformat intr-un oras al paradoxurilor. Ultima ciudatenie este de fapt o lucrare de canalizare facuta de mantuiala. Pentru colectarea apelor menajere si reziduale, pe strada dr. Gheorghe Marinescu din cartierul Serbanesti, s-au montat tevile aferente. Problema este ca sensul de scurgere nu este spre magistrala principala, ci… invers. Toate pe bani publici.

Purtati de fiorul electoral, edilii Bacaului lucreaza numai de dragul de a castiga ceva voturi. Regulile tehnice care trebuie respectate conform unor proiecte in domeniu sunt total ignorate. O astfel de situatie se inregistreaza si in cartierul Serbanesti, pe strada dr. Gheorghe Marinescu. Localnicii sunt de-a dreptul contrariati de faptul ca ultima lucrare de canalizare facuta in zona este, din start, una de mantuiala. „Strada asta trebuia facuta intr-o saptamana, ne-a declarat revoltat Mititelu Robu, localnic. De 20 de zile stam in noroaie si nu se schimba nimic. Au lucrat pe canalizare, dar au schimbat nivelul si sensul de scurgere, in loc sa curga la vale, spre magistrala principala, apa se aduna spre deal, la capatul strazii. La intrare are 80 de centimetri si aici, peste 2 metri. Panta e exact invers. Apoi parca o sa vad ca isi dau seama ca s-a lucrat prost si o sa o ia de la capat, pe alti bani. Si-asa lucreaza in ritmul lor. De fapt nu fac nimic. Numai vorbe. Nici utilaje nu au. Lucreaza doar cu zilieri, nu cu oameni specialisti”.

Santier fara finalitate

Si aceasta nu este singura problema pe care o au de infruntat oamenii. Zona s-a transformat intr-un santier in toata regula. Deosebirea este ca…nimeni nu munceste. „E cam greu sa traim in astfel de conditii, mai ales ca se spune ca stam la oras, ne-a spus si Viorica Ungureanu, din poarta casei, unde mocirla ii sta pana-n gard. Asta e situatia. Cand e vreme buna nu fac nimic, cand ploua nu vezi pe nimeni pe aici. Le-am si zis sa lucreze cand e soare afara si sa stea cand ploua. Dar asa-i in democratie”. Cel mai afectat pare a fi Petrica Ungureanu. El s-a vazut cu buldozerul in fata casei. Astfel, pentru a-si proteja proprietatea a fost nevoit sa-i pazeasca pe muncitori, atunci cand acestia se indurau sa vina la lucru. „Eu mi-am facut lucrare separata, dar cand am vazut cum lucreaza astia, cum baga lama buldozerului peste tevi, mi-am pus mainile in cap. Si magistrala noua pare deja sparta. Se lucreaza foarte prost. O sa inotam aici in mizerie, daca lasa lucrarea asa…”, ne-a precizat barbatul. Fenomenul este unul greu de imaginat pentru cei mai multI dintre noi. Ciudata situatie este greu acceptata in conditiile in care autoritatile locale trambiteaza peste tot ca Bacaul isi merita statutul de oras european. Nici nu este de mirare. Lucrarea de pe strada dr. Gh. Marinescu il are ca initiator, conform placutei de la intrare, pe „onor” primarul inginer Romeo Stavarache.

Miliarde incasate

Electornus Piaf apartine omului de afaceri Petru Floares, originar din Blagesti. Firma acestuia se afla la loc de cinste in ceea ce priveste contractele cu primaria. Pentru strada Gheorghe Marinescu, Electronus Piaf a primit 401 707 lei noi pentru o executie care se va termina… in anul 2008, dupa cum scrie pe panoul de construire. Fara insa a se preciza exact luna si ziua, asa cum obliga legislatia in constructii. Cu exactitate, va putem spune cam cati bani publici au intrat in conturile Electronus Piaf numai in anul 2007, pentru diverse lucrari: 3.121.142 lei noi. Suma aceasta este contravaloarea unor asfaltari, reparatii sau deszapeziri. In ciuda acestor contracte banoase, firma Electronus Piaf a primit somatie de plata de la Directia Generala a Finantelor Publice in luna martie a anului in curs. aMinunile” oferite de administratia locala au capatat proportii dupa ploaia de ieri.Scris de R. Neagu, A. Simion Zaharia, I. Avram

Curtea de Apel Bucuresti a respins, marti, contestatia la candidatura lui Sorin Oprescu la Primaria Capitalei facuta de catre pensionara Doina Mocanu, mentinand decizia Tribunalului Bucuresti, astfel ca politicianul ramane in cursa pentru postul de primar general. De asemenea, instanta a respins si recursul lui Sorin Oprescu la decizia Tribunalului Bucuresti prin care fusesera respinse exceptiile de tardivitate si inadmisibilitate la contestatia Doinei Mocanu. Curtea de Apel Bucuresti va comunica Biroului Electoral Municipal decizia in privinta candidaturii lui Sorin Oprescu la Primaria Capitalei. Intrebati de jurnalisti daca alte persoane mai pot depune contestatii la candidatura lui Sorin Oprescu, avocatii acestuia au raspuns ca nu mai exista alte proceduri si cai de atac in acest caz. Avocata Doinei Mocanu a declarat, dupa pronuntarea sentintei, ca spera ca instanta sa aiba un rol mai activ si ca prin actiunea clientei sale a dorit sa repare in ultimul moment o fraudare. Aceasta a precizat ca din punctul ei de vedere este un precedent de care vor profita si alti candidati pe viitor. Aparatoarea Doinei Mocanu a mai spus ca aceasta nu s-a prezentat marti la instanta pentru ca este cardiaca si ca presiunea din ultimele zile si-a spus cuvantul. Ea a adaugat ca, din cate stie, Doina Mocanu nu face parte din niciun partid politic. Curtea de Apel Bucuresti a judecat, marti, contestatia candidaturii lui Sorin Oprescu la Primaria Capitalei de catre pensionara Doina Mocanu, femeia pierzand procesul in prima instanta. Luni, Tribunalul Bucuresti a respins ca inadmisibila actiunea Doinei Mocanu, o pensionara din sectorul 3 al Capitalei, care a contestat lista semnaturilor de adeziune fata de Sorin Oprescu. Femeia a facut recurs la Curtea de Apel Bucuresti. In motivarea hotararii, Tribunalul Bucuresti arata ca prin contestatia femeii se reiau motivele pentru care s-a respins initial inregistrarea candidaturii lui Sorin Oprescu la Primaria Capitalei, si anume problema numarului minim necesar de sustinatori si lipsa unor elemente de identificare ale sustinatorilor de pe liste, precum si doua hotarari contradictorii ale Biroului Electoral Municipal in cazul lui Oprescu.
Scris de Dsa