Gospodarii din Primaria Bacau s-au harnicit brusc, impulsionati de alegerile care bat la usa. Ravnind la un nou mandat, se straduiesc sa ascunda dovezile delasarii de aproape patru ani. Reabilitarea termica facuta pe spranceana si de mantuiala, introducerea sistemului de distributie pe orizontala a agentului termic in cateva blocuri, vopsirea bordurilor, carpirea strazilor si cateva flori plantate prin centrul orasului (si cu care nu se face primavara!) sunt doar cateva exemple ale zelului de care da dovada primaria in al doisprezecelea ceas. In timp ce prin zonele aflate la vedere cosmetizarea merge, de bine, de rau, in cele mai retrase se chiuleste fara jena. O astfel de situatie ne-a fost sesizata ieri. „Langa blocul 7, de pe strada Miron Costin, s-a inceput asfaltarea aleii, ne-a declarat Elena Corut. Eu stau la etajul IV si vad foarte bine cum se lucreaza. De dimineata, muncitorii nu au miscat nimic. Dorm, stau la umbra, vorbesc.” I-am gasit pe muncitorii reclamati la munca. Numai ca erau la ora de somn si de lectura. Pe un utilaj, un barbat citea ziarul. Langa un gard era amenjat un adevarat culcus. Mai multi muncitori trageau la aghioase. La vederea cameramanului de la TV Bacau, s-au imprastiat ca potarnichile. „Asa ii vad cand trec pe aici, ne-a declarat Constantin Bontas, locatar din zona. Probabil ca lucreaza la stat, de-si permit sa zaca asa. Ziua trece, leafa merge”. Mihaela Axinte, proprietara unui apartament de la parterul blocului 7, spune ca muncitorii stau „cocotati pe masini, pe utilaje si asteapta topata ziua nu stiu ce. Am vrea sa stim: ori fac treaba, ori nu fac? Ne tin aici cu santier, cu mizerie si galagie”. Se pare ca lipseste un imbold, dar cine sa-l dea cand primaria, cu primarul in frunte, a intrat in campanie electorala? Scris de Doina Mincu

Se spune ca sufletul omului se cunoaste dupa cat de mult ii plac florile. Daca ar fi sa ne luam dupa ce s-a petrecut in Bacaul ultimilor patru ani, s-ar putea spune ca oamenii care au condus orasul sunt cainosi la inima. Desigur ca nu-i asa! Poate ca si ei au oferit femii iubite o floare furata dintr-un pom primavaratec, foarte probabil si-au plimbat copiii prin parc insotindu-le primii pasi, neindoios ca au poposit fie si cateva minute pe o banca la umbra intr-o zi cu arsita. Ca doar sunt si ei oameni, nu-i asa?! Atunci, de ce nu se gandesc si la bacauanii care sunt lipsiti de toate aceste firesti si necesare trairi. De ce lasa in paraginire locuri care ar putea fi mici minuni ale orasului? De ce intorc privirea de la maidanele coplesite de praf si buruieni, in loc sa le dea ingrijire plina de dragoste, ca orice om gospodar si cu simtire? De ce cred ca totul e bine si frumos si stau incuiati intre zidurile surde si oarbe ale puterii? De ce si-au uitat viata lor cea dinainte de a fi capii orasului?
E vorba doar de indiferenta, nepricepere si lacomie? Ar fi bine sa fie asa! Pentru ca sunt defecte care, chiar daca n-au leac cateodata, nu distrug fibra umana decat in cazurile clinice. Sper ca nu-i cazul. Si mai sper ca in doar patru ani n-au pierdut si inima, pe langa respectul si increderea bacauanilor. Cu totii ii vom ierta pentru greselile, comise cu voie sau fara de voie, dar cum se vor mai uita in oglinda cand vor intelege ca au stricat bucuria jocului la sute de copii, ca au tulburat tihna batranetilor prea multor pensionari, ca au impins spre pierdere tineri care ar fi vrut sa faca sport. Dar daca vor intelege toate acestea, atunci ii vom ierta si ii vom privi cu ingaduinta. Si cat ar fi castigat daca ar fi aruncat putina dragoste pe maidanele Bacaului!

Scris de Desteptarea

Aproape toate comunele din judetul Bacau sunt cuprinse in zone devaforizate de clima si altitudine sau in cele cu pajisti de inalta valoare naturala. Pana in momentul de fata, la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura s-au depus 29.600 de cereri pentru subventii europene. Taranii bacauani sunt gata sa se intoarca la coasa, ca sa prinda banii europenilor.

17 comune din judetul Bacau au fost declarate zone defavorizate de conditii naturale specifice. Este vorba de Cleja, Colonesti, Corbasca, Dealu Morii, Filipeni, Gaiceana, Gioseni, Glavanesti, Gura Vaii, Helegiu, Livezi, Motoseni, Orbeni, Plopana, Rachitoasa, Stanisesti si Ungureni. Producatorii din aceste zone, pe langa platile directe la hectar, mai pot primi inca 60 de euro pentru fiecare hectar de teren cultivat, iar daca au in administrare 50 de hectare pot primi intr-un an pana la 15.000 euro. Tot de anul acesta, alte 16 comune din judet sunt inregistrate ca zone montane defavorizate, locuitorii din aceste locatii avand posibilitatea sa obtina alti bani europeni, daca isi dau interesul. In aceasta categorie se incadreaza comunele Agas, Asau, Balcani, Berzunti, Brusturoasa, Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Ghimes-Faget, Manastirea Casin, Oituz, Palanca, Slanic Moldova, Solont, Tirgu Ocna si Zemes care sunt situate la o altitudine de peste 400 metri. Producatorii agricoli din zonele respective primesc cate 50 de euro in plus pentru fiecare hectar de teren cultivat.

Cositul manual este rasplatit cu euro

Tot in judetul nostru sunt 32 de localitati in care se pot amenaja pajisti cu inalta valoare naturala, efortul localnicilor de a respecta normele europene fiind rasplatit cu euro (124 euro la hectar). Aici se incadreaza comunele Asau, Agas, Ardeoani, Balcani, Birsanesti, Beresti Tazlau, Berzunti, Bogdanesti, Brusturoasa, Casin, Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Ghimes Faget, Helegiu, Livezi, Magiresti, Manastirea Casin, Moinesti, Oituz, Palanca, Pirgaresti, Pirjol, Poduri, Sanduleni, Scorteni, Slanic Moldova, Solont, Strugari, Tirgu Ocna, Tirgu Trotus si Zemes. aCa sa obtina banii, producatorii trebuie sa respecte anumite reguli. In primul rand nu trebuie sa foloseasca pe suprafetele cu pajiste ingrasaminte chimice. Apoi, nu trebuie pasunat decat cu vita mare (bovine), animalele nu trebuie date la pasunat inainte de 1 iunie, dupa cum, pana la aceasta data, nu trebuie cosita vegetatia. De asemenea, una din conditiile impuse de europeni este sa se coseasca manual si nu cu mijloace mecanizate. Daca se respecta aceasta ultima conditie, iar producatorul aduna fanul cu traditionala grebla mai primeste 50 de euro in plus”, declara Ioan Melinte, directorul Agentiei pentru Plati si Interventie in Agricultura. Judetul Bacau figureaza cu 71.000 hectare de pasune pentru care se pot obtine bani frumosi, fara prea mari eforturi. Numai ca, satenii care tanjesc dupa fondurile europene nerambursabile trebuie sa detina minimum un hectar de teren. Tot de anul acesta, se mai dau bani si pentru cultivarea de plante care protejeaza solul. In acest caz, plata compensatorie poate fi de peste 130 euro la hectar. Se pot obtine mai multi bani la hectar daca se opteaza an cerere si pentru sprijinul pentru zone defavorizate si pentru agro-mediu. Acesti bani se cumuleaza cu cei obtinuti prin platile directe pe suprafata. Banii sunt virati an contul fermierului la sfarsitul fiecarui an, iar APIA va verifica concordanta antre declaratia fermierului si realitatea din teren. aCererile pentru aceste fonduri trebuiau depuse pana pe data de 15 mai, insa ele se accepta pana pe 9 iunie, dar cu penalitati. Pana in acest moment, in judetul Bacau s-au depus 29.600 de cereri pentru 130.000 de hectare”, mai spune directorul Melinte.Scris de Lili Adochitei

Sute de elevi risca sa piarda admiterea
Din datele ISJ Bacau reiese ca un numar mare de copii din mediul rural, aproape 400, nu s-au prezentat la tezele unice. Campioni sunt elevii de-a VII-a din mediul rural. Pe judet, cei mai multi absenti sunt la teza de Limba Romana, tot la clasa a VII-a: 380.

S-a incheiat si sesiunea pentru semestrul II a tezelor unice la clasa a VII-a si VIII-a, ale caror rezultate vor reprezenta 50 la suta din media de admiterea la liceu. Cei care iau o nota sub 5 nu vor fi respinsi, ba chiar au sanse sa fie primiti la liceu daca media de absolvire la V-VIII e mare. Mai grava e situatia absentilor, care nu se pot inscrie la repartizarea computerizata. Ieri, ISJ Bacau a tras linie si a calculat, in baza datelor primite de la centre, procentele privind absenteismul la tezele unice la nivel de judet. Cel mai evident e faptul ca numarul absentelor e mai mare in scolile de la tara decat in cele din orase. Astfel, in mediul rural, la clasa a VIII-a, au fost inscrisi la teza de romana 4257 elevi, dar au fost prezenti doar 4064, in timp ce in mediul urban avem 3418 inscrisi si 3332 prezenti. Asadar, numarul absentilor este de 86 in mediul urban si de 193 in mediul rural. La clasa a VII-a, diferenta aproape se dubleaza: 102 la oras si 278 la tara. aCifrele nu sunt ingrijoratoare, dar noi lucram cu oameni, nu lucram cu statistici, a declarat Cristian Merticaru, inspector general adjunct. Incercam sa ducem o activitate de lamurire a elevilor, prin intermediul directorilor, ca e bine sa participe la aceste teze. Trebuie sa identificam si motivele pentru care elevii au lipsit. Majoritatea vin din familii monoparentale sau au parintii plecati din tara. M-am gandit la o strategie de a ne ocupa de acesti copii. Una dintre directii ar fi sa ne concentram pe activitatile extrascolare”.

Cheia e la directorii de scoli

Si la matematica, numarul absentilor e mai mare la tara. Ceea ce difera mult e insa atitudinea elevilor in functie de anul de studiu. La clasa a VIII-a, numarul absentilor e apropiat: 185 de elevi in mediul urban, cu 7 mai putin decat in rural (192). Diferenta creste de 25 de ori la clasa a VII-a: 271 absenti la tara fata de doar 97 la oras. Asta arata ca admiterea li se pare un obiectiv mai indepartat sau mai putin important copiilor de-a VII-a din scolile rurale. Pentru elevii care au lipsit din motive intemeiate de la teza, Ministerul Educatiei organizeaza o sesiune speciala in perioada 23 mai – 4 iunie. Probabil ca mare parte dintre cei care absentat de la teze nu se vor prezenta nici in sesiunea speciala. „Conform legislatiei actuale, elevii care sustin una dintre teze nu au nicio posibilitate sa fie admisi la liceu”, a declarat Cristian Merticaru. Probleme sunt si in mediul urban, arata adjunctul ISJ. „Noi trebuie sa-i indepartam pe copii de modelul strazii si sa-i apropiem de scoala. Am cateva idei pe care intentionez sa le discut cu echipa si sa le introduc in planul managerial. Vom face din timp o lista de probleme si vom cauta solutii. Trebuie sa avem o relatie mai directa cu managerii de scoli. Le vom explica obiectivele si, daca va fi nevoie, ii vom monitoriza”.

Scris de Silvia Patrascanu

In ciuda panourilor care preamaresc prin tot Bacaul marile realizari ale unui primar prea mic pentru o functie atat de mare, situatia din teren dezvaluie un oras peticit, ca straiele unei triste paiete. Drumuri facute de mantuiala, retele de canalizare defectuoase, bani cheltuitI aiurea, oameni nemultumiti. Cam acestea sunt rezultatele administratiei
liberale, ce a izbutit marea performanta de a cobori Bacaul de pe primul loc ca dezvoltare economica din Moldova.

Pentru ca multe dintre lucrarile privind reabilitarea strazilor din Bacau au fost date nu pe criterii de competenta, ci pe criterii dubioase sau simpatii politice, acum constatam ca s-au cheltuit bani aiurea. Aceasta o spun bacauanii, nu ziaristii mereu acuzati ca sunt plini de rele intentii si nu vad fabuloasele infaptuiri. „Nimanui nu-i pasa cum s-au facut aceste lucrari, a declarat Ion Marandoiu, proprietarul unei case de pe strada Luceafarului, din Serbanesti. Au tras de timp cat s-a putut si la urma a iesit o lucrare de mantuiala. Daca ne-am plans ca suntem nemultumiti de lucrare, ni s-a spus ca pana acum am mers prin noroi, ce mai vrem. Asfaltul este turnat in bataie de joc. Canalele sunt montate aiurea, bordurile la fel. La sfarsit, muncitorii au trecut cu roaba si au aruncat niste praf de asfalt peste cel turnat. Pus asa, ca pe aratura, nu cred ca are vreun efect. Doar ca se ia pe picioare si pe rotile masinilor”. Stefan Turbea, de la numarul 9, are o mare durere. „Nu stiu cum s-a facut lucrarea la reteaua de apa, ca a curs o noapte intreaga, cat sa umple doua gradini.”

Escrocii nu s-au multumit cu banii publici
Angajatii societatilor ce au prin contracte grase de la Primarie nu s-au dat inapoi sa ceara bani de la oameni pentru lucrari cuprinse in proiect. Insa nimeni nu a binevoit sa verifice situatia reala, bacauanii fiind in cele din urma cei ce au avut de pierdut. Masuri nu s-au luat, pentru a nu fi deranjati, probabil, sponsorii de campanie. „Pe strada noastra, Licurici, au lucrat, pe rand, mai multe echipe de la aceasta firma (Rom Gan, n.red.), a declarat Neculai Radu. Prima echipa ne cerea bani pentru canalizare. Mereu batea la poarta inginerul si ne ameninta ca daca nu platim ramanem fara canalizare, ca ei termina lucrarea si pleaca. Mi-au facut calcul ca ma costa lucrarea de canalizare 7,5 milioane lei si mi-au zis sa le dau vaca. Eu nu am vrut sa platesc. Mai tarziu am aflat ca vecinii au fost pacaliti si ca firma ar fi trebuit sa faca lucrarea gratuit.” Elena Toma a platit initiat 8 milioane lei vechi, pentru canalizare, dar lucrarea nu s-a realizat corect, asa ca a trebuit sa fie montata o alta conducta. Isprava muncitorilor a costat familia Toma inca 2,5 milioane lei. Si Maria Rebegea a dat bani din buzunar pentru lucrarea pentru care Romgan Construct a fost o data platita din bani publici. Si altii au cazut in plasa angajatilor de la Romgan.

Angajamentul competentei

Bacauanii au locuit, pana nu de mult, intr-un oras aflat printre primele din tara. Stavarache si acolitii sai nu au izbutit insa decat sa-si umfle conturile si sa dea dovada de mari performante in ceea ce priveste lamentarile de trei lei si panourile publicitare de mult mai multi lei. Sergiu Sechelariu, candidat independent la primaria Bacau, a vazut toate cartierele din oras si s-a consultat cu oamenii in legatura cu problemele pe care le au. In opinia sa, daca o lucrare este contractata cu o societate profesionista, pe baza unui proiect bine documentat, este imposibil sa apara probleme. Primaria trebuie sa supervizeze indeaproape mersul lucrarilor din oras, iar contractele trebuie neaparat sa aiba prevederi legate de termenele de executie, inclusiv penalitati severe pentru intarzieri.,. Pentru toate problemele legate de asfalt si canalizare exista solutii pe termen scurt, mai ales ca sunt fonduri europene din plin exact pentru acest tip de proiecte: sunt sute de milioane de euro alocate prin Programul Operational Regional pentru acest gen de lucrari. Totul se rezuma la proiecte bine gandite, de un departament specializat si la o supervizare stricta a lucrarilor dupa atragerea fondurilor si organizarea transparenta a licitatiilor.Scris de Desteptarea

…si pielea ursului din padure. Sunt doua componente de baza din campania liberalilor lui Stavarache. Borcanul cu miere este reprezentat de bugetul public, in vreme ce promisiunea electorala este pielea ursului din padure. Impartirea celor doua componente este simpla: noi ne alegem cu pielea, in vreme ce ei cu borcanul cu miere. Cine are curiozitatea sa cerceteze licitatiile organizate de primarie, va descoperi o chestiune extrem de interesanta: cam 80 la suta dintre firmele castigatoare au patroni liberali sau apropiati de conducerea PNL. Probabil ca cei de la primarie vor emana un comunicat prin care mi se va preciza ca s-au organizat licitatii pe SEAP. Ei bine, au dreptate. Intr-adevar, s-au organizat aceste licitatii. Dar sa va mai spun un lucru: s-au invatat sa se infiga in bugetul public in mod aproape legal. Au gasit si portita de scapare. Prevederea nenorocita referitoare la anegocierea fara anunt”, asa cum este prevazuta in ordonanta guvernului liberal. De aceasta prevedere s-au folosit toti. Foarte multe firme de constructii care pana acum patru ani nu aveau forta nici macar sa construiasca un cotet mai acatarii, acum se ocupa de refacerea sau construirea de drumuri. Este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta.
Sfatuit de consilierii din umbra, Stavarache s-a apucat de strigat ca din gura de sarpe ca niste domni vor sa se intoarca dupa ce au furat aproape totul. Primarul a aruncat porcaria pe piata, dupa care a adoptat politica strutului, comportandu-se de parca pana acum s-ar fi aflat in Opozitie. Desi nu se vede, Stavarache a fost primar vreme de patru ani. A avut totul la indemana. Bani, un consiliu docil si popularitate. In cei patru ani, Bacaul trebuia sa fie campion. In orice domeniu. In schimb, s-a intamplat un lucru interesant. Banii s-au scurs in conturile firmelor cu iz liberal, in vreme ce orasul a stagnat din punct de vedere economic. Primarul vizeaza acum o strategie bazata tot pe imaginea de Robin Hood. Adica el este cel care ia de la bogatii corupti si da la saraci. Doar ca de data aceasta, bogatii corupti se afla in tabara dumnealui si s-au manjit din borcanul cu miere. Oare mai merge inca o data vanduta pielea ursului din padure?Scris de Ionut Avram

..si pielea ursului din padure. Sunt doua componente de baza din campania liberalilor lui Stavarache. Borcanul cu miere este reprezentat de bugetul public, in vreme ce promisiunea electorala este pielea ursului din padure. Impartirea celor doua componente este simpla: noi ne alegem cu pielea, in vreme ce ei cu borcanul cu miere. Cine are curiozitatea sa cerceteze licitatiile organizate de primarie, va descoperi o chestiune extrem de interesanta: cam 80 la suta dintre firmele castigatoare au patroni liberali sau apropiati de conducerea PNL. Probabil ca cei de la primarie vor emana un comunicat prin care mi se va preciza ca s-au organizat licitatii pe SEAP. Ei bine, au dreptate. Intr-adevar, s-au organizat aceste licitatii. Dar sa va mai spun un lucru: s-au invatat sa se infiga in bugetul public in mod aproape legal. Au gasit si portita de scapare. Prevederea nenorocita referitoare la anegocierea fara anunt”, asa cum este prevazuta in ordonanta guvernului liberal. De aceasta prevedere s-au folosit toti. Foarte multe firme de constructii care pana acum patru ani nu aveau forta nici macar sa construiasca un cotet mai acatarii, acum se ocupa de refacerea sau construirea de drumuri. Este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta.
Sfatuit de consilierii din umbra, Stavarache s-a apucat de strigat ca din gura de sarpe ca niste domni vor sa se intoarca dupa ce au furat aproape totul. Primarul a aruncat porcaria pe piata, dupa care a adoptat politica strutului, comportandu-se de parca pana acum s-ar fi aflat in Opozitie. Desi nu se vede, Stavarache a fost primar vreme de patru ani. A avut totul la indemana. Bani, un consiliu docil si popularitate. In cei patru ani, Bacaul trebuia sa fie campion. In orice domeniu. In schimb, s-a intamplat un lucru interesant. Banii s-au scurs in conturile firmelor cu iz liberal, in vreme ce orasul a stagnat din punct de vedere economic. Primarul vizeaza acum o strategie bazata tot pe imaginea de Robin Hood. Adica el este cel care ia de la bogatii corupti si da la saraci. Doar ca de data aceasta, bogatii corupti se afla in tabara dumnealui si s-au manjit din borcanul cu miere. Oare mai merge inca o data vanduta pielea ursului din padure?

De dragul prietenilor

Caracatita concesionarilor

Gica Vlasie, patronul unui cotidian local si concesionarul fostului Strand al tineretului,
cunoscut sub denumirea de GEPEX Park, beneficiaza de tratament preferential din partea
administratiei locale. Pentru trei hectare si jumatate de teren el plateste redeventa la primarie de doar 41 de milioane de lei pe luna. Asta in conditiile in care pentru terenuri similare, altii platesc sute de milioane de lei pe luna.

Gepex Park, afacerea liberalului Gica Vlasie, sta pe un butoi cu pulbere. Vlasie plateste pentru o suprafata de teren imensa, trei hectare si jumatate in plin oras, infima suma de 41 milioane de lei pe luna. In urma cu doi ani primarul Romeo Stavarache a stabilit prin caietul de sarcini nivelul redeventei, dar tot acolo exista si obligatia pentru concesionar de a efectua investitii de 500.000 de euro in trei ani. Am incercat sa stam de vorba cu cineva din administratia parcului. Despre aceste lucruri, dar am ramas tot in ceata. „Eu nu stiu sa va spun prea multe pentru ca sunt nou. Cel mai bine ar fi sa va interesati la firma, va repet, eu nu am decat doua saptamani”, ne-a spus Vili Istrate, omul indicat de angajatii parcului ca fiind administrator. Cel care ne-a dat lamuriri mai multe a fost chiar Gica Vlasie, patronul societatii Gepex SRL. El spune ca relatia de prietenie dintre el si primarul Romeo Stavarache nu a influentat in niciun fel nivelul redeventei sau obtinerea contractului de concesiune. „Chiar nu are nicio legatura. Vedeti ca noi am luat in concesiune acest obiectiv, dupa ce 18 ani a stat in paragina. Stiu ca puneti intrebari cu directie, dar nu-i nimic spectaculos aici. Am investit o gramada de bani si nu vad de ce bacauanii nu ar beneficia de servicii de calitate. Si sa stiti ca redeventa am platit-o in avans chiar pe un an de zile”, a sustinut Gica Vlasie. La intrebarea daca suma pe care o plateste la municipalitate pentru un teren atat de mare i se pare corecta, Vlasie a raspuns cu nonsalanta ca „da”. El a tinut sa ne dea si sfaturi. Decat sa-i cautam nod in papura, mai bine am scrie despre faptul ca politia nu-si face treaba. „De ce nu scrieti despre faptul ca se fura din parc, iar politia se face ca nu vede. Am tot sesizat la ei lucrurile astea, dar fara nici un rezultat”, s-a plans Vlasie.

La primarie
nu se poate afla nimic

Am incercat sa aflam de la primarie care a fost motivatia pentru care administratia locala a decis ca ditamai amplasamentul poate fi inchiriat pe 25 de ani cu doar 41 milioane de lei pe luna. Nu am reusit. Purtatorul de cuvant al primariei, Mihaela Grosu, ne-a cerut timp de documentare mai bine de trei ore. Pana la data inchiderii editiei inca nu obtinuse datele cerute de la ceilalti colegi ai ei, pe motiv ca acestia au alte lucrari de facut.
In ultima sedinta de consiliu local, Gica Vlasie, patronul parcului, a cerut consilierilor sa-i aprobe completarea obiectului de activitate cu alimentatie publica, parcare si cazare. Din consilierii prezenti doar 11 au aprobat cererea lui Vlasie, ceilalti votand impotriva sau abtinandu-se. Cu toate acestea, secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, a anuntat ca proiectul de hotarare a trecut, spre nedumerirea consilierilor care stiau ca pentru asa ceva era nevoie de votul pozitiv a minimum 14 dintre ei.

Alti bani, alta distractie

Cealalta firma a lui Vlasie, Vasion, este una dintre favorizatele achizitiilor publice din primaria condusa de Romeo Stavarache. Metoda gasita de autoritati, pentru a umple conturile apropiatilor, este anegocierea fara anunt”. Mai pe romaneste, asta inseamna ca Vasion a primit banii direct, fara a mai fi nevoita sa treaca prin licitatie. Fie ea deschisa sau restransa. Pentru a da o umbra de legalitate, autoritatile locale s-au prevalat de una din prevederile Ordonantei 34 din 2006, cea referitoare la achizitiile publice. Doar ca anegocierea fara anunt” se aplica doar in anumite situatii, considerate a fi exceptionale. Ori aici nu a fost cazul de asa ceva. Prin metoda mai sus amintita, Vasion a primit doua contracte pe bani publici. Este vorba de un prim contract incheiat la 8 noiembrie, in valoare de 182.308 RON, pentru amateriale organizare sectii de votare”. Apoi, Vasion a mai incheiat un contract cu primaria, tot prin aceeasi metoda, la 19 noiembrie, in valoare de 32.455 RON. In schimbul acestei sume, Vasion a oferit amateriale suport pentru ornamente luminoase”.
Cu cateva luni inainte de aceste contracte, Vasion a mai beneficiat si de o licitatie. Pe 5 iulie 2007, primaria incheie un contract cu firma lui Vlasie pentru amateriale metalice, electrice si feronerie”. Pentru aceasta, in conturile Vasionului au intrat 219.199 RON. Evident ca cei de la primarie sustin ca toate contractele au fost incheiate in mod legal, respectandu-se prevederile legislatiei achizitiilor publice. Cat de legale sunt aceste contracte, probabil ca doar DNA poate face lumina, insa un lucru este sigur si la vedere: Vasion si Gepex, apartinand lui Gica Vlasie, au prins o bucata buna de cascaval atat din banul public, cat si din terenurile orasului. Iar ca schimb, Romeo Stavarache si-a gasit un organ de presa in care sa-si trambiteze arealizarile” si sa-si atace inamicii politici. Scris de Cezara Duta, Ionut Avram

Nova Casa incalca prevederile legislatiei in constructii

Bacaul european s-a transformat intr-un imens santier.
Un santier murdar, in care se lucreaza anapoda si de
mantuiala. In prag de alegeri, Primaria Bacau a inceput un amplu program de reabilitare termica a blocurilor. Vreo 39 la numar. Iar firma care a castigat licitatia este nimeni alta decat „celebra” Nova Casa. Firma care se uita numai in buzunarul propriu, in care au intrat miliarde de lei, fara a mai tine seama si de bacauanii din banii carora este platita.

„Reabilitare termica executata de Primaria Bacau”. Acest mesaj il intalnesti peste tot in oras, pe bannere imense prinse de schelele firmei care se ocupa de aceasta lucrare: in majoritatea cazurilor, Nova Casa. Pe strada Milcov, santierul pare in plina actiune. Asta numai daca privesti schelele, ca muncitorii sunt din ce in ce mai putini, cu cat inaintezi spre centrul orasului. Blocurile au fost acoperite de fiare, de trei-patru coli de polistiren si de o mana de glet. Si cam atat. La blocul cu numarul 75 cei trei muncitori stau. In plina zi. Intinsi pe sacii de ciment cu ochii in soare. Si desi santierul este in strada, aproape de trotuar, zona de lucru nu este izolata deloc. „Pe aici nu se circula, mi-a spus fara zel si sec un muncitor. Mai strigam noi la oameni sa se fereasca…”(!?). Mame cu copii in brate prefera sa ocoleasca zona pentru a nu se trezi cu ceva in cap. „Stau chiar aici, este periculos doamna, nici nu stii la ce sa te astepti de la ei. Si-asa lucreaza anapoda, fara spor. Au intins aici schelele de la inceputul lunii trecute si abia s-au miscat. Sunt copii in zona, oameni batrani…, ne-a spus in treacat Cristina Spataru, locatara in bloc. Prefer sa ocolesc zona…”

Izolare… fara izolare

Intram pe Milcov 34. Un alt bloc este in plin proces de reabilitare. Prezenta noastra in zona il irita pe seful de santier. Se lucreaza in spatele blocului. „Nu e nevoie de nicio izolare. E spatele blocului, nu merg oameni pe aici. Iar noi stam si supraveghem lucrarea”, imi spune in spirit critic. Intr-adevar, imprejurimile nu sunt circulate intens. Dar spatiul verde este zdrobit sub gramezile de moloz, de resturile de saci de ciment si de var. Strada Lalelelor nr.1. Blocul este reabilitat pe jumatate. De aceeasi firma. Lateral, in dreptul cutiei de gaz, polistirenul deja gletuit este milimetru pe langa teava. „Si unde mai este izolarea?, se intreba retoric Vasile Parvan, locatar. sta de la parter mai poate spune ca are casa izolata? O sa aiba apartamentul plin de mucegai si igrasie, va spun eu. In loc sa scoata conducta de gaze mai in exterior si sa finiseze lucrarea ca lumea… ei decupeaza pe langa. Ca la noi, la nimeni, de ce sa ne mai miram?”. Spre strada, schelele sunt montate ici-colo. Nici aici santierul nu este izolat. „Nu-i normal sa fie asa, e periculos. Trec copii pe aici. Vin si ne mai dirijeaza, dar numai cand au ei chef. Eu stau chiar in acest bloc. De vinerea trecuta nu am mai vazut pe nimeni pe aici, iar cand vin muncitorii stau, fumeaza, beau, se cearta, fac scandal si pe la ora 14.00 ii vezi ca se evapora. E bataie de joc! Treaba romaneasca facuta cu firme fantoma care au ochi doar pentru sacosa proprie. Ce sa mai vorbim de protectia noastra?”, ne-a declarat revoltata si Maria Scarlat.

Campanie electorala direct pe schela

Un nou bloc, alta locatie. De data aceasta strada Garii, chiar in dreptul podului. Aici schelele s-au ridicat de dinainte de Paste. Mesajul Primariei se zgaieste si in aceasta zona, de undeva de la etajul patru. Intr-un exces de zel electoral, primarul Romeo Stavarache a considerat ca este loc si pentru putina campanie. Asa ca si-a lipit doua afise electorale direct pe bannerul in care este specificata denumirea lucrarii. Zona nu este izolata nici aici, desi traficul este intens. „Am inteles ca au fost si incidente, e dramatic sa traim si astfel de vremuri. Bun, se lucreaza, dar se lucreaza prost. Cade tencuiala, e praf, moloz, var. Toate vin in capul nostru. Oare nu-i vede nimeni, iar cei care i-au autorizat nu vin sa vada si cum lucreaza?”, ne-a spus si Elena Chirita. Maria Cojocaru, locatara in scara B, care tocmai iesea din bloc cu nepotica de mana, incerca cu greu sa se fereasca de resturile de tencuiala care cadeau direct pe pamant. „Asa lucreaza, fara spor, in bataie de joc. Pe banii nostri”, ne-a zis nervoasa… Iar „nea Pavel”, cum il strigau colegii de munca, seful de santier, in loc sa supravegheze lucrul, a preferat sa ne intimideze. „Nu-i dati, doamna, nicio informatie, ca sunt de la aDesteptareaa”, il aud in spate. Iar „Desteptarea” chiar parea sa-l deranjeze ca a venit… sa-l verifice: „Alte treburi nu aveti decat sa veniti sa ne verificati pe noi”, mi-a strigat nervos. Imbracat in salopeta albastra, omul abia se tinea pe picioare si duhnea a bautura, desi nici nu era ora 13.00. Iar el era in timpul orelor de serviciu. Platit din banii nostri.

Santier neprotejat langa o gradinita

Strada Marasesti, nr. 11. Bloc cu bulina rosie. Situat in buricul targului, in apropierea unei gradinite renumite unde merg zilnic sute de copiii. Reabilitarea merge si nu prea, cum spun locatarii, iar santierul s-a extins pana in mijlocul carosabilului. Pana si seful de formatie, Ghita Druica, recunoaste ca zona de lucru trebuia sa fie izolata. „Dar n-avem cum, pentru ca nu mai au oamenii cum sa intre in bloc. Le spunem noi sa fie atenti, ca sa nu avem probleme…”, spune soptit, ferindu-se de ochii trecatorilor. In tot Bacaul sunt astfel de lucrari. Anul acesta 39 de blocuri au fost prinse in program. Majoritatea lucrarilor sunt executate de aceeasi firma: Nova Casa. Aceasta firma apartine lui Codrin Anghel, un bun amic al viceprimarului Nicolae Onica. In ultimii trei ani, Nova Casa este prezenta regulat in fisele de achizitie publica din primaria bacauana, in conturile firmei intrand zeci de miliarde de lei vechi. Evident, din banul public. Reabilitarea din acest an va stoarce bugetul local de inca 65 miliarde de lei vechi. Circa 30 la suta din acesti bani provin din taxa de salubritate platita de bacauani.Scris de Anca Cocea, Ionut Avram

In aceasta vara mai multe tari din Uniunea Europeana (UE) au o oferta de locuri de munca pentru romani extrem de generoasa. Daca in 2008, pana in prezent, statele UE ne asteptau cu bratele deschise la munci necalificate din sectorul agricol, acum ne pun la dispozitie job-uri in diverse meserii, pentru care aspirantii trebuie sa aiba studii profesionale. De departe Cipru este tara care are disponibile cele mai multe posturi pentru romani. Ea are peste 200 de locuri in meserii precum tehnician electronica, transporturi si telecomunicatii (60), constructori si montatori structuri (44), electrician in constructii (41), geamgiu (16), lacatus usi metalice (8), tamplar-dulgher (7), ospatar (6), barman (4) etc. Se cer experienta intre 1 si 5 ani si cunoasterea limbii engleze. La randul ei, Slovacia ofera 120 locuri de munca in meseriile de operator linie/gestionar (100) si ingrijitor pasari (20). Nu este nevoie de experienta in domeniu, dar cei care vor sa lucreze acolo trebuie sa cunoasca limba ceha, slovaca, maghiara sau engleza. Si tara vecina, Ungaria, are 33 de posturi libere pentru ahr generalis and specialists” (10), operator ceramica la masini (5), frezor, instalator, zidar, zugrav-vopsitor, macelar etc. Pentru marea majoritate din meseriile ofertate se cere cunoasterea limbii maghiare. Cat priveste Republica Ceha, ea are disponibile 45 locuri, din care 21 sunt in meseria de lucrator in producerea cauciucului. Tot aceasta tara are oferte pentru cei cu studii superioare, punand la dispozitie cate un post de inginer in aplicatie turbo, in concepte avansate, de productie, mecanic, vibroacustica sau analist. Si Spania ofera cate patru locuri de inginer electronist aplicatii web sau calculatoare sistem linux. In fine, Irlanda are 10 locuri pentru moase. Cei care vor sa prinda un astfel de post se pot adresa Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau, respectiv la Compartimentul Ocupare Forta de Munca in Strainatate (camera 2), data limita fiind sfarsitul acestei luni, in cazul unor state, sau finele lui iunie ori iulie, pentru restul tarilor.
Scris de (Elena T.)

Initiativele private nu lipsesc din comuna
Taranii au fost convinsi ca europenii intr-adevar ii sprijina financiar, abia cand banii au inceput sa intre in conturile fermierilor care anul trecut au facut cerere de finantare. Unii sateni din Traian recunosc ca nu au avut incredere in vorbe. Sunt insa si fermieri care si-au dezvoltat o mica afacere inainte sa apara fondurile de la UE.
Incetul cu incetul, localnicii din Traian incep sa aiba incredere si sa se apuce de o altfel de agricultura: performanta. Zvonul despre fondurile europene au circulat prin zona inca de anul trecut, insa putini au avut curajul sa urmeze pasii pentru a intra in posesia lor. aS-au temut, crede viceprimarul din Traian, Maria Esanu. Taranii nostri sunt sceptici si nu cred ca cineva le da bani degeaba. De aceea foarte putini au facut cereri pentru plata la suprafata, desi ei au fost informati despre banii europeni”. A fost nevoie de ceva timp ca taranii sa mearga la Primarie sau la Directia Agricola si sa faca demersurile pentru a obtine sprijinul financiar promis. aEu am vreo 2 hectare de teren, spune Benoni Blaj. Am auzit de acesti bani europeni, dar nu am crezut ca este posibil sa ajunga la noi. Am intrat in priza abia atunci cand oamenii care au facut cereri de sprijin anul trecut au inceput sa primeasca banii. Acum depun si eu o cerere de sprijin pe suprafata si sper sa primesc niste bani. Daca tot muncesc pamantul si daca tot exista posibilitatea de a obtine mai multi bani, de ce sa nu profit?!”. Specialistii de la Directia Agricola si pentru Dezvoltare Rurala spun ca incetul cu incetul incep sa se miste lucrurile. aAdevarul este ca am facut si o campanie agresiva in comunele din judetul Bacau. Oamenii au fost informati prin biserica, scoli si primarii. Insa am fost asaltati de cereri abia cand banii pentru anul trecut au inceput sa intre in conturile fermierilor”, precizeaza si Gheorghe Esanu, specialist DADR Bacau.

Initiativa pe bani autohtoni

Maria Sterian din comuna Traian si-a suflecat manecile si s-a apucat de treaba inainte ca europenii sa vina cu bani. Femeia, ajutata de sotul ei, de profesie medic veterinar, si-a format o mica ferma si a luat in arenda mai multe hectare de teren. aRezultatele obtinute nu au fost spectaculoase, dar nici nu am ajuns muritori de foame. Asa ca am incercat sa ne dezvoltam afacerea si sa facem ceva, pentru ca daca nu muncesti, nimeni nu-ti baga in traista”, spun sotii Sterian. Anul trecut, cand au putut accesa fonduri europene pentru plata la suprafata si pentru cresterea animalelor, sotii Sterian nu au stat cu mana in san. Au luat in arenda 20 de hectare de teren si au pus pe picioare o ferma de taurasi pentru carne. aAdevarul este ca muncim de dimineata pana seara. Dar daca dai pamantului tot ce trebuie, ai si recolta, daca nu, ajungi la sapa de lemn”, crede Marin Sterian. Si cu cei zece taurasi de carne, sotii Sterian au de munca, nu gluma. Insa, spun ei, se merita efortul.

Scris de Lili Adochitei

Istitutionalizarea caritatii s-a petrecut anca din Antichitate, mai ales prin activitatile de binefacere, neantrerupte pana astazi, ale bisericilor crestine. Din secolul al XVIII-lea acestea au anceput sa fie secondate de actiunile filantropice ale societatii civile, ale indivizilor sau chiar ale statului. Din punct de vedere a teoriei egalitatii sanselor, caritatea este privita din perspective contrare, cautand sa argumenteze an ce masura interventia sociala an beneficiul saracilor este justificata sau nu. Unii cercetatori recomanda andreptare / echitate / reconstruire, an timp ce altii propun ajutor prin transferul voluntar de resurse dinspre persoanele cu posibilitati catre cei saraci. Problema societatii ramane descoperirea persoanelor care au nevoie de ajutor si daca cei care antind mana pe strada chiar au nevoie de ajutor imediat, acolo pe strada, an metrou, la usa bisericii sau an cimitir.Am multe motive sa ma antristez la vederea unui cersetor. Primul motiv: cei mai multi cersetori romani am vazut an marile capitale europene. Al doilea motiv: locul unora dintre ei este la munca onoranta sau la sanatoriu, ori la casa de copii. Al treilea motiv: multi cersesc pentru altii. Am informatii conform carora cersetoria a devenit un sistem piramidal bine pus la punct (poate chiar si managerial!). Al patrulea motiv: Saracia. Saracia personala si saracia nationala. Pentru cea din urma se organizeaza baluri de caritate (care costa aproape cat suma colectata), campanii electorale an care candidatii apreiau” tema saraciei nationale odata la patru ani, spectacole de caritate, sau se directioneaza acel necontrolat 2% etc.Totusi, sunt destule semne ca ne andreptam spre adevaratul sens al caritatii, cel din teologie si morala crestina, care tine de atitudinea miloasa, plina de generozitate fata de cei care au nevoie de ajutor si nu neaparat de bani. aSimtamintele generoase fac din om o faptura sublima” spunea Balzac Am admirat, antr-o anumita amprejurare, o astfel de atitudine la cei peste 200 de liceeni voluntari, reuniti an adevarate aechipe de salvare a bucuriei de a trai” an cadrul Fundatiei de Sprijin Comunitar din Bacau. Mi-a atras atentia deviza lor: aampreuna putem face mai mult!” Va redau si cuvintele unei voluntare: aDe cand sunt voluntar la FSC mi-am dat seama ca sunt lucruri mai importante decat distractia, discotecile etc. Am realizat ca te poti simti bine antr-un grup de prieteni si an acelasi timp sa realizezi ceva util pentru tine si semenii tai. Daca fiecare dintre noi am da an fiecare zi cate 20 de minute din timpul nostru pentru cei an nevoie, lumea an care traim cu siguranta ar fi mai buna…” Institutia caritatii merge mana an mana cu voluntariatul. Din pacate, an Romania programele de voluntariat nu sunt dezvoltate, poate nici suficient mediatizate. Cred ca Bacaul, prin Fundatia de Sprijin Comunitar se afla printre exceptii. O dovedesc programele si proiectele, voluntarii si beneficiarii multumiti, si de ce nu Premiile si personalitatile atrase. Merita sa le urmam exemplul.
Insomniferul de marti
aFaceti danie ansa daca va este cu putinta scapati pe sarmani de rusinea de a va cere antinzand mana.” (Diderot)

Scris de Prof. univ.dr. Viorica Paraschivescu

In ultimul an, in judetul Bacau au activat peste 10.000 de firme care au realizat o cifra de afaceri de 3100 milioane de euro si un profit brut de 245 de milioane de euro. Datorita situatiei economice generale, un numar de peste 700.000 de locuitori cu o putere de cumparare ce situeaza Bacaul printre primele 7 judete din tara, au contribuit la dezvoltarea unei piete foarte importanta pentru dealerii auto si firmele care comercializeaza produse sau presteaza servicii in acest domeniu. Tinand cont de acesta tendinta si de solicitari, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Bacau organizeaza incepand cu data de 22 mai 2008, timp de patru zile la Sala Olimpica de Atletism, Salonul Auto Bacau. In paralel cu acest eveniment, se va desfasura si EXPO Finance. Deschiderea oficiala va avea loc joi, la ora 11:00. „Vor fi prezente pana pe data de 25 mai 2008, intr-un adevarat regal auto, marci de prestigiu: Audi, Chevrolet, Ford, Kia Motors, Lexus, Mazda, Mitshubishi, Opel, Skoda, Toyota, Volkswagen si Isuzu, precum si firme din toata tara cu produse si servicii specifice domeniului: vehicule comerciale si utilitare, ATV-uri, scutere, tuning, piese de schimb, lubrifiante, cosmetice auto, servicii de inchiriere, servicii bancare, leasing, asigurari si fonduri garantare”, a mentionat Mihai Tulbure (foto), director Expo Bacau International. Tot el a adaugat ca, astfel de evenimente constituie un bun prilej pentru firmele din domeniu de a incheia afaceri profitabile, precum si o buna ocazie pentru cei interesati de a cumpara autoturisme la preturi foarte bune. aCampania intensa de promovare si interesul din ce in ce mai mare a romanilor pentru acaii puterea vor aduce o avalansa de vizitatori, care vor gasi tot ce isi doresc in materie”. a incheiat Mihai Tulbure. Expozitiile vor putea fi vizitate zilnic intre orele 10:00 si 19:00.
Scris de Daniela Pilata

Fata de saptamana trecuta, surprinzator, numarul locurilor de munca vacante a scazut considerabil. Daca anterior in evidenta Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau au fost 622 posturi libere, acum sunt doar 504. Oferta cea mai generoasa continua sa fie din domeniul confectiilor de imbracaminte unde sunt 99 locuri vacante, cu 36 mai putin decat saptamana trecuta. Pe locul doi in ce priveste oferta se mentine sectorul constructiilor civile si industriale. In acest sector sunt disponibile 51posturi de zidar, 50 – dulgher, 36 – fierar betonist, 14 – electrician, 13 – zugrav, 10 – instalator sanitar etc. Mai multe locuri de munca sunt si in comert, unde se gasesc sase posturi de barman, patru de lucratori comerciali, doi de patiser, cinci – preparatori inghetata, sase – vanzatori si altele. In ce-i priveste pe cei care nu au nicio calificare, ei pot alege dintr-un numar de 36 posturi libere, din care opt sunt in confectii, 16 la spargerea si taierea materialelor de constructie si 12 la alte diverse munci pentru care nu se cere pregatire profesionala. Pentru somerii cu studii superioare sunt posturi de inginer TCM (3), inginer de cercetare in roboti industriali (2), inginer automatist (2), inginer mecanic (1) si inginer constructor (1). Mai multe posibilitati de angajare sunt, insa, pentru tamplari (19), sudori (12), strungari (11), instalatori proiectare-executie (10) si in alte cateva meserii din cele 66 ofertate. Scris de (E. Tintaru)

Elena Roxana Simion este o adolescenta care pare, la prima vedere, plina de viata si lipsita de griji. Ascunde insa multa durere, iar in suflet abia ii mai palpaie speranta. La 17 ani, trupu-i firav este afectat de o boala grea. „Mi-a aparut pe stern ca un os crescut in afara si am fost diagnosticata cu osteocondrom rebord costal drept, spune adolescenta. In urma cu un an am fost supusa unei interventii chirurgicale la Bacau. Dupa un timp, boala a recidivat.” Pacienta a ajuns la Spitalul Militar Central, din Bucuresti, unde i s-a spus ca trebuie sa se intervina din nou chirurgical. A aparut insa o piedica imposibil de inlaturat de familia Roxanei. „Mi s-a spus ca trebuie sa suportam din buzunar costul unei plase antibacteriene Gorex, spune disperata mama fetei. M-am interesat la firma distribuitoare si am aflat cu groaza ca aceasta costa 2.500 de euro. Noi nu avem acesti bani si nicio speranta sa-i putem aduna. Operatia este urgenta. Tumora creste cu fiecare zi. Din cauza absentelor, fetita mea a pierdut si anul scolar. ” Desi Roxana are sub 18 ani, deci este asigurata medical prin efectul legii si ar trebui sa beneficieze de servicii medicale gratuite, situatia nu sta deloc asa in realitate. „Teoretic, costul acestei plase ar trebui suportat de spital, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul Autoritatii de Sanatate Publica Bacau. Este un spital de stat, nu o clinica privata. Daca i s-a cerut sa cumpere aceasta plasa, inseamna ca unitatea sanitara nu o poate suporta din bugetul sau”. Daniel Paun, asistent-sef la sectia de chirurgie toracica a Spitalului Militar Central Bucuresti, ne-a declarat ca unitatea sanitara in care Roxana ar trebui sa fie supusa interventiei chirurgicale nu dispune de plasa Gorex. „Cunosc acest caz. A fost internata la noi, i s-au facut investigatiile, dar neavand plasa, a fost externata. Mama mi-a spus cu lacrimi in ochi ca nu are bani sa o procure, dar nici spitalul nu dispune de asa ceva. Asteptam sa se intoarca pentru operatie dupa ce va avea materialul sanitar . Din cate stiu, cazul este o urgenta”. Singura speranta a Roxanei este un ajutor din partea semenilor sai. „Cea mai mare dorinta a mea este sa fiu sanatoasa si sa ma pot intoarce la scoala”, ne-a marturisit adolescenta. Scris de (D. Mincu)

Lucrarile de reparatii pe sistemul de termoficare al municipiului Bacau si cele de reabilitare a unor puncte termice au distrus multe zone din oras. Spatiile verzi au fost brazdate de transee, asfaltul a fost spart iar in locul lui au rasarit bolovani, pietris sau doar pamant netasat. Pe timp ploios, zonele in care s-a intervenit se transforma in mocirla, spre disperarea locatarilor din vecinatate. Firmele care au executat lucrarile au obligatia, prin contractul incheiat cu CET Bacau, sa aduca zona la stadiul initial. Acestea uita insa de prevederea contractuala si pleaca spre alte lucrari, in graba de a incasa cat mai multi bani publici. In mod normal, societatile care nu respecta contractul nu ar trebui sa-si primeasca si banii pe lucrarea efectuata. Nu se intampla asa, firmele abonate la lucrari pe sistemul de termoficare fiind bine infipte in grupul celor apropiate actualei administratii locale. Asa se face ca, in urma lor, raman zone care slutesc fata orasului si locatari nemultumiti. De pe strada Republicii pana in Cartierul Nord si de la Gara pana in Bistrita Lac, in jurul punctelor termice si pe spatiile verzi dintre blocuri se pot vedea urmele lucrarilor care au bagat in buzunarele firmelor agreate de CET miliarde de lei vechi. (Doina M.)
Scris de Dsa

Absolventii clasei a XII-a care vor sa opteze pentru o cariera militara trebuie sa se grabeasca sa-si depuna dosarul de inscriere. aPentru ofiteri se fac inscrieri pana in data de 20 iunie, iar pentru scolile de maistri militari dosarul de poate depune pana in data de 11 iulie. In acest moment sunt 85 de candidati din judetul Bacau care au optat pentru invatamantul superior militar si 35 de candidati pentru invatamantul postliceal militar”, precizeaza mr. Ioan Tita, ofiterul de relatii cu presa al Biroului de Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Judetean Bacau. Ofiterii care se ocupa de recrutarea candidatilor pentru admiterea in invatamantul superior sau postliceal sustin ca tinerii au suficiente stimulente ca sa opteze pentru o cariera in armata. Pe timpul scolarizarii, ei beneficiaza de cazare, masa, echipament si asistenta medicala gratuite, la absolvire au un loc de munca asigurat, in timpul scolii obtin si permisul de conducere categoria B si C si au posibilitatea sa avanseze in grad si sa promoveze intr-un timp relativ scurt. aLa Colegiul Militar Liceal aStefan cel Marea Campulung Moldovenesc, Colegiul Militar Liceal aDimitrie Cantemira Breaza si Colegiul Militar Liceal aMihai Viteazua Alba Iulia sunt disponibile cate 100 de locuri, din care 20 pentru fete. La Academia Fortelor Terestre sunt scoase la concurs 112 locuri, la Academia Fortelor Aeriene 55 de locuri, la Academia Navala 40 de locuri, la Academia Tehnica Militara sunt disponibile 115 locuri, iar la Institutul Medico-Militar sunt vacante 10 locuri. Se pot inscrie candidati cu diploma de bacalaureat sau care sunt in clasa a XII-a si au varsta pana in 24 ani, impliniti in anul 2008″, declara mr. Tita. Si scolile posticeale militare au stabilit numarul de locuri disponibile pentru anul scolar 2008-2009. La Scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor Terestre sunt disponibile 29 de locuri, la Scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor Aeriene sunt scoase la concurs 25 de locuri, iar la Scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor Navale 28 de locuri. aCandidatii recrutati vor participa la activitatea de selectie organizata la Centrul Zonal de Selectie si Orientare Campulung Moldovenesc. Ei vor fi testati psihologic, fizic, situational si vor trebui sa sustina un interviu de evaluare”, mai spune mr. Tita. Candidatii care au trecut de selectie vor sustine examene de admitere la sediul institutiilor militare de invatamant pentru care au optat. Relatii suplimentare se pot obtine la sediul Biroului de Informare Recrutare din strada Energiei nr. 1 sau la telefon 512.913.

Scris de Lili Adochitei