Asociatia Romana de Dezbateri, Oratorie si Retorica (ARDOR) a gestionat Stranger Festival, sustinut de European Cultural Foundation, an cadrul Anului European al Dialogului Intercultural. Asociatia Internationala de Dezbateri (IDEA), cu sediul la New York, din care ARDOR face parte, sustine dezbateri an cadrul acestui proiect prin asociatiile nationale membre. an Romania au fost organizate cinci dezbateri publice si un forum national an care au fost investigate problematica migratiei si cea a multiculturalitatii. Aceste evenimente au avut ca sediu orasele Timisoara, Bacau, Sf. Gheorghe, Targoviste si Turda. La Bacau, dezbaterea a fost derulata cu participarea echipelor cluburilor de dezbateri ale Colegiului National aVasile Alecsandri” si Colegiului aIon Borcea” Buhusi, Reflex si Neuron, coordonate de prof. Teodora Plaesu si prof. Carmen Zaharia. Recent, cele doua echipe au participat, la Bucuresti, si la faza nationala a festivalului, unde s-au antalnit peste 75 de competitori. Debaterii buhuseni au obtinut, pe echipe, locul al II-lea an aceasta competitie. Buhuseanca Ana Maria Bujor a cucerit locul I la individual, vorbitori. Primii opt vorbitori au avut de realizat, an limba engleza, un eseu cu provocatoarea tema: aDaca discriminarea ar durea, ce s-ar auzi an jurul tau?”. Evaluatorii au avut de apreciat mai ales originalitatea si realismul. Exista si o miza mare: primii doi clasati vor reprezenta Romania la faza internationala de la Amsterdam, an luna iulie. Buhuseanca a obtinut locul I! Ana Maria Bujor ne-a spus: aVa spun cu mare sinceritate ca nu ma asteptam la acest rezultat. Printre competitori s-au aflat si elevi de la colegii de prestigiu din tara. Am colaborat excelent cu doamnele profesoare Carmen Zaharia si Mariana Sava, niste performere ale debate-ului si limbii engleze. Rezultatul este excelent. Ma duc la Amsterdam cu ancrederea ca voi reprezenta foarte bine Romania la faza internationala a competitiei Stranger Festival.” Pentru cei care o cunosc pe Ana Maria Bujor rezultatul nu este o surpriza. Ana Maria, eleva an clasa a XI-a, este un aabonat” al podiumului olimpiadelor de limba romana si limba engleza, dar si al podiumului national al dezbaterilor de tip Karl Popper si parlamentar. Prof. Ciprian Zaharia, presedinte al ARDOR Moldova, confirma ca nu ne aflam an fata unei surprize: aLa Buhusi este o adevarata scoala de debateri. Ana Maria continua o frumoasa traditie a succeselor buhusenilor care, iata, au sansa de a deveni succese ale Romaniei”.Scris de Ion Fercu

Doi infractori din judetul Neamt au jefuit anul trecut nu mai putin de zece vile din Bacau, prejudiciul cauzat fiind impresionant. Printre victime se afla si Andre Muit, presedintele asociatiei Betania. Ioan Purice si Neculai Apetrei au fost arestati de politistii bacauani, iar recent procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau i-au trimis in judecata.

Presedintele Betaniei, Andre Muit, a fost jefuit ca la carte, anul trecut in luna iunie. Insa abia acum a avut ocazia sa-l cunoasca pe individul care l-a lasat bunuri in valoare de peste 7000 lei. Andre recunoaste ca are partea sa de vina in comiterea acestui jaf, dar totodata este bucuros ca in momentul furtului nu era nimeni acasa. Cel care a avut tupeul sa intre in locuinta olandezului este Ioan Purice, in varsta de 45 de ani, din judetul Neamt, cunoscut cu antecedente penale. aIn luna iunie 2007, in timp ce invinuitul Purice Ioan se deplasa pe strada Moldovei, a observat cum partea vatamata Muit Adrianus a parasit domiciliul cu autoturismul proprietate, impreuna cu familia sa. Invinuitul a sunat la poarta pentru a se asigura ca in locuinta nu se mai afla o alta persoana, dupa care s-a deplasat pe partea laterala dreapta, pe langa gardul imobilului, pe care l-a escaladat printr-un loc accesibil. Cu ajutorul unei surubelnite, invinuitul Ioan Purice a fortat usa tip termopan”, precizeaza in Rechizitoriu procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau care s-a ocupat de caz. aAm alarma la imobil, insa am uitat sa o activez, declara Andre Muit. Bine insa ca nu era nimeni acasa, pentru ca am auzit ca Purice a luat pe cineva ostatic la un jaf in judetul Neamt”. Imediat ce s-a vazut in casa, recidivistul a inceput sa cotrobaie peste tot. Dintr-un birou situat la parterul imobilului a luat mai multe carti de credit si o camera foto digitala, iar in alta camera a gasit bijuterii. aNu am recuperat din bunurile furate decat o borseta in care se aflau 55 de eurocenti. De cate ori am fost furat de cand sunt in Romania, cred ca imi construiam o vila”, glumeste Andre Muit.

Purice a spart vila dupa vila

Presedintele Betaniei nu este insa singura victima a lui Purice. Acesta l-a lasat pe Constantin G., din satul Lilieci, comuna Hemeius fara 5000 de euro, precum si bijuterii din aur si argint. La fel, individul a sunat la poarta si pentru ca nu a raspuns nimeni, a intrat in curte, a luat un tarnacop si a spart usa. In luna mai 2007, tot nemteanul a patruns intr-un imobil sutiat in compexul rezidential din zona Gheraiesti. Purice a gasit o usa neasigurata la casa Atenei I. si a intrat in locuinta. A luat mai multe bijuterii din aur, doua aparate foto, lei si valuta. In aceeasi luna, Ioan Purice a violat si proprietatea lui Ioan T. de pe strada Prelungirea Bradului. Cu un tarnacop a spart un geam termopan, insa a stat o vreme cuminte pentru ca s-a declansat alarma. Dupa ce aceasta s-a oprit, hotul a intrat in locuinta si a furat o plasma, bijuterii si o camera foto. A doua zi, Purice a vizitat din nou imobilul lui Ioan T. si a mai luat doua televizoare tip plasma, ceasuri si mai multe bunuri pe care le-a dus la o garsoniera inchiriata. Cateva zile mai tarziu, Purice a trecut iarasi prin cartierul rezidential de la Gheraiesti si a pus ochii pe casa lui Costica B. La fel s-a asigurat ca nu-i nimeni acasa si a fortat o fereastra. Pagubitul a ramas fara bijuterii. Intre victimele lui Ioan Purice se afla si Loredana S., care are domiciliul pe strada Crizantemelor. De aici, recidivistul a furat o plasma, bijuterii, un ceas si acte, printre care un permis de ambarcatiune si pasapoartele sotilor.

Infractorul si-a adus ajutor pentru jafuri

Dupa un timp, Ioan Purice si-a gasit si un partener de afaceri, pe Neculai Apetrei, de 40 de ani, tot din Neamt si tot cu antecedente penale, cu care a continuat sirul ilegalitatilor in municipiul Bacau. Astfel, in luna septembrie 2007, cei doi au patruns in locuinta lui Vasile B., de pe strada Vasile Pirvan, de unde au sustras suma de 10.000 lei. Noua zile mai tarziu, cei doi spargatori au avizitat” locuinta Catalinei E. de unde au furat bijuterii, ceasuri si alte bunuri in valoare de 2500 lei. Apetrei a mers si pe cont propriu. La 1 septembrie a intrat in imobilul Silviei D., de pe strada Mihai Eminescu, de unde a furat bijuterii, bani si acte, prejudiciul fiind de 32.000 lei. Tot de unul singur l-a jefuit si pe Gheorghe P. din Hemeiusi, prejudiciul cauzat acestuia fiind de 30.000 lei. Ioan Purice a fost retinut de politistii bacauani in luna octombrie 2007, iar la perchezitia garsonierei inchiriata pe strada Nicolae Balcescu, oamenii legii au ramas cruciti. Cei doi indivizi au fost retinuti, iar recent procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau i-au trimis in judecata pentru infractiunea de furt calificat.Scris de Lili Adochitei

@ Doctorul din Ardeoani face campanie electorala in timpul programului

In goana dupa capital electoral, primarul Victor Diaconu plateste din propriul buzunar testele de glicemie ale satenilor din Ardeoani. Medicul de familie, bagat pana la gat in politica, spune ca nu i se pare nimic neobisnuit ca localnicii sa fie ajutati.

Primarul din Ardeoani, Victor Diaconu, pare ca s-a inconjurat doar de adusmani”. Dupa ce contabilul primariei, Florenta Nutu, l-a acuzat de abuz in serviciu, acelasi lucru il face acum si viceprimarul Gheorghe Cerbu. Acesta sustine ca de cand a intrat in cursa electorala pentru fotoliul de primar al comunei Ardeoani, actualul edil ii face zile fripte. aIn luna martie, Victor Diaconu mi-a blocat salariul fara motive intemeiate. La un moment dat m-a sunat si mi-a spus ca s-a razgandit, asa ca am putut sa-mi iau leafa. De ziua onomastica (Sf. Gheorghe, n.a.) cu toate ca am plecat din Primarie la ora 14.30, mi s-a taiat ziua respectiva”, se plange viceprimarul Gheorghe Cerbu. Necazul cel mai mare al lui Cerbu este faptul ca din aprilie a fost degrevat de sarcinile sale. aPrin Dispozitia nr. 126 mi s-au anulat toate sarcinile pe care le aveam. Acum ma ocup doar de salubrizarea comunei si de groapa de gunoi”, spune viceprimarul din Ardeoani. Primarul Victor Diaconu se mira ca amana lui dreapta” este nemultumit. aAm luat masurile care le-am luat cu viceprimarul Cerbu, pentru ca nu poate sa justifice patru tone de motorina. I-am solicitat in vreo cinci adrese sa trimita situatia legata de consumul combustibilului, dar nu a facut-o nici pana acum. Din aceasta cauza i-am facut si plangere penala la Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti. Este adevarat ca i-am blocat salariul, dar la fel de adevarat este ca am fost de acord ca sa-si ia totusi leafa, dupa ce s-a plans ca are nevoie de bani”, declara primarul Victor Diaconu.

aVreau sa fiti sanatosi!”

In acest razboi al primilor gospodari ai comunei Ardeoani a fost tarat si medicul de familie, dr. Olga Georgescu. aIntimideaza cetatenii care ajung la dispensar si le pune in vedere ca daca nu iese Victor Diaconu primar, nu le mai elibereaza retete compensate. Doamna doctor are aceeasi culoare politica ca si primarul. Candideaza ca si consilier” , sustine Gheorghe Cerbu. Viceprimarul spune ca de la cabinetul medical s-au distribuit numerosi fluturasi electorali cu ajutorul carora satenii pot merge la medicul Georgescu pentru un test de glicemie gratuit. aEste o aberatie ceea ce declara viceprimarul, precizeaza medicul de familie Olga Georgescu. Eu nu amestec orientarea politica cu profesia. Sunt de 20 de ani medic in Ardeoani si cred ca nu mi se poate reprosa mai nimic”. Doctorul Georgescu recunoaste faptul ca are in cabinet fluturasii electorali cu ajutorul carora cetatenii pot sa-si afle tensiunea si sa faca un test de glicemie. aNoi dam fluturasii la toti oamenii, nu numai la anumite persoane. Oricum tensiunea o luam bolnavilor gratuit. Contravaloarea testelor de glicemie este suportata de primarul Victor Diaconu. Dar asta nu inseamna ca facem campanie electorala!”, declara nevinovata dr. Olga Georgescu. Medicul din Ardeoani recunoaste ca pana acum a efectuat vreo 40 de teste de glicemie.

O situatie de tot rasul

Presedintele Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nu considera ca prin distribuirea fluturasilor electorali in comuna Ardeoani se incalca legea. aIn hotararea nr.38 a Biroului Electoral Central se considera ilegala distribuirea catre electorat a bunurilor. Prin bunuri se intelege acele obiecte care au o valoare economica semnificativa, precum si marfuri alimentare sau nealimentare. Nu se incadreaza in aceasta categorie materialele de propaganda electorala precum afise, pliante, carti postale etc.”, precizeaza procurorul Anda Vartolomei, presedintele BEJ. Situatia de la Ardeoani a starnit rasul conducerii Autoritatii de Sanatate Publica. „N-am auzit de niciun alt medic de familie din judet care sa faca ceva asemanator, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul ASP. Chiar daca medicul din Ardeoani se implica in campania electorala, nu are voie sa faca acest lucru in timpul programului, pentru care primeste bani de la Casa de Asigurari”. Pentru reprezentantul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS), lucrurile sunt clare. „Asa cum le-am transmis public medicilor de familie, la sedinta lor, ei sunt parte contractanta intr-un sistem public, deci fac parte din acesta, a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS . Medicul este obligat sa ofere servicii medicale. Nu le interzicem sa se implice in campania electorala, dar in afara orelor de program. Totusi, trebuie sa ai o moralitate, tine de deontologie. Daca face analize pe banii primarului, sa fie in afara programului stabilit prin contractul cu CJAS si cu transparenta financiara. Daca medicul nu da chitanta pentru analize sau ni le raporteaza sa le platim noi, anuntam Garda Financiara. Daca medicul nu respecta drepturile pacientilor prin contractul cu noi, luam masuri”. Scris de Lili Adochitei, Doina Mincu

De cateva zile, rudele lui Gheorghe Brisan, in varsta de 72 de ani, din Bacau, nu mai au liniste. aTatal meu a disparut de acasa de joia trecuta, spune suparat Lucian Brisan, fiul septuagenarului. De cand a murit mama, el locuieste singur. Dar noi tinem legatura permanent cu dansul. De cand a plecat nu mai avem nici un semn de viata de la el”. Familia l-a cautat disperata pe batranul disparut. aAm fost peste tot. Chiar si la spital si la morga. Nici urma de tata, insa. Vineri mi-a spus cineva ca l-a vazut prin piata. Nu mai stim unde sa mergem si sa-l mai cautam”, spune tanarul disperat. Rudele sustin ca Gheorghe Brisan este un batranel tare cumsecade, care isi iubeste copiii si nu le-ar face griji sub nici un chip. Lucian afirma ca tatal lui nu si-a mai parasit niciodata caminul si nici nu sufera de boli psihice. aAm fost si am sesizat disparitia si la Sectia 2 Politie. Am inteles ca trebuie sa mai astept pana se va declansa o ancheta. Mi-e teama de ce este mai rau. Poate cineva ma poate ajuta cu o informatie despre tata. Mare bine ar face!”. Cine poate oferi indicii despre Gheorghe Brisan este rugat sa apeleze la numerele de telefon 0741.045.677, 0770.342.863 sau poate suna la Sectia 2 Politie. Scris de L. Adochitei

Cu siguranta copiii sunt minunea lumii, fie doar prin faptul ca atunci cand sunt mici se comporta ca niste genii si descretesc fruntile tuturor. Primele cuvinte rostite, antrebarile, imitarea hazlie, gesturile, micile anselatorii sunt urmarite si savurate cu mare placere de cei din jur.
V-ati antrebat vreodata cat de bine antelegeti plansul copilului? Poate Octavian Goga avea dreptate: aNatura ne-a facut o mare nedreptate cand ne sileste sa ne chemam an copilarie toata comoara noastra de lacrimi. Trebuia sa ne grijeasca plansul pentru zilele de mai tarziu – cand vin adevaratele dureri.”
Cred ca anainte de a anvata sa citeasca si sa scrie, copii anvata sa socoteasca. Oare de ce? Uneori ancep sa faca si mici afaceri, unele de voie, altele de nevoie. Am citit de curand o apoveste de succes” a unui copil de 13 ani care a castigat drept premiu la un concurs o excursie an strainatate de doua saptamani. La plecare parintii i-au dat bani de buzunar 50 de euro. Copilul, sufletist, cumpara cadouri de 20 de euro si se opreste din cheltuit putin speriat de nebunia lui financiara. La antoarcere restituie parintilor 43 de euro, cu scuze ca nu a venit cu suma antreaga… Orice calcul am face apare o greseala. Si totusi copilul a avut an mana mai multi bani decat i-au dat parintii. Cum a facut? A amuncit” an propria vacanta. A facut bagaje pentru unii mai lenesi sau le-a spalat hainele. Gasise nisa, dar nu era singurul ofertant de servicii, asa ca a scazut pretul. La sfarsit, profit garantat, semne de mare chibzuiala si nas pentru business.
Cand m-am gandit sa va ampartasesc aceasta poveste a antreprinzatorului fara buletin care a muncit ala negru”, mi-am adus aminte si de alti copii care an joaca lor castiga binisor. Alexandru este unul dintre acesti copii pe care i-am cunoscut antr-un catun de munte, acolo unde ami petrec o parte din concedii. Acest copil, anca la primara, culege vara ciuperci, plante medicinale si fructe de padure pe care le preda la centrul de colectare aal italianului”… contra unor sume ispititoare. Veniturile lui ajung an verile cu aproductie” naturala buna la peste cinci milioane lei. De Pasti si-a luat bicicleta, cu banii lui! Trebuie sa va spun ca Alexandru provine dintr-o familie fara greutati si ca face totul cu placere, desi trebuie sa se scoale an vacanta din ce an ce mai devreme, datorita concurentei… Un an antreg asteapta, ca si alti copii, sa vina vara, sa descopere an joaca lui locurile unde se ascund hribii (pentru acestia primeste cel mai mult, cca 200.000 lei/Kg) sau galbiorii, pentru ca apoi, an aceeasi zi sa numere banii lui. Este o adevarata antrecere antre copii.
Nu stiu cat anteleg copiii care nu fac nimic (nici macar nu anvata) si primesc totul de la parintii coplesiti de munca, dar stiu ca exista si copii care sunt anvatati de mici ca intuitia propriei valori este lucrul cel mai de pret. Etalarea antr-un mod manelistic a potentialul financiar al parintilor pe ulita urbei este anca la moda (eu as andrazni sa spun ca diminueaza angrijorator chiar efectele procesului educational). Ratarea pruncului este uneori direct proportionala cu investitia financiara a truditorilor parinti.
Mai avem putine zile pana la sarbatoarea internationala a copilului. Sa ne gandim la ce asteapta copiii de la noi, ce asteptam noi de la ei, dar si la cat, cand si cum le dam ceea ce trebuie sa le dam… Copiii sunt o bogatie pe care trebuie sa stim sa o pretuim. Altfel, lacrimile lor prefacute din copilarie vor fi lacrimile noastre dureroase la batranete.

Insomniferul de marti
aDaca copiii ar creste mai departe asa cum se arata la anceput, am avea numai genii.” (Goethe)Scris de Prof.univ.dr. Viorica Paraschivescu

@ Alti 190 de muncitori din Bangladesh au solicitat drept de munca

Societatea bacauana Wear Company mizeaza in continuare pe muncitori din Bangladesh. Dupa ce la inceputul acestui an a angajat 190 de persoane din Bangladesh, acum firma a solicitat la Serviciul pentru Straini din Bacau alte 190 de vize de drept de munca.

Inca 190 de muncitori din Bangladesh vor lucra pe piata locala de munca. Firma angajatoare a solicitat Oficiului pentru Straini Bacau vize pentru salariatii care vor veni in perioada urmatoare sa munceasca in societate. La inceputul acestui an, firma a mai angajat alti 190 de muncitori. „Sase dintre acestia au plecat insa acasa, a precizat subcomisarul Dumitru Tambris, seful Serviciului pentru Straini. Firma a incetat cu ei relatiile de munca intrucat nu au respectat conditiile de contract”. Toti cei 190 noi muncitori sunt barbati si vor produce in cea mai mare parte confectii tehnice sportive. aParticularitatea benefica a importului de muncitori ce provin din Republica Populara Bangladesh este data de faptul ca pe langa personalul direct productiv am adus si management pentru gestionarea productiei, resurselor umane si controlului de calitate. Acest tip de organizare in care factorul decizional vorbeste aceeasi limba cu factorul productiv elimina neintelegerile ce provin din diferente de cultura, mentalitate si obiceiuri”, a precizat Silvia Ferrari, comunication manager al Wear Company. Managerul Antonello Gamba a explicat ca lipsa de forta de munca de pe piata romaneasca ii obliga pe investitori sa gaseasca solutii in tari in care exista mana de lucru specializata in acest domeniu.

Mai multi bani ca in tara de origine

Muncitorii din Bangladesh castiga circa 600 de lei pe luna, la care se vor adauga beneficii precum cazarea, masa, acces la telefon si altele. Mohammed Hussein, managerul din Bangladesh, a precizat ca in tara de origine muncitorii puteau castiga circa 50 de dolari pe luna. Potrivit site-ului awww.bangladeshnews.com”, in septembrie 2006, salariul minim in Bangladesh ajunsese la aproape 20-25 de dolari. In aceste conditii, este evident ca muncitorii din Bangladesh vor castiga mai mult decat la ei acasa. Lucratorii sunt cazati in incinta Wear Company si au bucatari care le pregatesc hrana dupa regulile de acasa, conform religiei si traditiei musulmane.

Statut de delegat

Cei 190 de muncitori noi nu vor lucra cu contract de munca in Romania, ci vor avea statut de delegati, conform colaborarii dintre cele doua firme. „In consecinta ei nu afecteaza piata muncii locale, mai spune subcomisarul Tambris. Si asta pentru ca toate contractele lor de munca sunt inregistrate in tara de origine, adica in Bangladesh, si nu la noi in tara. Atat salariile, cat si contributiile la stat sunt platite acolo”. In judetul nostru lucreaza in prezent, cu contract de munca romanesc, 166 de straini, la care se adauga si cei 190 din Bangladesh. Dintre acestia, 142 sunt din China, unul din Irak, 10 din Republica Moldova, doi din Rusia, doi din Siria, opt din Turcia si unul din Ucraina. Sunt semnale, dupa cum mai spune subcomisarul Tambris, ca vor mai veni si alti straini care sa lucreze in Bacau, cu drept de sedere de peste 1 an, in constructii, tamplarie, confectii si agricultura. Scris de Roxana Neagu, Codrin Pop

Daca pana acum conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) spera sa inceapa in august lucrarile de reabilitare a Maternitatii, acum termenul s-a prelungit, deoarece formalitatile premergatoare demararii executiei investitiei dureaza foarte mult. aAcum avem documentatia completa si se afla la aprobare, la Comisia Interministeriala, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Urmeaza sa vina hartiile. Probabil, vom putea incepe lucrarile in toamna. Finalizarea era prevazuta pentru sfarsitul anului 2009, dar in aceste conditii sigur vom obtine prelungirea pentru 2010″. Conducerea spitalului a depus de cateva luni bune studiul de fezabilitate la Unitatea de Implementare a Proiectelor a Bancii Mondiale, care va organiza si licitatia. Costul investitiei a fost estimat la aproape 3 milioane euro, din care aproximativ 800.000 euro reprezinta valoarea aparaturii medicale ce va fi repartizata de catre Ministerul Sanatatii si a carei livrare a inceput. Pentru reabilitarea constructiei, in decembrie 2007 Banca Mondiala a prevazut alocarea a 1.765.193 euro. Intre timp, insa, au fost depuse si acceptate si alte proiecte, astfel ca este de asteptat ca suma sa fie redusa. Prin urmare, cel putin pentru moment, conducerea spitalului va trebui sa renunte la unele obiective prevazute in proiect. Va trebui sa lase pentru mai tarziu compartimentarea in saloane cu doua paturi si grup sanitar pe doua etaje ale sectiilor de obstetrica-ginecologie. Totusi, si aici va fi inlocuita toata infrastructura, vor fi refacute circuitele astfel ca ele sa fie functionale si treptat vor fi gasite resurse financiare pentru a le compartimenta. Din suma ce ii va fi repartizata de Banca Mondiala, conducerea spitalului va reabilita salile de operatie, intregul parter al cladirii, tot etajul patru si o portiune din etajul doi, unde va functiona sectia de Neonatologie, precum si o parte din spatiile, pe verticala, de sus pana jos, unde se afla cele doua sectii de obstetrica-ginecologie. Dar chiar daca la fondurile Bancii Mondiale concureaza mai multe spitale, este cert ca SJU va avea prioritate. aSunt 13 spitale din tara aprobate pentru reabilitarea maternitatilor lor, ne-a spus Dan Stoica. Maternitatea Bacau este pe primul loc, astfel ca sigur va fi in avantaj”.Scris de Elena Tintaru

Directia Apelor aSiret” continua sa deruleze in aceasta perioada campania aSa pastram apele curate”, un proiect social-educativ al institutiei, care are la baza necesitatea protectiei apelor atrii, precum si a ecosistemului. Proiectul a demarat in luna martie si se va finaliza in luna octombrie a acestui an. „Sa pastram apele curate” consta intr-o serie de conferinte si evenimente dedicate in primul rand publicului larg, dar si autoritatilor locale, opiniei publice, precum si institutiilor guvernamentale direct raspunzatoare, cu obiective clare asupra situatiei existente, de prezentare a metodelor de stopare a poluarii si implicit de educare a publicului. Proiectul este derulat la nivelul intregii tari si se bucura de sprijin din partea partenerilor care au dorit sa se implice in acest program. aIn decursul lunilor care au mai ramas din derularea acestui proiect, Directia Apelor aSireta si partenerul principal, Holcim SA, vor continua seria actiunilor de constientizare a publicului larg in ceea ce priveste protectia apelor. De asemenea, impreuna cu autoritatile locale din judet care vor dori sa ia parte la proiect vor fi realizate actiuni de curatare si igienizare a cursurilor de apa”, a precizat Emil Vamanu, directorul Directiei Apelor aSiret”. Pentru a-i determina pe cat mai multi dintre cetatenii localitatilor angrenate in proiect, organizatorii vor demara o ampla actiune de strangere a peturilor si dozelor aruncate pe cursurile de apa. Sub sloganul aNu-l lasa sa scape! Prinde si tu un PETste sau o meDOZ”, actiunea se va desfasura sub forma unui concurs. Pentru mai multe detalii, pot fi accesate adresele de internet http://apecurate.blogspot.com/ si http://www.rowater.ro/. Scris de C. Pop

Gradinita Magic English a desfasurat un program denumit aMeserii”, prin care copiilor li s-a aratat modul in care se lucreaza intr-o fabrica. Un grup de 20 de prichindei supervizati de educatoarele Laura Cioristeanu si Nicoleta Ghimis au fost in vizita la fabrica Letea. Copilasii s-au aratat incantati de ceea ce au vazut, fiind impresionati mai ales de tipografia Letea. Directoarea tipografiei si tipografii le-au explicat copiilor procesul de tiparire a ziarelor si modul in care functioneaza masinile din cadrul tipografiei. Scris de Ionut Avram

In ciuda faptului ca Liceul aAnghel Saligny” pregateste specialisti pentru industrie, domeniul care polueaza cel mai tare planeta, elevii lui gasesc actiunile si concursurile legate de ecologie ca foarte atragatoare. Prof. Viorica Chiticaru, coordonatoarea proiectul aEco-scoala”, marturiseste ca interesul tinerilor e peste asteptari si ca are la baza convingerea lor ca trebuie sa actioneze impotriva poluarii. aAu inceput prin a face curatenie in curtea scolii, dupa care au realizat un aranjament floral in fata corpului vechi. In semestrul acesta, vom organiza un concurs de colectarea maculaturii, pe clase, si din vanzarea hartiei vom obtine bani pentru tricouri si sepci”, declara prof. Chiticaru. Aranjamentul din fata liceului a fost botezat aSuntem responsabili” si apartine grupului ecologistilor, care si-au luat numele de aStill green” (aInca verde”). In 2007, au organizat primul simpozion privind protejarea naturii, iar urmatorul va fi pe 5 iunie, Ziua Mediului, in colaborare cu AMP Bacau. La invitatia asociatiei Tasuleasa Social, ecologistii vor participa la proiectul national aVerde 003″, avand sarcina sa curete 10 km de-a lungul albiei raului Bistrita. aLa sfarsitul proiectului, vom cere sa fim evaluati pentru a deveni Eco-colegiu, ceea ce ne va aduce un steag verde, la intrare, si fonduri pentru derularea altor proiecte”, afirma prof. Viorica Chiticaru.

aTehnicienii” iau premii la grafica si eseu

Un alt proiect important vizeaza informarea si educarea adolescentilor in problema HIV/SIDA. aSapte profesori din aAnghel Salignya au facut cursuri si sunt formatori. Ei au tinut ore cu fiecare clasa si le-au prezentat un film impresionant, foarte bine realizat”, afirma Doinita Ciobanu, profesor psiholog. Proiectul s-a incheiat cu un concurs national de afise, postere, desene si eseuri, la care elevii colegiului s-a prezentat excelent, obtinand premii si diplome. Pentru un spot publicitar, Gabi Postolache, 16 ani, a luat premiul special al juriului. aAu fost impresionati si m-au premiat, spune el. Am avut si afise, dar nu le-au apreciat. Poate au crezut ca le-am luat de pe Internet”. Am fost la expozitia finala si afisul lui, infatisand singuratatea unei adolescente bolnave de SIDA, mi s-a parut cel mai expresiv, in conditiile in care erau prezenti multi concurenti din Bucuresti si din alte orase mari din tara. Din 40 de eseuri, cel al lui Razvan Paduraru, clasa a X-a B, a luat premiul III. aSi proiectul aFumatul nu merge la scoalaa, care e initat de ANA, a avut mare succes, generand dezbateri aprinse intre copii, care au fost organizati pe grupe, fumatori si nefumatori”, arata prof. Stefan Ferent, consilier de programe. In cadrul aeducatiei pentru sanatate” se deruleaza si alte proiecte: aStop delincventei juvenile”, aAdevarul despre HIV”, aViata, o responsabilitate?”, un proiect antidrog, aFii Smart fara fumat”.

Gabriel are stofa de lider

Pentru Gabriel Postolache, elev intr-a IX-a la amate-info”, muzica si ecologia sunt doua pasiuni care se armonizeaza. Ar face muzica, daca ar avea un studio, dar nu are. aSunt constient ca pierdem din mediu. Nepotii mei nu vor mai vedea ce am vazut eu daca nu ne schimbam atitudinea”. De doua luni, Gabriel s-a lasat de fumat. La fel de brusc cum a inceput. aMergeam spre colegii mei si am vazut deasupra grupului o ciuperca de fum. M-am hotarat pe loc”, marturiseste el. Gabriel ia lucrurile foarte in serios: cand face ceva neaparat face bine. A participat la aTop Student” si a castigat locul III, dar pentru asta s-a pregatit. Si-a facut campanie, a lipit afise, altii le-au rupt, dar nu-i nimic, aasta-i rostul afiselor, sa fie rupte”, sustine el. aEu ma consider cel mai activ din liceu, spune baiatul. Ma implic pentru ca asa sunt eu, dinamic, dar si pentru ca imi place sa-mi fie recunoscute meritele”. Chiar daca are astofa de lider”, politica nu-l atrage, dimpotriva, ama scarbeste, mai ales in climatul actual. Tata ma indeamna spre Finante-Banci si cred ca spre economie voi merge, dar voi alege managementul. Sunt impotriva plecarii din tara. Nu voi pleca decat in vizita, ca turist, cred ca avem destule de facut aici”.

aMeseria lui e vorbitul”

Ionut Catalin Balaban, 16 ani, elev la profilul atehnic”, a avut noroc: s-a nascut cu simtul umorului si asta ii aduce beneficii lui, dar si celor din jur. aNu stiu, cred ca am talent. Colegii spun ca eu povestesc cu haz si ca ii inveselesc chiar si atunci cand au motive sa fie suparati”, declara Catalin. Bineinteles, in materie de film, genul preferat e comedia, iar dintre artistii romani ii plac cei de la aDivertis” si Doru Octavian Dumitru. Baiatul afirma ca parintii lui sunt seriosi, dar ca are ao gena” de la unchiul lui, care e un talentat povestitor. La fel si Catalin, care stie sa extraga satira din orice intamplare. aMeseria lui e vorbitul”, il defineste prof. Ferent, consilierul de programe educative al colegiului. La competitia dintre liceele aAnghel Saligny” si aFerdinand I”, actorul amator a interpretat o sceneta in care juca rolul unui taran sinistrat din Moldova. Cand a povestit cum as-a auzit cioc-cioc in geam si, iaca, cine credeti ca era?, Siretul”, toata sala a izbucnit in ras, ceea ce l-a calificat pe Catalin in finala de la Casa de Cultura.

Elevii vor avea o asala multimedia”

Colegiul Tehnic aAnghel Saligny” a fost infiintat in 1899 si va implini in curand 110 ani. aEra, la inceput, o scoala de arte si meserii, a fost si scoala pentru agricultura, apoi liceu industrial”, explica Adrian Fuioaga, directorul colegiului. Multi dintre absolventi au ajuns personalitati, cu rol important in viata publica. Unul dintre ei e Dumitru Mazilu. Vad, in vitrina cu trofee, o cupa pe care scrie aPromotia 1952″. A fost adusa de un absolvent stabilit in Australia, la intalnirea din 2002. Dupa sarbatorirea a 50 de ani, a facut atac de cord si a murit. aSi-au jurat sa se intalneasca pana cand vor mai ramane trei. In 2002 mai erau in viata vreo 20″. Pana in 1978, la aLiceul industrial” se faceau 5 ani. Avea clasa de arhitectura, de instalatii si de constructii. Acum, colegiul tehnic si-a diversificat incredibil oferta, insa pregateste, in continuare, tehnicieni: in proiectare CAD, operare tehnica de calcul, design vestimentar, desenator in constructii. Pe ruta progresiva, tinerii invata meserii ca tehnician in transporturi, tehnician in constructii si lucrari publice, tehnician instalatii in constructii. aDin pacate, in planul de invatamant nu exista activitati de practica in productie, pe santier. E un invatamant pur teoretic. Asta-i problema la toate specializarile”, arata prof. Fuioaga. Cei de la SAM fac practica in atelierele scolii. Aici exista patru domenii – constructii, mecanica, prelucrarea lemnului, textile, iar meseriile merg de la constructor structuri la mecanic auto sau tamplar universal. Exista ateliere in toate sectoarele, dar mai grozave sunt cele modernizate de Betania: un service auto a carui dotare a costat 50.000 euro, un atelier de tamplarie cu utilaje de 40.000 euro si doua ateliere de confectii, investitie de 20.000 de euro. Foarte bine sta Colegiul aAnghel Saligny” si in privinta laboratoarelor: 6 de informatica, unul de fizica, unul de chimie, ambele modernizate in ultimii doi ani, un cabinet fonetic si unul de desen tehnic. aSuntem primii care am facut un cabinet fonetic din venituri proprii, acum doi ani, in colaborare cu o firma, investitie care costa 250 de milioane, atunci”, afirma Adrian Fuioaga. In curand, aA. Saligny” va avea si o sala multimedia, cu o zona pentru conferinte, o zona cu calculatoare si o biblioteca virtuala: aAm compartimentat sala de mese a cantinei, care era imensa, si am facut trei incaperi: un club pentru cadrele didactice, o sala multimedia, pe care acum o dotam cu mobilier confectionat de noi, in atelierul de tamplarie, iar a treia a ramas sala de mese, cu 100 de locuri”.

Soft-uri impotriva chiulului

Cu asemenea conditii, nu e de mirare ca elevii de la aSaligny” rad toate premiile la competitiile de profil. Astfel, la Olimpiada din aria curriculara aTehnologii”, anul trecut, cinci elevi au obtinut locul I, unul – locul II si inca unul, locul III. La fel, la concursul profesional de aconstructii si lucrari publice”. In martie 2008, la concursul pe meserii, faza judeteana, baietii de la aAnghel Saligny” au cules 6 premii I, patru – II, doua locuri III si doua mentiuni. Liceul are dosare intregi cu diplomele adunate de tineri in competitiile judetene de fizica, istorie, geografie, astronomie etc. Anul trecut, la faza nationala a Concursului aStefan Procopiu”, Cerasela Farauanu a obtinut locul I, iar Iulian Ifrim, locul III pe tara. La Olimpiada de fizica, faza judeteana, Lucian Sabau a luat premiul III, Andrei Busuioc, clasa a XII-a, a luat premiul III pe judet la Olimpiada de astronomie din acest an, Oana Marcu si Alexandru Chifu, premiul III, la Istorie. Copiii s-au clasat pe primele locuri si la competitiile din domeniile extrascolare: aInitiativa in afaceri”, aMemoria Holocaustului”, aSuntem europeni – Comunicam mai bine”, ultimul fiind un concurs regional de dezbateri organizat de ARDOR Moldova. aPeste 70 la suta dintre absolventi fac studii superioare, arata directorul Adrian Fuioaga. De la SAM ies meseriasi buni, dar foarte putini se angajeaza in tara. Se duc in Spania, Marea Britanie, Italia”. Chiar daca e un colegiu tehnic, aSaligny” are club de debate, cerc literar, desenatori talentati, echipe de handbal, baschet si fotbal. Directorul Adrian Fuioaga sustine ca toate acestea sunt amodalitati de a-i tine pe copii la scoala”. In acelasi scop au fost achizitionate soft-uri pentru toate disciplinele, biologie, chimie, geografie, istorie etc. Ca orele sa fie interesante, fiecare clasa trebuie sa aiba videoproiector, unitate si ecran. aE o generatie mai nabadaioasa, afirma Adrian Fuioaga. Problema e ca parintii asteapta prea mult de la scoala, iar noi asteptam de la parinti sa-si trimita copiii cu o baza in educatie. Vin cu destule lipsuri, iar noi incercam sa le completam si sa-i intelegem”.
Scris de Silvia Patrascanu

Inglodati in datorii si proiecte

Mandatul lui Romeo Stavarache exceleaza in acumularea de datorii pe zeci de ani si in cheltuirea fara sens a banilor de la buget. Proiectele faraonice si extrem de
costisitoare sunt prezentate, desi exista in marea lor majoritate doar pe hartie, ca o serie nesfarsita de mari realizari. De fapt, situatia nu este nici pe departe intr-atat de roza pe cum o prezinta liberalii in frunte cu inca primarul Stavarache.

Soseaua de centura, proiect pentru care Stavarache nu are absolut niciun merit, este trecuta la capitolul fonduri nerambursabile, prin fituici de campanie, cu impresionanta suma de 84 milioane de euro. Insa acest proiect, inceput de Sergiu Sechelariu in 2003, nu a fost urnit in niciun fel de liberalii de trei lei, emigrati din PUR dupa ce anterior mai nefericisera cu prezenta si alte partide. Pentru ca soseaua de centura sa poata fi construita, este necesara exproprierea terenurilor din comunele din jurul Bacaului pe unde ar urma sa treaca soseaua ocolitoare. In ciuda discursurilor sforaitoare ale unor Stavarache, Orban, Vosganian, nici macar o palma de pamant nu a fost expropriata. Iar primarii comunelor prin care urmeaza sa treaca soseaua ocolitoare habar nu au de demararea acestui proiect. O minciuna sfruntata, trecuta la capitolul realizari de o trupa de incompetenti apti doar sa promita in speranta unui vot.

Podul suspinelor

Pentru cei ce au uitat, podul de la Maracineni a fost ridicat de la zero in trei luni. Bacaul este sufocat la propriu datorita podului de la Serbanesti, la care – vorba vine – se lucreaza de un an si jumatate. Stavarache n-a facut altceva decat sa ridice din umeri si sa puna intarzierea lucrarilor pe seama ghinioanelor, cuvantul „incompetenta” neizbutind sa-i iasa din gura. Macarale zburatoare, viituri ce au plecat cu variantele ocolitoare garantate pentru un volum de apa de trei ori mai mare decat cel ce a facut pocinogul… toate s-au pus contra finalizarii podului de la Serbanesti. Trecut, ca o mare realizare, cu 10 milioane de euro la capitolul impliniri. Nu se specifica totusi daca si cele 60 de miliarde alocate variantelor ocolitoare intra tot in acesti bani.

Afaceri pe bani publici

Centrul de afaceri este un proiect de suflet al lui Stavarache. Care costa cu 4 milioane mai mult decat un pod, un adevarat monument de irosire a banilor pentru un centru de afaceri intr-un oras in care aproape singurele investitii sunt cele legate de comert. La fituica sunt trecute 14 milioane de euro. Ceea ce nu se specifica acolo este ca din acesti bani 5,35 milioane euro sunt contributie de la bugetul local. Bani cu care s-ar fi putut acoperi o mare parte din cererea de locuinte, de exemplu.

Caldura scumpa
cu investitii inutile

Grupul de cogenerare este o alta investitie de pe urma careia bacauanii nu au simtit nimic. In afara de afacerile cu societati apropiate de liberali si de plimbarile prin Tenerife ale lui Stavarache impreuna cu Marius Stanila, cumnatul sau si director de marketing la CET (impreuna cu reprezentantul societatii de la care a fost achizitionat, fara contract de mentenanta, grupul de cogenerare), nimic nou nu s-a petrecut la CET. Daca Stavarache se lauda acum un an ca bacauanii vor avea apa calda gratuit, totul s-a dovedit un balon de sapun. Mai mult, CET s-a inglodat in datorii din nou. Daca bacauanii nu mai retin, in 2004 pierderile de la CET erau de 30 miliarde de lei vechi. In 2005 ajunsesera la 80 miliarde, iar un an mai tarziu la 170 miliarde. Guvernul a sters toate datoriile, dar la finele lui 2007 erau din nou 200 de miliarde datorii. Dar aceste cifre nu apar printre realizarile mandatului lui Stavarache.

Un tramvai numit mandat

Culmea impertinentei, pe pliantul lui Stavarache apar si investitiile de la Gara. Dar tot ceea ce s-a facut acolo reprezinta o investitie privata, a celor de la SNCFR, fara pic de contributie din partea autoritatilor locale. Cele 6 milioane de euro ce au fost cheltuiti pentru renovarea garii provin din fondurile proprii ale CFR, si fac parte dintr-un amplu proiect de investitii derulat la nivel national, prin care se urmareste punerea la punct a tuturor garilor din tara. Insa liberalii nu aveau cum sa piarda prilejul de a se lauda inca o data cu ceva ce nu le apartine.

Apa cine poate

Apa potabila de calitate este un deziderat normal al oamenilor. Si daca aductiunea de la Valea Uzului, pentru care Stavarache a trebuit doar sa semneze, deoarece proiectul fusese aprobat in timpul mandatului lui Dumitru Sechelariu, ar fi fost finalizata, totul ar fi fost in ordine. In schimb, bacauanii platesc in continuare apa cea mai scumpa din tara si de o calitate indoielnica. O alta mare realizare marca Stavarache.

Campus la sertar

Pentru elevi si cadrele didactice Stavarache si ai sai s-au laudat peste tot ca vor ridica un campus preuniversitar, in coasta Parcului Cancicov. Culmea este ca de absurditatea proiectului si-au dat seama tocmai liberialii, si au respins ideea. Nu de alta, dar marele amator de spatii verzi Stavarache a „uitat” ca nu se poate construi pe locurile cu verdeata si tocmai pe un astfel de amplasament vedea campusul. Prin urmare, ideea i-a fost trimisa la plimbare si probabil a fost sfatuit sa mai si cugete cand vine cu astfel de propuneri. Iar campusul, ca si alte mari initiative, a sfarsit la gramada printr-un sertar.

Contracandidatii ataca

aMarile realizari” ale acestui mandat sunt taxate si de contracandidatii lui Stavarache pentru postul de primar. Tot esicherul politic, mai putin PNL, este nemultumit de modul in care Stavarache a gestionat vreme de patru ani problemele orasului. Si fiindca tot am amintit de liberali, si in tabara acestora sunt nemultumiti de activitatea primarului, doar ca nu au curaj sa iasa in fata. Asta pentru ca toti cei care au avut cate ceva de comentat au fost trasi pe linie moarta sau, mai rau, au fost exclusi din partid. Angela Bogea, candidat la Primarie din partea PRM a taxat punctele slabe ale lui Stavarache. aIn patru ani, ca primar, as fi rezolvat problema Podului de la Serbanesti, dar si pe cea a fluidizarii traficului rutier in oras. Sunt cele mai stringente, iar primarul Stavarache trebuia sa le acorde atentia cuvenita. As fi urmarit indeaproape modul in care lucra firma, respectarea contractului, iar daca apareau probleme reziliam contractul si apelam la o firma mai serioasa. Ce s-a intamplat la pod este anormal, e ceva ca in lumea a treia”, ne-a spus Bogea. Candidatul PSD, Radu Catalin Mardare considera ca una dintre principalele probleme este reprezentata de lipsa unei sosele de centura. Senatorul a blamat si modul in care se efectueaza lucrari acum pe ultimii zeci de metri de mandat. aAcum nu stiu cate obiective se puteau duce la bun sfarsit in cei patru ani de mandat, dar stiu sigur ca unele puteau fi finalizate. Si in mod sigur se putea duce, ca sa zic asa, ala bun inceputa, soseaua de centura. Trebuia sa fie un inceput sanatos al lucrarilor, pana acum, iar in unul sau doi ani de-acum inainte am fi putut avea sosea de centura, daca primarul ar fi fost interesat de aceasta problema. Dar domnul Stavarache a avut de atins obiective personale politice mai importante pentru domnia sa decat cele ale bacauanilor si astfel a sacrificat adevaratele obiective ale municipiului. Ar fi avut timp sa finalizeze Teatrul de Vara, Bazinul de Inot si alte proiecte. Asa, este imposibil sa se realizeze totul cu o luna inainte de alegeri”, ne-a declarat Mardare. Candidatul independent Dan Saveluc l-a atacat direct pe Romeo Stavarache mai ales din primsa lipsei unui plan urbanistic general, lasand sa se inteleaga ca nu a existat interes pentru ca acesta sa fie realizat. aUn lucru pe care primarul nu vrea sa-l faca este Planul de Urbanism General. Acel PUG trebuie facut si batut in cuie, sa se stabileasca unde se poate construi si unde nu. Dar nu are interes, pentru ca din autorizatiile de constructie se iau bani”, crede Saveluc.

Datori la banci

Romeo Stavarache a reusit pentru anul 2008 un buget axat mai ales pe imprumuturi la banci. Din lista afisata pe site-ul primariei cu apropuneri pentru lista obiectivelor de investitii 2008″, aprobata de consilierii locali, reiese competenta celor care ar fi trebuit sa se concentreze mai ales pe atragerea de fonduri europene nerambursabile. Cum lucrul acesta necesita, pe langa vointa si specialisti, s-a ales metoda mai simpla. Creditul bancar. Suma se ridica la 61.500.000 RON. Pe langa asta, exista si un credit bancar extern de 1.125.000 RON. In vreme ce fondurile nerambursabile sunt de 4.817.459 RON. Interesanta este diferenta dintre cele scrise pe panourile publicitare si pe pliantele electorale, si realitatea din buget. De pilda, la Spitalul Municipal, creditul bancar intern este de 10.000.000 RON, iar la capitolul fond nerambursabil este trecut un mare 0. Reabilitarea Teatrului de Vara, afacerea italiana a lui Romeo Stavarache, este realizata tot din credit bancar: 3.000.000 RON.

Scris de Emilian Berceanu, Ionut Avram, Codrin Pop

Basmele despre infrastructura sateasca se aud monoton la un televizor plin de praf uitat intr-un colt in crasma din centrul satului. Printre puricii de la antena proptita aiurea la fereastra, vorbeste un domn imbracat bine, cu un costum Armani, care dupa conferinta de presa se urca intr-o masina cu multi cai putere si girofar. E inconjurat de cativa badigarzi, la fel cum porcii din fundul curtii crasmei s-au adunat in jurul unui gainat. Masina pleaca in tromba, lasand reporterii cu microfoanele suspendate in aer, fara raspunsurile pe care le asteptau. In crasma, un mos ce sta la o masa jegoasa mai bea un pahar de tuica proasta. Domnul de la Bucuresti se duce la o intalnire de campanie electorala pe Valea Prahovei. Acolo, impreuna cu liderii marcanti ai partidului vor face strategia Romaniei in caz ca vor castiga alegerile. Mosul se ridica alene de la masa, mai ia o tuica la botu” calului si ii spune femeii de la bar sa-l treaca pe caiet. Oricum mai are sa-i dea inca vreo cincizeci de lei din astia noi. Dar e om serios, ii da el la pensie. Cica au marit-o si pe asta, in preajma alegerilor. Mai are de luat niste maruntei in plus. Numai buni de dat pe tuica, nu de alta, dar nu i-ar ajunge pentru ingrasaminte si ierbicide.
Pleaca usor leganat spre casa, cu cizmele de cauciuc adanc infipte in noroiul de pe ulita. Fiindca cizma dreapta e rupta, noroiul i-a intrat peste ciorapul gaurit la calcai. Si-a adus aminte subit despre discursul domnului de la Bucuresti. Vorbea pe o limba neinteleasa, ceva despre fonduri europene, despre cat de multe a facut guvernul in acest sens. Ce naiba or fi alea?, se intreaba mosul. Oare el o duce mai bine de cand e cetatean european?
In fata portii se uita prostit la posterele cu primarul din comuna. Mai candideaza o tura. Nu stie sa citeasca prea bine, dar ii plac pozele. Sunt niste conducte de apa. A naibii treaba. Cica s-a bagat apa in sat, cu bani europeni. Minunea n-a durat decat o saptamana, iar primarul a dat vina pe hotii de la firma ce a executat lucrarea. Mosul se incrunta putin. Oare mai are vin in beci? Tare i-ar prinde bine un pahar, sa stinga tuica. Brusc, si-a dat seama ca nu s-a mai spalat de o saptamana. Nici nu prea avea cum, ca fantana e in fundul curtii, si abia acum s-a zvantat putin noroiul. Chiar, oare pe Valea Prahovei o fi noroi?, se intreaba iarasi mosul. Intra in casa darapanata si se uita in calendar. Mai sunt cinci zile pana la alegeri. Oare ce-o face domnu” de la Bucuresti?Scris de Ionut Avram

Partidul Social Democrat si-a lansat, vineri, candidatul la functia de primar al comunei Hemeiusi. Gheorghe Braiescu este cel care si-a propus sa conduca, in urmatorii patru ani, administratia locala a comunei, iar ziua de vinerii-a prilejuit o intalnire cu alegatorii, intr-un cadru placut.
Sustinut de presdintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, candidatul la Primaria Hemeiusi s-a aflat timp de cteva ore in mijlocul locuitorilor comunei, circa trei sute de persoane participand la festivitatea de prezentare a candidaturii. Alegatorii prezenti au apreciat realismul candidatului, dar si dorinta de a duce comuna cat mai aproape de nivelul unui oras, din punct de vedere al dezvoltarii economice si sociale. aPartidul Social Democrat este singurul partid care a avut, are si va avea grija de taranul roman, de agricultor, de satul romanesc. In comuna Hemeiusi avem mai multe obiective care sa aduca localitatea cat mai aproape de nivelul unui oras. PSD are la Hemeiusi un candidat care poate sa schimbe in bine multe lucruri si care e un bun gospodar. Am incredere ca impreuna vom reusi sa facem mai multe pentru localitate”, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. Candidatul la functia de primar, Gheorghe Braiescu s-a adresat locuitorilor comunei, explicandu-le modul in care va aduce la indeplinire toate obiectivele pe care si le-a propus in programul sau. aIn primul rand doresc ca aceasta comuna sa arate ca un oras, sa se dezvolte in urmatorii ani, iar locuitorii sa aiba toate conditiile, de la apa si canalizare, pana la un spital modern, trotuare, drumuri si multe alte obiective pe care le merita. Putem face o baza sportiva moderna, pentru tineret, precum si modernizarea caminului cultural, care nu s-a mai schimbat din 1981. Mi-am propus sprijinirea parohiilor, pentru finalizarea reparatiilor incepute, precum si alte obiective. Vreau sa devenim o comuna moderna si prin programul pe care mi l-am propus pot sa indeplinesc multe dintre dorintele locuitorilor cu privire la conditiile in care traiesc. Destinul meu este legat de aceasta comuna si am capacitatea sa rezolv problemele pe care le avem aici. Sunt fonduri, avem sprijinul necesar si putem sa facem mai mult”, a spus Gheorghe Braiescu. Candidatul a raspuns intrebarilor din public si a primit aplauzele celor prezenti, pe care i-a invitat sa participe la vot, pentru a schimba in bine fata localitatii lor.

Scris de Codrin Pop

Dupa ce joia trecuta, prin tragere la sorti, au fost desemnati presedintii si loctiitorii birourilor electorale ale sctiilor de votare, sambata s-au completat si birourile electorale ale sectiilor de votare cu reprezentanti ai partidelor politice. aIn judet sunt 537 sectii de votare, precizeaza procurorul Anda Vartolomei, presedintele Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr.4 Bacau. Potrivit legii, birourile electorale ale sectiilor de votare sunt constituite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia si 5 membri, in cazul sectiilor de votare din comune si orase, respectiv 9 membri in cazul sectiilor de votare din municipii”. Sambata, in incinta Teatrului Bacovia, in prezenta presedintilor sectiilor de votare desemnati de presedintele Tribunalului si a reprezentantilor formatiunilor politice care au propus candidati pentru scrutinul din 1 iunie a avut loc completarea birourilor electorale ale celor 116 sectii de votare din municipiul Bacau. aPentru ca sa evitam aglomeratia, incepand cu ora 10.00 s-au constituit Birourile sectiilor de votare de la nr.1 la nr. 55, iar de la ora 13.00 s-au constituit Birourile sectiilor de votare de la nr.56 la nr.116″, ne-a declarat presedintele Biroului Electoral de Circumscriptie Municipala nr.1, judecatorul Ciprian Timiras. In conformitate cu prevederile legale, birourile electorale ale sectiilor de votare se completeaza cu cate un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care participa la alegeri, in ordinea descrescatoare a numarului de candidati propusi. aStabilirea componentei birorilor electorale s-a desfasurat fara incidente. Eventualele contestatii se pot depune pana pe 26 mai, iar termenul maxim de solutionare a acestora este 28 mai. Pe 28 mai se va sti componenta birourilor electorale ale sectiilor de votare”, a mai spus Ciprian Timiras, presedintele BEM.

Scris de Lili Adochitei

Scor strans in meciul de gala dintre echipa presei si selectionata VIP-urilor bacauane, disputat sambata seara pe „Municipal” pana la lasarea intunericului (aprobata initial, utilizarea nocturnei nu a mai fost permisa). Insistent ca intotdeauna, Laurentiu Botin a reusit sa intercepteze o minge si sa faca repede 1-0, scor care s-a mentinut o buna bucata de vreme. Din repriza a II-a, ziaristilor li s-a terminat insa cerneala (adica benzina). In forma de zile mari, goal-keeper-ul Codrin Pop a scos cat a scos, dar tot a primit doua goluri ce au consfintit si rezultatul final: 2-1. A castigat o echipa a VIP-urilor din care au acceptat sa faca parte Sergiu Sechelariu (candidat independent la Primaria Bacau), Dragos Benea (presedintele Consiliului Judetean), John Popa (PR) si Ionel Floroiu (PSD). Asteptam revansa…Scris de Dana P.

Inca din 2003 au fost elaborate planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacau. Documentatia a fost intocmita de IHS Rotterdam, fiind finantata de Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei. Pe langa amenajarea centrului orasului (centru civic, piatete pietonale la Catedrala Ortodoxa si Catedrala Catolica, protejarea zonelor de patrimoniu, reintroducerea elementelor naturale precum parcuri si lacuri), este absolut necesara dezvoltarea orasului si pe axa est-vest. Pe aceasta axa exista doua granite, una naturala, reprezentata de Bistrita, si una artificiala, calea ferata. Pentru a se ajunge la un oras deschis, cu comunicare lejera intre toate cartierele, dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. Aceasta inseamna ridicarea a cel putin doua noi poduri peste Bistrita, in afara de cel de la Serbanesti. Astfel, Bistrita ar deveni pentru Bacau ceea ce reprezinta Tamisa pentru Londra. Banii necesari unor astfel de investitii pot fi atrasi din fondurile europene, mai ales pe Axa 1 a Programului Operational Regional, care permite elaborarea de proiecte integrate, mult mai ample. De partea cealalta, sunt necesare noi pasaje, atat pietonale cat si auto, care sa faciliteze comunicarea intre cartierul CFR, zona Sarata etc. si oras. Bacaul trebuie, dupa materializarea unor astfel de proiecte, sa capete un aspect circular, tipic marilor orase, in care traficul si comunicarea intre diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. Aceeasi Axa 1 permite reabilitarea retelelor de canalizare si asfaltarea, astfel incat pe un singur proiect pot fi solutionate mai multe probleme ale orasului.
Bacaul este sufocat de trafic, problema fiind in stransa legatura cu inexistenta unei sosele de centura si a insuficientei locurilor de parcare. Proiectul centurii ocolitoare a Bacaului a fost elaborat si aprobat pentru finantare inca de acum patru ani, dar finalizarea se lasa asteptata. Nici pana in acest moment nu s-a trecut la exproprierea terenurilor necesare pentru realizarea centurii ocolitoare, un pas esential pentru demararea lucrarilor. Liberalii au facut doar declaratii de intentie, cu caracter electoral, dar practic nu s-a facut absolut nimic. In ciuda faptului ca ar fi un castig enorm pentru Bacau, s-a stagnat inutil din pricina unei lipse de implicare a factorilor decizionali.
Au fost identificate atat terenurile pentru ridicarea unor parcari supraterane si subterane, cat si posibilitatile de finantare. Este vorba de fonduri europene, iar contributia autoritatilor locale in aceasta privinta este una de cel mult 10%. Astfel, cu 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase inca 9 milioane, bani cu care pot fi refacute majoritatea arterelor secundare. Bacaul nu va mai fi sufocat de autoturisme parcate pe strazi, incurcand traficul si asa dificil. In loc de parcari facute in graba pe spatiile verzi dintre blocuri, orasul are nevoie de o strategie bine gandita, care sa imbine utilul spatiilor de parcare cu placutul zonelor de relaxare.

Scris de Desteptarea

Primaria si CET-ul au vandut bacauanilor povesti de miliarde

Din cele 30.000 de apartamente din Bacau inca racordate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, 80 la suta sunt dotate cu repartitoare si robineti termostatati. Locatarii au crezut povestile turnate de la CET si de la Primaria Bacau si au acceptat contorizarea individuala. Abia dupa ce valul nemultumirilor a capatat proportii de
tsunami au recunoscut autoritatile si
conducerea CET ca montarea repartitoarelor a fost „o prostie”. De fapt, a fost o actiune premeditata pentru ingrosarea unor conturi.

Incurajati de reprezentantii furnizorului de agent termic si de cei ai Primariei Bacau, bacauanii din apartamentele bransate la CET au investit in aceste sisteme pentru a face economii la intretinere. In scurt timp, s-a dovedit ca aceasta contorizare individuala este o mare pacaleala. De altfel, directorul CET, Vasile Dragusanu, a recunoscut ca montarea repartitoarelor a fost inutila, toata operatiunea fiind „o prostie”, in conditiile in care, urmare a debransarilor masive, locatarii apartamentelor contorizate nu platesc doar ceea ce consuma, ci si sumele rezultate prin aplicarea unor coeficienti de corectie. Falsa contorizare a fost evidenta in iernile 2006-2007 si 2007-2008, cand s-a ajuns in situatia aberanta ca incalzirea unui apartament sa coste milioane bune de lei vechi, desi locatarii au reglat consumul cu ajutorul robinetilor termostatati si au stat in frig. Desi repartitoarele indicau un consum mic in unitati, pretul per unitate oscila in functie de consumul indicat de gigacalorimetrul de scara. Acesta inregistra toata caldura care „se plimba” prin bloc. Consumul total era repartizat atat apartamentelor contorizate, cat si celor necontorizate.

Surzi la necazurile oamenilor

Mii de familii s-au indatorat pentru a monta repartitoarele de costuri. Dupa ce au platit rate un an de zile sau au dat dintr-un foc milioane de lei vechi, bacauanii s-au trezit mai jumuliti ca niciodata la incalzire. S-a ajuns in situatia aberanta ca, pentru o garsoniera, incalzirea sa coste pe o singura luna chiar si peste 1000 lei. Si nu a fost vorba de un caz singular. Reclamatiile au curs la asociatiile de proprietari, la CET, la Primaria Bacau. Autoritatile nu au luat nicio masura, in ciuda repetatelor promisiuni ale primarului Stavarache ca va rezolva problemele locatarilor din blocuri. Bacauanii au ajuns la mana firmelor care au montat repartitoarele. Facturile sunt de neinteles pentru locatari. Intr-o luna, valoarea unitatii era una, in luna urmatoare crestea chiar de 10 ori, fara nicio explicatie. „Am ajuns la capatul rabdarii, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Pentru ca nu primim sprijin din partea autoritatii locale in rezolvarea problemelor pe care le avem cu firmele respective, le-am dat in judecata. Reclamam faptul ca sunt luate ca baza de calcul niste aparate care nu sunt verificate metrologic. Este inadmisibil asa ceva”. Marea contorizare, la care au fost impinsi locatarii bransati la CET, nu a avut alt scop decat sa ofere pe tava o afacere banoasa unor firme din alte judete ale tarii care si-au aratat, la randul lor, recunostinta fata de aospitalitatea” administratiei locale bacauane.Scris de Doina Mincu