FC Bacău U17 continuă seria de succes în play-out, obținând cea de-a patra victorie consecutivă.
Ce filme rulau acum 50 de ani la cinematografele din județul Bacău
În săptămâna 25 noiembrie – 1 decembrie 1974, cinematografele din județul Bacău ofereau o paletă variată de filme pentru publicul cinefil, de la producții autohtone cu teme istorice și sociale, la pelicule internaționale cunoscute. Iată o privire asupra programului cinematografic din acea perioadă:
Cinematograful „Muncitorul” – Bacău
Aici, premiera săptămânii era filmul românesc „Tatăl risipitor”, o creație regizată de Adrian Petringenaru după un scenariu semnat de Eugen Barbu. Filmul ilustra momentele dramatice din lunile premergătoare insurecției naționale antifasciste din 23 august 1944. Actori de marcă precum Toma Caragiu, Marga Barbu, Gheorghe Dinică, Leopoldina Bălănuță și Vasile Nițulescu dădeau viață personajelor.
Cinematograful „Flamura Roșie” – Bacău
Filmul „Asediul” (25-27 noiembrie) era în program, urmat de „Cazul Mattei” (28 noiembrie-1 decembrie).
Cinematograful „Progresul” – Bacău
Cinefilii puteau urmări filme ca „Izvoare” (25-27 noiembrie) și „Tunurile din Navarone” (28 noiembrie – 1 decembrie), acesta din urmă fiind o celebră peliculă de război.
Cinematograful „Tineretului” – Bacău
Filmele istorice captivau audiența: „Mihai Viteazul” (25-27 noiembrie) și „Al 7-lea carus” (28 noiembrie – 1 decembrie).
Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (actual Onești)
Filmul „În numele poporului italian”, regizat de Dino Risi, o satiră socială care explorează corupția, inegalitățile și justiția în societatea italiană a vremii. Cu un ton subtil ironic și o interpretare remarcabilă, filmul oferă o critică profundă asupra societății contemporane, rămânând relevant și astăzi.
Cinematograful din Oituz
Pe afiș figura „Sfânta Tereza și diavolii”, un film despre acțiunile de sabotaj ale Armatei române în zona ocupată de germani în Al Doilea Război Mondial.
Cinematograful din Moinești
Publicul putea viziona filme ca „Desfășurarea” (25-27 noiembrie) sau „Stejar extremă urgență” (29 noiembrie – 1 decembrie).
Cinematograful „Petrolul” – Comănești
Programul includea filme precum „O picătură în mare” (27-29 noiembrie) și „Fratii Jderi” (29 noiembrie – 1 decembrie), inspirat din istoria Moldovei medievale.
Cinematograful „Textila” – Buhuși
Pe ecran rulau producții precum „Porțile albastre ale orașului”, după un scenariu de Marin Preda.
Cinematograful din Asău
Ofertea includea filme precum „Preotul” (29 noiembrie – 1 decembrie).
Această selecție de filme reflectă diversitatea tematică specifică cinematografiei anilor ’70, combinând producții locale cu filme internaționale, istorice sau dramatice, toate având menirea de a atrage un public variat și de a îmbina divertismentul cu reflecția asupra istoriei și societății.
Un aspect notabil al programului cinematografic al vremii este prezența unor filme occidentale de mare succes, cum ar fi „Cazul Mattei” și „În numele poporului italian”, două producții italiene remarcabile, dar și clasicul hollywoodian „Tunurile din Navarone”, o peliculă de război cu actori celebri. Această deschidere către filmele occidentale poate părea un paradox în regimul comunist. Singurul film sovietic din această săptămână fiind „Al 7-lea cartuș”, o poveste cu accente de aventură și ideologie comunistă.
Ce proceduri trebuie să urmeze polițiștii când opresc mașinile în trafic
Legislația rutieră din România le oferă polițiștilor cadrul legal pentru a opri vehicule în trafic, fie pentru verificarea documentelor obligatorii, fie pentru identificarea unor persoane sau bunuri suspecte, ori pentru controlul respectării normelor de circulație. Totuși, aceste intervenții trebuie să se desfășoare conform unor proceduri stricte, stabilite prin lege și reglementări interne, scrie avocatnet.
Motivele opririi în trafic
Conform Procedurii de sistem privind oprirea vehiculelor, polițiștii pot opri vehiculele în trafic în următoarele situații:
- Constatarea încălcării normelor rutiere;
- Indicii sau suspiciuni privind săvârșirea unor contravenții sau fapte penale;
- Verificarea deținerii documentelor obligatorii, cum ar fi permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, RCA etc.;
- Intervenții în situații de urgență, cum ar fi calamități naturale, dezastre sau alte evenimente ce pun în pericol siguranța circulației.
În cazul în care există suspiciuni de natură penală, oprirea vehiculului poate avea scopul de a identifica persoanele implicate sau bunurile care fac obiectul faptelor respective.
Refuzul de a opri și urmărirea
Atunci când un șofer refuză să oprească la semnalul poliției, situația escaladează. Refuzul de a opri poate atrage urmărirea vehiculului, ceea ce implică riscuri pentru siguranța participanților la trafic. Procedura prevede utilizarea mai multor echipaje pentru interceptarea vehiculului, iar în cazuri extreme, se poate recurge la folosirea forței.
Dacă vehiculul este oprit, iar identitatea persoanelor din interior nu poate fi stabilită, acestea pot fi conduse la secția de poliție pentru verificări suplimentare. În funcție de suspiciuni, persoanele pot fi reținute până la 24 de ore.
Refuzul de a opri poate avea consecințe grave, inclusiv acuzații penale, în funcție de circumstanțele evenimentului.
Folosirea armamentului în oprirea forțată
Folosirea armamentului din dotare este o măsură extremă și poate fi aplicată doar în cazurile de risc ridicat, conform prevederilor legale. În cazul urmăririi unui vehicul care refuză să oprească, polițistul aflat în autospeciala de intervenție trebuie să respecte următoarele etape:
- Somarea verbală: Șoferul trebuie avertizat prin sistemul de avertizare sonoră și mesajul clar: „STAI, STAI CĂ TRAG!”.
- Avertisment prin foc de armă: În cazul nesupunerii, se trage un foc de armă în plan vertical sau într-o direcție sigură, fără a pune în pericol viața sau bunurile altor persoane.
- Tragerea asupra vehiculului: Dacă șoferul nu se conformează nici după somațiile legale, se poate trage asupra pneurilor sau altor componente care asigură deplasarea vehiculului, pentru a-l imobiliza.
Concluzie
Oprirea vehiculelor în trafic de către poliție este o măsură legală și necesară pentru menținerea siguranței rutiere și combaterea infracționalității. Totuși, procedurile aplicate trebuie respectate cu strictețe, iar folosirea forței sau a armamentului trebuie să fie justificată și proporțională cu riscurile implicate.
Pentru șoferi, cel mai important este să coopereze cu poliția și să răspundă prompt la semnalele legale, evitând astfel escaladarea situațiilor și posibilele consecințe legale.
Horoscop – 25 noiembrie 2024
Berbec ♈
Ambiția ta este contagioasă! Astăzi vei avea ocazia să te faci remarcat la locul de muncă prin inițiative îndrăznețe. Concentrează-te pe detalii și vei culege roadele.
Taur ♉
O zi perfectă pentru a consolida planurile financiare. Încearcă să te dedici proiectelor care cer răbdare și perseverență – rezultatele nu vor întârzia să apară.
Gemeni ♊
Creativitatea ta este în plină ascensiune! Colaborările de azi vor aduce idei inovatoare. Ai grijă să finalizezi ceea ce începi pentru a avea succes.
Rac ♋
Astăzi vei simți un impuls de energie, ideal pentru a rezolva sarcinile amânate. Organizează-ți agenda și vei observa că lucrurile se așază exact cum trebuie.
Leu ♌
Ziua de azi îți aduce spor în tot ce faci! Dacă te concentrezi pe munca în echipă, vei reuși să îți depășești așteptările. Ești un lider natural!
Fecioară ♍
Perfecționismul tău dă roade astăzi! Proiectele care cer precizie și atenție la detalii vor ieși impecabil. Încearcă să nu te suprasoliciti.
Balanță ♎
Echilibrul tău interior îți aduce spor în tot ceea ce faci. Fă-ți timp să delegi sarcini dacă simți că volumul de muncă te copleșește.
Scorpion ♏
Astăzi, motivația ta e la cote maxime! Ai forța necesară să rezolvi probleme complexe și să impresionezi prin tenacitate. Continuă în ritmul acesta.
Săgetător ♐
Energia pozitivă te împinge spre acțiune. Poți învăța ceva nou sau poți începe un proiect pe care l-ai amânat. Este o zi favorabilă pentru progres.
Capricorn ♑
Pentru tine, munca este plină de spor azi! Ai capacitatea de a organiza lucrurile cu o precizie de invidiat. Fii deschis la sugestiile colegilor.
Vărsător ♒
Inovația e cuvântul zilei! Dacă îți urmezi instinctul, vei găsi soluții originale la orice provocare. Ești un adevărat vizionar.
Pești ♓
Intuiția te ajută să iei deciziile corecte. O zi excelentă pentru a finaliza proiecte sau a începe ceva nou. Ai spor și inspirație din plin.
Călin Georgescu, lider în preferințele alegătorilor din România și Diaspora
Candidatul independent Călin Georgescu domină clasamentul primului tur al alegerilor prezidențiale, după numărarea voturilor din 96,38% din secțiile de votare din țară și 67,68% din cele din Diaspora.
Rezultate în România
În țară, Călin Georgescu a obținut 1.898.184 de voturi, ceea ce reprezintă 22,26% din opțiunile alegătorilor, depășindu-l pe Ion-Marcel Ciolacu, candidatul principalului partid de guvernământ, care a înregistrat 1.716.714 voturi (20,13%). Pe locul trei se află Elena-Valerica Lasconi, cu 1.548.002 voturi (18,15%).
Restul clasamentului este completat de George-Nicolae Simion (14,12%), Nicolae-Ionel Ciucă (9,07%), Mircea-Dan Geoană (6,23%), Hunor Kelemen (4,83%) și alți candidați care nu au depășit pragul de 4%.
Rezultate în Diaspora
În Diaspora, unde s-au numărat voturile din 67,68% din secții, Călin Georgescu s-a impus și mai categoric. Cu 169.919 voturi (40,35%), el este urmat de Elena-Valerica Lasconi, care a obținut 118.367 voturi (28,11%). George-Nicolae Simion ocupă locul trei, cu 50.926 voturi (12,09%).
Restul candidaților au obținut scoruri mult mai mici, Ion-Marcel Ciolacu, de exemplu, fiind pe locul șase în Diaspora, cu doar 14.168 voturi (3,36%).
Un tur al doilea intens disputat
Rezultatele demonstrează o competiție strânsă pentru turul al doilea, în care Călin Georgescu pare favorit să atragă un număr semnificativ de voturi atât din țară, cât și de la românii din străinătate. Susținerea consistentă pe care a primit-o atât pe plan intern, cât și în Diaspora, îl poziționează ca o surpriză a acestor alegeri.
De asemenea, voturile obținute de candidații care nu vor merge mai departe vor deveni esențiale pentru strategia electorală a celor care se vor confrunta în turul doi.
Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și ce direcție vor lua preferințele electoratului în această perioadă crucială.
Un tur electoral al marilor surprize
Primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an a fost unul ce va rămâne în istoria recentă ca o surpriză colosală. Călin Georgescu, o figură necunoscută pentru publicul larg și complet ignorată de media mainstream, a reușit să ocupe primul loc. Acest rezultat contrazice toate sondajele de opinie care îi acordau cel mult o prezență simbolică. Însă surprizele nu se opresc aici. Exit-pollurile, instrumentele care ar trebui să ghideze dezbaterile post-vot, s-au dovedit complet neputincioase, nereușind să anticipeze nici măcar ordinea candidaților, cu atât mai puțin procentele.
Acest tur electoral a ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri. De exemplu, succesul lui Georgescu în mediul rural sau în diaspora de la Roma stârnește nedumeriri. Ce mesaje sau valori au rezonat atât de puternic cu aceste categorii de alegători? În același timp, performanțele candidaților consacrați au fost surprinzătoare. De ce Elena Lasconi a fost preferată de votanții din Republica Moldova, dar nu a convins în România? Cum se explică faptul că Nicolae Ciucă a avut o performanță decentă peste Prut, dar a înregistrat un rezultat modest în țară? Și, poate cel mai intrigant, unde s-au dus voturile lui George Simion, care, conform așteptărilor, ar fi trebuit să aibă un electorat mai disciplinat?
Ceea ce este limpede este că acest scrutin marchează începutul unor schimbări profunde în peisajul politic românesc. Rezultatele neconcludente și lipsa certitudinilor vor împinge partidele să își reanalizeze strategiile și să caute răspunsuri la aceste întrebări stringente. Se vor cere explicații, iar vinovații vor fi căutați fie în rândul liderilor, fie în greșelile campaniilor. Însă această perioadă de introspecție și reașezare politică va avea un impact nu doar asupra vieții partidelor, ci și asupra direcției naționale.
În timp ce ne pregătim pentru turul al doilea, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. Dacă acest tur a demonstrat ceva, este că nimic nu mai poate fi luat de-a gata. Alegătorii au devenit imprevizibili, iar vechile reguli ale jocului politic par să nu mai funcționeze. Suntem martori la o transformare care ar putea defini viitorul politic al României pentru ani buni de acum înainte.
Sfârşitul atributului? (II)
De unde falsa alarmă?
Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai comode mijloace de informare, asemenea liceanului din clasele terminale care nu-şi mai (poate) face timp să citească opera artistică şi apelează la comentariile literare prefabricate, pentru care la bacalaureat primeşte o notă frumuşică. Mihai Semenov, cândva profesorul-director al Şcolii „Al. I. Cuza” Bacău, spunea în anii 1980 că într-o clasă cu 30 de elevi trebuie să fie tot atâtea variante de comentariu la acceaşi operă literară. Produsele comerciale puse la dispoziţia candidaţilor la examene sunt exerciţii de gradul al doilea, nu lipsite de erori. La proba orală a bacalaureatului din aceiaşi ani, nu reuşisem să conving o adolescentă că D.R. Popescu s-a născut în satul bihorean Păuşa, nu în satul Păpuşa. Mi-a arătat totuşi culegerea de comentarii literare memorate pentru examen, unde Păuşa era… Păpuşa. Ne-am împăcat când a aflat că informaţia nu face parte din baremul de corectare.
Ce-i cu atributul totuşi?
Ceea ce ar fi trebuit să devină o campanie de difuzare a conţinutului mustind de noutăţi al Gramaticii Academiei s-a transformat în suita de lucrări consecutive GALR-ului, care au intrat rapid în posesia dascălilor de limba şi literatura română. Nu conţin erori aceste cărţi, dar se îndepărtează uneori de sursa primară. Aşa se face că întâietate se dă terminologiei noi, asimilată forţat de profesori şi elevi, iar de aici până la calificativul de incompetent (pus cuiva care rămâne la fundamentul ştiinţific, validat de două mii de ani) nu e decât un pas.
Să deschidem cartea!
Şi începem cu coperta (verde; ediţia 2005, albastră): „Academia Română, Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan – Al. Rosetti», Gramatica limbii române, II, Enunţul, tiraj nou, revizuit, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008. (Tiparul a fost executat, impecabil, de Tipografia Magic Print Oneşti, jud. Bacău.) Un cititor grăbit nu va observa ordinea modificată a funcţiilor sintactice: predicat, subiect, complement, atribut, crezând că valabile sunt doar primele trei. Recunoaştem că primordială este predicaţia şi că atributul are importanţă medie sau minimă. Acronimul clasic SPAC (subiect-predicat-atribut-complement) poate rezista în continuare, măcar pentru faptul că e imposibil de rostit în ordinea din 2005: *PSCA.
Atributului i se acordă paginile cuprinse între 627 şi 668 (am inclus aici şi apoziţia). Magdalena Popescu-Marin, realizatoarea capitolului, începe descrierea cu „aspecte definitorii” (pp. 627-629) şi continuă cu „tipurile formale de atribut”: adjectival, substantival, pronominal, adverbial şi verbal. O prezentare separată se referă la atributul propoziţional (în succesiune, pe aceeaşi pagină, 640, se află, la distanţă de… o literă, atributul exprimat prin construcţii prepoziţionale complexe), mai precis la propoziţia atributivă relativă, respectiv la propoziţia atributivă conjuncţională.
Nu ar fi de prisos o dezbatere cu profesorii de română pe acest subiect, convinşi fiind că vor rezulta cele mai bune concluzii; beneficiari vor fi, fără îndoială, elevii.
Cum au votat locuitorii județului Bacău în primul tur al alegerilor prezidențiale
Alegerile prezidențiale au adus în județul Bacău rezultate diverse, cu o competiție strânsă între candidați, dar și surprize în preferințele alegătorilor. După centralizarea a 100% din voturi, iată cum s-au împărțit opțiunile electorale în județ.
Rezultatele oficiale:
- Ion-Marcel Ciolacu:
Cu 58.805 voturi (24,86%), candidatul PSD s-a clasat pe primul loc în județul Bacău. Popularitatea sa în zonele rurale și sprijinul tradițional din partea electoratului fidel social-democraților au fost factorii decisivi. - Călin Georgescu:
Aproape la egalitate, candidatul independent a obținut 55.255 de voturi (23,36%). Mesajele sale naționaliste și de reformă au rezonat puternic cu o parte semnificativă a electoratului băcăuan. - Elena-Valerica Lasconi:
Fosta jurnalistă și actuală primăriță, reprezentând o alternativă progresistă, a atras 39.126 de voturi (16,54%), consolidându-și o bază de susținători mai ales în mediul urban. - George-Nicolae Simion:
Liderul AUR a obținut 37.376 de voturi (15,8%). Discursul său radical și mesajele patriotice au avut un impact puternic, în special printre tineri și în zonele conservatoare. - Mircea-Dan Geoană:
Cu 15.756 de voturi (6,66%), fostul diplomat și-a păstrat o susținere modestă, datorită notorietății sale în rândul alegătorilor mai în vârstă. - Nicolae-Ionel Ciucă:
Fostul premier și candidat PNL a primit 15.163 de voturi (6,41%), demonstrând o scădere semnificativă a susținerii liberale în județ. - Cristian Diaconescu:
Reprezentantul PMP a adunat 7.830 de voturi (3,31%), arătând că formațiunea sa rămâne o forță marginală.
Candidații cu rezultate modeste:
- Hunor Kelemen (UDMR): 2.203 voturi (0,93%)
- Cristian-Vasile Terheș: 1.676 voturi (0,71%)
- Ana Birchall: 1.163 voturi (0,49%)
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru: 687 voturi (0,29%)
- Ludovic Orban: 664 voturi (0,28%)
- Sebastian-Constantin Popescu: 500 voturi (0,21%)
- Silviu Predoiu: 360 voturi (0,15%)
Concluzii:
Rezultatele din județul Bacău reflectă o polarizare politică și o competiție acerbă între candidații tradiționali și cei percepuți ca fiind antisistem. Ion-Marcel Ciolacu și-a consolidat poziția prin sprijinul electoratului tradițional, însă ascensiunea lui Călin Georgescu sugerează o schimbare a preferințelor în rândul băcăuanilor.
Pe de altă parte, scorurile mai mici ale candidaților din partidele clasice, precum PNL și PMP, indică o pierdere de încredere în formațiunile politice tradiționale. Acest peisaj diversificat lasă loc de interpretări privind viitoarele alegeri și direcția politică a județului.
Cine este Călin Georgescu, surpriza primului tur?
Călin Georgescu a obținut un scor surprinzător în primul tur al alegerilor prezidențiale, contrazicând previziunile din sondajele de opinie care nu îl plasau nici printre favoriți, nici cu șanse de a depăși pragul de două cifre. Rezultatul său neașteptat reflectă o mobilizare semnificativă a electoratului și o schimbare de dinamică pe scena politică.
Născut pe 26 martie 1962 în București, Călin Georgescu a urmat cursurile Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, specializându-se în Îmbunătățiri Funciare. Și-a continuat educația academică printr-un doctorat în Pedologie și un program postuniversitar la Colegiul Național de Apărare „Carol I”, concentrându-se pe geopolitică și geostrategie.
Ascensiunea în carieră: de la expert în mediu la consultant guvernamental
Georgescu și-a început cariera ca specialist în pedologie, însă a intrat rapid în structurile guvernamentale. În 1991, a devenit consilier al ministrului Mediului, iar mai târziu, în perioada 1997-1998, a ocupat funcția de secretar general al aceluiași minister.
Între 2000 și 2011, a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, coordonând Strategiile Naționale de Dezvoltare Durabilă din 1999 și 2008. De asemenea, a lucrat ca director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare și a avut un rol în Ministerul Afacerilor Externe în perioada 2004-2005.
AUR și poziționările controversate
După alegerile parlamentare din 2020, când AUR a obținut un succes surprinzător, Georgescu a fost propus de partid pentru funcția de premier, datorită expertizei sale în dezvoltare durabilă. Cu toate acestea, relația sa cu AUR s-a deteriorat rapid, în special după declarațiile sale din 2022, care au stârnit o amplă controversă.
Georgescu a numit personalități precum Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu „eroi ai neamului românesc”, declarații care au fost criticate public și care au dus la deschiderea unui dosar penal. AUR s-a distanțat ulterior de el, iar ideea de a-l numi președinte de onoare al partidului a fost abandonată.
Atitudini față de NATO și politica externă
Georgescu a criticat în repetate rânduri politicile României privind securitatea națională și relația cu NATO. Într-un interviu din 2021, acesta a descris scutul de la Deveselu ca fiind „o rușine diplomatică” și a susținut că apartenența României la NATO nu oferă garanții reale de securitate.
Viața personală
Călin Georgescu este căsătorit cu Cristela Georgescu, cunoscută pentru promovarea unui stil de viață sănătos bazat pe nutriție integrativă, apifitoterapie și tehnici de eliberare emoțională. Cuplul are un copil, iar Cristela se descrie drept „educator naturopat” pe site-ul său personal.
Cum au votat băcăuanii: rezultate parțiale după centralizarea a aproape 50% din buletinele de vot
După numărarea a aproape jumătate din buletinele de vot din județul Bacău, rezultatele parțiale oferă o perspectivă interesantă asupra preferințelor electorale ale locuitorilor din această regiune. Marcel Ciolacu conduce în topul preferințelor, dar competiția rămâne acerbă, mai ales pe locurile doi și trei.
Rezultatele parțiale din județul Bacău:
- Ion-Marcel Ciolacu (PSD) – 24.929 voturi (27,67%)
Liderul PSD se bucură de un sprijin puternic în județ, menținându-se pe prima poziție. - Călin Georgescu – 21.628 voturi (24,01%)
Cu un scor apropiat de lider, Călin Georgescu demonstrează că a reușit să câștige un electorat consistent în Bacău. - George-Nicolae Simion – 15.150 voturi (16,82%)
Liderul AUR ocupă locul trei, confirmând popularitatea agendei naționaliste în județ. - Elena-Valerica Lasconi – 12.029 voturi (13,35%)
Fosta jurnalistă și actual primar înregistrează un rezultat semnificativ, situându-se pe locul patru. - Nicolae-Ionel Ciucă – 5.990 voturi (6,65%)
Fostul premier obține un rezultat modest, sub așteptările generale. - Mircea-Dan Geoană – 4.826 voturi (5,36%)
Diplomatul și fost candidat la prezidențiale are un sprijin redus în județ.
Candidații cu scoruri sub 3% includ Cristian Diaconescu (2,49%), Hunor Kelemen (1,53%), Cristian-Vasile Terheș (0,69%), Ana Birchall (0,46%), Ludovic Orban (0,31%), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (0,27%), Sebastian-Constantin Popescu (0,25%) și Silviu Predoiu (0,16%).
Analiza votului din Bacău
Marcel Ciolacu și-a consolidat poziția de lider, dar competiția cu Călin Georgescu rămâne strânsă, ambii candidați beneficiind de un sprijin consistent. Popularitatea lui George Simion confirmă tendința naționalistă observată la nivel național, în timp ce Elena Lasconi atrage atenția printr-un scor peste media altor județe.
Nicolae Ciucă și Mircea Geoană, candidați cu o vizibilitate națională mare, au performanțe mai slabe, ceea ce ar putea reflecta o lipsă de conectare cu electoratul din Bacău.
Ce urmează?
Pe măsură ce numărătoarea continuă, rezultatele ar putea oferi noi perspective asupra dinamicii politice din județ. Totuși, aceste date subliniază diversitatea preferințelor electorale ale băcăuanilor și importanța unei campanii bine adaptate pentru regiuni specifice.
Rezultatele provizorii ale alegerilor: diferențe notabile față de Exit Poll
După numărarea a peste 30% din secțiile de votare din țară, datele provizorii sugerează o realitate electorală diferită față de prognoza Exit Poll. Ion-Marcel Ciolacu continuă să fie în frunte, dar scorurile celorlalți candidați indică o redistribuire semnificativă a preferințelor electorale.
Rezultatele provizorii (după numărarea a 30% din secții):
- Ion-Marcel Ciolacu – 364.270 voturi (23,5%)
Liderul PSD își menține poziția de top, însă cu un avans mai mic față de prognoza inițială. - Călin Georgescu – 329.560 voturi (21,26%)
Pe locul secund, candidatul cu orientare independentă adună un sprijin semnificativ, depășind scorul estimat anterior. - George-Nicolae Simion – 243.644 voturi (15,72%)
Liderul AUR înregistrează o scădere față de rezultatele estimate de Exit Poll, fiind devansat de Călin Georgescu. - Elena-Valerica Lasconi – 176.077 voturi (11,36%)
Fosta jurnalistă și primar intră în cursă cu un rezultat promițător, dar sub locul secund indicat în Exit Poll. - Nicolae-Ionel Ciucă – 158.473 voturi (10,22%)
Fostul premier obține un scor modest, sub așteptările multor analiști. - Hunor Kelemen – 148.575 voturi (9,58%)
Reprezentantul comunității maghiare se situează la un nivel constant cu rezultatele UDMR din alegerile trecute. - Mircea-Dan Geoană – 66.024 voturi (4,26%)
Diplomatul și fostul lider PSD nu reușește să câștige un sprijin larg din partea electoratului.
Candidații aflați sub pragul de 3% sunt Cristian Diaconescu (2,05%), Cristian-Vasile Terheș (0,98%), Ana Birchall (0,31%), Ludovic Orban (0,27%), Sebastian-Constantin Popescu (0,19%), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (0,18%) și Silviu Predoiu (0,12%).
Această discrepanță între Exit Poll și rezultatele parțiale ridică întrebări privind metodologia sondajelor și comportamentul electoratului în ziua votului. Distribuția voturilor sugerează o preferință mai mare pentru candidații independenți sau cu o agendă naționalistă, în detrimentul politicienilor din partidele tradiționale.
Pe măsură ce procesul de numărare continuă, tabloul electoral poate suferi modificări, însă rezultatele provizorii indică deja o fragmentare a opțiunilor electoratului, marcând începutul unei noi etape în politica românească.
Exit Poll Sociopol: Marcel Ciolacu conduce, trei candidați pe locul secund
Conform celui mai recent sondaj realizat de Sociopol și prezentat de România TV, actualul lider al PSD, Marcel Ciolacu, se află în fruntea preferințelor electorale cu 22% din voturi. Sondajul evidențiază o competiție strânsă pentru poziția secundă, unde trei candidați se află la egalitate, fiecare obținând câte 20% din preferințe.
Rezultatele sondajului:
- Marcel Ciolacu (PSD) – 22%
- Locul secund (la egalitate):
- Elena Lasconi: 20%
- Călin Georgescu: 20%
- George Simion: 20%
- Nicolae Ciucă – 7%
Acest sondaj este semnificativ, deoarece sugerează o polarizare în rândul electoratului, dar și o posibilă consolidare a preferințelor în jurul câtorva figuri politice cheie.
Interpretarea datelor:
- Marcel Ciolacu, prin poziția de lider, pare să-și mențină sprijinul consistent, confirmând rolul important al PSD pe scena politică românească.
- Egalitatea dintre ceilalți trei candidați sugerează o competiție acerbă pentru a atrage un electorat mai larg, ceea ce ar putea influența strategiile de campanie în perioada următoare.
- Scorul de 7% al ultimului candidat reflectă o posibilă lipsă de vizibilitate sau dificultăți în mobilizarea sprijinului popular.
Ce urmează?
Rezultatele acestui sondaj vor influența, cu siguranță, strategia partidelor politice în perioada premergătoare alegerilor. Rămâne de văzut dacă alianțele politice sau noi inițiative de campanie vor modifica semnificativ aceste procente.
Aceste date vin pe fondul unei atenții sporite asupra dinamicii politice din România, iar cetățenii vor urmări cu interes evoluția competiției electorale.
Cum a fost prezența la vot în județul Bacău
În turul întâi al alegerilor prezidențiale, județul Bacău a înregistrat o prezență la vot de 41,59%, ceea ce corespunde unui număr total de 244.749 de alegători.
Rezultate EXIT-POLL CURS: Alegerile prezidențiale 2024 – Date preliminare până la ora 20.00
Primele rezultate ale exit-poll-ului realizat de CURS pentru alegerile prezidențiale din 2024 indică o competiție strânsă între candidații principali. Datele colectate până la ora 20.00 reflectă opțiunile alegătorilor în ziua votului, dar nu includ voturile din diaspora sau cele trimise prin corespondență.
Rezultate parțiale:
- Marcel Ciolacu (PSD) – 25%
Candidatul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, conduce clasamentul conform datelor preliminare. Cu un sprijin consistent din partea electoratului urban și rural, acesta își consolidează poziția ca favorit pentru turul al doilea. - Elena Lasconi (USR) – 18,1%
Primarul din Câmpulung Muscel, devenită simbolul schimbării, surprinde printr-un rezultat puternic. Elena Lasconi, reprezentanta USR, se poziționează pe locul al doilea, beneficiind de susținerea unui electorat progresist și activ. - Călin Georgescu (Independent) – 16%
Candidatul independent, cunoscut pentru viziunea sa ecologistă și abordările critice față de partidele tradiționale, ocupă locul al treilea, atrăgând alegători deziluzionați de oferta politică tradițională. - George Simion (AUR) – 14,1%
George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor, rămâne un jucător important, dar nu reușește să depășească pragul de 15%, în ciuda unei campanii intens mediatizate. - Nicolae Ciucă (PNL) – 13%
Premierul în funcție și candidatul Partidului Național Liberal obține un rezultat modest, în ciuda susținerii din partea structurilor administrative și a unei campanii axate pe stabilitate. - Mircea Geoană (Independent) – 5,5%
Fostul ministru de externe și actual diplomat obține un scor sub așteptări, departe de a amenința pozițiile de top.
Sondajul AVANGARDE de la ora 19.00
Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, a obţinut, la primul tur de scrutin de duminică, 25% din voturi, Elena Lasconi, candidatul USR, 18%, iar Călin Georgescu, candidat independent – 16%, potrivit exit-poll-ului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE şi The Center for International Research and Analyses (CIRA).
Pe locurile următoare s-au clasat, conform sondajului realizat la ieşirea de la urne:
* George Simion (AUR) – 15%
* Nicolae Ciucă (PNL) – 14%
* Mircea Geoană (independent) – 5%
* Kelemen Hunor (UDMR) – 4%
* Cristian Diaconescu (independent) – 2%
* Alţii – 1%.
Potrivit AVANGARDE – CIRA, datele sunt valabile pentru ora 19,00 şi doar pentru secţiile de pe teritoriul României, fără a ţine cont de secţiile din străinătate.
Context și posibile implicații
Aceste rezultate sugerează o posibilă confruntare între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi în turul doi, ceea ce ar marca o competiție între viziuni politice diferite – tradiționalism versus progresism.
Voturile din diaspora și cele prin corespondență ar putea influența în mod semnificativ ierarhia finală, în special pentru candidații de pe locurile 3 și 4.
Rezultatele oficiale urmează să fie comunicate de Biroul Electoral Central în cursul nopții. Rămâne de văzut cum se vor redistribui voturile în turul doi și dacă dinamica electoratului va aduce surprize.
Datele de exit-poll au un caracter orientativ și pot varia față de rezultatele finale oficiale.
Prezența la vot în județul Bacău la ora 19.00: 39,96% dintre alegători și-au exercitat dreptul la vot
La ora 19.00, în județul Bacău, prezența la vot pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale a fost de 39,96%, ceea ce înseamnă că 235.148 de alegători și-au exercitat dreptul constituțional. Comparativ cu alegerile anterioare, prezența la urne reflectă un interes moderat, dar semnificativ în zonele urbane și rurale.
Secții cu cea mai mare prezență la vot
Cea mai mare prezență din județ s-a înregistrat la Secția 616, din cadrul Școlii cu Clasele I-IV, Satul Hârțioana de Jos, unde au votat 70,19% dintre alegători. În această secție, 63 de persoane au votat pe listele permanente, iar 43 pe liste suplimentare, semn că participarea a fost încurajată inclusiv de cei care s-au aflat în tranzit sau în alte situații speciale.
Municipiul Bacău: prezență peste media județeană
În municipiul Bacău, prezența la urne a fost de 40,67%, cu un total de 64.604 alegători care au votat. Dintre aceștia, 5.659 au votat pe liste suplimentare, iar 698 au utilizat urna mobilă. Cea mai mare prezență din municipiu s-a înregistrat la Secția 43, situată în cadrul Colegiului „Mihai Eminescu”, unde au votat 60,46% dintre alegători.
Orașul Onești: prezență de 38,20%
La Onești, prezența la vot a fost de 38,20%, cu 15.644 de alegători prezenți la urne dintr-un total de 40.949 de votanți înscriși pe liste. Secția cu cea mai mare prezență a fost Secția 164, de la Liceul cu Program Sportiv „Nadia Comăneci”, unde au votat 43,83% dintre alegători.
Un cetățean care a vrut să voteze la Răcăciuni s-a trezit ca deja votase… în Belgia
Un bărbat din Bacău s-a trezit într-o situație neașteptată și confuză la alegerile din acest an: a vrut să voteze în comuna Răcăciuni, dar a descoperit că fusese deja înregistrat ca votând în Belgia.
Trei cetățeni, amendați pentru că au băut alcool prea aproape de secțiile de vot
Potrivit celor mai recente date centralizate de autoritățile băcăuane, procesul electoral se desfășoară în condiții normale, însă au fost înregistrate și sesizări legate de contravenții și infracțiuni. De la începutul votării, au fost primite un total de 8 sesizări referitoare la posibile încălcări ale legislației electorale.
Dintre aceste sesizări, 2 au fost confirmate, iar 4 sunt în prezent în curs de verificare, iar 2 nu s-au confirmat. În urma verificărilor, au fost aplicate 3 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 4.500 de lei.
Cele 3 amenzi au fost impuse de jandarmii băcăuani, care au surprins 3 persoane consumând băuturi alcoolice în spațiul public, într-o zonă de protecție a unei secții de votare. Astfel de comportamente sunt interzise, în conformitate cu reglementările privind siguranța și buna desfășurare a procesului electoral, iar autoritățile continuă să monitorizeze cu atenție toate secțiile de votare pentru a preveni incidentele de acest tip.
Inspectoratele de Poliție și Jandarmerie din Bacău au reiterat importanța respectării normelor legale pe parcursul zilei de vot, subliniind că orice abatere va fi sancționată conform legislației în vigoare. De asemenea, autoritățile au asigurat cetățenii că sunt pregătite să acționeze rapid în cazul în care vor mai apărea astfel de sesizări.
Prezența la vot în județul Bacău la ora 17:30 în primul tur al alegerilor prezidențiale
Până la ora 17:30, 220.422 de alegători din județul Bacău și-au exercitat dreptul de vot, ceea ce reprezintă o prezență de 37,46% din totalul persoanelor înscrise pe listele permanente.
Secția cu cea mai mare prezență
Cea mai ridicată participare din județ a fost înregistrată la secția nr. 395, din fostul local al Școlii Capotești, unde 69,28% dintre alegători au venit la urne.
Situația în municipiul Bacău
În municipiul Bacău, 59.732 de persoane au votat până la această oră, reprezentând o prezență de 37,62%. Dintre aceștia, 5.037 au fost înregistrați pe liste suplimentare, iar 698 au votat cu urna mobilă.
Cea mai mare prezență din municipiu s-a înregistrat la secția nr. 43, situată la Colegiul „Mihai Eminescu”, cu un procent de 56,16%.
Prezența în Onești
În Onești, 14.552 de alegători dintr-un total de 40.949 au votat, reprezentând o prezență de 35,53%. Cea mai mare participare s-a raportat la secția nr. 161, de la Liceul Tehnologic „Dacia” (fosta Nr. 7), unde 41,67% dintre alegători s-au prezentat la urne.
Situația în Moinești
În orașul Moinești, au votat până la ora 17:30 un număr de 7.325 de persoane, ceea ce reprezintă 38,64% din alegători. Secția cu cea mai mare prezență din localitate a fost nr. 127, de la Liceul „Spiru Haret”, unde prezența a atins 48,27%.
Particularități în județ
Cel mai mare număr de persoane care au votat pe liste suplimentare a fost înregistrat la secția nr. 220, de la Școala Nr. 1 din Slănic, unde 276 de alegători și-au exprimat opțiunea pe aceste liste.
La nivel județean, mobilizarea rămâne constantă, cu o creștere semnificativă a participării în a doua parte a zilei. Autoritățile electorale continuă să monitorizeze procesul pentru a asigura desfășurarea în condiții optime până la închiderea urnelor.
Patru urne mobile pentru votul deținuților
Din cele aproape 700 de voturi cu urna mobilă contabilizate până la această oră în municipiul Bacău, aproape 500 au fost înregistrate în Penitenciarul Bacău.
Prezența la vot în județul Bacău la ora 16:30 în primul tur al alegerilor prezidențiale
În județul Bacău, până la ora 16:30, 198.289 de alegători și-au exprimat votul, reprezentând o prezență de 33,70% din totalul celor înscriși pe listele permanente.
