In urma cu doi ani, bacauanii erau obligati sa dea ochii cu o sumedenie de panouri electorale in care li se explica faptul ca Bacaul este „intre primele 4 orase din tara” la majoritatea capitolelor, dar mai ales la cel financiar. Astazi, situatia catastrofala a economiei municipiului contrazice minciuna migalos ambalata la alegerile locale din 2008. In doar un an, afacerile derulate in capitala judetului s-au contractat cu peste 500 de milioane de euro, banii volatilizându-se pur si simplu pe fondul crizei si a lipsei de viziune a alesilor locali care nu au promovat niciun proiect vizând incurajarea mediului de afaceri. Mai mult, Bacaul a fost angrenat intr-o aventuroasa politica de indatorare, administratia Stavarache reusind performanta rarisima de a creste de 10 ori, in doar 6 ani, nivelul datoriei publice. In pofida acestor exigente fiscale, sefii municipalitatii nu contenesc cu promisiunile, anuntând ca in Bacau vor intra sute de milioane de euro. De unde?
In doar un an, economia municipiului Bacau s-a contractat cu peste 500 de milioane de euro. Potrivit unui studiu prezentat de Camera de Comert si Industrie, in 2009 in Bacau erau inmatriculate 5536 de societati comerciale, cu aproape 400 mai putin ca in 2008. Cifra de afaceri consolidata a acestora a atins suma de 2,3 miliarde euro, fata de 2,84 miliarde in 2008. Intr-un interval de timp relativ scurt, afacerile din municipiu s-au depreciat cu aproximativ 20 la suta. In aceeasi perioada, numarul salariatilor s-a redus cu aproape 10 mii, somajul din municipiu atingând valori record comparativ cu ultimii ani.
Constructiile, serviciile si comertul, cele mai afectate domenii
Reculul economic evident al municipiului si-a pus amprenta pe mai multe domenii de activitate constructiile, serviciile si comertul fiind – de departe – cele mai afectate. Comertul a pierdut 150 de societati in 2009, in vreme ce constructiile 50. In domeniul serviciilor, aproape 70 de firme au dat faliment. Cele trei ramuri economice inregistreaza si cele mai importante scaderi la capitolul profit, lipsa profitabilitatii dovedindu-se principala cauza a somajului. In lipsa unor masuri care sa stimuleze mediul de afaceri local, agentii economici au preferat sa taie costurile de personal.
Inglodati in datorii
In intervalul 2004-2010, datoria publica a municipiului Bacau a crescut de 10 ori. Concret, in ultimii 6 ani, conducerea Primariei s-a lansat intr-o sarabanda a indatorarii, edilii bacauani contractând credite de peste 2000 de miliarde lei vechi. La acestea se adauga dobânzi si comisioane in valoare de alte sute de miliarde lei. Datoriile Primariei catre banci sar, in acest moment, de 2400 de miliarde. In doar doi ani, 2004-2006, municipalitatea a contractat imprumuturi bancare in suma de peste 30 de milioane de euro. In vara lui 2009, in plina criza si cu economiile la pamânt, Primaria a contractat un credit de 15 milioane euro, pentru ca in mai 2010 Consiliul Local sa aprobe contractarea unui nou imprumut in valoare de 7,5 milioane de euro.
Nota de plata a administratiei Stavarache atinge cote istorice, nemaiintâlnite la nicio administratie locala dupa Revolutie. Contribuabilii bacauani vor fi obligati sa suporte un grafic de rambursare intins pe cel putin 20 de ani de aici incolo. Asta, in conditiile restrângerii cu aproape un sfert a economiei locale si a cresterii vertiginoase a somajului.
Taxele locale, o piatra de gâtul micilor afaceristi
Deriva economiei locale a fost catalizata de taxele si impozitele marite peste noapte de municipalitate. Prima "lovitura sub centura" aplicata mediului economic dateaza din 23 decembrie 2009, când – cu ocazia ultimei sedinte din an a Consiliului Local – primarul a decis sa majoreze taxele si impozitele locale. Stavarache s-a prevalat de Hotarârea de Guvern nr. 956, din 24 septembrie 2009, prin care Executivul ar fi impus administratiilor publice locale marirea taxelor si impozitelor. Articolul 3 din HG 956 precizeaza, negru pe alb, ca Art. 3 "autoritatile deliberative ale administratiei publice locale vor pune de acord hotarârile privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2010, adoptate pâna la data publicarii prezentei hotarâri in Monitorul Oficial al României, Partea I, in termen de 45 de zile, cu prevederile Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu cele ale prezentei hotarâri". HG 956 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 633 din 24 septembrie 2009. In termen de 45 de zile, administratia Stavarache era obligata sa majoreze taxele si impozitele locale in acord cu hotarârea emisa de Guvern. Acest lucru nu s-a intâmplat, cauza fiind una de ordin politic. Majorarea taxelor s-ar fi suprapus peste campania electorala pentru alegerile prezidentiale (programate pentru 22 noiembrie).
Fabulatie de sute de milioane
In 2008, Primaria a comandat un prospect de emitere obligatiuni municipale catre Raiffeisen Capital&Investment. Potrivit prospectului, investitiile si proiectele pe care edilii bacauani si-au propus sa le deruleze pâna in 2013 se ridica la colosala suma de 864 de milioane de euro. De cealalta parte, in paginile Mesagerului – publicatie editata de Consiliul Local, dar folosita de primarul Stavarache pe post de fituica electorala – se precizeaza ca valoarea proiectelor derulate de municipalitate pâna in 2013 se ridica la doar 600 de milioane de euro. In doar doi ani, "proiectele” municipalitatii s-au depreciat cu suma de 265 de milioane de euro. Sutele de milioane de euro sunt, in fapt, o fabulatie administrativa, atât timp cât proiectele afisate pe situl Primariei ca fiind in derulare abia depasesc suma de 100 de milioane euro.
Calitatea vietii lasa de dorit
Calitatea tot mai precara a vietii in municipiul Bacau a fost recunoscuta si de presa economica centrala. Un saptamânal de specialitate a realizat in toamna anului trecut un top al oraselor in functie de mai multe criterii: economie, infrastructura, cultura, educatie etc. Potrivit studiului, municipiul Bacau ocupa abia locul 19, din 25 posibile. Penalizat drastic de infrastructura imbatrânita sau inexistenta, dar si de nivelul foarte scazut al investitiilor directe, fostul „pol economic“ al Moldovei nu mai impresioneaza pe nimeni. In mod paradoxal, clasarea slaba a municipiului de pe Bistrita face nota discordanta cu declaratiile care de care mai belicoase facute in campaniile electorale de catre politicieni. Bacaul e devansat atât de Bucuresti, cât si de marile centre urbane din Transilvania, Muntenia, Oltenia sau Dobrogea. In timp ce la Timisoara sau Cluj au investit Continental (100 de milioane de euro), respectiv Nokia (celebra fabrica din comuna Jucu), târgul lui Bacovia se lauda cu o suma de hipermarketuri care i-au transformat pe locuitori intr-o „adunatura“ de consumatori.
Lucian Bogdanel
