Onesteanul Dorel Balaita deschide „Ferestre spre cer” cu icoane de vatra

Pasionat colectionar, iubitor de frumos si de adevarul istoric, dar si un veritabil artist plastic, prin lucrari create si expuse deja in fata publicului onestean, inginerul Dorel Balaita, un mai vechi confrate al nostru, anunta un nou eveniment expozitional. Pe 7 septembrie, de la ora 17.00, la Biblioteca „Radu Rosetti” din Onesti va avea loc vernisajul expozitiei de icoane de vatra, intitulata de autor „Ferestre spre cer”. Expozitia este dedicata sarbatorii Nasterii Maicii Domnului, de pe 8 septembrie.

„Aceasta expozitie, ca si celelalte doua dinainte – spune Dorel Balaita -, isi doreste aducerea in atentia publicului a unor valori autentice si nemuritoare ale creatiei taranului roman, pe nedrept uitate si inlocuite de kitch-urile societatii de consum de astazi. Voi expune circa 60 de icoane inspirate din vechi icoane de vatra. Este cea de-a treia expozitie personala de arta populara româneasca: prima in 2013, «Un univers intr-o lingura», expozitie de linguri crestate cu motive traditionale românesti, cea de a doua in 2014, «Omagiu Crucii», expozitie de cruci de mâna si pristolnice”.

Traditia icoanelor de vatra vine de la primii crestini din zona Carpatilor, prigoniti pentru credinta lor. Ei ascundeau câte o bucata de lemn in hornul casei, dupa ce il scrijeleau cu un cui pâna când desenul capata chipul unui sfânt. Nimeni nu gasea lemnul sa afle, in acest fel, ca in casa aceea locuiau crestini. E nevoie de un lemn tare, precum stejarul, fagul ori sorgul. Scrijelesti lemnul cu un fel de cui pâna când apare forma sfântului. Lemnul e apoi tratat cu bait si ceara de albine, sa reziste la trecerea timpului.

Pentru taranul român – am mai aflat de la Dorel Balaita -, icoanele de vatra au reprezentat si adevarate „zavoare” împotriva spiritelor malefice. Acest inestimabil tezaur spiritual autohton însumeaza, în prezent, mai putin de 50 de exemplare originale, raspândite prin muzeele tarii si prin colectii particulare. Icoanele de vatra au fost realizate si au avut o prezenta mai mare în gospodariile taranesti din sudul subcarpatic al tarii, în zone precum Oltenia, Arges, Dolj, Gorj, Teleorman sau Prahova. Chiar daca nu mai sunt folosite în interiorul locuintei taranesti, ele constituie marturii emotionante si rare ale unei lumi si ale unui mod de gândire. Sunt dovezi incontestabile ale credintei crestin-ortodoxe a poporului român.