Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) este locul unde dinamica vieții atinge cote maxime, o lume a haosului controlat, cum o numesc chiar medicii care lucrează aici. Deși aglomerarea și presiunea sunt constante, zi de zi, această unitate funcționează ca un mecanism bine calibrat, menit să salveze vieți.
Un flux de pacienți neprevăzut
Într-o tură obișnuită de 12 ore, un singur medic de la UPU poate vedea între 40 și 80 de pacienți. Echipa de pe tură, formată din patru medici, gestionează în medie peste 200 de prezentări pe zi. Dar fluxul pacienților nu este constant: într-o oră pot veni doar doi pacienți, iar în alta, 20. „Recordul meu personal este de 157 de pacienți consultați într-o singură tură”, spune Dr. Bogdan Ioan Buda, medic șef UPU-SMURD.
Această variabilitate și imprevizibilitate impun o capacitate extraordinară de adaptare. Pe lângă pacienți, medicii trebuie să gestioneze interacțiunile cu aparținătorii, colegii, și solicitările telefonice. „Nivelul de încărcare informațională este unul pe care puțini oameni pot să-l managerieze”, explică medicul.
Identificarea urgențelor medicale
Încadrarea pacienților în categorii de urgență se face rapid, bazat pe experiența medicilor. Pacienții critici sunt ușor de recunoscut în primele 10 minute. Semnele precum dificultăți de respirație, alterarea stării de conștiință, sângerările acute sau pierderea unui simț sunt adesea indicii clare.
Totuși, majoritatea pacienților percep propria problemă ca fiind cea mai gravă. Deși doar 20-25% dintre cazuri reprezintă urgențe reale, pentru fiecare pacient disconfortul și stresul rămân la fel de importante. „Pentru noi, este esențial să avem empatie, chiar dacă uneori situația nu este una critică”, explică Dr. Buda.
Triajul și procesul de evaluare
Primul pas în UPU este triajul, o evaluare rapidă, dar precisă, efectuată de medici sau asistenți experimentați. Pacienții sunt încadrați în categorii de prioritate, iar cei cu probleme grave, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, sunt tratați imediat. După triaj, urmează investigațiile și, dacă este nevoie, consulturile de specialitate.
„Sistemul este bine integrat, dar nu perfect. Există uneori obstacole logistice, cum ar fi distanța până la aparatura de radiologie. Cu toate acestea, fiecare caz este tratat cu maximă seriozitate”, explică Dr. Buda. Recent, unitatea a fost dotată cu un ecograf nou, ceea ce reduce semnificativ timpul de evaluare pentru unele cazuri.
Creșterea numărului de pacienți
Numărul prezentărilor la UPU a crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales în perioadele de sărbători, când pacienții amână vizita la medic. Pe lângă cazurile acute, tot mai mulți pacienți cu afecțiuni cronice ajung la urgențe din lipsa accesului rapid la alte servicii medicale.
„Din păcate, unii pacienți consideră UPU singura poartă de intrare în sistemul medical. Acest lucru duce la o aglomerare excesivă, care ar putea fi evitată printr-o mai bună colaborare cu medicii de familie și prin educație sanitară”, subliniază Dr. Buda.
Recomandări pentru pacienți
Pacienții, mai ales cei cu afecțiuni cronice, ar trebui să mențină o legătură strânsă cu medicii lor de familie și să respecte programările periodice. Analizele de rutină și controalele regulate pot preveni agravarea multor probleme de sănătate.
Impactul stresului asupra moralului echipei și relației cu pacienții
Personalul din Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) lucrează într-un mediu cu un nivel intens de stres, iar efectele acestuia se resimt nu doar la nivel personal, ci și în dinamica echipei și în interacțiunile cu pacienții. Într-un astfel de mediu, eforturile susținute pe termen lung duc la uzură psihică, scăderea moralului și dificultăți în menținerea empatiei față de pacienți și aparținători. Această realitate ridică întrebări despre sustenabilitatea profesională în UPU și despre măsurile necesare pentru a proteja personalul medical.
Stresul și uzura psihică în rândul personalului
La UPU, fluctuația de personal este o constantă, iar cazurile în care cadrele medicale ajung să iasă la pensie din această specialitate sunt rare. Nivelul ridicat de stres, responsabilitatea uriașă și sacrificiile personale duc adesea la abandon în fazele timpurii ale carierei medicale. În România, problematica uzurii psihice a medicilor și asistenților medicali din urgență este subevaluată. Lipsa unor programe de consiliere și sprijin psihologic amplifică vulnerabilitatea personalului, deși acest subiect este intens discutat și implementat la nivel internațional.
Sprijinul reciproc între colegi funcționează ca un sistem informal, dar este insuficient. Impactul acestui stres, combinat cu orele suplimentare, lucrul în zilele de sărbătoare și sacrificiile făcute în viața personală, creează un mediu în care burnout-ul devine o realitate frecventă. În timp ce alte țări investesc în programe de sănătate mentală pentru personalul din urgență, în România rămâne loc pentru dezvoltarea unui astfel de sistem de suport.
Comunicarea cu pacienții și aparținătorii
Pe fondul stresului și al fluxului mare de pacienți, comunicarea devine o provocare majoră. Într-o unitate cu un volum ridicat de cazuri, timpul dedicat fiecărui pacient sau aparținător este limitat, ceea ce poate genera nemulțumiri și frustrări. În acest context, soluțiile tehnologice pot face diferența.
Exemplele din alte unități, precum sistemul de tracking implementat la Oradea, demonstrează eficiența unei informări în timp real pentru pacienți și aparținători. Similar cu un sistem de urmărire a coletelor, acest model permite accesul la informații despre statusul pacientului printr-o platformă digitală. Deși încă în stadiu incipient în multe spitale din România, astfel de soluții pot reduce presiunea asupra personalului medical și pot îmbunătăți satisfacția pacienților.
Importanța educației pentru pacienți și familiile acestora
Lipsa unei înțelegeri clare a proceselor din UPU amplifică tensiunile în rândul aparținătorilor, care deseori așteaptă soluții rapide și clarificări imediate. Educația este un factor esențial în gestionarea acestor așteptări. Deși este dificil să explici de ce anumite proceduri durează mai mult sau de ce unele cazuri au prioritate, comunicarea deschisă și instrumentele vizuale sau digitale pot contribui la o mai bună înțelegere.
Vocația – fundamentul medicinei de urgență
Să fii medic UPU înseamnă mai mult decât o simplă profesie – înseamnă vocație. Aceasta este esența care îi determină pe medici să își sacrifice sărbătorile și timpul personal pentru a fi alături de pacienți. Nu este vorba despre motivație financiară, ci despre acel „altceva” care îi menține dedicați.
Vocația este ceea ce transformă eforturile și sacrificiile în satisfacția de a face o diferență în viețile oamenilor, chiar și atunci când munca în urgență implică momente dificile și decizii rapide. De aceea, tinerii care își doresc o carieră în medicină trebuie să fie conștienți de costurile emoționale și personale implicate. Este un drum greu, dar pentru cei cu adevărat dedicați, merită fiecare sacrificiu.
Soluții pentru viitor
Dr. Buda consideră că educația sanitară este cheia pentru reducerea supraaglomerării. „Dacă începem să educăm populația de la o vârstă fragedă despre cum să abordeze problemele medicale și să adopte un stil de viață sănătos, vom avea mai puțini pacienți în UPU”, concluzionează medicul.
Ziua din UPU este o lecție de reziliență, profesionalism și empatie, un spațiu unde fiecare secundă contează în lupta pentru viață. Pentru ca acest mecanism să funcționeze eficient, este nevoie de colaborare între medici, pacienți și comunitate.
