Bacau, orasul vârstei a treia
Din populatia in scadere a municipiului Bacau, ajunsa conform Recensamântul populatiei din 2011, la circa 133.000 de persoane, peste 40.000 de bacauani sunt pensionari. 30 la suta din cei care mai locuiesc acum in acest oras traiesc din pensie. Cum s-a ajuns la aceasta situatie aflati in rândurile urmatoare.
„Peste tot s-a constatat o tendinta de imbatrânire a populatiei”, confirma Eugenia Harja, directorul Directiei Judetene de Statistica Bacau, având datele ultimului recensamânt. „Asta pe fondul scaderii natalitatii foarte mult. In acelasi timp, a crescut speranta de viata, asadar si acest segment de vârsta inglobeaza mai multe persoane”, mai spune directorul.
Datele Casei de Pensii Bacau arata ca in municipiu sunt inregistrate peste 40.000 de persoane care beneficiaza lunar de pensie. Cum pensia medie calculata de cei de la institutie este de 877 de lei, este de inteles si de ce putem aprecia ca numarul pensionarilor este chiar si mai mare.
„O buna parte din pensionari s-au mutat in mediul rural, asta si pentru ca nu isi mai permit costurile traiului de la oras. Nu toti au insa domiciliul legal, cu documente acolo unde s-au mutat”, explica Eugenia Harja. In paralel cu aceste fenomene, inregistram si un record negativ, cu foarte multe persoane plecate la munca in strainatate. Nu mai putin de 21.000 de bacauani care locuiau in municipiu au decis sa plece intre 2002 si 2011 (datele celor doua recensaminte), majoritatea tineri, care si-au intemeiat o familie si au decis sa se mute, poate, definitiv.
„Vorbe, vorbe, vorbe”
“Cel mai greu, in tara asta, o duc vârstnicii, arata Mihai Enache, presedintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România (UGPR). Nimeni nu ne ajuta, nimeni nu se gândeste la noi. Primaria Bacau nici nu ne primeste in audienta!” UGPR Bacau nu reuseste sa se inregistreze la Tribunal, desi „umblam pe drumuri din februarie 2011. Ne cer, permanent, câte ceva, o hârtie, o semnatura!” Pe 1 octombrie, se va sarbatori Ziua Internationala a Persoanelor Vârstnice, iar UGPR Bacau a cerut sprijinul unor institutii publice. Nu a primit decât asigurari: „Am trimis solicitari Prefecturii si CJ Bacau ca sa ne sprijine pentru a organiza o festivitate pe 1 octombrie, arata Mihai Enache. Prefectura ne trimite o adresa si ne cere sa-i comunicam pâna pe 14 septembrie programul actiunilor, iar CJ nu ne-a raspuns deloc! Nici spatiu nu avem, desi Legea 502 stabileste niste prioritati. Stam in cladirea Prefecturii, dar am auzit ca spatiul e al Primariei Bacau si ca aceasta ne va evacua.” Cât priveste intâlnirile din cadrul Comitetului Civic, acestea au devenit total sterile. „Tinem sedinte dupa sedinte, dar nimeni nu face nimic. Ne intâlnim si ne expunem problemele, iar peste o ora le-au uitat. Ne-am saturat! Sunt câteva fundatii care mai fac ceva pentru batrâni, in rest, numai vorbe, vorbe, vorbe!”
Peste 20 de ani, toti vom fi batrâni
“Anul 2012 este declarat in UE «Anul Imbatrânirii Active» tocmai pe a trage un semnal de alarma in privinta imbatrânirii accelerate a populatiei europene si a necesitatii initierii unor planuri de actiune menite sa contracareze efectele sociale, economice si demografice negative ale acestui fenomen”, declara Gabriela Achihai, pe 10 mai 2012. Din acest motiv, „Gala din acest an este dedicata seniorilor si programelor care vin in sprijinul lor”, a mai spus ea, adaugând ca “peste 20 de ani noi, toti, vom avea 65 de ani” si ca e bine sa dezvoltam de pe acum acele servicii care ne vor permite sa traim demn la vârsta a III-a.
Nicio imbunatatire in patru ani
In pofida faptului ca numarul vârstnicilor a crescut, serviciile destinate lor nu s-au dezvoltat in ultimii trei-patru ani, principala cauza fiind lipsa banilor. „Nu am constatat o imbunatatire a sprijinului financiar oferit de stat. Avem tot Legea 34 prin care se aloca o suma pentru fiecare persoana ingrijita, cu conditia ca serviciul sa acopere mai multe judete. O alta sursa ar trebui sa fie bugetele locale. Legislatia permite primariilor sa finanteze serviciile pentru vârstnici, dar nu le obliga”, arata Gabriela Achihai, presedinte FSC. Problema e ca, in mediul rural, autoritatile locale nu au bani. Cele din orase au bani dar nu vor sa finanteze astfel de domenii. FSC a inclus in programul sau 546 de batrâni, din care 138 in municipiul Bacau. Dintre acestia, 51 beneficiaza de ingrijire la domiciliu, iar 50, de asistenta medicala. Doar sase ingrijitori se ocupa de cei 138 de batrâni.
Sute de batrâni pe lista de asteptare
Pe lista de asteptare sunt, din pacate, sute de vârstnici disperati, care solicita ingrijire la domiciliu. „Dintr-un studiu realizat de FSC, in Bacau ar fi nevoie de 70 de angajati, deoarece numarul potentialilor beneficiari este de cel putin 420. Cei mai multi – 120 – sunt in zona Mioritei-Nord. In Cornisa, Aviatori si in zona centrala sunt câte 60”, explica Elena Ungureanu, supervizor programe. Si batrânii sanatosi au asteptarile lor, vor sa socializeze, sa fie intrebati, ascultati, sa nu stea inchisi in casa, singuri, in fata unui televizor, asteptând sa moara. In Bacau, exista un centru de zi infiintat de FSC, dar ar mai necesar macar inca unul. Din pacate, nu sunt bani. Pentru serviciile destinate vârstnicilor, FSC a contribuit cu 300.000 lei, anul acesta. A primit 748.595 lei de la Ministerul Finantelor pentru 10 comune si municipiul Bacau, pentru 12 luni, si doar 61.819 lei de la SPAS, pentru Bacau, pentru 6 luni.
„In municipiul Bacau, sunt aceleasi servicii pe care le stiti, declara Gabriela Achihai, presedinte FSC. Incercam de câtiva ani sa ne extindem, dar nu reusim deoarece Primaria Bacau nu aloca bani, desi numarul solicitarilor e tot mai mare. Ne straduim sa atragem fonduri din surse externe. Niciodata nu stim, la sfârsitul anului, ce vom face in anul urmator! Sunt si alte organizatii – Caritas, Crucea Rosie – care ofera servicii de ingrijire, dar e o nevoie acuta de servicii pentru vârstnici, iar aceasta nevoie va creste si in anii viitori!”
In Occident, nimeni nu e lasat balta
Si Andre Muit, presedintele Asociatiei Betania, e convins ca „serviciile pentru vârstnici sunt in mod clar insuficiente. In baza de date a Biroului de Asistenta Sociala din cadrul asociatiei noastre sunt multi batrâni care supravietuiesc de la o zi la alta si pentru care nu exista solutii. Traiesc intr-o saracie crunta!” Ca sa stabilesti de ce se afla in situatia asta, trebuie analizat fiecare caz in parte si vazut cum a trait cel care a ajuns, la batrânete, sa fie bolnav si abandonat. „Eu cred ca e vorba de o combinatie de factori, declara Andrei Muit. In primul rând, pensiile sunt foarte mici, apoi e vorba de servicii, care sunt foarte scumpe!” Au aparut, in ultima vreme, si centre private destinate batrânilor, insa nu oricine isi permite sa suporte contributiile. „In Occident, orice batrân gaseste servicii pe masura nevoilor lui, sustine Andrei Muit. Nimeni nu e lasat balta! La noi sunt multe de facut. In primul rând ar trebui asigurat un venit decent. Cu o pensie de 300-400 de lei nu se poate trai. Simultan, ar trebui sa existe servicii medicale si sociale accesibile. Deocamdata, se acorda foarte putina atentie batrânilor.”
Andreea Gavrila
