N-am fost fan BUG Mafia prin tinerete. Am ajuns, insa, sa le pretuiesc piesele acum, când evolutiile politice au ajuns sa le confere celor din trupa calitatea de profeti. Si ma refer aici la piesele cu mare incarcatura politica scoase acum cinci ani sau mai mult, si care, din pacate, nu au mai continuat.
La categoria „profetii” as putea incadra si filmul „Senatorul melcilor” al lui Mircea Daneliuc. Exemplele ar putea continua, insa, ceea ce este interesant e ca, in general, s-au implinit profetiile distopice. Societatea s-a schimbat dar mai mult in rau decât in bine.
Desigur, exista pasi pozitivi care au fost facuti; insa, per ansamblu, relatiile sociale s-au erodat, clasa politica incearca sa se transforme intr-o aristocratie, clasa de mijloc nu exista iar „prostimea” care duce greul a uitat deja idealurile cu care pornise in 1989 si se transforma intr-o masa inerta de iobagi.
Teoretic, exista solutii. Teoretic, o data la patru ani poti vota alti oameni care sa conduca destinele tarii si, la fiecare patru ani, românii o fac. Doar ca, de fiecare data iau aceeasi teapa. Noua elita ajunsa in fruntea bucatelor are aceleasi apucaturi ca si cei care au fost dati jos.
Romania nu mai evolueaza, e cuprinsa de staza si, din acest motiv este condamnata. O tara care nu evolueaza isi perde ratiunea de a exista; asa cum pestii nu pot supravietui intr-o balta in care apa nu este schimbata, la fel, un popor nu poate sa reziste intr-o tara fara nici un proiect viabil pentru viitor.
Actuala clasa politica se considera invulnerabila si crede ca a reusit sa gaseasca solutii pentru a ramâne conectata la conducta cu bani publici. Istoria, insa, ne-a demonstrat, ca, evolutia exista si aceasta nu poate fi oprita; un baraj poate opri un râu de munte dar nu o poate face la infinit. O clasa politica decisa sa inghete societatea va fi, la un moment dat, eliminata si inlocuita cu o clasa care va accepta schimbarea.
