Mergem. Mergem cu gânduri pe suflet. Uneori, nici nu ne uităm în jur. Priviri. Avem privirea într-un loc anume și ne gândim la cu totul altceva, fără a mai vedea în jurul nostru. În schimb, dacă am fi toți atenți și am observa fețele din jurul nostru, am fi sociali. Un parc, un refugiu pe caniculă.
Cu toții facem lucruri diverse și nu ne asemănăm în nici un caz. Doi oameni care joacă table. Două zaruri. O tablă de joc. 30 de piese. Toate creând ,,o partidă” de table. ,,Ce ar putea fi interesant la doi bărbați care joacă table?”. Nu e asta prima întrebare la care vă puteți gândi?
Dar, în adâncul vostru, sigur v-ați putea pune înrebările ,,Cine a câștigat?” sau ,,Cine ar fi acești doi bărbați?”. Și am rămâne pe gânduri. Nu ar putea fi acestea gândurile adânc ascunse în mintea voastra? Chiar și cel mai minor lucru ar putea sa vă atragă atenția. O frunză. De ce nu cade mai repede? De ce are forma aceea? Un univers întreg s-ar deschide în mintea voastră. Dacă am privi, într-o simplă zi de joi, în jurul nostru.
Alexia Elena Terinte, clasa a VI-a, elevă, la Școala Gimnazială ”Al.I.Cuza” și la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Foto: Alexia Terinte. Credit: Cercul de jurnalism al Palatului Copilor Bacău
