V-ați gândit vreodată că sistemul de educație pe care-l criticăm și pe care se tot gândesc unii să-l repare, nu este deloc stricat, ci este perfect? Perfect pentru cei care l-au proiectat și care nu au nevoie de absolvenți geniali care să le pună la îndoială intențiile, afirmațiile, ideile. Ci care să fie supuși cât se poate, proști, dezorientați, capabili să accepte orice dacă li se spune că așa e bine. Și care acceptă, de la teorii fantasmagorice cu înlocuirea autoturismelor cu biciclete până la înlocuirea porcului cu greieri și lăcuste.
Elevii sunt bombardați cu informații fără a li se oferi și orientarea necesară pentru a le înțelege cu adevărat. Astfel, devin receptivi la orice interpretare sau direcție care le este oferită mai târziu, chiar dacă aceasta este departe de a fi în interesul lor. Este un sistem care îi pregătește pe oameni să accepte orice li se spune, indiferent cât de neobișnuit sau absurd ar părea.
Dar dacă și sistemul de sănătate e la fel, perfect, așa cum este pentru ei? Că doar nu au nevoie ca omul să trăiască 100 de ani și să primească tratamente și operații gratis; să mănânce pensia 40 de ani după ce a ieșit din câmpul muncii…
Sistemul de salarizare și impozitare nu este deloc greșit sau defect, dimpotrivă, este chiar foarte bun să țină omul într-o sărăcie cruntă, incapabil să-și cumpere ceva fără să apeleze la rate, rate care-l țin, de fapt, în sclavie. Dacă ne gândim la modul în care funcționează acest sistem, putem observa că, în multe cazuri, el poate menține oamenii într-o stare de sărăcie cruntă. Această situație poate să pară un paradox, deoarece impozitele și contribuțiile ar trebui să finanțeze serviciile publice, cum ar fi sistemul de sănătate, educația și infrastructura. Cu toate acestea, atunci când aceste servicii nu sunt furnizate adecvat sau nu sunt accesibile pentru toată lumea, oamenii se trezesc într-un cerc vicios al sărăciei și dependenței de credite.
Dar dacă și relațiile dintre indivizi, ura care se induce între unii și alții, temele false injectate pe rețelele sociale pentru a da subiecte de discuție cetățenilor sunt, la fel, perfecte așa cum sunt?
Că doar nu o să fie lăsați cetățenii să dezbată liber problemele importante ale țării, să stabilească care sunt prioritățile și să spună că interzicerea drepturilor în bază unei decizii medicale este sinonimă cu discriminarea!
Dacă, de fapt, trăim în societatea perfectă? Societatea perfectă pentru ei, care nu au nevoie de guri de hrănit în plus, de dureri de cap cu deciziile plebei, de consum inutil de resurse și de creionat operațiuni complexe de control social.
Nu e mai simplu să folosești câteva trucuri de dresaj ca să obții o populație supusă, îndobitocită dar ascultătoare, nepericuloasă pentru cei care controlează totul? Manipularea informațiilor, limitarea accesului la educație și promovarea unei culturi a conformismului pot fi folosite pentru a crea cetățeni pasivi și ascultători.
Imaginați-va un Ev Mediu în care aristocrația practică un control social tehnologic asupra unei mase amorfe de iobagi.
Aristocrația ar putea deține monopolul asupra tehnologiilor de comunicare, ceea ce i-ar permite să dicteze narativa și să influențeze percepția prin intermediul mass-mediei tehnologice, controlate în totalitate. Media ar promova propaganda și ideologia oficială pentru a menține iobagii într-o stare de conștientizare limitată și conformism.
Prin intermediul tehnologiei de securitate și a controlului electronic, aristocrația ar putea păstra o strânsă supraveghere asupra iobagilor, împiedicând orice formă de organizare sau de rezistență, asigurându-se că nu încalcă regulile sau nu își depășesc statutul social.
Medicina de vârf și robotica ar fi rezervată aristocrației, în timp ce iobagii ar rămâne cu resursele și tehnologiile de bază. Aceasta ar crea o discrepanță semnificativă în ceea ce privește accesul la resurse și calitatea vieții între cei de jos și cei de sus, consolidând și mai mult controlul.
Oh… Nu e ca și când nu am avea deja așa ceva…
