Ce schimbări a adus învățământul online în actuala generație de elevi? Există diferențe atât de mari și de nerecuperat față de perioada de dinainte de pandemie? Educația de la distanță a fost o necunoscută pentru toată lumea. Asta e clar! Dar oare s-a reușit schimbarea acestei generații? Pe alocuri avem și dezvoltări. Copiii au învățat mai bine tehnologia, au înțeles că digitalizarea nu înseamnă numai entertainment și plăcere, uneori înseamnă și efort, și stres, învățătura, la fel. Profesorii s-au dezvoltat tehnologic, conținuturile și modalitățile de predare s-au modificat, altfel spus avem și bune, și rele. Iar lucrurile bune merg mai departe. Cele rele, de neadaptare, pot fi recuperate. Și dacă la oraș situația a evoluat mai bine, în mediul rural schimbarea a bulversat, comportamentele au devenit dintr-o dată altele, elevii au învățat cum au putut și cât au putut. O spun chiar ei, dar și dascălii lor.
Itești: „Sunt puțini părinți care sunt preocupați cu adevărat de educația și viitorul copiilor lor”
Școala Gimnazială „Gheorghe Bantaș”, din comuna Itești, este situată pe o culme de deal, cu perspective largi spre valea Bistriței. Spațiul verde frumos amenajat, de la portița de la intrare până la cladirea care seamănă mai mult a casă de vacanță, terenul de sport înconjurat de pomi fructiferi, din spate, gărdulețele vii, ar fi motiv de invidie pentru mulți elevi care învață la oraș. Există și o intimitate a locului, în care orice străin este imediat semnalat.
În fiecare dimineață, Adrian Burduvei, de la ora 07.00 pornește cu microbuzul din parcarea primăriei, străbătând toată comuna pentru a aduce copiii la școală și la grădiniță: „Lucrez de 5 ani pe microbuz. Prima dată merg la Ciumași. Durează cam 20 de minute. Apoi merg în capătul celălalt al Iteștiului, vreo 2 km. Îi aduc aici și îi duc pe cei mici la grădinița din satul Dumbrava. De la Dumbrava aduc elevii de la clasele V-VIII. Fac atâtea drumuri pentru a păstra regulile de distanțare impuse de pandemie. Următoarele curse încep de la orele 12.00, în sens invers. Copiii sunt ascultători și părinții punctuali. Îi cunosc pe toți! Nu au fost probleme”.
Directorul școlii, prof. Gheorghe Popa, era deja informat că cineva face fotografii. Mă aștepta la intrare. Cum nu era nimic de ascuns, documentarea a decurs fără probleme. S-a cerut acordul părinților pentru elevii care au răspuns la întrebări și au fost fotografiați.
Secretar-bibliotecar, profesor de Chimie, Irina Daniela Borcea:
„Copiii, din păcate, sunt din ce în ce mai puțini. În 2010 aveam 180. Condițiile sunt bune. Nivelul elevilor…? Mediu… În creștere. Aici depinde și de generații. Clasa a V-a care vine acum este o clasă bună. Cauza? Nepăsarea. Indiferența părinților. Neimplicarea lor… Chiar deloc, la unii. Cât am fost online, sunt care nu au intrat. Nu au vrut, că aveau treabă pe câmp. S-au dat 81 de tablete. Cu excepția a 2-3, care au numai tablete, toți de la clasele V-VIII au telefoane mobile. Sunt puțini părinți care sunt preocupați cu adevărat de educația și viitorul copiilor lor.”
Dirigintă la clasa a V-a, cea mai numeroasă, 19 elevi, prof. Claudia Beatris Ciubotaru lucrează în învățământ din 1998. Predă Limba franceză și Limba engleză: „Munca la școală este aceeași, chiar dacă s-au impus restricții. Nu știu cum a fost în Bacău, dar la noi chiar s-a făcut școală online. Profesorii și-au făcut treaba. Copiii… mai puțin. Așa au înțeles, că nu prea trebuie să intre pe internet. Colaborăm bine, pentru că au început să învețe o limbă străină încă de la grupa pregătitoare. Și avem copii buni în școală. Eu cred că situația este la fel de bună, dacă nu mai bună, și în mediul rural. Sunt mai puțini copii în clasă și, astfel, poți acorda mai mult timp fiecăruia dintre ei.”
Prof. Gheorghe Popa este director la Școala Gimnazială „Gheorghe Bantaș” din anul 2009. „Atmosfera este liniștită. Copiii sunt foarte bucuroși că au revenit la școală. Avem condiții destul de bune. Primăria ne-a ajutat cu toate materialele necesare. Sunt înscriși 117 elevi aici și 21 la grădinița din Dumbrava. Ne pregătim de evaluarea pentru clasa a VIII-a. Avem și o clasă cu învățământ simultan, a VI-a și a VIII-a. Cei din clasa a VIII-a au fost mai favorizați, pentru că au putut participa și fizic la ore. Dimineața, fiecare profesor care are ore, sau dirigintele, preia copiii de la intrarea în școală și îi conduce la clasă. Își pun masca, se dezinfectează pe mâini, nu se intersectează cu cei de la alte clase. Și în curte se iese pe rând, ca și la toaletă. Cu program decalat. Singura restricție ridicată este aceea că nu mai poartă mască când ies în pauză. Curtea interioară este gazonată. La grădinița de la Dumbrava avem toate condițiile: centrală, încălzire prin pardoseală, mobilier nou, toalete ultramoderne. Nu mai există diferențe acum față de oraș.”
Prof. Viorel Dumitru, director Berești-Tazlău: „A fost o încercare pentru toată lumea”
„Dacă vorbim de o generație de sacrificiu? Este mai mult o generație altfel față de celelalte. Și mă gândesc acum mai ales la cei de clasa a VIII-a, care, de când au intrat în învățământ, deci din clasa I, au învățat an de an de pe manuale diferite, pentru că ei au fost generația în care s-a decis schimbarea programei școlare și emiterea de noi manuale. Primeau manuale diferite, la date diferite, an de an. Au fost ani în care era deja luna decembrie și ei nu aveau de pe ce învăța, nu aveau manualele esențiale de Limba română și Matematică. Acum, au în față și un prim examen național din viața lor, Evaluarea Națională 2021, vin după un an în care au învățat mai mult în online, care nici acesta nu a funcționat normal, după cum se știe. Anul trecut, am fost nevoiți să ne reorganizăm, să ne adaptăm pandemiei, școlilor închise, să descoperim tehnologia modernă, să lucrăm în virtual. Anul acesta ar trebui să fie altfel.
Și da, a fost un an greu pentru toată lumea, au fost lucruri care ne depășeau pe toți, inclusiv pe noi, profesorii, dar ne-am adaptat pas cu pas. Și noi, și copiii, chiar și părinții lor, pentru că în școală e foarte importantă relația profesor-elev-părinte. Însă am observat că elevii s-au schimbat. Dacă în aprilie-mai anul trecut s-au bucurat că au decoperit internetul, tableta, tehnica digitală, entuziasmul le-a scăzut apoi în timp. Au început școala în septembrie, cu prezența fizică la clase, dar în noiembrie s-a decis iar închiderea. Apoi au tot stat din nou în fața unui device, care mergea și nu prea, în care conexiunea slabă era greu de controlat, în care fiecare a ales ce să facă și ce să nu facă, cu opțiuni diferite de cele mai multe ori. Din februarie, anul acesta, iar s-au deschis școlile, bucuria a fost poate mare, atunci, dar revederea nu a mai fost la fel. Se purta mască, nu erau îmbrățișări, în clase erau separați ca să păstreze distanța. E normal să fie bulversați. Apoi a fost vacanță de primăvară prelungită, apoi s-a revenit iar fizic la școală. Noi am avut noroc. Am avut incidența mică a cazurilor de coronavirus pe comună și am fost mai aproape tot timpul la școală, nu am fost nevoiți să stăm în scenarii galbene sau roșii. Dar copiii încă mai au de recuperat.
Eu sunt profesor de Istorie, poate că la mine a fost mai ușor, am avut povești, imagini de prezentat, am avut cu ce să captez atenția elevilor, chiar dacă fiecare stătea în fața unui calculator sau a unei tablete, de acasă. Dar la Matematică, la Chimie, la Fizică, în general la științele exacte, s-a pierdut mult, cred. Iar acest lucru o dovedește și faptul că peste 95% dintre elevii noștri au ales să vină la orele remediale, care ne dă posibilitatea să recuperăm ce am pierdut în acest an în care școala a fost altfel.
În școlile din comuna noastră sunt 590 de preșcolari și elevi în total. În unitățile de învățământ care sunt în subordinea școlii cu personalitate juridică unde sunt eu director, adică două școli cu clase de învățământ primar și gimnazial și încă o școală doar cu învățământ primar, sunt 286 de elevi. Dintre aceștia peste 250 participă la aceste ore remediale, pe care le organizăm în fiecare zi de sâmbătă, câte 5 ore.
A fost o încercare pentru toată lumea. Dintr-o dată, fiecare dintre noi am fost nevoiți să ne descurcăm în fața unei situații de fapt. Acum deja știm ce avem de făcut, am avut timp să ne adaptăm, să ne revenim, am învățat cu toții cum să lucrăm pe fișe, în online, dar sperăm să reintrăm în normalitate. Pentru că altă soluție nu avem. Peste o lună, se va încheia și anul acesta școlar, așa cum e el. Însă am speranțe ca anul școlar viitor să fie altfel. Să fie așa cum e normal să fie. Fără constrângeri, fără schimbări majore. Dar, din păcate, nu depinde totul numai de noi!”
La Faraoani, mai mult scenariul verde
Majoritatea cadrelor didactice care predau la Faraoani fac naveta. Există o colaborare bună cu Primăria și Consiliul local de acolo, privind decontarea navetei. Totul în avantajul copiilor, care au parte de dascăli cu experență. Autobuzul plecă dimineața din Autogară la ora 07.00. Abonamentul costă 190 lei pentru adulți și 170 pentru elevii care vin la liceu, in Bacău.
Prof. Nicoleta Oana Vasilică, director cu delegație, Școala Gimnazială Nr. 1 Faraoani: „Lucrez în această școală de 18 ani. Nu am plecat de aici. Sunt familiarizată cu toate aspectele. Noi numai în prima săptămână din februarie am fost pe scenariu galben. Apoi doar pe scenariul verde. Copiii au fost mult mai relaxați, păstrând programul obișnuit. Se știe foarte bine că școala se face cel mai bine, fizic, venind la școală. Dar și pe platforma online, elevii au avut acces la tablete din ianuarie. Nu avem niciun copil care să nu fi avut acces pe platformă. Avem 350 de elevi, o singură structură cu personalitate juridică. Școala din centru, apoi școala de la Valea Mare și două grădinițe. Sunt pregătiți. Învață. La simulare au luat note bune. Se fac și ore remediale, pentru clasa a VIII-a. Aici este o comunitate catolică, și relația cu biserica se simte prin comportamentul pe care îl dezvoltă tinerii. Facem totul pentru ai sprijini și ai încuraja să învețe cât mai bine.”
Profesor de Religie romano-catolică, Lenuța Coman: „Lucrez în învățământ de 30 de ani. Numai cu copilași. Sunt din Cleja și fac naveta. Ca toți profesorii. Predau câte o oră pe săptămână la fiecare clasă. Asta e clasa I. Sunt 16 elevi. Vedeți ce cuminți și frumoși sunt?”
Voci tinere care privesc cu seriozitate viitorul
Alexandru Ștefănel Nichita, clasa a VIII-a, Itești:
„Pentru noi a fost mai ușor. Am venit la școală. Vreau să dau examen la Liceul Militar Ștefan cel Mare din Câmpulung. Mă pregătesc în fiecare zi. Învăț, fac pregătire la matematică, și încerc să rezolv cât mai multe teste de antrenament, pentru a reuși să capăt cât mai multă experiență. Îmi doresc să reușesc. Este o carieră foarte frumoasă și, în primul rând, foarte respectată. Pe 28 mai trebuie să mă duc să dau proba de examen la Matematică și Română. Mai am doi frați gemeni care învață aici, sunt în clasa a IV-a”.
Elena Alexandra Uricaru, clasa a VI-a, Itești:
„Învățământul online? În mare parte nu. Nu mi-a plăcut. Era mai bine la școală. Interacționam cu colegii, cu profesorii. Înțelegeam mult mai ușor. M-am bucurat foarte mult că am revenit la școală. Aș vrea să dau la Liceul Militar și apoi la Academia Militară, sau poate la Medicină. Mă atrage latura aceasta. Acum nu mai sunt diferențe între băieți și fete.”
Topsi Delia-Maria Bejan, clasa a V-a, Faraoani:
„Uneori a fost greu, acum ne-am obișnuit să purtăm și masca. Trebuie neapărat să ne păzim! O facem pentru noi, în primul rând, și familia noastră. Am învățat și de acasă, dar e mai bine cu prezența fizică la școală. Revederea a fost frumoasă. Nu ne-am întâlnit de câteva luni. Acum putem să înțelegem mai bine lecțiile. Îmi doresc ca unii profesori să fie mai înțelegători, pentru că nu ne putem auzi așa bine cu masca. Atât!”
Ierik Ionuț Mihalache, clasa a VIII-a, Faraoani:
„Ar fi mai bine fără mască, dar trebuie să suportăm, dacă astea sunt deciziile. Suntem 18 în clasă. Vreau să dau examen la Colegiul Ștefan cel Mare din Bacău, la profilul Științele Naturii. Îmi plac Chimia, Fizica, Matematica… Hmm, și Biologia, dar mai puțin ca celelalte. Nu știu de unde și de la ce a apărut intenția spre acest profil. A început cu Chimia. Așa, ca din senin! Vreau să mă axez pe asta. Se deschid mult mai multe posibilități după liceu.”
Articol realizat de Roxana Neagu și Ioan Bîșcă
