În urmă cu câteva zile, Federația Română de Fotbal a anunțat că echipele de Liga I vor putea primi licență dintr-o ediție viitoare, doar dacă vor avea și echipă de fotbal feminin. În România există o astfel de mișcare dar care nu este suficient de dezvoltată și nici prea promovată. Cu toate acestea, am descoperit o româncă, jucătoare de fotbal la cel mai înalt nivel, multiplă câștigătoare de trofee, ultima dată fiind campioană în Israel. Ea este Andreea Laiu din Buhuși și astăzi ne aduce povestea ei. (Fl.Ș.)
„Am început să joc fotbal când eram mică, în fața blocului, cu băieții. Pentru că aveam un nivel social scăzut nu cunoșteam prea mulți fotbaliști ca să pot să spun că aveam un idol. Apoi m-am apucat de handbal timp de un an, după care profesorul de la liceu, domnul Dantz, a organizat prima ediție de fotbal feminin în sală.
De fapt era ca un turneu de calificare iar eu jucam la echipa Avita Buhuși. Era ca o competiție între licee. Iar noi ne-am calificat și am ajuns în faza națională unde ne-am clasat pe locul II. La acel turneu au fost prezenți mai mulți scouteri de la echipe importante de fotbal, m-au remarcat și apoi am fost contactată.
M-au sunat de la Târgu-Jiu, de la Constanța, Reșița și Cluj. Am ales să merg la Cluj pentru că aveam o soră mai mare acolo la facultate. Eu eram elevă la liceu aici în Buhuși și în ultimul an m-am mutat cu școala la Cluj acolo unde am jucat fotbal cinci ani timp în care am câștigat cinci campionate naționalr și patru cupe ale României. Pe atunci echipa se numea Clujana, apoi Olimpia iar de anul trecut a fost preluată de U Cluj. În 2008 am fost convocată în lotul național și am jucat în echipa națională de fotbal feminin a României timp de 10 ani.
Am jucat fie mijlocaș stânga, mijlocaș dreapta, fie atacant. După cei cinci ani de la Cluj am jucat în Cipru la Apollon Limassol timp de cinci ani unde am câștigat cinci campionate, cinci cupe si cinci super-cupe.
A urmat să joc un an în Norvegia, după care am evoluat în Rusia, Islanda și acum, de patru sezoane, în Israel. În Țara Sfântă, în primul sezon am câștigat cupa, apoi două campionate, iar anul acesta, cu echipa la careactivez acum, am ajuns în finala cupei pe care am pierdut-o pentru că eu am ratat la o fază descisivă în care puteam sa ne desprindem pe tabela de marcaj. Asta e. După ce am terminat sezonul am primit o nouă convocare la națională pentru două amicale cu Serbia, dar am refuzat pentru că am o ofertă să joc pe timp de vară în Brazilia.
Ar fi o experiență foarte importantă pentru mine. Cu toate acestea eu sunt sub contract pentru încă un an cu echipa din Israel. Am să joc fotbal cât voi putea. Nu este o limită de vârstă și pot să vă dau drept exemplu o jucatoare din echipa Braziliei care a fost prezentă la Mondialul de anul acesta și care are 42 de ani. Sau căpitanul Norvegiei și al Franței care au câte 36 de ani. Deci mai am de jucat.
Nu m-am gândit ce să fac după ce voi pune ghetele în cui, dar ar fi varianta să fac o Academie, aici acasă, în Buhuși, pentru copii, să-i antrenez și să-i pregatesc pentru performanță. Sunt convinsă că avem mulți copii talentați pe care trebuie să-i descoperim și să-i șlefuim pentru a ajunge pe cele mai mari arene fotbalistice.”