Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European a prezentat miercuri un studiu ce evaluează rolul acestei instituții în domeniul politicii de coeziune, dat fiind faptul că Tratatul de la Lisabona a introdus o procedură de „co-decizie” prin care Parlamentul și Consiliul au competențe egale în acord cu reglementările fondurilor structurale și de investiții ale UE.
Rolul Parlamentului European în domeniul politicii de coeziune a evoluat pe o perioadă lungă de timp. Originile acestei politici pot fi identificate în viziunea statelor membre fondatoare, astfel cum este stabilit în Tratatul de la Roma: „Comunitatea trebuie să urmărească reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni”. Un pas important a fost definirea obiectivului de „coeziune economică și socială”, care caută să reducă întârzierea regiunilor slab dezvoltate, astfel minimizarea diferențelor dintre regiuni. Aceeași lege a pus bazele actualei politici de coeziune, fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul social european (FSE) devenind pilonii principali ai fondurilor moderne-structurale.
Alte evoluții au inclus crearea de noi fonduri UE, cum ar fi Fondul de coeziune (CF) pentru sprijinirea proiectelor în domeniile infrastructurii de mediu și de transport din statele membre cele mai puțin prospere.
Pentru a atinge obiectivele de coeziune și pentru a răspunde nevoilor diverse de dezvoltare în toate regiunile UE, CP este susținut cu 351,8 miliarde EUR – aproape o treime din bugetul total al UE – în perioada 2014-2020.
Membrii Comisiei de Dezvoltare Regională au concluzionat că este nevoie de o politică de coeziune puternică, de o Europă mai aproape de cetățeni, care să pună accentul pe inovare, climă și mediu.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
