Am văzut, zilele trecute, zeci de oameni stând la coadă în fața magazinelor de produse tradiționale, unii senini, răbdători, alții încruntați, aflați acolo din voia nevestii, probabil. M-am întrebat cât de sănătoase sunt produsele „de casă” în care sarea ocupă jumătate din conținut, iar fumul negru ascunde vârsta cărnii. Lapte de la capre care au trăit în libertate, smântânică „ca de la țară”, porcușori hrăniți numai cu grăunțe, curci care au păscut pe câmp, ouă de la găini ținute „la sol”, toate năvălesc în magazine, pentru noi, de Crăciun. E una dintre scenele care preced sărbătorile de iarnă. Altă imagine care-mi vine în minte e cea sutelor de pungi cu portocale, bomboane și cozonac pe care firmele le debarcă în azile de bătrâni și centre de copii, ca și cum aceștia ar mânca doar o dată pe an și atunci doar dulciuri.
O fi biletul pentru un locșor în Rai? La mică distanță, mulți bătrâni suferă discret, neștiuți în apartamenul lor, din cauza lipsurilor și a singurătății. Ne mutăm privirea în instituțiile publice, unde directorii vizați de schimbare au devenit, brusc, blânzi și zâmbitori. Ceilalți, viitorii, care încă sunt șefi de departamente, își fac planuri. Pentru bugetarii de rangul doi, ajunul Crăciunului înseamnă colindători care trebuie ascultați, lăudați și recompensați cu colaci, dar și cumpărături făcute în timpul programului de lucru, pe rând, în bună înțelegere, adică „de la ora 10 te duci tu, de la 12, eu”. Asta în timp ce în companiile private se intră și se iese cu cartelă. Să mai întoarcem o filă din cartea cu poze a Crăciunului: ce fac politicienii?
Fac de toate pentru că au de toate, dar să nu intrăm în detalii. În mare, politicieni cu aspirații se războiesc, iar cei fără au plecat deja să petreacă „în insule”. Să mai vedem o scenă: necăjiții bat la ușa primarilor ca să întrebe de ce nu sunt trecuți pe lista ajutoarelor pentru încălzire sau de ce vor primi atât de puțin, primarii își sună șefii de partid plângându-se că au datorii, iar aceștia fac promisiuni dacă sunt ai Puterii, iar dacă nu, critică Guvernul.
Românii de nivel mediu, care nu lucrează nici la stat, nici la partid, își văd de grijile lor: facturi, rate, pregătirea pentru băiatul de liceu, ghete cu bumbi pentru cea mică… Mai taie ceva de pe listă, așteaptă să vină părintele cu Ajunul și se străduiesc să nu-și critice vecinii, rudele, colegii, că așa e frumos de Crăciun, să fii bun și recunoscător.
