Exact in centrul Bacaului, o casa in ruine asteapta un raspuns din partea oamenilor. Fosta cladire a Teatrului de Animatie, ocupata de aurolaci si caini vagabonzi, apartine Fundatiei aCaritatea” a Comunitatii Evreilor, care de sapte luni incearca sa o vanda. Edificiul urateste, de mai multi ani, obrazul municipiului nostru…
an peisajul cam amestecat din punct de vedere arhitectural al Bacaului, cladirea fostului Teatru de Animatie (situata pe spatiul din fata Catedralei Ortodoxe aflate an constructie) face o figura desueta. Complet mizera an interior, cladirea are un suflet plin de inocenta si puritate – dat de anii an care aici s-au derulat nenumarate premiere teatrale pentru copii.
Dupa revolutie, cladirea, in buna stare de functionare, a fost revendicata de de Fundatia Caritatea, organizatie cu sediul an Bucuresti, care se ocupa de retrocedarea tuturor bunurilor evreiesti din perioada interbelica. In cladire a mai functionat un timp teatrul de animatie, dupa care, in ultimii ani, imobilul a fost lasat in paragina. Cu buna stiinta. Casa fost distrusa pentru ca ani intregi in ea s-au aciuat persoane fara adapost sau caini vagabonzi. Tot ce a mai ramas dupa mutarea teatrului de animatie – decoruri, scena, materiale auxiliare – a devenit combustibil: astfel, cei fara capatai care s-au aciuat aici au pus pe foc tot ce le-a cazut in mana.
Adrian Gazdaru, directorul Teatrului Bacovia, a fost si a vorbit cu cei din conducerea Fundatiei Caritatea, insa a primit un raspuns transant: aTrebuie sa vindem cladirea si terenul pentru a avea grija de cimitirele comunitatii”. Insistenta directorului Gazdaru se explica simplu: lipsa spatiului la scena Teatrului Bacovia face ca ambele trupe (de animatie si drama) sa se calce, efectiv, pe abataturi” la repetitii. Abia in urma cu sapte luni, fosta casa a teatrului a fost scoasa la vanzare. De fapt nu cladirea conteaza, cat mai ales terenul care valoreaza extrem de mult, fiind proprietate privata.
Solutii sunt si… nu prea. aAm fost vreme de patru ani directorul teatrului care activa in aceasta cladire. Mi se rupe inima cand vad ce s-a intamplat cu o cladire ce in constiinta publica este asimilata cu viata artistica. Fiind proprietate nu prea avem ce face. Casa nu are valoare arhitecturala, astfel incat s-ar putea face un garaj subteran, asa cum planuia fosta administratie, pentru ca e mare nevoie in orasul nostru de parcari”, spune Petru Cimpoesu, directorul Directiei de Cultura Bacau.
[ad#stire] Deocamdata Primaria Bacau se mentine in expectativa. Municipalitatea nu a dat niciun raspuns concret cu privire la posibila sa implicare. aDeocamdata nici nu stiu daca ei doresc sa vanda, asa incat nu ma pot hazarda cu raspunsuri. Nu doresc sa induc ideea ca suntem interesati de casa si sa creem anumite sperante, poate, in sanul Fundatiei Caritatea”, spune Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau.
Deocamdata, obrazul municipiului nostru ramane patat de cladiri-ruina (Hotelul Central, Casa Alecsandri, Casele regentului Buzdugan), de care nu vor sa stie nici proprietarii si nici administratia locala.
Gabriel Pop
