Constitutia Statelor Unite ale Americii, democratica si rationala, a trecut cu demnitate ireprosabila prin cei aproape 225 de ani de maiestuoasa fiintare. Pe masura ce chipul lumii americane a capatat o alta fizionomie, americanii n-au fost nevoiti sa modifice in continutul ei nici macar un singur cuvintel. I-au adaugat doar amendamente gravide de virtutile libertatii fiintei umane. Benjamin Franklin amintea, inca din momentul in care Conventia Constitutionala a Statelor Unite ale Americii de la Philadelphia adopta aceasta lege fundamentala, ca ea „doar da oamenilor dreptul la fericire”, o fericire pe care „insa trebuie sa o gasti singur”. Cu alte cuvinte, Constitutia nu garanteaza fericirea individului, ci doar creeaza jocul democratic riguros al posibilitatii de a fi fericit. Tocmai zamislirea acestui joc democratic riguros ofera valoare unei Constitutii. De ce l-am amintit pe Benjamin Franklin? Pentru ca el s-a numarat printre semnatarii Constitutiei americane. Benjamin Franklin, savant, gânditor iluminist, preocupat in egala masura de stiintele reale, filosofie, istorie, economie, politica, literatura etc., fiind cunoscut si departe de hotarele patriei sale. Benjamin Franklin, Omul care a ramas fidel idealurilor democratiei pâna la sfârsitul vietii sale. Ultimul sau act politic a fost semnarea petitiei pentru interzicerea sclaviei. Ati aruncat privirile peste lista celor care vor astazi sa rescrie, cu mare pripeala, Constitutia noastra? Printre „parintii” noii legi fundamentale se numara un urmarit penal, un parlamentar acuzat de cochetarea cu turnatoria la Securitate, un fin de-al fostului premier Boc, un apropiat al lui Sorin Vântu, un domn care este urmarit penal pentru conflict de interese (A.N.I. il acuza din cauza faptului ca si-a angajat sotia la biroul de parlamentar). Etc. Ma intreb daca acestora nu le este rusine de Benjamin Franklin, daca au, cumva, cunostiinta despre existenta sa… Dar, mai ales, ma intreb daca noua, celorlalti, nu ne este rusine de Benjamin Franklin, pentru ca acesti „noi parinti” ai celei mai importante legi sunt reprezentantii nostri… As fi vrut sa regasesc in aceasta comisie reputati specialisti in dreptul constitutional. As fi vrut sa vad o dezbatere publica serioasa in care studentii de la Drept (de la facultatile autentice), juristii fara pata si tinerii nostri sa fie ascultati. Deja, nu elaboram o noua Constitutie. Peticim o Constitutie, de parca am vrea sa-l pedepsim, prin ea, pe Basescu. Peticim o Constitutie, de parca am vrea sa zamislim un document de platit polite politice si justitiare. Am ramas perplex, zilele trecute, atunci când l-am auzit pe juristul Victor Ponta spunând ca spera ca viitoarea Constitutie sa aiba macar o viata de zece, douazeci de ani… Dar când avem in lume o Constitutie care dainuie virtuos de peste doua secole, nu ne crapa obrazul de rusine atunci când cochetam (constient) cu piticismul constitutional?