Un, o şi cam atât…
Din şcoală ştim că există câteva cuvinte încremenite în forma de singular (sânge, foame, sete, dreptate etc.), dar după 1989 aproape că nu mai avem substantive defective de plural. Cel mai la îndemână exemplu este „bătăi de cap”, nerecunoscut vreodată: DEX 2016 consemnează doar singularul „bătaie de cap”, pe care îl echivalează cu „trudă”. Aşa cum pare ciudat pluralul „trude”, tot aşa va trebui să-l acceptăm doar pe „bătaie de cap”, cu sensul de „frământare a minţii”.
Greu cu pluralul
Construcţia fonetică e dificilă, căci avem de rostit două consoane lichide (l şi r), lipsite de vreo punte de odihnă. Până şi autorilor DEX-ului le-a venit greu să-l scrie: „înaintea plurarului «mii»” (ediţia 2016, p. 297, col. dr., rândul 12 de jos; *plurar, în loc de plural).
Pluralul… pluralului
Nici aici nu e uşor. Dacă ne întreabă cineva care e pluralul acestui cuvânt, suntem tentaţi să spunem „*pluraluri”, când corect e, dintotdeauna, „plurale”.
Alte aparente ciudăţenii
Probabil sub model mioritic („În dosul stânii,/Să-mi aud cânii”), ne vine greu să folosim pluralul corect „stâne” şi de aici genitiv-dativul „stânei”. („De la stâne se aduceau caş şi urdă proaspete” – presa regională, 6 aug. 1967). De neacceptat este perechea „cireşi/cireşe”, pentru singularul „cireaşă” (DOOM, 2005). „Am mâncat trei cireşi” e de tot hazul, deşi în faţa Academiei Române nu am greşit. Am fost întrebaţi de ce pentru ruda apropiată a pomului fructifer a rămas o singură recomandare: „vişină, vişine” şi am avansat bănuiala că la o nouă ediţie a DOOM-ului se va renunţa la „cireşi”, care desemnează şi fructul, şi pomul. Să nu fie invers!…
Plurale expresive…
Aici se încadrează, cu îngăduinţă, forma discutată de la început: „Bătăi de cap” (careu, în „Rebus” 8/2017) sau „Aceasta le dă şi cel mai mult bătăi de cap” (presa, 2017; nu e departe ispita de a face acordul: „*cele mai multe bătăi de cap”).
… şi plurale stilistice
Părăsirea singularului aduce beneficii de receptare literaţilor: „Planete”, „Laşităţi, droguri”, „Cicluri-cicluri”, de Liviu-Ioan Stoicu (în „Ateneu”, 2005).
Inventăm plurale…
Există un fel de dictatură a domeniilor. De pildă, cei ce lucrează într-un laborator de analize medicale vor forţa pluralul *sângeuri, în loc de „probe de sânge”. Substantivul e de genul neutru, pe când meninge, tot neutru, are pluralul identic cu singularul. Bieţii de noi! Ce-ar fi fost să ni se permită relaţia „un sânge” – „două sânge”?
… sau le folosim greşit în contexte
În exemplele următoare (marcate cu *) trebuia utilizat singularul: „După ce noii miniştri au depus *jurămintele” (TV, 29. 06. 2017); „Asociaţia aduce viile sale mulţumiri *organizatorilor – Federaţia Italiană de pescuit Sportiv.” („Vânătorul şi pescarul sportiv”, dec. 1962).
Curiozităţi etimologice
„Sorţ” are pluralul „sorţi”, din expresia „a trage la sorţi” ş.a. Puţini ştim că la origine se află singularul „soartă”; aşadar, „o soartă-două sorţi”, cu noul singular „sorţ”. Ceea ce urmează e fals: „O invit în scenă pe XY, pe care vă rog să o primiţi cu un aplauz” (RRC, mai 2017).
Pluralul obligatoriu (*)…
… logic: „Conjuncţiile însă, deci şi adverbul totuşi, aşezate în interiorul unei propoziţii, nu se despart prin *virgulă” (ÎOOP, p. 67); „*Punctul 13 şi 15, se va completa…” (1975; în plus, virgulă rea şi dezacord); „*cifra 17” (DEX, la şaptesprezece) sau funcţional: „Celălalt tânăr a fost condus la sediul Poliţiei pentru a da *explicaţie” (TV, 20.01.2017). Formele corecte:virgule, punctele, cifrele/numărul, explicaţii.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
