Interviu cu Vasile Cautis, director al Colegiului National “Vasile Alecsandri” Bacau
– Zilele acestea, Colegiul National “Vasile Alecsandri” din Bacau aniverseaza 90 de ani de la infiintare. O institutie de invatamant solida, cu un prestigiu binemeritat, garantat de o suita de cadre didactice si elevi care au contribuit substantial la dezvoltarea invatamatului bacauan. Sa refacem pe scurt, mai ales pentru cei tineri, “fisa istorica” a actualului colegiu.
– Meritul principal in dezvoltarea si afirmarea invatamantului din Bacau, in special pentru fete, revine indiscutabil primarului Costache Radu, care infiinteaza in 1890 prima scoala secundara de fete, cu denumirea de “Externatul secundar de fete”, considerat pe drept cuvant “stramosul” Liceului de fete de mai tarziu. “Externatul…” se desfiinteaza si abia in 16.09.1921, comitetul scolar comunitar, condus de Maria Fulgeanu, care a fost si primul director, primeste aprobarea de infiintare a unei scoli secundare de fete, ca scoala particulara, numai cu clase de curs secundar inferior, urmand ca in anul de invatamant 1922-1923 sa se instituie si cursul secundar superior (V-VII). Daca la inceput, in clasa a VII-a au fost inscrisi doar 11 eleve, se ajunge in anul 1925 la 34 de eleve. Din 1928, ia fiinta Liceul de fete, apoi Liceul teoretic de fete, Scoala medie de 11 ani nr. 2, iar din 1954 devine Liceul mixt nr. 2. Dupa unele informatii, in 1958, liceul este denumit “Vasile Alecsandri”. In anul 1935 a fost ridicata prima aripa a liceului, cea de est, pe actuala locatie. Dupa cum vedeti, actualul Colegiu a avut o istorie ciudata, destul de zbuciumata, fiind chiar desfiintat in 1931.
Codul bunelor maniere si arta conversatiei
– Care a fost structura de invatamant. Ce studiau fetele in perioada de inceput?
– In 1921-1922, obiectivul era ca fetele sa cunoasca Codul bunelor maniere, sa fie informate si culte, sa stie sa faca conversatie si sa devina bune gospodine. Studiau limbi straine ca franceza si germana, apoi fizica, chimie, desen, caligrafie. Daca in 1924-1925 au fost inscrisi 624 de elevi (un ciclu de patru ani) si au promovat 473, s-a ajuns in 2010-2011 la 1170 inscrisi, din care au promovat 1169. La profilul uman studiaza astazi filologie, filologie biling, stiinte sociale, iar la real matematica-informatica, stiintele naturii. Sunt la catedra 67 de profesori, sapte profesori doctori in stiinte, marea majoritate avand gradul didactic unu. Toti profesorii sunt titulari.
– Peste tot in lume, nici la noi nu se poate altfel, se fac clasamente, unele pe uncte, altele in procente. Unde se pozitioneaza astazi Colegiul National “Vasile Alecsandri”?
– Colegiul nostru se afla pe locurile I-II, la concurenta cu Colegiul National “Gheorghe Vranceanu”. Pentru a ajunge aici a fost nevoie de munca, de profesionalism, de competente, seriozitate si performante. Pentru a ilustra acest lucru am sa spun, situatie deja cunoscuta, ca in sesiunea din iunie-iulie 2011, promovabilitatea la examenul de Bacalaureat a fost de 98,8 la suta, 30 la suta cu media peste 9, 55 la suta intre 8-8,99 si 15 la suta cu media intre 7 si 7,99.
Cu toate stangaciile invatamantului romanesc, elevul care doreste sa invete, o poate face si in Romania. Cat despre studenti, problema este mult mai complexa. Foarte multi pleaca cu burse nationale sau ale statului unde merg la studii, altii, cum va spuneam, au posibilitati materiale foarte bune. Eu raman la parerea ca invatamantul nostru nu este cu mult mai prejos decat cel din alte tari, unde migreaza copiii nostri, insa este alegerea lor si nu o putem comenta. Important, si pentru unii si pentru altii, este ca societatea sa le ofere cadrul necesar pentru a se intoarce in tara dupa finalizarea cursurilor. Aici este mult de munca, foarte multa investitie si, mai ales, incredere si libertatea de a alege.
Lege facuta cu „arma la picior”
– Bacalaureatul din acest an a fost un semnal serios ca ceva nu este in regula cu pregatirea elevilor. Care credeti ca sunt cauzele acestui esec national?
– Rezultatele de la BAC-2011 exprima o realitate a invatamantului romanesc, a schimbarilor de la o zi la alta, a motivarii atat a elevilor/parintilor, cat si a profesorilor fata de activitatea scolara, a bazei materilae necorespunzatoare, inconsecventa in politica educationala promovata de toate guvernele, schimbarea regulilor de joc in timpul meciului, cum se spune, si nu in ultumul rand a gradului inalt de coruptie din timpul desfasurarii examenului de bacalaureat. E nevoie de o schimbare: plan cadru, programe scolare, pregatirea metodica a profesorilor in facultati. Sa nu uitam, actualii studenti vor fi profesorii de maine.
– A aparut noua Lege a Educatiei. Spuneti-mi cu ce v-a surprins, initiatorii spun ca este perfecta?
– Este o lege facuta cu “arma la picior”, cu multe greseli atat in continut, cat si in forma. Este stufoasa, are un numar mare de anexe, metodologii, recomandari de aplicare neunitare. Sunt inca prevederi ambigue, de aceea, in multe cazuri se apeleaza la vechea lege. Nu intru in detalii, insa ceea ce am spus se justifica si prin faptul ca actuala lege a fost aprobata de doar 55 la suta dintre parlamentari. Imi pun intrebarea ce viitor are aceasta lege organica, in conditiile schimbarii puterii? Trebuie sa recunosc ca Legea 1/2011 are si unele prevedei foarte bune, cum ar fi evaluarile periodice, extinderea competentelor, integrarea scolii romanesti in scoala europeana.
– Care sunt argumentele, de ce ar alege un elev sa-si continue studiile la Colegiul National “Vasile Alecsandri”?
– In primul rand este vorba de imaginea publica a Colegiului, castigata in multi ani de practica. Este vorba si de traditie in familie, unde bunica, bunicul, parintii au studiat la acest colegiu si doresc ca si copiii lor sa urmeze aceeasi scoala. Un argument extrem de important sunt rezultatele obtinute de elevi de-a lungul anilor, atat in pregatirea lor de specialitate dar si in formarea lor ca oameni. Am sa spun un secret: in fiecare an, dupa inchiderea cursurilor, analizam, ne intrebam daca este suficient acel 9,50 la Bacalaureat. Parerile sunt diverse, insa concluzia este ca nu, nu este suficient. De ce? In formarea unui elev, unui viitor student si om al cetatii mai avem multe de facut. Elevii, parintii, inca din timpul anului scolar urmaresc acest lucru, se informeaza. Incepand cu semestrul II, prin luna mai, sute de elevi din tot judetul ne viziteaza, stam de vorba cu ei, imi fac si eu timp pentru a le expune traditiile si rezultatele Colegiului nostru, dotarile si conditiile de studiu. Si avem ce le arata, laboratoare pe specializari, de chimie, fizica, cinci laboratoare de informatica, dintre care doua AL, adica laboratoare unde se pot desfasura cursuri la orice alta disciplina, si nu in ultimul rand corpul nostru profesoral, din care peste 80 la suta au gradul I. Un corp didactic tanar pana in 40 de ani, cel mai in varsta sunt eu. De cand sunt director, si sunt cativa ani, am incercat sa fac o anumita selectie a colegilor care doreau sa vina la Colegiul “Vasile Alecsandri”. De cele mai multe ori am avut intelegerea Inspectoratului Scolar si nu am acceptat unele candidaturi. Celor care au dorit sa vina insa le-am urmarit activitatea pe mai multi ani, m-am interesat si acolo unde am avut semne de intrebare, dupa o consultare si cu alti colegi, am spun nu: “Nu aveti buletin de «Alecsandri»”, a fost raspunsul.
Invatamantul romanesc nu are obiectiv
– Cei interesati, cei care isi manifesta optiunea pentru a intra la “Vasile Alecsandri” stiu si conditiile impuse de conducerea colegiului? Le spuneti ca aici a coborat “militaria din pod”?
– Da, unii cunosc alti afla de cum au intrat pe poarta. De ani de zile, una din dorintele mele, pe masura prestigiului unui liceu ca “Alecsandri”, presupune si componenta uniforma, concept si cuvant desuet s-ar putea spune, insa acum un an, la o intalnire cu parintii, s-a pus problema uniformei. Spre surprinderea mea, marea majoritatea si-a declarat interesul si apoi si-au dat acordul. Au fost consultati, in mod democratic, si elevii, care au acceptat ideea si au ales modelul. De aici pana la concretizare nu a mai trecut mult timp, in acest fel Colegiul “Vasile Alecsandri” si-a adoptat o uniforma pe care ei au ales-o si a devenit obligatorie la cursuri. S-a pastrat traditia, specificul liceului. Am cerut apoi o responsabilitate mai mare fata de statutul Colegiului, daca si-a dorit sa vina la noi, faptul ca media de intrare este peste noua, atunci aceasta dorinta trebuie completata cu o anumita rigurozitate, de un respect reciproc, intre elev si profesor, intre profesor si elev, dar si intre elev si Colegiu. Am cerut o prezenta cat mai aproape de suta la suta, orele sa fie de 50 de minute efectiv. O analiza serioasa a absentelor ne-a aratat ca la gimnaziu avem o medie de 15 absente pe elev, iar in clasa a IX-a s-a ajuns la 30 de absente, pe an scolar trecut. Indicatorul nostru este de o medie de 15 absente intr-un an pe elev. Sa fie clar inteles, nu ne-am transformat in politisti la catedra, nu am facut si nu facem din aplicarea unor sanctiuni un scop in sine si elevii cunosc acest lucru. Am recomandat sa nu se mai fumeze in scoala si rezultatele se vad.
– Scoala romaneasca este axata, este o opinie generala, pe teorie, lipsind elementele practice, de integrare in realitatea economica si sociala a tarii, a localitatilor. De ce? Cu ani in urma un elev daca termina liceul putea sa-si gaseasca un loc de munca, avea pregatirea necesara.
– Este adevarat. Obiectivul central atunci era planificarea, pregatirea fortei de munca pentru industrie, pentru agricultura, pentru servicii. Acum nu mai pregatim pentru nimeni, nici pentru noi nici pentru Uniunea Europeana. Invatamantul romanesc nu are acum obiectiv. Ce vrea? Parintii dau copiii la scoala pentru ca este obligatoriu. Ce le ofera societatea dupa aceea? Mai nimic. Este trist. Niciun guvern nu s-a preocupat de aceasta problema, nu exista continuitate, responsabilitate, munca diferentiata, prea s-au politizat deciziile. Se distrug astfel generatii intregi, se distruge natia romana, daca noi tot cautam, schimbam, nu gasim un orizont, un obiectiv pe care toti sa-l ducem la capat. Nu mai putem lasa ca diletantii sa se ocupe de invatamant. Nu credeti? Colegiul nostru a facut numeroase propuneri la noua lege, intreg colectivul si-a expus opiniile, le-am redactat, le-am trimis, insa nu prea au fost luate in calcul. Si nu suntem singurii.
Scoala europeana
– La Colegiul National “Vasile Alecsandri” invata peste 1100 de elevi, exista un potential uman extraordinar. Ce alte activitati se mai desfasoara la Colegiul National “Vasile Alecsandri”?
– Aici a activat multi ani o formatie artistica, un cor, format si dirijat de profesorul Gheorghe Vranceanu, care s-a afirmat in competitiile locale si nationale. Nu de mult timp am reinfiintat aceasta formatie, cu eforturi importante, este singurul cor functional din judet la nivelul liceelor, in afara de cel de la Liceul de Muzica. De asemenea, avem o formatie de dansuri populare foarte buna, in acest an toata vara au activat pe Litoral. Nu ma intreba cum am reusit sa facem rost de costume adecvate, de instructori, de bani pentru deplasari. Este meritul parintilor, al comitetului de parinti si al profesorilor indrumatori. In acelasi timp, avem o buna colaborare cu Teatrul Municipal “Bacovia” pentru inchegarea unei trupe de teatru. Scoala, in opinia mea, dar si a colegilor mei, trebuie sa-i ofere elevului posibilitatea de se afirma in domeniul preferat, sa-l invete sa traiasca in comunitate, uneori poate sa-i descopere si alte abilitati, care ii pot fi de folos in viata. Totul este benevol, nu se merge ca in anii trecuti cu forta, obligatoriu. Ma bucur sa vad interes, pasiune, vocatie si pentru alte preocupari. Poate ti se par vorbe spuse la o aniversare, insa ele au un continut, sunt acoperite de fapte, de rezultate. De altfel, din 2008 avem statut de Scoala Europeana, ceea ce insemana o recunoastere a prestigiului nostru dar si obligatii enorme. Pentru cei avizati, pentru publicul larg, pentru eventualii elevi care doresc sa vada, sa stie mai multe despre Colegiul nostru pot consulta Anuarul Scolar 2010-2011, anuar pe care il redactam si tiparim in fiecare an, fiind o traditie a alecsandrienilor. De asemenea, profesorul Preda Marin a scris monografia Colegiului, care cuprinde perioada 1921-2006, o carte de identitate pentru unitatea noastra si lucreaza acum la o noua editie.
Pierzi o batalie, dar castigi razboiul
– In acea monografie am citit lucruri extrem de interesante despre profesorul Vasile Cautis, cuvinte care definesc personalitatea omului si dascalului de astazi. Imi permit sa citez: «Pe Vasile Cautis nu poti sa te infurii. Chiar si atunci cand iesi suparat pe moment din biroul lui, dupa o rapida cumpanire, iti dai seama ca n-ai de ce. Omul n-a facut altceva decat sa-ti spuna cu sinceritate ce gandeste. De aceea cred ca principalele sale calitati sunt: sinceritatea, bunul simt si, mai ales, echilibrul in judecata. De aici deriva justetea gandirii in decizii, masura in toate, ratiune si rationalitate, realism si o buna cumpanire a lucrurilor. La cestea se adauga capacitatea analitica dublata de capacitatea de a crea proiecte, de a le activa si realiza. In tot ce se angajeaza este un luptator. Nu-i pasa daca a pierdut o batalie. Stie ca o va relua si va castiga in cele din urma razboiul». Pentru ce lupta profesorul si directorul Vasile Cautis?
– Colegul meu Preda Marin a fost generos cu aprecierile la adresa mea. Sa stiti ca niciodata nu a fost usor sa conduci o scoala, un liceu, mereu au fost probleme, mereu sunt probleme, la care trebuie sa gasim solutii. Dar, aceasta lupta nu am dus-o singur. Am lucrat si lucrez in echipa, fiecare din colegii mei s-a angajat in aceasta lupta. Parcurgem o perioada dificila, de clarificari, de organizare si reorganizare, de integrare in coordonatele educatiei europene. Mai adaugam la acestea o importanta componenta a invatamantului, cea a finantarii, investitii si recompensare a muncii. Mai lupt pentru mentinerea si ridicarea prestigiului Colegiului nostru, ma lupt, daca vreti, pentru ordine – fara ea nu se poate -, pentru ca fiecare om, fiecare cadru didactic sa-si poata face meseria, iar elevii sa poata spuna dupa perioada de studiu la “Alecsandri” ca are bagajul necesar pentru a lua viata in piept, indiferent de ce cale a ales.
– Stiu ca ai si preocupari mai domestice, iti place gradinaritul, sa lucrezi pamantul. Originea nu se dezminte.
– Da, sunt nascut la tara, am copilarit la tara, imi place natura, am lucrat impreuna cu parintii pamantul, am participat la treburile gospodaresti, poate de acolo si grija mea pentru ordine, curatenie, lucrul facut la timp. Am un teren prin Serbanesti, o jumatate de hectar, cu livada, stupi, pasari, legume.
– Si o vila mare…
– Nu, nici vorba. De unde, domnule, bani? Locuiesc la bloc, am crescut trei copii, de care sunt tare mandru, amandoi, eu si sotia, am fost profesori toata viata. Gradina este un loc de relaxare dupa o zi de munca la scoala, de la alte activitati la care particip. Merg cu placere, lucrez cu drag, chiar daca sunt ani in care nu-mi scot nici cheltuielile, dar, agricultor te numesti.
Matematica este o stiinta indaratnica si capricioasa
– Cine este “vinovat” de alegerea matematicii ca profesie?
– Mi-a placut de mic jocul cu numere, o anumita riguroziate in ceea ce vrei sa faci. Mama a fost cea care m-a indrumat, mi-a deschis ochii spre fascinatia ciferelor, a logicii. Dupa aceea am avut un profesor extraordinar in gimnaziu, un autodidact, Boris Baiera, care trecea dincolo de manual, cauta metode personale sa ne cultive dragostea fata de matematica acolo in comuna Paunesti, judetul Vrancea. Vreau sa spun ca de la el am mostenit dragostea si usurinta de a lucra cu elevii si impreuna sa cucerim si sa o iubim pe acea capricioasa si indaratnica stiinta, matematica. Am terminat facultatea de matematica la Bucuresti, m-am casatorit cu o colega de an, am avut primul copil si, iata-ma profesor la Cornatel – Urechesti, apoi in Bacau, a urmat Liceul “Vasile Alecsandri”, am fost inspector general in Ministerul Invatamantului, senator o vreme si, de opt ani, director la actualul Colegiu “Vasile Alecsandri”. Mi-am asumat intreaga activitate, indiferent in ce perioada am desfasurat-o, este viata mea si nu pot sa o reneg. Nu-mi este rusine de nicio zi, de nicio decizie pe care am luat-o si am luat pozitie atunci cand unii au vrut si chiar au aruncat cu noroi in cei care au lucrat si in perioada de dinainte de 1990. Au fost ani frumosi, ani grei si ma bucur ca nu am trecut degeaba prin viata.
– Am vorbit inainte de familie, de copii. Esti deja bunic…
– Am trei copii, de care sunt mandru. Fiica cea mare, Ana Maria, a terminat ASE si este acum sef serviciu la PETROM, este casatorita si de la ea sunt bunic. Claudiu este medic militar la Constanta, iar Genge este informaticiana, lucreaza in Bucuresti.
– Elevii, cadrele didactice sunt, in aceste zile, in febra pregatirilor pentru sarbatorirea a 90 de ani de la infiintarea liceului. Care sunt reperele acestor manifestari? Ce se intampla, cand se intampla?
– Este adevarat, zilele acestea vom marca implinirea a 90 de ani de la infiintarea Scolii Secundare de Fete din Bacau. In unele documente scrie 28 septembrie 1921, in alte rapoarte de la primaria din acea vreme scrie 16 octombrie. Facerea acestei scoli a fost destul de framantata, am consemnat cateva episoade, important ca ea a rezistat de-a lungul anilor si vreau sa remarc dorinta cetatenilor de a construi acest edificiu: totul s-a facut prin cheta publica. Tot anul 2011 il dedicam acestui eveniment prin diferite activitati, apogeul insa va fi in saptamana 2-6 aprilie 2012, cand vom organiza o multitudine de activitati artistice, sportive, educationale, care vor cuprinde un simpozion, intalniri cu fosti absolventi, cadre didactice, oficialitati, vom acorda distinctii, diplome. Va fi un preludiu pentru a intampina centenarul acestui Colegiu, de care orasul si judetul se pot mandri.
Gheorghe Baltatescu
