Proiectul Legii sistemului public de pensii a fost aprobat luni, 20 noiembrie, de către Camera Deputaților după ce săptămâna trecută a fost votat cu o mare majoritate de către Senat. Prin urmare, începând din ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie va crește cu 13,8 la sută, respectiv de la 1.785 lei la 2.023 lei. Cât despre indemnizația socială (pensia minimă garantată), aceasta va urca de la 1.125 lei la 1.281 lei. Dar noua lege nu prevede numai această măsură.
Pentru toți pensionarii aflați în plată, ca, de altfel, și pentru cei care urmează să se pensioneze, pensiile vor fi recalculate/calculate după o nouă formulă, cuantumul rezultat urmând să fie aplicat începând cu luna septembrie 2024. Guvernanții ne asigură că după recalculare, marea majoritate a pensiilor existente vor crește, în cazul unor pensionari mărirea ajungând chiar și la 80 la sută. Și aceasta deoarece principiile de bază ale stabilirii pensiei vor fi cele ale contributivității, stabilității în câmpul muncii, echității și solidarității. Altfel spus, între persoanele care au avut aceeași contribuție, au desfășurat aceeași activitate, în aceleași condiții și au muncit același număr de ani nu vor mai fi diferențe la cuantumul pensiei. Formula de calcul va consta din înmulțirea valorii punctului de referință (VPR) cu numărul total de puncte realizat de către fiecare pensionar.
VPR-ul se obține din împărțirea valorii punctului de pensie la 25. Numărul total de puncte ale fiecărui pensionar se va obține prin adunarea numărului de puncte contributive, numărului de puncte necontributive și a numărului de puncte acordate pentru stabilitate. Acestea din urmă se referă la faptul că persoanele care au lucrat mai mult de 25 ani vor primi puncte în plus pentru ceea ce depășește această cifră.
Astfel, pentru fiecare an de contributivitate din intervalul de 26-30 ani de vechime în muncă vor beneficia de 0,5 puncte. Pentru intervalul 31-35 ani de contributivitate vor avea în plus 0,75 puncte/an, iar pentru perioada lucrată peste 35 ani vechime vor lua 1 punct/an. De exemplu, dacă un pensionar are o contributivitate de 35 ani (stagiul complet de cotizare, pentru bărbați, în momentul de față) va primi în plus 2,50 puncte pentru intervalul 26-30 ani și 3,75 puncte pentru perioada 31-35 ani. Așadar, va beneficia suplimentar de un număr total de 6,25 puncte. Deci la recalculare vor fi luate în considerare și aceste puncte suplimentare acordate pentru stagiul de cotizare care trece de 25 ani.
De aici concluzia că de majorările cele mai spectaculoase după recalculare se vor bucura pensionarii cu stagii mari de cotizare (vechime în muncă). Dar trebuie să spunem că vor fi și cazuri în care cuantumul rezultat după recalculare va fi mai mic decât pensia avută de către titular. Ulimul amendament introdus în lege prevede, însă, că pensionarii în cauză vor rămâne cu pensia aflată în plată înainte de recalculare, deci nu vor pierde niciun leu. Tot ca o noutate, la stabilirea cuantumului pensiei, indiferent de tipul ei, vor fi luate în calcul și sporurile cu caracter nepermanent pentru cei care au lucrat în acord global, au beneficiat de plata cu ora, de al treisprezecelea salariu, de premii etc.
Mamele se vor putea pensiona mai repede
Pensionarea anticipată va fi permisă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, ca și în prezent, dar penalizarea maximă va fi de 24 la sută față de 30 la sută, cât este în momentul de față, pentru fiecare lună de anticipare, în cazul celor care au lucrat până în 5 ani peste stagiul complet de cotizare. Persoanele care au depășit cu minimum 5 ani vechimea completă nu vor suporta nicio penalizare. În prezent, Legea 263/2010 prevede un stagiu de cotizare, peste cel complet, de cel puțin 8 ani, pentru a nu fi penalizată o persoană care se pensionează anticipat.
De reducerea vârstei standard de pensionare se vor bucura și mamele care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani. Astfel, pentru un copil reducerea va fi de 6 luni, 2 copii-1 an, 3 copii-1 an și 6 luni, 4 copii-2 ani, 5 copii-2 ani și 6 luni, 6 copii-3 ani, 7 copii sau mai mulți-3 ani și 6 luni. Această diminuare a vârstei de pensionare se aplică și în cazul femeilor care au adoptat copii și i-au crescut cel puțin 14 ani.
Nu toate noutățile sunt bune
Dar noua lege vine și cu vești proaste pentru cei care urmează să se pensioneze, mai ales pentru femei. Astfel, atât pentru bărbați cât și pentru femei, în stagiul minim de cotizare, care este și va fi de 15 ani, nu vor mai fi luate în considerare perioadele asimilate (serviciul militar obligatoriu, anii de facultate la zi, de pensie de invaliditate etc.) ori alți ani necontributivi și nici sporul de grupă superioară de muncă. Așadar, pentru a obține pensia de limită de vârstă, o persoană va trebui să aibă cel puțin 15 ani de contributivitate. Pentru a beneficia de pensie anticipată, va trebui să aibă un stagiu complet de cotizare (contributiv) de 35 ani.
Deci nici în acest caz nu vor fi luate în calcul perioadele necontributive. Pentru femei, vârsta de pensionare va crește gradual, astfel încât în anul 2035 vor ieși la pensie la 65 ani, ca și bărbații, pentru care această limită este valabilă de multă vreme. Creșterea este destul de mare, dacă avem în vedere că, în prezent, Legea 263/2010 prevede, pentru femei, majorarea graduală a vârstei de pensionare la 63 ani, până în 2030.
Dar sunt și alte dezavantaje pentru cei care vor ieși la pensie în virtutea noii legi. Pentru a întări principiul contributivității, au fost revizuite activitățile încadrate în condiții speciale sau deosebite de muncă. Pentru activitățile desfășurate în condiții speciale, vârsta standard de pensionare se va reduce cu maximum 10 ani, și nu cu 13 ani, ca în prezent. În cazul celor care au lucrat în condiții deosebite, reducerea vârstei va fi de maximum 7 ani față de 10 ani.
Dar pentru fiecare an lucrat în condițiile amintite, ca și în prezent, se va acorda un număr fix de puncte, respectiv de 0,25 la sută pentru cele deosebite și 0,50 la sută pentru cele speciale și se va păstra sporul de grupă de 4 luni, respectiv 6 luni vechime. Totodată, noua lege prevede că angajatorii au obligația să normalizeze condițiile de muncă deosebite și speciale, până cel târziu la 1 ianuarie 2035. În plus, prin noul act normativ lista activităților încadrate în condiții speciale de muncă a fost revizuită, astfel că acestea au fost diminuate de la 147 unități la numai 48.
