Interviu cu Ioan Mocanu, președinte Lions Club „Moldova“ Bacău
După Revoluție, în România, au luat ființă mai multe organizații, cluburi, asociații, mișcări care erau interzise înainte de ’89, cu toate că, în Europa, în lume, ele existau, funcționau și aveau un rol major în democrație, în viața socială a comunităților. Este și cazul Lions Clubs International, “Leii” lumii. Care sunt ideile, obiectivele acestei organizații?
Lions Clubs International este o asociație, este un grup de cluburi, care a luat ființă în 1917, în America, în orașul Oak Brook, statul Illinois, întemeietorul fiind Melvin Jones. S-a extins rapid în Canada, Mexic, astfel că înainte de Război existau zeci de districte în toată lumea. Astăzi, asociația cuprinde peste 840 de districte, 45.000 de cluburi, în aproape 200 de țări, cu peste 1,3 milioane de membri. La bază, lionismul are scopuri nobile, umanitare, crezul, deviza noastră fiind “Noi servim”, cunoaștere și întrajutorare reciprocă, în rândul membrilor și, mai departe, în rândul comunităților, pentru bunăstare civică, culturală și morală a comunității, să unească membrii cluburilor prin legături de prietenie, înțelegere, să creeze un forum de discuții libere asupra tuturor problemelor de interes public. Membrii cluburilor Lions exclud partizanatul politic, dezbaterile politice și religioase, interesul material, mai presus de toate fiind dăruirea, moralitatea, exemplul personal, etica în comportament.
„Nașii“ au fost francezi
Cum și când a luat ființă Lions Club “Moldova” din Bacău?
Înainte de 1990, după cum spuneam, din motive politice nu exista niciun club Lions în România. Clubul din Bacău este, în ordine cronologică, al treilea din țară, după cele din București și Craiova, actul de naștere fiind semnat pe 3 decembrie 1991. Inițiatorul și promotorul Clubului din Bacău a fost Geo Popa, director al Centrului Cultural “George Apostu”, la sugestia și cu sprijinul unui grup de francezi, veniți în România cu ajutoare, respectiv al guvernatorului Districtului 103 din Franța. Astfel, parenarea, “nașirea” clubului nostru, de către clubul din Franța, intrarea în rândul cluburilor Lions s-a făcut pe 3 mai 1992, când s-a înmânat Carta Clubului. Am fost, la început, 40 de membri – profesori, medici, economiști, arhitecți, din toate profesiile, cum este specificat în statut, fără apartenență politică. “Nașul” din Franța ne-a făcut o invitație pe malurile Senei pentru a cunoaște “pe viu” mișcarea lionistă. A fost interesant, am văzut multe și am reținut ceea ce înseamnă și trebuie să fie și la noi lionismul, existența unui club de asemenea factură.
Cum este organizată activitatea, cui se subordonează, cine conduce?
În fiecare țară există un district Lions sau mai multe, în funcție de numărul de membri. În Franța existau în 1992 trei districte, în America mult mai multe. Pentru a deveni district definitiv, recunoscut la Oak Brook, trebuie să fie minim 1.250 de membri, circa 50 de cluburi, fiecare cu minimum 25 de membri. Districtul din România poartă numărul 124. Fiecare club, din fiecare țară, este subordonat, pe verticală, numai districtului, ele fiind egale între ele. Districtul este condus de un guvernator și doi viceguvernatori, aleși anual la convenție, prin rotație, vot majoritar, la recomandarea și cu susținerea cluburilor. Ca o specificitate, niciun membru nu poate refuza o funcție, o sarcină în cadrul clubului sau districtului. În conducerea Districtului 124 România, din clubul nostru avem un viceguvernator I, Ionel Lupu, care va fi Guvernator anul viitor, un președinte de zonă, pe Sorin Brașoveanu, past președinte, Iustinian Turcu, președinte al Comisiei de Diabet, și Laurențiu Berdilă, pe funcția de cenzor. De asemenea, în anul 2001, din clubul nostru a fost ales un guvernator, în persoana prietenului Costel Baltariu. Pentru a fi ales guvernator este obligatoriu să fi îndeplinit toate celelalte funcții, respectiv președinte de club, de zonă și regiune, viceguvernator. Toate acestea denotă un respect, o recunoaștere a activității noastre pe plan local și național.
Lioniștii nu au foloase materiale
Am vorbit de idei, de principii, în plan practic cum se manifestă, care sunt atributele, cu ce se ocupă membrii Clubului Lions “Moldova” din Bacău?
În cei 18 ani de existență, membrii clubului au desfășurat numeroase activități în slujba comunității. An de an, din 1992, am organizat o tabără pentru copiii cu diabet, de circa 10 ani fiind declarată tabără națională, cu o durată de 10 zile, cu program medical, educativ, recreativ și turistic. Toate cheltuielile, inclusiv cele cu specialiștii de care are nevoie tabăra, sunt suportate de Clubul Lions “Moldova”. Pe lista noastră de priorități sunt și acțiunile cu caracter ecologic, de ajutor și sprijin al persoanelor cu deficiențe de vedere. Vă amintiți acele acțiuni, din 2006-2007, “Mai întâi vederea”, prin care aproape 14.000 de băcăuani au primit gratuit ochelari, la recomandarea unor medici americani, președinte fiind atunci dr. Gheorghe Costache. De altfel, ochelarii au fost oferiți de Lions Clubs International, cu sediul în America. Banii pentru asemenea acțiuni provin din cotizațiile membrilor și din sponsorizări. Niciun membru al staff-ului de conducere nu este retribuit, nu primește bani sau alte avantaje materiale, ba din contră, trebuie să aducă bani din propriul buzunar, din cont, pentru susținerea activităților, sub formă de cotizații pentru club, district și pentru forul internațional de la Oak Brook. Din acești bani noi susținem și plătim cotizație și pentru membrii Clubului “LEO”, cel de tineret, care a fost “nășit” de clubul mamă, Lions “Moldova” Bacău.
În Bacău sunt două cluburi Lions. A fost vorba de scindare, de neînțelegeri?
Nu. În anul 2007, a luat ființă al doilea club, Lions Club “Sfântul Gheorghe” Bacău, format din oameni onești, cu o ținută morală și profesională apreciată în timp. O parte dintre membri au plecat de la noi, fiecare decide din ce club face parte. Avem relații foarte bune cu acest club, cu membrii lui, organizăm împreună diferite activități, ne sprijinim și ne respectăm. „Angajament pentru Planetă” este una dintre activitățile comune, ocazie de a planta în fiecare an puieți în parcuri, în ocoale silvice. Anul acesta, de Ziua Mondială a Diabetului, în colaborare cu Districtul 124 România, vom distribui, în centrul orașului, baloane albastre cu sigla Lions. Albastru este culoarea lionismului, este culoarea armoniei, păcii, a liniștii. Pe 3 decembrie, de Ziua Persoanelor cu Handicap, vom organiza o acțiune de sprijinire a unui centru pentru copii sau pentru adulți. De Crăciun, de Paște, din fondurile noastre sprijinim diferite centre pentru copii. Apreciată este și inițiativa noastră de a organiza, în luna decembrie, un concert caritabil, iar banii strânși îi folosim pentru asemenea acțiuni de întrajutorare.
Nu există șefi și subordonați
Cine poate deveni “leu” sau este o organizație exclusivistă?
Intrarea în club este benevolă, cu respectarea strictă a statutului. Cel care dorește să intre în club participă o perioadă, cuprinsă între șase luni și un an, la activitățile noastre ca invitat. După această perioadă, își depune candidatura pentru a deveni membru. În Franța, de exemplu, am cunoscut membri care au avut statut de invitat mai mult de un an; acolo ținuta morală trebuie să fie “coală de hârtie”, cum și noi tindem spre acest deziderat. Se votează, votul trebuie să fie unanim, o singură împotrivire duce la amânarea sau respingerea candidaturii. Lionismul, de sus și până jos, promovează oameni curați moral, fără vicii, respectați și apreciați în comunitate.
Cum se iau deciziile în interiorul clubului?
În primul rând, este important de spus că toți membrii sunt egali, nu există relații de subordonare. Deciziile se discută, apoi se aplică. În condițiile în care un membru are păreri diferite cu privire la o decizie, la o hotărâre a președintelui, își expune obiecțiile, se discută, se modifică, după care se ia hotărârea definitivă. În club, de la președinte și membri, fiecare trebuie să fie exemplu, să facă ceva. Important este ceea ce faci pentru club: plantezi un pom, conduci o acțiune, colectezi fonduri. Toți avem responsabilități, nu unul este șef și ceilalți subordonați.
Organizația, membrii clubului au un salut aparte, propriu?
Nu. Ne adresăm doar cu formula “prieten”, “prietene”, “prietenul Mocanu”, “prietenul Lupu”. Și am să vă mai spun un lucru: în Parlamentele țărilor europene, în Parlamentul European există câte o siglă a Lions Clubs International la intrare. În semn de respect pentru serviciile aduse în comunități, guvernatorii sunt invitați la ședințele parlamentelor, la cele ale guvernelor. Să sperăm că se va întâmpla la fel și în România.
Viață activă și „Noi servim“
Domnule Mocanu, ce faceți când nu sunteți “leu”? Ce ați făcut până ați devenit “fioros”?
Toată viața am lucrat în silvicultură, în toate formele de organizare. Am fost economist și am ieșit la pensie, după 44 de ani, în 2000, ca director economic la Romsilva Bacău. Am ieșit la pensie la 66 de ani, cu o prelungire acceptată, de aproape patru ani. Am ajuns la vârsta de 75 de ani sănătos, cu o familie frumoasă. Sunt căsătorit, soția este profesoară pensionară, am doi copii. Băiatul este inginer chimist, iar fiica este profesoară în Bacău, soțul ei fiind inginer. Din anul 2002 am dobândit calitatea de auditor financiar, am înființat și o societate cu această activitate și am contractat servicii de audit financiar cu diferite societăți. În 2010 nu prea am avut timp de această îndeletnicire, fiind ocupat mai mult la Club. Îmi doresc să fim sănătoși, pentru a putea să ne ajutăm semenii la necaz.
Știu că sunteți un practicant al sportului, mergeți și acum pe terenurile de sport.
Da. Am două satisfacții. Una este că mă bucur și acum de respectul foștilor colegi de serviciu, care mă invită la diferite manifestări ale lor, mă sprijină cum și cât pot în acțiunile mele, la fel cum fac mulți cunoscuți și prieteni din oraș. Nu-i la îndemâna oricui să deschidă o ușă și să solicite un sprijin, dar mult mai important este să și-l primească. Mereu găsesc uși deschise și vreau să le mulțumesc tuturor pentru prietenie și bunăvoință. A doua mulțumire este că mai pot face sport. Joc de foarte mulți ani tenis de câmp cu prietenii, vara la Casa Armatei, iarna în săli de sport din licee, contra cost, de regulă sâmbăta și duminica. Cunosc bine și activitatea de tenis din Bacău. Mă duc la competiții, la turnee. Îmi place Ciuntea, este un antrenor bun, toți copiii antrenați de el au rezultate, sunt cunoscuți în țară. Este meritul lui, dar cred că și al copiilor, al părinților. Este un sport frumos, nobil și ar trebui practicat de cât mai mulți copii și maturi. Menține viața, sănătatea, pentru a ne putea servi semenii.
