In anul 1972, Casa Corpului Didactic – Bacau, prin directorul ei de atunci, prof. Mircea Raducanu, a luat initiativa de a amenaja un muzeu pedagogic. Ideea a fost apreciata atat in judet cat si in afara lui. Necesitatea Muzeului Pedagogic a fost sustinuta inca din 1906 de Spiru Haret. Muzeul a inceput sa-si desfasoare activitatea din 1940, promovand cele mai noi mijloace si tehnici de instruire muzeul avea o colectie impresionanta de diapozitive pentru o serie de discipline de invatamant.
Muzeul bacauan isi propusese sa explice evolutia cantitativa a retelei scolare in judet de la inceputurile invatamantului si pana astazi si cel al evolutiei calitative – programe, manuale etc. Cu alte cuvinte, piesele de muzeu, in ansamblul lor, sa rememoreze trecutul scolii romanesti, sa se defineasca mai bine prezentul si sa se contureze cat mai clar viitorul.
La amenajarea muzeului au contribuit, chiar de la lansarea ideii, cetateni de diferite varste si profesii, pentru ca toti au fost, intr-un fel sau altul, legati de scoala. Cei mai frecventi adepti au fost oamenii ce au slujit si slujeau la catedra. Multi dintre ei erau fosti absolventi ai promotiilor de aur ale Scolii Normale bacaune indrumate de pedagogul si profesorul Grigore Tabacaru, unul dintre promotorii scolii active in Romania interbelica.
Din comitetul de initiativa au facut parte invatatorii: Nicolae Mitrofan, Vasile D. Manciu, Mihai Gherguta, Vasile Tofan, Ioan Perju, Constantin Fuioaga, Constantin Bucur, Aristotel Mitrea, profesorii Gheorghe Alexandrescu, Marin Cosmescu. Acest comitet de initiativa s-a adresat in scris tuturor pensionarilor din invatamant de pe raza judetului Bacau, pentru a trimite piese documentare de care dispun. Astfel, intr-un timp foarte scurt, s-au adunat piese si exponate de o mare valoare documentar – stiintifica manuale vechi si contemporane, metodici, lucrari de pedagogie si psihologie, buletine, anuare, dictionare, atlase, programe scolare, carti beletristice si lucrari stiintifice, monografii scolare si a unor localitati bacauane. De asemenea, obiecte de uz scolar intre care tablitele si plumbul de scris, caietele de notite, planuri de lectii etc. Se reusise ca numarul exponatelor sa se ridice la 1200-1300. In raftul bibliotecii muzeului se aflau lucrarile eminentului pedagog Grigore Tabacaru, peste 30 de exemplare, „Didactica” de Stefan Basanescu, primele editii ale „Terrei” de Simion Mehedinti, „Getica” de Vasile Parvan, „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Calinescu, editie din 1935, numeroase editii, princeps (N. Iorga, E. Lovinescu, M. Sadoveanu, I. Luca), „Legende si pasteluri” de V. Alecsandri, George Cosbuc, St. O. Iosif, „Dictionarul geografic al judetului Bacau” de Ortensia Racovita – 1895, numeroase carti bisericesti datand din sec. XVIII-XIX. De larg interes sunt revistele, primele numere ale „Convorbirilor literare”, „Contimporanul”, „Albina”, „Ateneul cultural”, „Revista generala a invatamantului”, „Scoala noastra”, „Preocupari didactice”, „Scoala si viata”, „Scoala vremii”, „Isvorasul”, „Noua scoala romaneasca”, „Revista invatatorilor” s.a. Astfel, muzeul isi conturase personalitatea. Era vizitat de cadre didactice, elevi si studenti. Era un laborator pretios pentru cadrele didactice care elaborau lucrari metodico-stiintifice pentru obtinerea gradelor. In cadrul muzeului se organizau activitati dedicate unor mari dascali ai scolii romanesti, oamenilor de cultura si stiinta Spiru Haret, Simion Mehedinti, Vasile Parvan, George Valsan, Grigore Tabacaru, George Bacovia, Ion Luca. S-au organizat activitati dedicate unor dascali de prestigiu ai scolii bacauane Gheorghe Popovici, Nicolae Paslaru, Ioan Perju, Dumitru V. Manciu, Dimitrie Goga (pedagog, profesor, prozator pentru copii), Traian Belcescu (pedagog, autor de manuale), Constantin Lozinca-Milesti (invatator, prozator).
In anii reformei invatamantului, muzeul s-a desfiintat. Obiectele s-au risipit, iar sala a capatat alta destinatie. In semn de pretuire pentru trecutul scolii bacauane, avem datoria morala sa reinfiintam acest muzeu. Ar fi o frumoasa mostenire pentru generatiile prezente si viitoare.
Scris de Prof. Dumitru TATARU
